TEHNOLOGIA PROTEZEI PARTIALE SCIIELETATE

Varianta tehnologica superioara P.P.A.:solutia protezei definitive pentru edentatiile partiale

intinse sau punti cu agregare mixta (implant+dinti restanti) ;
Cel mai complex tratament.

Caracteristici:
o Volum mult mai mic, stare de confort crescuta;
o Ancorare : orosete tumate, bare speciale, sisteme speciale, eficienta crescuta;
. Sprrjin mixt : dinti-parodontiu*muco-osos ;
o Din punct de vedere mecanic-rezistenta maxima-infrastructura tumata din
Co-/Cr (ce a inlocuit Aur-Pt) ; mai rar NiJCr ;
o Grosimea mica 0,4-0,8m pentru conectorii principali;
. Igienic : suprafete mici, perfect lustruite ;curatire*autocuratire maxima ;
. Dotare foarte buna, eperienta medic-tehnician.

Conditii de lucru impuse:

o Dotare laborator cu paralelograf +izoparalelometru (in afara tijei detectoare exista si un
instrument de prelucrat, frezat pentru prepararea lacasurilor) ;
r Hidrocoloizi+polieteri -model duplicat ;
o Aliaje Co-Cr ;
. Aparate de tumare: C.I.F.(Bego Nautilus), C.M.F.(TIM 500 Dental),C.J.F.(Ducatron).

Campul protetic :
Totalitatea elementelor anatomice ce vin in contact cu elementele P.P.S.
Campul protetic cu zone pozitive : ce vin in contac cu proteza=zone functionale ;
Zone negative : ce nu vin in contact cu proteza:zone finctionale

Camoul protetic maxilar :

Zone pozitive: -dinti restanti, creste alveolare, bolta paltina (o parte din ea), tuberozitati
maxilareJa maxilar;
- dinti restanti, creste, tuberculul piriform -la mandibula.
Zonele pozitive la maxilar sunt mai multe ca la mandibula.
Dintii restanti au rol in M.S. S. (sprijin+mentinere directa *mentinere indirect4 stabilitate).
Crestele, bolta, tuberozitatile, tuberculii piriformi asigura sprijinul mucozal, stabilitatea
orizontala -(M-D, hansversala)+adeziunea (la nivelul boltii palatine.

Zonele negative ale boltii palatine :

Conectorul principal, partile componente ale protezei sa fie la distanta de ele pentru a nu aparea
leziuni de decubit.
Zone neeative la maxilar (ce se vor folia):
o Parodontiul marginal (gingia) -0,2mm;
o Papilaretroincisiva: 0,2-0,4mm;
r Torusul palatin : 0,4mm ;
o Rafeul median : 0,2mm ;
 . zonele Schroder -sunt ocoiite, sunt acoperite; au maxim de rezilienta, conectorul se
infunda, basculeaza.
o Exostozele marginale osoase.

Zonele negative nu vin in contact cu conectorul principal+conectorii secundari pentru a nu

aparea leziuni de decubit.
Zone negative la mandibula (ce se foliaza) :
o Parodontiul marginal adiacent dintilor restanti ;
o Versantul lingual al conectorului principal : 0,5-l,5mm;
o Planseul bucal-se ocoleste :
o Bridele laterale.

Conceperea P.P.S. :
tr'actori :
. Tipul de edentatie restanta; Pe ce arcada;
o Atitudinea fata de dintii restanti ;
o Sisteme de ancorare : crosete+sisteme speciale;
o Ce probleme ridica fizionomia;
. Tipuri de sei" conectori;
o Metode de amprentare preliminare, finala:suficiente +amprenta compresiva a
fibromucoasei ;
r Materialul pentru baza, pentru dintii artificiali, pentru sistemele retentive
;
o Eficienta masticatode, gradul de cuspidaj, montarea dintilor;
o Sisteme de retentie pentru dinti, sei.

