tiine comportamentale Curs 11

PACIENTII CU NEVOI MEDICALE SPECIALE

Pacientul cu nevoi speciale
O persoan este considerat a fi dizabilitat sau cu nevoi speciale dac are o insuficien
fizic sau mental care limiteaz n mod considerabil una sau mai multe activiti majore de
via.
Aceste activiti sunt cele de baz pe care majoritatea indivizilor le pot ndeplini fr dificultate
sau cu minimum de dificultate: a vedea, a auzi, a respira,
a-i purta singur de grij, a vorbi, a lucra,
a interaciona cu alte persoane, etc.
n mod curent se folosesc i termeni precum: persoane n dificultate, cu nevoi speciale
deoarece sunt considrai a fi mai puin traumatizani/ stigmatizani pentru cei n cauz.
Aceast terminologie induce posibilitatea unor intervenii de tip recuperator, care s faciliteze
dobndirea autonomiei i integrrii sociale
a persoanelor n cauz.

Clasificarea pacienilor cu nevoi speciale

Dizabiliti loco-motorii uoare/ severe
Retard mental uor/ grav
ngrijire la domiciliu (pacient imobilizat la pat)
Persoane aflate la varsta a treia
Deficiene senzoriale de vedere
Deficiene senzoriale de auz (hipoacuzie)
Sindroame genetice, sindromul Down
Afeciuni hematologie
Afeciuni hematologice maligne (leucemii)
Infecii virale (hepatite, HIV)
Diabet
Gravida

ngrijitorii pacienilor cu nevoi speciale

Asisteni medicali, infirmieri nsoitori
Asisteni sociali Prini, bunici
Personal specializat ngrijire vrstnici

Medic
PROGRAME dentist
DE INSTRUIRE
DE TIP PIRAMIDAL
ngrijitori

Pacieni
 ABORDRI COMPORTAMENTALE ale pacientului vrstnic
mbtrnire i btrnee
Imbatranirea este un proces de deteriorare care include schimbari la nivel fizic, biochimic,
psihic, functional.
Scade capacitatea organelor si sistemelor de a se adapta la mediu
Scad rezervele [rezilienta] organismului fata de agentii stresori avand drept consecinte bolile
Din acest punct de vedere, imbatranirea este un proces de declin, deteriorare, destructurare
Abordarea long life span defineste imbatranirea ca totalitatea proceselor care au loc dupa ce
faza de dezvoltare a luat sfarsit.
Viata e privita in ansamblu, anumite modificari biologice si psihologice fiind observate de-a
lungul intregii vieti
Psihanalistii (Freud, Erikson) considera ca toata viata invatam, cu mai mult sau mai putin
succes, sa ne adaptam.
Etapele dezvoltarii umane Erik Erikson
Nou nascut si sugar nastere 18 luni
Copilul mic 18 luni 3 ani
Prescolar 3 ani 6 ani
Scolar 6 ani 12 ani
Adolescent 12 ani 17-25 ani
Adult tanar 17-25 ani 40-45 ani
Adult matur 40-45 ani 60-65ani
Adult varstnic peste 60-65 ani
Clasificarea varstnicilor/seniorilor in functie de varsta
Organizatia Mondiala a Sanatatii
Varsta a treia 60 74 de ani

Varsta a patra 75 89 de ani

Longevivi 90 99 de ani

Centenari peste 100 de ani

Varsta: cronologica, biologica, psihologica

Fenomenul de imbatranire a populatiei

Echilibrul dintre mortalitate si natalitate a fost modificat de doua consecinte ale industrializarii:
1. Scaderea mortalitatii infantile datorita vaccinarii contra bolilor infectioase si a eradicarii unora
dintre acestea
2. Cresterea sperantei de viata
In 1956, in tarile dezvoltate 66 de ani, in tarile in curs de dezvoltare 41 de ani
In 2007, in tarile dezvoltate 74 de ani, in tarile in curs de dezvoltare 50 de ani

Accesul varstnicilor la serviciile stomatologice

Adresabilitate periodica foarte scazuta la medicul dentist 7% dintre persoanele peste 75 de
ani din Marea Britanie in 1998
 Frecventa edentatiilor creste odata cu varsta
Persoanele care inca mai au dinti percep necesitatea vizitelor la medicul dentist mai intens
comparativ cu cei care sunt edentati total
COSTURI vs. VENITURI
Exista o serie de BARIERE
in calea accesului varstnicilor
la ingrijiri de specialitate
care tin de medic
care tin de pacient

