ELECTROCARDIOGRAMA

CUPRINS

1. Motivația alegereii temei

2. Fundamentarea teoretică
 Definitie
 Tipuri de EKG
 Scop
 Factori care influenteaza rezultatul EKG
 Contraindicații în realizarea unui EKG
 Indicatii
 3. Investigatii;

4. Concluzii , conceptualizări și posibile generalizări.

5. Bibliografie.

 Motivația alegerii temei

Tema referatului meu este denumită “ELECTROCARDIOGRAMA ” şi este rezultatul
curiozităţii mele şi al unei provocări.
Toate cele prezentate mai jos mi-au stârnit curiozitatea şi interesul si m-au determinat să aleg
această temă pentru realizarea proiectului, iar acest lucru presupune să mă documentez într-un
mod cât mai serios cu privire la tot ce inseamna „ electrocardiograma” .

 Fundamentarea teoretica
  Definitie
EKG (elektrokardiographie) sau ECG (electrocardiograma) este o metodă neinvazită de
monitorizare și înregistrare a semnalelor electrice ale inimii.
Prin EKG se înregistrarează activitatea electrică a fibrelor musculare ale inimii.
ECG reprezintă o investigaţie de bază pentru orice pacient care se adresează medicului sau
pentru screening-ul stării de sănătate şi oferă informaţii valoroase despre funcționarea inimii.

EKG este o analiză rapidă, sigură și

nedureroasă. Cu ajutorul acestui test,
medicul va putea:

să îți verifice bătăile (ritmul) inimii

să vadă dacă ai o circulație proastă a

sângelui către mușchiul inimii
(ischemie);

să diagnosticheze un infarct miocardic,

așa cum mai este numit atacul de cord;

să verifice acele aspecte care sunt anormale, cum ar fi mușchiul inimii (miocardul)
îngroșat

Asistentul medical realizează înregistrarea, interpretarea fiind făcută de către medic.

 Tipuri de EKG

Există trei tipuri principale de EKG:

EKG de repaus - Dacă medicul este interesat de modul în care inima funcționează în timp
ce ești în repaus (te odihnești), îți va cere să te întinzi și să te relaxezi în timp ce bătăile
inimii sunt înregistrate cu ajutorul acestei metode.

EKG de efort sau testul de efort cardiac - Medicul poate să fie interesat de modul în care
inima reacționează la o activitate fizică sau la un efort fizic, așa că vei fi rugat să mergi
sau să alergi pe o bandă de alergare sau să pedalezi pe o bicicletă staționară, în timp ce
activitatea electrică a inimii tale este înregistrată.

EKG Holter sau

monitorizarea Holter -
Acesta este un EKG
portabil care verifică
activitatea electrică a
inimii preț de una sau
două zile, 24 de ore pe zi.
Medicul poate sugera să
faci un EKG Holter dacă
 suspectează că ai un ritm anormal al inimii, că ai palpitații sau că nu ai o cantitate
suficientă de sânge care să circule către mușchiul inimii.

 Scop

Cu ajutorul EKG se pot diagnostica o serie de proprietăți și boli ale inimii. Este, în prezent,
parte esențială în evaluarea pacienților cu risc cardiovascular.

Scopul principal al electrocardiogramei este de a evalua activitatea electrica a inimii si de a

identifica orice anomalii sau afectiuni cardiace. Aceasta ofera informatii esentiale despre
ritmul cardiac, frecventa cardiaca si conducerea electrica a inimii

 Factori care influențează rezultatul EKG

Anumiți factori pot să influențeze rezultatele unui EKG de efort, de exemplu:

dacă pacientul a mâncat o masă copioasă, a băut multă cofeină și/sau a fumat înainte de
procedură.

hipertensiunea arterială;

dezechilibrele electrolitice, cum ar fi prea mult sau prea puțin potasiu în sânge, prea mult
sau prea puțin magneziu și/sau prea mult sau prea puțin calciu în sânge;

administrarea anumitor medicamente;

bolile valvelor inimii;

ventriculul stâng mărit.

Totodată, există și alți factori sau boli care pot influența rezultatele unei electrocardiograme,
iar printre aceștia se numără și:

obezitatea,

sarcina,

acumularea de lichid în abdomen

(ascită),

considerații anatomice, cum ar fi

dimensiunea pieptului și localizarea
inimii în torace,

dacă pacientul se mișcă în timpul

testului.
  Contraindicații în realizarea unui EKG

La EKG-ul de efort, contraindicațiile pot fi absolute sau relative. Pe scurt, testul de efort
cardiac nu trebuie realizat dacă există contraindicații absolute și anume:

disecția de aortă - din cauza riscului de progresie și de ruptură;

infarctul miocardic acut în decurs de 48 de ore - din cauza riscului de a agrava infarctul,
precum și din cauză că se pot induce aritmii ventriculare;