Elemente componente P.P.S. :

oArcada artificiala : sei +dintii artificiali ;
oConectori pricipali+secundar.i :elemente de legatura;
oMrjloace de mentinere, sprijin, stabilitate (M.M.S.).

1.Dintii arfificiali :
Dintii artificiali au ca suport seile metalice.
Se obtin din R.A.s.(manufacturati/prefabricati), R.D.c., mase ceramice (numai
prefabricati-
gama industriala).

Alte tipuri de dinti artificiali :

. coroane acrilice +fatete acrilice se aplica pe componenta metalica (bont/caseta)
;
' coroane mixte metalo-ceramice sau fatete ceramice. Cele mai indicata solutie estetica in
grad maxim.
o Dinti metalici in edentatii unidentare laterale-din conectorul principal (placuta, bara) se
prelungeste un dinte metalic-spatiu mic in sens C-I iI4_D
o Dinti micsti: rasina +onlay-uri ocluzale; se indica cand ;dintii antagonisti sunt artificiali
cu fete ocluzale metalice Qrli-Cr, Co-Cr) sau ceramici.
Reguli de montare dinti flontali+laterali :vezi L.p. +curs.
2. Seile :
r Elemente de suport metalic ale dintilor artificiali ;
. Concepute in functie de spatiul edentat (topografre +dimensiune); numarul seilor
-numarul edentatiilor.
o In edentatiile mixte nu se proiecteaza sei ci o prelungire din conectorul principal modelat
sub forma de bont *coroana artificiala.

Caracteristicile generale ale seilor :

Seile trebuie sa prezinte un contact intim cu versantele crestelor alveolare in edentatiile clasa I, II
Kennedy si contact lejer in edentatiile laterale.
In edentatiile laterale se concep seile metalice; in edentatiile clasa I, II +latero-frontale vor fi
mixte -metalo-acrilice.
Seile vor avea un contact intim cu fibromucoasa , mucoasa se arnprenteaza compresiv prin
metoda compresiva pentru starea functionala.
Marginile seilor se extind pana la nivelul mucoasei pasiv mobile (zona de reflexie).
Seile acopera 2/3 din inaltimea +lungimea crestelor alveolare; restul de 1/3 se completeaza cu
acilat roz.
Orizontal seile vor acoperi in totalitate tuberozitatile si partial tuberculul piriform (cat permite
traiectul orizontal al tuberculului pana 1a insertia ligamentului pterigomandibular).

Caracteristici tehnolosice :
o Versante perfect lustruite, modelate plan-convex ;
. Sa faciiiteze captusirea, rcbazarea;
o Restaurarea formei*volumul dintilor +fizionomia (in grad maxim) ;
o Versantele metalice vor fi concepute subtiri, dar suficient de rezistente mecanic;
. Seile in zona de unire cu conectorul principal vor prezenta pe ambele fete la niveluri
diferite praguri, trepte de cca. lmm pentru ca acrilatul sa se termine in strat suficient de
gros pentru a nu fi infiltrat ;
. Seile metalice vor prezenta distal, pe mijlocul crestei un stop de cca. 1 mm ce le mentin
in aceeasi pozitie (element antibasculant) -la examenul intraoral +etapa de introducere ,
indesare acrilat).Stopul distal are rol in dirijarea spatiului pentru acrilatul ce completeaza
spatiul.

Tipuri de sei :
o Sei metalice -edentatii laterale- P.P.S. are sprijin dento-parodontal ;nu este permisa
rebazarea.
. Sei cu ochiuri mici (plasa) +acrilat; indicate in spatii laterale mai mari, extinse pentru a
permite rebazarea.
. Sei cu ochiuri mari+acrilat --cele mai indicate in edentatii clasa I, II Kennedy+latero-
terminale.

