Seminar IPS JITARU VALERIA

FPSE

ANALIZA CRITICĂ
FRAMES OF MIND: TAKING RISKS OR PLAYING SAFE

1. Autorii sunt experți în domeniu?

Împreună cu Amos Tversky, Kahneman a stabilit o bază cognitivă a erorilor umane comune, folosind euristica și
prejudecățile și îmreună au dezvoltat o teorie a prospecțiunii. Contribuțiile lor sunt considerate deschizătoare de drum în domeniul
psihologiei judecății și luării de decizii, al euristicii, comportamentului economic și psihologiei hedonice.
Un rezultat foarte important al lucrării lui Kahneman și Tversky este demonstrarea că atitudinile oamenilor față de riscurile
legate de câștiguri pot fi destul de diferite de atitudinile lor față de riscurile legate de pierderi.
Kahneman este profesor emerit de psihologie și politică publică la Universitatea Princeton. Amos Nathan Tversky a fost un
psiholog cognitiv și matematic israelian și o figură cheie în descoperirea părtinirii cognitive umane sistematice și a gestionării
riscului. În urma informațiilor prezentate mai sus, putem confirma că cei doi autori sunt experți în domeniul psihologiei.

2. Autorii au o agendă proprie respectiv, declară surse de conflict de interese sau ar putea avea o afiliere care să îi
influențeze modalitatea de lucru?

Daniel Kahneman și Amos Tversky au fost amândoi psihologi respectați, cunoscuți pentru abordarea lor obiectivă a cercetării.
Deși, fără îndoială, aveau propriile perspective și interese, munca lor a fost condusă, în primul rând, de investigații științifice, mai
degrabă decât de agende sau afilieri personale. Ei s-au angajat să promoveze înțelegerea procesului decizional uman și a
prejudecăților cognitive prin experimente și analize riguroase. Cu toate acestea, la fel ca toți cercetătorii, ei au fost supuși influenței
mediilor, experiențelor și părtinirilor lor intelectuale, care le-ar fi putut modela în mod subtil munca. Cu toate acestea, contribuțiile
lor au fost recunoscute pe scară largă și influente în diferite discipline.

3.Când a fost scrisă lucrarea?

Conform informațiilor preluate din articol, lucrarea a fost scrisă în anul 1981.

4.Unde a fost publicată?

Articolul a fost publicat prima dată în jurnalul academic ”Science”, în 1984 și apoi în cartea „Experiments with people”,
prima ediție, scrisă de Kurt P. Frey, Aiden P. Gregg.

5. Ce dovezi sunt utilizate pentru a susține argumentele celor doi autori?

În investigarea și scrierea articolului, cei doi autori au folosit, în primul rând, teorii deja confirmate și verificate de numeroși
psihologi, folosind citarea conform stilului APA în momentul în care era folosită una din ideile lor, iar printre lucrările din care au
preluat datele și statisticile sunt: „The effects of message framing on mammography utilization. Health Psychology”, „Message
framing and sunscreen use: Gain-framed messages motivate beach-goers. Health Psychology”; „The disjunction effect in choice
under uncertainty. Psychological Science”, etc.
Ceea ce ține de descoperirea individuală a autorilor legată de modul în care mintea umană transformă valorile la care se
așteaptă în trăiri subiective, cum oamenii tind să riște sau să rămână în zona de confort, pot spune că autorii au reușit să-și prezinte
teoria cu ajutorul ecxplicațiilor bazate pe statistici, tabele, date în urma studiilor efectuate.