angină pectorală instabilă în faza acută (înainte de stabilizarea simptomelor) - din cauza
riscului de a dezvolta un infarct miocardic acut și de a induce aritmii ventriculare;

prezența unor aritmii care au potențialul de a fi grave - din cauza riscului colapsului
circulației sângelui;

insuficiență cardiacă decompensată - din cauza riscului colapsului circulației sângelui și

riscului aritmiilor;

embolism pulmonar în faza acută - din cauza riscului de agravare a acestei afecțiuni;

infarct pulmonar în faza acută - din cauza riscului de agravare a acestei afecțiuni;

pericardită (miocardită) în faza acută - din cauza riscului de aritmii;

stenoză aortică severă - din cauza riscului de ischemie și de aritmii cardiace;

endocardită - din cauza riscului de embolie;

tromboză venoasă profundă - din cauza riscului de embolie.

 Indicatii

Verificarea periodică a ritmului cardiac este importantă pentru a exclude orice boală a
mușchiului inimii sau o afecţiune de natură electrică. Aceasta poate progresa și afecta radical
calitatea vieții pacientului. Printre afecțiunile ce pot fi detectate cu ajutorul
electrocardiogramei se numără:

 aritmiile (tulburări de ritm cardiac ce apar atunci când acele impulsuri electrice nu mai
funcționează așa cum ar trebui);
 boala coronariană (cauzată de acumularea
unor depozite de grăsimi, numite plăci de
aterom, pe pereții arterelor coronare, acele
vase de sânge care alimentează mușchiul
inimii);
 atacul de cord (are loc când fluxul de sânge către
inimă este blocat brusc);
 cardiomiopatia (o afecțiune a mușchiului cardiac ce împiedică inima să pompeze
eficient sânge către organe).

În cazul în care apar următoarele semne și simptome, se recomandă efectuarea

electrocardiogramei:
  dureri în piept;
 amețeală;
 confuzie;
 palpitații;
 dificultăți de respirație;
 oboseală accentuată;
 scăderea toleranței la efort.

De asemenea, ECG-ul se recomandă și înaintea unei intervenții chirurgicale, ca metodă de

screening dacă există un istoric familial de boli de inimă sau atunci când pacientul are un
implant de stimulare cardiacă (pacemaker).

 Investigatii

EKG în 12 derivații
Cu toate că se numește EKG sau ECG în 12 derivații, se aplică numai 10 electrozi în contact
cu corpul. Prin cei 10 electrozi care culeg informațiile sunt obținute cele 12 derivații.

 Mecanism
EKG este o reprezentare grafică a activității electrice a inimii înregistrată de electrozi de
suprafață.

Un electrod EKG este un dispozitiv atașat pe piele în anumite părți ale corpului în timpul
procedurii ; aceștia detectează impulsurile
electrice produse de fiecare dată când inima
bate.

Fiecare electrod EKG plasat pe corp este

atașat printr-un cablu la un dispozitiv EKG.

Electricitatea detectată de un electrod este

transmisă către aparat, ce traduce rezultatele
în linii ondulate pe care mașina le
înregistrează apoi pe hârtia specială.

 Materiale necesare Pentru EKG

 Aparat EKG

 Hartie pentru tiparit

 Comprese

 Gel

 Pregatirea pacientului pentru EKG

Înregistrarea EKG-ului necesita repausul psihic si fizic absolut al bolnavului. In acest scop
asistentul medical va pregăti bolnavul din punct de vedere psihic căutând sa-i îndepărteze
orice frica, neliniște sau tensiune nervoasa.
EKG-ul se efectuează de obicei în camere speciale, însă in cazul in care bolnavul nu este
transportabil aparatul va fi transportat in salon, iar înregistrarea se va efectua chiar la pat.

Este recomandat ca pacientul sa

fie adus in camera de
înregistrare EKG pe cărucior,
deoarece nu e recomandat
efortul fizic înainte de
efectuare. Bolnavul trebuie sa
se odihnească 10- 15 min
înainte de înregistrare.

Trebuie sa asigure o
temperatura optima a camerei
de 20- 21 ºC.