3. Conectorii principali :
o Elemente transversale de legatura intre sei ;
o Asigura rezistenta mecanica a P.P.S., rigiditatea ;
Caracteristici generale :
a) rigiditatea este data de latimea si grosimea conectorului (0,4-0,6 la maxilar; 1,5-3mm-
bara linguala) ;
b) bioprofilactic-conectorii principali sunt plasati in zonele afunctionale ale campului
protetic pentru a nu interfera functiile de baza ale A.D.M. .Conectorii principali sunt
plasati la distanta de zonele negative ale campului protetic (papile, rugi, torusuri,
exostoze).
c) Confortul -asigurat de plasarea simetrica de o parte si de alta a liniei mediane ,
perpendicular pe planul M-S, zonele de unire cu conectorii secundari -sei in unghiuri
rotunj ite (nu ascutite).
Modelajul va fr realizat cat mai plat +suprafete perfect lustruite redand elementele morfologice
pe care le acopera .Plasarea in zonele pozitive ale campului-un conector tip placa palatinala lata,
extinsa pe un torus, papila, parodontiu (nefoliat) va exercita un efect traumatic, leziuni de
decubit .
Limita anterioara la conectorul principal maxilar se plaseaza intre rugile palatine.Limita
posterioara anterior de zona Ah cu 5mm. Latimea nu va fi sub 10mm -pentru conectori maxilad.
Grosimea va fi mica : 0,4-0,6mm (edentatii iaterale) .Conectorii ingusti +grosi cu efect traumatic
si sunt neconfortabili.
Conectorii principali maxilari-tipuri-
o Placi palatinale inguste -placi mucozale=edentatii laterale, proteze cu sprijin dento-
parodontal, grosimea 0,6mm, ingrosate marginal anterior/posterior.
Cand in 1/3 medie exista un torus , sunt foliate si modelate corespunzator.
r Placuta palatinala lata (mucozala) -rdentatii T-T, clasa I Kennedy, latero-terminale, cand
pe arcada sunt 6-8 dinti.Ocupa 2/3 din bolta, marginile anterioare/posterioare sunt
ingustate. Marginea anterioara se plaseaza intre rugi, nu pe rugile palatine, nu pe papila
incisiva sau parodontiul marginal ; fala de parodontiu minim 5mm. Marginea anterioara
ideal va fi situata pe o linie transversala ce trece prin pintenii ocluzali situati cei mai
anterior si posterior anterior de zona AH cu Smm.Limita arterioara a placutei palatinale
nu va depasi linia transversala ce trece prin cei mai anteriori pinteni ocluzali.
Nu se plaseaza in zonele Schroder (au rezilienta crescuta si favoizeaza bascularea prin
infundare).
e Conectorul principal fenestrat-edentatii mixte, intercalate, asociate cu prezenta torusului
in centrul boltii palatine, la pacientii care nu suporta placute palatinale totale. Are o forma
de paralelogram cu unghiurile rotunjite, placuta anterioara are o latime de 6-9mm cu
marginea anterioara extinsa pe creasta dar la distanta de parodontiu, papila prin foliere
0,2-0,3mm. Placuta posterioara a"re o latime de 4-5mm. Placutele laterale sunt late de 5-
6mm situate la distanta de parodontiul marginal, prezentand zone decoletate.Este
conectorul cel mai rigid, asigura degajarea boltii palatine, a papilelor+rugile.
o Conectorul in forma literei " U" --edentatii T-T+torus palatin voluminos, conector cu
rezistenta medie (discutabila) -modelat mai gros 0,6mm.
o Placuta dento-mucozala edentatii terminale cu numar de dinti redus (frontale), ina.lti,
verticali, la cazurile clinice cu creste alveolare atrofiate, reduse volumetric. Placuta se
extinde pe dintii restanti supracingular unde va avea o grosime de 0,4-0,6mm si va
reproduce morfologia dintilor si a versantului crestei alveolare. De o parte si de alta pe
dinti va prezenta pinteni ocluzali incizali-mai rar) iar limita superioara se va sprijini pe
 ffepte pmcticate pe canini, incisivi. Se contraindica sprijinul pe plan inclinat deoarece are