1
 Argumentele lui Kahneman și Tversky sunt susținute de o serie de experimente, cum deja am spus, pe care le-au efectuat
pentru a investiga modul în care alegerile oamenilor sunt influențate de modul în care sunt prezentate sau încadrate opțiunile. Unele
dintre principalele constatări și dovezi din experimentele lor includ:
a. *Efecte de încadrare*: au demonstrat că preferințele oamenilor între opțiunile riscante și sigure pot fi influențate
semnificativ de modul în care sunt încadrate opțiunile. De exemplu, indivizii tind să aibă aversiune față de risc atunci când opțiunile
sunt prezentate în termeni de câștiguri, dar devin în căutarea riscului atunci când aceleași opțiuni sunt prezentate în termeni de
pierderi.
b. *Inversarea preferințelor*: au arătat că indivizii pot prezenta inversări ale preferințelor atunci când se confruntă cu
aceeași alegere încadrată diferit în momente diferite. De exemplu, o persoană ar putea prefera un câștig mic garantat față de un
câștig mai mare, dar incert atunci când opțiunile sunt încadrate pozitiv, dar preferă câștigul incert față de câștigul mic garantat
atunci când opțiunile sunt încadrate negativ.

6. Rezultatele sunt consistente cu cele existente în domeniu? Există inconsistențe sau contradicții? Aș putea explica
diferențele? Pot corela similitudinile?
Rezultatele experimentelor lui Kahneman și Tversky se aliniază cu multe descoperiri din domeniul luării deciziilor și al
economiei comportamentale. Cu toate acestea, există și unele inconsecvențe și contradicții, care pot fi adesea explicate prin variații
în condițiile experimentale, demografia participanților și încadrarea specifică a alegerilor. În continuare, voi puncta o parte din
asemănările si deosebirile regăsite.
Asemănări:
a. Efecte de încadrare: Constatările lui Kahneman și Tversky privind efectele de încadrare sunt în concordanță cu
numeroase studii care demonstrează că modul în care sunt prezentate opțiunile poate influența semnificativ luarea
deciziilor în diferite contexte. Acest fenomen a fost observat în experimente care implică decizii financiare, opțiuni de
sănătate și comportamentul consumatorilor.

Deosebiri:
a. Variații culturale: Unele studii au sugerat că efectele de încadrare și alte părtiniri de luare a deciziilor pot varia de la o
cultură la alta. De exemplu, cercetările au arătat că culturile individualiste pot prezenta răspunsuri diferite la încadrare în
comparație cu culturile colectiviste.
b. Diferențe individuale: Variațiile caracteristicilor individuale, cum ar fi toleranța la risc, abilitățile cognitive și trăsăturile
de personalitate pot duce la diferențe în comportamentul de luare a deciziilor. Unii indivizi pot fi mai susceptibili la efecte de
încadrare decât alții.

7. Lucrarea poate explica fenomene observate? Sau le contrazice? Este descriptivă sau explică modul în care se
petrece un fenomen?
Articolul dat explică, în primul rând, fenomenele observate, mai degrabă decât să le contrazică. Oferă perspective asupra
mecanismelor psihologice care stau la baza procesului decizional, concentrându-se în special pe efectele de încadrare și inversarea
preferințelor. Printr-o serie de experimente, articolul demonstrează modul opțiunile poate influența semnificativ alegerile și
preferințele indivizilor.
În timp ce articolul este de natură descriptivă, subliniind efectele observate și implicațiile acestora, oferă și explicații legate
de scopul pentru care apar aceste fenomene. Kahneman și Tversky propun părtinirile cognitive și euristicile ca mecanisme de bază
care conduc luarea deciziilor în condiții de incertitudine. De exemplu, ei sugerează că efectele de încadrare apar deoarece indivizii
tind să evalueze opțiunile în raport cu un punct de referință și sunt influențați de câștigurile sau pierderile percepute asociate cu
fiecare opțiune.
În general, deși articolul descrie în primul rând fenomenele observate, oferă și explicații teoretice pentru ce apar aceste
fenomene, aruncând lumină asupra proceselor cognitive implicate în luarea deciziilor.

Scurtă bibliografie- https://thedecisionlab.com/biases/framing-effect

https://www.sciencedirect.com/topics/psychology/framing-effect
https://www.simplypsychology.org/framing-effect.html