A. Bariere care tin de atitudinea medicului dentist

a. Stereotipurile ageismul
b. Atitudinea medicului fata de sanatatea pacientului varstnic
c. Gestionarea emotiilor medicului legate de decesul pacientilor si doliu
B. Bariere care tin de situatia pacientului varstnic
a. Imbatranirea poate fi normala si patologica
b. Problemele cu care se confrunta varstnicii si care reprezinta bariere in calea
accesului la cabinetul dentar:
i. Afectiuni generale
ii. Lipsa de mobilitate
iii. Afectuni neurologice si psihologice: depresie, doliu, dificultati cognitive si
dementa senila, raspunsul la durere si somatizarea durerii
iv. Deteriorari ale analizatorilor gustativ si ofactiv
v. Probleme sociale
A. Stereotipurile fata de varstnici
Ageism (Robert Butler, 1969) = discriminarea bazata pe varsta
Stereotipuri pe care le au (chiar si) medicii:
i. Varstnicii sunt bolnavi si au dizabilitati
ii. Senilitatea se instaleaza odata cu varsta
iii. Oamenii devin fie foarte linistiti, fie foarte agitati si carcotasi odata cu inaintarea
in varsta
iv. Varstnicii sunt mai putin inteligenti si accepta mai greu schimbarile
v. Exista foarte putine satisfactii la varsta a treia
Un varstnic sanatos poate trai fara aceste probleme [dieta, sport, activitate intelectuala
si sociala, profilaxie primara, secundara]
B. Atitudinea medicului fata de sanatatea varstnicului
Medicul poate adopta o parte din stereotipurile existente in societate
Tratarea pacientilor varstnici ofera mai putine recompense
Kiyak si Miller, 1982: medicii dentisti considera ca pacientii varstnici sufera un declin al
sanatatii orale, se izoleaza social si depind financiar de copii sau de stat
Varstnicii autonomi si care beneficiaza de venituri decente sunt mai putin expusi
stereotipurilor
C. Decesul pacientului si doliul
Odata cu scaderea numarului de edentatii totale, pacientii raman mai frecvent in contact
cu medicul dentist pana la finalul vietii
Decesul pacientului reprezinta un stres pentru personalul medical
 Stomatologul trebuie sa acorde suport moral familiei indoliate, mai ales cand si alti
membri sunt pacientii cabinetului
Stomatologul poate sa trimita un mesaj de condoleante sau chiar sa participe la
inmormantarea pacientului

Afectiuni neurologice si psihologice

Scaderea capacitatii de a fi atent pe termen lung; atentie distributiva diminuata
Declinul memoriei incapacitatea de a procesa informatii si sarcini care implica atentie;
pastrarea memoriei de lunga durata
Reactii incetinite, suprasolicitarea se instaleaza mai rapid
In unele cazuri se manifesta diferite tipuri de dementa cu deteriorarea tesutului cerebral
Uita programarile si recomandarile, este dezorientat, ulterior devine dependent de ingrijitori
Tratamentele dentare mai complexe pot fi realizate in primele stadii ale bolii, cand pacientul
inca mai este cooperant
In stadiile avansate nu se fac planuri complete de reabilitare orala, ci se realizeaza doar
temporizarea afectiunilor dentare
Modificari ale personalitatii:
Comportamentele de gen se uniformizeaza
Starea de sanatate orala influenteaza stima de sine; pacientii care au o
sanatate precara evita anumite alimente, evita contactul social si se rusineaza
cand rad
Atitudinea fata de varsta influenteaza adresabilitatea la cabinet: daca pacientul
considera ca nu mai are nimic de asteptat de la viata, nu valorizeaza sanatatea
orala
Depresia poate fi observata in cabinetul dentar tocmai prin:
deteriorarea starii de sanatate orala
lipsa de interes fata de igiena
scaderea fluxului salivar
Pacientii cu o viata sociala saraca (izolati, fara familie si prieteni) ar trebui sa se poata baza
pe echipa cabinetului dentar pentru a discuta problemele, supararile, temerile, doliul

Sanatate
orala
precara

Dezinteres Imagine
pentru de sine
ingrijire afectata

Viata
Depresie sociala
saraca

Raspunsul la durere se modifica odata cu inaintarea in varsta:

scade incidenta durerii dentare, a traumatismelor si a durerii articulatiei
temporomandibulare
creste incidenta senzatiilor de arsura a mucoasei orale
 Perceptia durerii se modifica datorita modificarilor senzoriale, emotionale, cognitive si
comportamentale: ei se asteapta ca batranetea sa fie insotita de durere, iar emotiile negative
pe care le pot simti in viata cotidiana pot accentua durerea
Medicul trebuie sa recunoasca semnalele nonverbale ale durerii, multi pacienti nedeclarand ca
au senzatii dureroase cand acestea sunt de intensitate mica si moderata. Acest lucru este
dificil la unii pacienti datorita deteriorarii fizice si cognitive.

Afectarea gustului si mirosului

Gustul mancarii nu mai este la fel de intens [uneori datorita bolilor, fumatului sau medicatiei
Se observa o diminuare a receptorilor pentru sarat si amar si pastrarea sensibilitatii pentru
dulce si acru
Pacientul nu mai este atent la acoperirea nevoilor nutritionale
Odata cu diminuarea gustului si mirosului, pot adauga mai multa sare/condimente care le pot
afecta sanatatea
Abandonarea fumatului
Igiena corecta, inclusiv a limbii

Alte probleme medicale asociate inaintarii in varsta

Pacientii pot prezenta un declin al acuitatii vizuale, hipoacuzie
Pacientii isi pot pierde mobilitatea, fiind necesar transportul in carut cu rotile si asigurarea
accesului la cabinet
Pacientii pot avea afectiuni generale care favorizeaza/agraveaza afectiunile si ingreuneaza
tratamentele oro-dentare [boli cronice, diabet, infectii virale, vezi LP]

Viata sociala si sanatatea varstnicului

Suportul social asigurat de: familie, prieteni, grup (Clubul bunicilor), organizatii (primarii,
fundatii)
Existenta unui partener de viata este un factor predictiv pentru preocuparea fata de sanatatea
dintilor si vizitele la cabinet
Sanatatea dentara si aspectul fizionomic placut asigura o buna imagine de sine si stimuleaza
implicarea in activitati sociale

Concluzii
O imbatranire activa si sanatoasa presupune preocupari pentru sanatate inca din tinerete si
maturitate
Prevenirea afectiunilor si tratarea lor asigura o buna stare de sanatate dentara peste 60 de ani
Obiectiv: pastrarea dintilor sanatosi pe arcade cat mai mult timp
Beneficii: costuri mai scazute ale tratamentelor la varsta a treia, imagine de sine mai buna,
posibilitatea alimentatiei corecte si echilibrate