efect dizortodontic.
o Placuta palatinala totala-edentatii T-T, dinti restanti redusi*asocierea cu edentatii
frontale, creste atrofiate.Acopera in totalitate bo1t4 grosimea 0,4mm, fata exterioara
perfect lustruita, confort maxim , sprijin supracingular pe praguri pentru a transmite
fiziologic presiunile pe dintii restanti.
Conectorii nrincinali maxilari-proiectare :
. Latimea proportionala cu spatiul edental ;
. Crosimea 0,4-0,6mm :
o Margineaanterioara/posterioaraingrosata;
o Conectorii principali se unesc cu seile prin unghiuri rotunjite; la jonctiunea cu seile ajung
minim lmm.
Conectorii princinali mandibulari :
De rigidizare prin solidarizare cu seile : bara linguala, placuta dento-mucozala (cei mai utilizati) ,
crosetul continuu , conectorii principali dentari , bara vestibulara (cei mai rari).
l.Bara linguala :
o Forma arcuat4 in relatie cu planseul bucal -limita inferioara; limta superioara la distanta
de insertia gingivala -5mm;
o Dimensiunea conditionate de inaltimea procesului alveolar:9mm;
o Latimea 4-5mm;
r Grosimea-1-3mm;
o Superior sunt plasati la 5 mm de parodontiul mmginal; inferior in fundul de sac lingual
fara a interfera planseul si frenul limbii in functionalitate.
o Forma semipiriforma-cea mai rezistenta +confortabila; ovalara -l-semirotunda -au fost
utilizate, actulamente abandonate.
Topografia barei : functie de creasta alveolara-este variabila.
Principiu protetic :
Conectorul nu va veni in contact cu mucoasa crestei alveolare, in cavitatea bucala este un spatiu
ce se obtine prin foliere ; grad de foliere 0,3-2mm.
o Creasta verticala foliere-0,3mm ; edentatii laterolaterale ;
o Edentatii mixte -rezilienta mucozala este mai mare -foliere mai mult de lmm ;
. Proces alveolar concav +dinti' ling:alizati 1-3mm, dar nu ne permite limba, frenul ;
o Dinti lingualizati -bara situata la 2mm.
Bara linguala -caracterisfici foliere :
La P.P.S. cu sprijin dento-parodontal 0,2-0,3mm-c1asa III Kennedy.
Cand exista sprijin mixt --edentatii L-T -{,3-1mm ;
Edentatii T-T +rezilienta a mucoasei 1-1,5mm ;
Edentatii T-T +proces alveolar concav*rezilienta crescuta -grad de foliere maxim-2mm.
Bara linguaia se asociaza cu crosetul continuu cand procesul alveolar este scurt si bara este mai
mica (3mm).
Bara linguala :
Zonele de minima rezistenta -la ionctiunea cu seile, la zona de unire cu conectorii secundari si
pe linia mediana.
Orice presiune exercitata in sens transversal va duce la fractura pe linia mediana.Tehnicienii vor
ingusta zonele de jonctiune. Cand bara este extinsa, mai lunga, polul inferior va fi modelat mai
gros.
2.Crosetul continuu :
Element suplimentar de rigidizare al barelor+protezelor ;
Indicat in cazul proceselor alveolare subdimensionate, planseu cu insertie inalta, aproape de
insertia gingivala ;
Conditii de oroiectare :
r Intre bare si conectori sa existe un spatiu de autocuratire de 4-5mm.
r Marginal sa fie rigidizat prin pinteni ocluzali/conectori secrurdari ;
o Latime 2,5-3mm ;
r Topografie -pe fetele orale ale dintilor restanti ;
r Profi1 semirotund ;
o Grosimea : 0,5-1mm ;
o Mentinere -pinteni ocluzali, gherute incizale (nu se folosesc, efect nefiziologic), pinteni
ocluzali (plasati supracingular)
Crosetul continuu -rol :
r Rigidizare bara cu cresterea rezistenlei mecanice:
. Este considerat a-2 -bara;
o Extinderea P.P.S. pe dintii restarti;
e Efect de solida.rizare a dintilor;
o Efect antibasculant;
o Stabilizarea protezei in sens M-D;
o In edentatii frontale unidentare pot fi montati dinti artificiali;
o In treme/diasteme poate prezenta o bucla ocolitoare (ca si placuta dento-mucozala).

