Arvovirusuri

Student:Zaporojan Daniil
Profesor:Lungu Ludmila
Cuprins

 Taxonomie
 Perioada de incubație
 Simptome
 Transmiterea
 Diagnostic
 Tratament
 Profilaxie
 Vaccinare
 Concluzie
Arbovirus

 Denumirea de arbovirus provine din engleză și înseamnă virusuri provocate

de artropode.
 Arbovirus reprezintă o denumire veche, bazată pe criterii mai mult de natură
ecologică. Modificările taxonomice au dus la distribuirea arbovirusurilor în alte
familii care cuprind circa 200-250 specii identificate, dintre care cel puțin 80
provoacă boli la om.
Taxonomie

Bunyaviridae Flaviviridae

Reoviridae
Perioada de incubație

 Perioada de incubație – perioada dintre momentul când apare infecția și când

apar simptomele – variază de la virus la virus, dar este de obicei între 2 și 15
zile pentru arbovirusuri. Cu toate acestea, majoritatea infecțiilor sunt
asimptomatice. Printre cazurile în care apar simptome, simptomele tind să
fie nespecifice, asemănătoare gripei.
Simptome

 Simptomele includ febră, dureri de cap, erupții cutanate și oboseală. Rareori,

pot apărea vărsături și febră hemoragică. Sistemul nervos central poate fi, de
asemenea, afectat de infecție, deoarece se observă encefalită și meningită.
Prognosticul este bun pentru majoritatea oamenilor, dar este nefavorabil
pentru cei care dezvoltă simptome severe, cu o rată a mortalității de până la
20%.
Transmiterea în natură
 Arbovirusurile se mențin în natură trecând printr-un ciclu între o gazdă, un
organism care poartă virusul și un vector, un organism care poartă și
transmite virusul altor organisme. Pentru arbovirusuri, vectorii sunt în mod
obișnuit țânțarii, căpușele și alte artropode. Vertebratele acționează ca
gazde. În timp ce virusul se află în interiorul gazdei, acesta suferă un proces
numit amplificare, în care virusul se reproduce la niveluri suficiente pentru a
induce viremia.
Transmiterea la oameni

 Transfuziile de sânge, transplantul de organe pot transmite arbovirusuri dacă

virusul este prezent în sângele sau organele donatorului. Rareori, transmisia
verticală sau transmiterea de la mamă la copil a fost observată la femeile
însărcinate și care alăptează. Expunerea la ace folosite poate transmite
arbovirusuri dacă acestea au fost folosite de o persoană sau un animal
infectat.
Diagnosticul preliminar

 Diagnosticul preliminar al infecției cu arbovirus se bazează, de obicei, pe

prezentările clinice ale simptomelor, locurile și datele călătoriei, activitățile
și istoricul epidemiologic al locației în care a apărut infecția.
Diagnosticul definitiv

 Diagnosticul definitiv se face de obicei într-un laborator prin utilizarea unei

combinații de teste de sânge, în special tehnici imunologice, serologice și/sau
virusologice, cum ar fi ELISA,fixarea complementului,PCR,testul de
neutralizare și testul de inhibare a hemaglutinării.
Tratament

 Deoarece encefalitidele arbovirale sunt boli virale, antibioticele nu sunt o

formă eficientă de tratament și nu au fost încă descoperite medicamente
antivirale eficiente. Tratamentul este de susținere, încercând să rezolve
probleme precum imflamarea creierului, pierderea funcției respiratorii
automate a creierului și alte complicații tratabile, cum ar fi pneumonia
bacteriană.
 OMS avertizează împotriva utilizării aspirinei și ibuprofenului, deoarece
acestea pot crește riscul de sângerare.
Profilaxie

 Măsurile de control al vectorilor, în special combaterea țânțarilor, sunt

esențiale pentru reducerea transmiterii bolilor. Controlul habitatului implică
drenarea mlaștinilor și îndepărtarea altor bazine de apă .Insecticidele pot fi
aplicate in zonele rurale si urbane, in interiorul caselor si a altor cladiri, sau
in medii exterioare.
Vaccinare

Sunt disponibile vaccinuri pentru următoarele boli arbovirale:

 Encefalita japoneză
 Febra galbenă
 Encefalita transmisă de căpușe
 Febra din Valea Riftului (numai pentru uz veterinar)
Concluzie

 Arbovirusurile au un impact semnificativ asupra sănătății umane. Ele pot

cauza boli grave, inclusiv encefalite, febre hemoragice și alte infecții virale.
Prin studierea arbovirusurilor, putem dezvolta metode de diagnostic,
tratament și prevenire mai eficiente, contribuind astfel la protejarea
sănătății umane.
 Schimbările climatice și creșterea călătoriilor internaționale favorizează
propagarea acestor virusuri în regiuni noi și neexpuse anterior. Monitorizarea
și studiul arbovirusurilor sunt esențiale pentru a detecta și răspunde rapid la
apariția unor focare sau epidemii, limitând astfel răspândirea lor și protejând
comunitățile vulnerabile.
Bibliografie

 https://ro.wikipedia.org/wiki/Arbovirus
 https://www.sciencedirect.com/topics/medicine-and-dentistry/arbovirus
 https://chat.openai.com/
 https://www.medicalnewstoday.com/articles/318645