Bolnavul va fi așezat comod in

poziția decubit dorsal.
Membrele inferioare sunt întinse ușor depărtate, pentru ca electrozii să nu se atingă între ei;

 Tehnica Efectuarea EKG

o Se confirmă identitatea pacientului
o Se explică procedura și faptul că nu trebuie sa vorbeasca sau să se miște în timpul
investigației
o Se vor expune mâinile și picioarele pentru a atașa electrozii
o Dacă anumite zone prezintă pilozitate crescută, aceasta va fi îndepartată prin radere
o Pentru realizarea unui contact bun între tegument şi electrozi, aceştia se ung cu un gel
bun conducător de electricitate;
o Se aplică gel pe locurile de plasare a electrozilor (nu alcool, deoarece se pot distruge
electrozii)
o Se verifică electrozii să fie curați și se aplică pe extremitățile membrelor conform
indicațiilor și culorilor ajutătoare:
 Poziționare electrozi EKG
Poziționare electrozi EKG de pe membre
Rosu –mâna dreaptă
Galben –mâna stângă
Negru –picior drept;
Verde –picior stâng.
Poziționare electrozi EKG precordiali
V1 –in spatiul 4 intercostal în dreapta sternului.
V2 –in spatiul intercostal 4 în stanga sternului.
V3 – pe mijlocul liniei care uneste V2 cu V4.
V4 – in spatiul 5 intercostal în dreptul liniei de mijloc a claviculei
V5 – la jumătatea distanței dintre V4 și V6
V6 – Spațiul 5 intercostal în dreptul liniei de mijloc a axilei, la nivel cu V4
De la dreapta pacientului spre stânga: roșu, galben, verde, maro, negru, violet
 Dacă electrozii sunt aplicați la o femeie, aceștia se vor plasa sub sâni
 Se deschide EKG-ul și se lasă cateva secunde să apară traseul
 Se verifică daca traseul inregistrat indică poziționarea corectă a electrozilor
 Se cere pacientului sa stea nemișcat și să nu vorbească
 Se printează rezultatul
 Se indepartează electrozii
 Se sterge pacientul de gel
 Se sterg electrozii cu o lavetă îmbibată în soluție dezinfectantă și se strânge aparatul de
EKG

Pentru ca EKG-ul masoara numeroase aspecte ale functionarii inimii, rezultatele anormale pot
semnala numeroase probleme. Printre acestea amintim:
 Defecte si anomalii ale formei si dimensiunii inimii: un EKG anormal poate
semnala o problema a peretilor inmii – ingrosarea sau subtierea acestora. Acest
lucru poate arata ca inima depune mai mult efort pentru a pompa sange.
 Dezechilibre electrolitice: electrolitii sunt particule conductoare de electricitate
din organism care ajuta la mentinerea ritmului cardiac.
Potasiul, calciul si magneziul sunt electroliti, iar daca acestia sunt insuficienti,
EKG-ul poate fi anormal.
 Infarct sau ischemie: atunci cand se produce un infarct, fluxul sangvin de la
nivelul inimii este afectat si tesutul poate sa inceapa sa piarda oxigen si sa
moara. Tesutul respectiv nu va conduce nici electricitate, lucru semnalat de
electrocardiograma. Ischemia reprezinta lipsa sau reducerea fluxului sangvin
intr-un tesut.
 Anomalii ale pulsului: inima umana bate de 60-100 de ori intr-un minut. Un
EKG poate determina daca inima bate prea rapid sau prea incet.
 Anomalii ale ritmului cardiac: inima trebuie sa bata intr-un ritm regulat. Pe
EKG se va observa daca exista neregularitati ale ritmului cardiac.
 Efecte adverse medicamentoase: unele medicamente, cum ar fi beta-blocantele,
blocantele de canal de sodiu sau blocantele de canal de calciu pot afecta pulsul
sau ritmul cardia

 Interpretare
Electrocardiograma este o reprezentare grafica cu un tipar caracteristic a impulsurilor
electrice generate de inima.
Partile componente ale EKG-ului sunt denumite unda P, complexul QRS, segmentul ST si
unda T:
- unda P reprezinta
inregistrarea activitatii
electrice a camerelor
superioare (atriile);
- complexul QRS
reprezinta inregistrarea
activitatii electrice a
camerelor inferioare
(ventriculi);
- segmentul ST apare ca o linie dreapta intre complexul QRS si unda T; un segment ST supra
sau subdenivelat corespunde unui muschi cardiac lezat sau care nu primeste suficient sange;
-unda T corespunde perioadei in care ventriculii se relaxeaza din punct de vedere electric si se
pregatesc pentru o noua contractie.

ELECTROCARDIOGRAMA
Frecventa cardiaca (in mod normal este intre 60 si 100 batai pe minut) si
ritmul sunt regulate. Activitatea atriilor este normala.
Unda P, complexul QRS si unda T sunt normale
NORMAL Segmentul ST nu este supra sau subdenivelat
Un EKG normal nu exclude posibilitatea existentei unei afectiuni cardiace.
Din acest motiv electrocardiograma trebuie interpretata in contextul
simptomatologiei, istoricului medical, examenului clinic si, daca este necesar,
a altor investigatii.
ANORMAL Cand apar modificari EKG inseamna existenta unei afectiuni cardiace. In
unele cazuri, EKG-ul deceleaza anomalii numai in timpul efortului fizic sau
atunci cand apar simptomele. In aceste cazuri este necesara o forma speciala a
electrocardiogramei denumita EKG de efort.
Ritmul cardiac. Exista mai multe feluri de aritmii cardiace. O frecventa
cardiaca sub 60 de batai pe minut este denumita bradicardie. O frecventa
cardiaca peste 100 de batai pe minut este denumita tahicardie. Tahicardiile
includ un ritm rapid, neregulat cu origine in ventriculi (fibrilatie ventriculara)
sau un ritm rapid regulat cu pornire in atrii (flutter atrial). Tot in categoria
aritmiilor intra si anomaliile de conducere ale impulsurilor electrice