3.Placuta dento-mucozala:
o Indicata cand insertia planseului este mai mica de 9mm;
r Caracteristici - crosetului continuu;
. Se indica in edentatii cu dinti restanti redusi ca numar si cu inaltime medie, mica *proces
alveolar subdimensionat+planseu cu insertie superioara ;
o Placuta poate fi decoietata ; se concepe cu forma -barelor, la distanta de procesul alveolar
prin foliere; limita superioara in contact cu zona supracingulara pierduta, atenuata
(supraecuatorial).
o Oral va reproduce morfologia dintilor restanti pentru a nu interfera functionalitatea
limbii;
o Folierea pentru placuta dento-mucozala 0,5-1mm (ca la bara linguala) ;
o Caracterisitici +rol-vezi crosetul continuu ;
o Permite decoletare; la P.P.A. nu se poate realiza.

4.Bara vestibulara :
o Dinti lingualizati ;
o Proces alveolar subdimensionat ;
o Insertie planseu inalta aproape de insertia gingivala;
r Bara este mai lunga, inestetica, cu rezistenta mecanica scazuta" plasata in fundul de sac
vestibular.
o Rar indicata.
5. Conectorul principal dentar :
. Se indica in subdimensionari ale procesului alveolar cu dinti inalti si verticali ;
o Este - crosetului continuu, fiind cu o latime mai mare cu lmm si mai subtire ;
. Uneste direct seile ;fara conector secundar;
o Rar utilizat ; Indicat in cazuri clinice speciale ;
r Este ca o banda metalica ce inlocuieste la P.P.A. placa lingua.la.

SISTEME DE MENTINERE, SPRIJIN SI STABILIZARE (M. S. S.)

1. Cu actiune directa : Crosete tumate ;
Sisteme speciale (culise, capse, bare, telescoape, magneti).
Rol -blocarea desprinderii P.P.S. de pe campul protetic.
2. Cu actiune indirecta- opritori de basculare -tot ce se prelungeste anterior de P.P.S.

l. Mijloace cu actiune directa :

Crosetele turnate (90%) din tehnologia P.P.S. comparativ cu sistemele speciale au pret de cost
mai mic si se obtin tehnologic mai usor.
Actioneaza impotriva desprinderii P.P.S. de pe campul protetic prin bratele retentive flexibile
plasate in zonele subecuatoriale ale dintilor limitanti. Aceasta zona este delimitata cu ajutorul
paralelografului.
2. Sisteme speciale :
. Utilizare restransa (5-10%) ;
e Teh-nologic mai dificil de obtinut;
r Materiale scumpe Au-Pt sau greu de prelucrat Co-Cr-Mo, aliaje baza titan ;
Potfi:
-Prelabricate lindustriale) - de mare precizie :
-Manufacturate in laboratorul de tehnica dentara (precizie mai mica);

Crosetele turnate /crosetele din sarma -avantaje:

. Rigiditate mai mare;
. Contact in suprafata;
. Retentia (ancorare) mai mare:
o Eficienta bratelor retentive mai mare datorita plasarii portiunii efilate pe zona de maxima
convexitate a fetelor laterale (V/L) ;
o Concepere paralelograf-si plasarea elementelor active cu retentivometrul ;
. Asigura o buna stabilizare a P.P.S. in sens transversal +sagital fata de crosetele din sarma
(flexibi1e);
. Asigura sprijinul prin pintenii ocluzali.
Dezavantaje crosete din sarma :
o Retentie alimentara (contact in suprafata) ;
o Contactul in suprafata;
. Erodeaza smaltul (aplicate direct pe dintii naturali neacoperiti) ;
o Bratul activ se fractvreaza relativ repede la crosetele circulare (inlocuit de crosetele
mixte);
 . Pentru evitarea sacrificiilor de tesuturi dure prin erodare se indica acoperirea dintilor
limitanti cu coroane de invelis (metalice, mixte, coroane de substitutie, metalo-
polimerice, metalo-ceramice) ;

Crosete turnate-functii :
1. Mentinere=retentie=ancorare:
Se obtine prin plasarea bratelor retentive in zonele subecuatoriale ale dintilor limitanti, zone ce
se determina cu ajutorul paralelografului.
Alcorarea contribuie la stabilizarea protezei pe camp; se opun bratele elastice desprinderii
P.P.S. de pe campul protetic +factorii asociati (gravitatia, alimentele lipicioase, musculatura
periprotetica) -cu efect de dislocare ;
2. Sprijinul- asigura sprijin dento-parodontal si mixt prin pintenii ocluzali ai crosetelor.
Pintenii intemi asemanatori culiselor si indicati in edentatii L-L si mai rar clasa IV :sprijin
dento-parodontal pur.
Pintenii externi (princioali)-cei mai utlizati in tehnologia P.P.S. se aplica in fosele proximale ale
dintilor limitanti (mezial /distal) ;
Pintenii auxiliari -aplicati in fosele (pe dintii vecini) dintilor limitanti cu efect antibasculant
(pinteni supracingulari) se indica a se aplica pe praguri, trepte si nu pe planuri inclinate :efect
dizortodontic .
Se adauga gherutele incizale -foafie rar utilizate- datorita efectului nefizionomic si datorita
mij loacelor modeme suplimentare.
Elemente suplimentare :
Bratul opozant , corpul crosetului, segmentul supraecuatorial al bratelor elastice .

Caracteristicile pintenilor externi :

o Forma triunghiulara, grosimea lmm la varf si l,5mm la jonctiunea cu conectorul
secrurdar, lacasul se prepara in fosele coroanelor naturale, de forma hemisferica
sau in obturatii de amalgam sau pe suprafetele ocluzale ale coroanelor de
acoperire --cel mai indicat. Unghiul de unire pinten-conector :90o sau mai mic de
90o (nu mai mare de 90") ; varful plasat aproape de centrul suprafetei oculzale .
Lungimea % din diametrul M-D si latimea 1/3 din diametrul V-O.
o Cu cat sama este mai lunga (edentatii terminale) pintenii se gandesc mai
rezistenti (nu mai grosi pentru a nu perturba functiia ocluzala).
3.Reciprocitatea :
Bratele crosetelor pentru a avea actiune reciproca (fiziologica asupra dintilor limitanti) vot fi
proiectati la acelasi nivel pentru a nu avea efect traumatic asupra dintilor limitanti.
Plasarea inegala nu asigura reciprocitatea ; crosetul va avea prin bratul activ efect dizortodontic
asupra dintilor limitanti.
Se obtine prin :
o Planarea fetei orale (reducerea convexitatilor fetei orale) si aplicarea bratului opozant la
acelasi nivel cu bratul vestibular)-procedeu putin utilizat ;
. Acoperirea dintilor limitanti (coroane de invelis) si modelarea unui prag in dreptul
convexitatii maxime a fetei vestibulare ;
4.Pasivitatea :
Se obtine prin elementele sale; crosetul in momentul insertiei nu trebuie sa aiba efecte
presionale asupra dintelui limitant.
Cand pe proteza nu se aplica o forta, crosetele circulare sunt mai rigide si grad de incercuire mar
mare, grad de pasivitate mai mic. Crosetele divizate sunt mai elastice, contact partial intrerupt
cu fetele axiale, grad de pasivitate mai mare.
5. Mentinerea indirecta :efect antibasculant ;
Crosetele prin portiunile efilate terminale *elementele rigide (brat opozant, segurent
supraecuatoerial, conector secundar) au efect antibasculant .
6. Incercuirea :
Functia crosetului de a incercui dintele limitant pe fetele axiale ; grad de incercuire diferit (la
crosetele circulare mai mare de 180', la crosetele divizate:180o).
Incercuirea la crosetele circulare are un efect discret dizortodontic (bine concepute) . Efectul
dizortodontic prin incercuire poate fi limitat cand dintii restanti sunt contentionati prin acoperirea
cu coroanehunti.
7. Stabilizarea :
Croseful turnat se opune deplasarii orizontale ale protezei. Functia este asigurata de segmentele
rigide ale crosetului. Crosetele circulare prezinta un grad de stabilizare mai mare, aplicarea
bilaterala a elementelor rigide mareste gradul de stabilizare (si de simetrie). Exista o stabilizare
in sens transversal (V-O) si una in sens sagital (M-D).
Cu cat elementele rigide sunt prelungite spre anterior, gradul de stabilizare este mai mare.