Boala coronariana si infarctul miocardic. Daca arterele coronare ce

furnizeaza sangele muschiului cardiac sunt blocate, acesta primeste mai putin
oxigen decat are nevoie, determinand aparitia ischemiei sau chiar a necrozei
(moartea muschiului cardiac). Aceasta leziune apare pe electrocardiograma.
Semnele precoce de ischemie cardiaca (scaderea fluxului sanguin coronarian)
sunt reprezentate de subdenivelarea segmentului ST. Semnele precoce
de infarct miocardic sunt reprezentate de supradenivelarea segmentului ST. In
timp, dupa infarct, unda Q a complexului QRS apare mai adanca pe EKG

Hipertrofia cardiaca (ingrosarea peretilor camerelor). Unele modificari ale

 EKG-ului sugereaza ingrosarea muschiului inimii la nivelul uneia sau a mai
multor camere. Afectiunile ce pot determina aparitia hipertrofiei
sunt hipertensiunea arteriala, boala coronariana, cardiomiopatia si bolile
valvulare.

Inflamarea inimii. Un segment ST supradenivelat apare si in cazul inflamarii

muschiului inimii (miocardita) sau a sacului ce inconjoara inima (pericardita).

Modificari chimice (dezechilibre electrolitice). Activitatea normala a inimii

depinde de nivelurile sanguine normale, ale unor substante chimice (denumite
electroliti), cum sunt calciul si potasiul. Niveluri crescute sau scazute ale
acestor electroliti, determina aparitia anumitor aritmii, precum modificari ale
undei P, ale complexului QRS sau a undei T.

Medicamentele. Anumite medicamente administrate pentru afectiuni cardiace

sau de alta natura pot determina modificari ale EKG-ului.

 Concluzii , conceptualizări și posibile generalizări.

În concluzie, electrocardiograma este o investigație esențială în Cardiologie, care

ajută la diagnosticarea și monitorizarea afecțiunilor cardiace. Este rapidă, nu necesită
costuri ridicate și nu aduce niciun disconfort pacientului.
Electrocardiograma EKG – Puncte cheie:
 electrocardiograma este un test medical non-invaziv si nedureros, care ajută la
monitorizarea și diagnosticarea afecțiunilor cardiace.
 EKG oferă informații detaliate despre ritmul cardiac, conducerea electrică a
impulsurilor în inimă și posibilele anomalii cardiace congenitale sau probleme la
nivelul inimii.
 ECG-ul este un instrument important în diagnosticarea și monitorizarea
afecțiunilor cardiace, inclusiv a stimulatorului cardiac, un dispozitiv medical
utilizat pentru a ajuta la reglarea ritmului cardiac în cazul unor tulburări de ritm
cardiac.

Pentru a investiga mușchiul inimii, un ekg oferă informații valoroase despre

funcționarea miocardului și poate fi utilizata în diferite situații, precum monitorizarea
evoluției unei boli cardiace, evaluarea eficacității unui tratament sau depistarea
problemelor cardiace în timpul efortului.

Electrocardiograma este recomandată tuturor ca și examinare fie de rutină, fie atunci

când se suspectează o patologie cardiacă cronică sau un infarct miocardic. Este
indicată în special persoanelor care sunt mai în vârstă sau care sunt la risc de a
dezvolta posibile afecțiuni cardiace.
O viață stresantă și nesănătoasă poate predispune la apariția de aritmii ce pot fi
decelate pe electrocardiogramă.

BIBLIOGRAFIE
1. https://www.romedic.ro/despre-ekg-electrocardiograma-ecg-ce-ne-poate-
arata-si-cand-este-indicat-sa-o-facem-0P40257
2. https://www.mydr.com.au/electrocardiogram-ecg/
3. https://articole.pulsmedica.ro/analize/electrocardiograma-ekg-ecg/
4. EKG/ ECG - Electrocardiograma în 12 derivații – Pagina de Nursing
5. https://medline-center.ro/ce-este-electrocardiograma-si-cand-este-indicat-
sa-ti-faci-una/
6. https://micromedica.ro/investigatii-cardiologice/