Clasificare crosete turnate :

o Circulare ;
e Divizate ;
. Ney;
o Speciale.

l.Crosete circulare :
. Utilizare larga in tehnologia P.P.S.;
o Contact in suprafata;
o Elasticitate mica, rigiditate mare;
o Grad de incercuire mai mare decat crosetele divizate;
. Grad de fizionomie mai mic ;
r Indicate pe dinti ( PM. /M) cu convexitati mici ;
r Grad de mentinere crescut:
o Fracturare frecvent.

Clasificare :

a)firnctie de dintii pe care se aplica : monodentare,/bidentare/tridentare ;

b)functie de bratele active : monoactiv/biactiv/tetraactiv ;
c) functie de conectorii secundari : 1 conector secundar/ 2 conectori secundari/ 3
conectori secundari ;
d) functie de orientarea bratului activ: orientate edental, dental, plasat vestibular
,oral
1. Crosete circulare-descriere :
Crosetul Ackers: (cu 3 brate) -elemente componente:
5 elemente:
-4 rigide-corp, pinten, brat opozant, conector secundar de unire;
-1 eiement elastic-segmentul supraecuatorial +portiunea efilata subecuatoriala .
Functii:
e Bratul elastic se opune desprinderii P.P.S. de pe campul protetic;
o Pintenul +elementele rigide suprecuatoriale se opun bascularii prin infundare.
Observatie practica: Cand crosetul Ackers este proiectat clasic nu se asigura reciprocitatea ,
pasivitatea.
Crosetul inelar cu 4 brate :
Este indicat pe molari maxilari/mandibulari. Se deosebeste prin plasarea diferita a bratului
retentiv (activ).
Inferior se plaseaza lingual, superior se plaseaza vestibular. Spre deosebire de crosetul Ackers
prezinta in plus un pinten arxiliar plasat in foseta distala si 1 conector secundar de intarire situat
intotdeauna pe partea bratului opozant.
Observatie practica:
Nu se aplica conectori si croset cand la nivelul procesului alveolar exista exostoze si nu se poate
folia traiectul conectorului secundar de intarire (se contraindica).
Crosetul circular cu 4 brate (inelar) la maxilar/mandibula.
Crosetul circular cu 6 brate :=dublu Ackers(Bonwill)
Este un croset tetractiv. Se indica pe PM, M cand intre cei 2 dinti exista trema (situatia clinica
ideala) sau dintii respectivi se acopera cu coroare care sunt prevazute cu lacasuri pentru pinteni.
Indicat pe PM/M situati pe hemiarcada integra. Bratele elastice pot fi active pe diagonala sau de
aceeasi parte.
Observatie clinica :
Bratele crosetului pot fi plaste toate 4 subecuatorial :actiune tetractiva.

2. Croseteledivizate-caracteristici :
o Suprafata de contact mai mica;
. Grad de incercuire mai mic ;
o Brat retentiv mai elastic ;
e Grad de fizionomie mai mare.
Crosetul divizat in < T > (Roach) --cuprins in formula mnemotehnica CLUSTIR.
Se opun (crosetul divizat in "T") tendintelor de desprindere a P.p.S. +basculare :functie mai
complexa decat cele circulare.
Indicatii: edentatii L-T, clasa I, II Kennedy.
Crosetul divizat in "T"-elemente componente:
o Elemente componente rigide asemanatoare crosetului circular;
o 2 elemente elastice-segmenfui orizontal subecuatorial care este unit direct de sa printr-un
conector secundar arcuat;
. segmentul in "T" al crosetului se opune bascularii prin infi.rndare (portiunea meziala) si
bascularii prin desprindere (portiunea distala).
r Bascularea prin infundare poate fi diminuata *efectul de parghie al dintelui limitant daca
pintenul este plasat mezial (edentatii terminale).

Observatii clinice :
-Bratul elastic se plaseaza subecuatorial cu ambele segmente (mezial/distal) in edentatii laterale
(clasa III) ;

10
-Segmentul orizontal poate avea un traiect orizontal sau arcuat (Y) --crosetul Budlong-in
edentatii clasa III-sprijin dento-parodontal pur;
-In edentatii L-T, T-T, traiectul segmentului orizontal va fi oblic , segnrentul mezial va intersecta
ecuatorul protetic si va fi plasat deasupra;
-Pentru a creste gradul de elasticitate , conectorul secundar va fi
modelat mai lung si
orizontal:crosetul lui Bonihard ;
-Pentru a mari gradul de fizionomie, segmentul mezial se poate sectiona :croseful in < semiT < ;
-Crosetul divizatl, R C au un grad de mentinere redus, utilizare relativa (crosetul in I are grad de
fizionmie mai mare) ;
-Crosetele divtzate c, R, U- rar utilizate in tehnologia P.P.S.
Indicatiile crosetului divizat in "T":
o Toate edentatiile si frecvent in edentatiile clasa I, II, L-T;
o Pe toti dintii dar cu rezerva pentru cei maxilari; bratul divizat este vizibil in
functionalitate;
Contraindicatii:
o Pe dintii cu ecuator protetic inalt si in exigente fizionomice deosebite;
r Curent sunt indicate in edentatii terminale, pe dintii cu implantare 'tvaloare parcdontala
medie datorita elasticitatii si gradului de incercuire favorabile.

3. Crosetele NEY :
o Elaborate de U. S. A.; sunt 6 ca numar (4 crosete biactive +2 crosete circulare
monoactive).
o In practica sunt relativ restranse , dificultati tehnologice.
o Sunt utilizate mai frecvent crosetele biactive datorita gradului de ancorare, reciprocitate si
pasivitate (functii in grad maxim);
r Neutilizarea se datoreaza efectului nefizionomic , al gradului de incercuire mare si a
dificulatilor tehnologice de obtinere.
Crosetul Ney nr. 1:
Este un croset biactiv, derivat din crosetul circular Ackers , are aceleasi elenente componente,
are ambele brate active plasate subecuatorial.
Se indica pe PM, M cu ecuator protetic ff. 1 ( ce pleaca de la fata proximala dinspre edentatie ;
nivelul ecuatorului este la jumatatea fetei, ecuatorui va avea pe fetele laterale un traiect
ascendent) ;
Crosetul Ney nr. 2:
Este un croset biactiv , derivat de la crosetul divizat in "T" cu un brat suplimentar in "T" fata de
bratul opozant al T-ului clasic+conector secundar de intarire mai gros si mai arcuat, uniti direct
de sa. Indicat pe M inferiori malpozitionati ; pe dintii ce prezinta ecuatorul protetic nr. 2 (din l/3
ocluzala a edentatiei are un traiect descendent spre fata ocluzala opusa).
Prezinta grad de mentinere, reciprocitate excelent.
Crosetul Nev nr, 3 este o combinatie intre Nev nr. 1* Nev nr. 2.
Prezinta 1 brat divizat vestibular si 1 brat circular lingual, ambele subecuatorial plasate.
Indicat pe moiarii mandibulari malpozitionati.

Crosetul Nev nr. 4 --croset mixt biactiv cu 2 brale din sarma fixate prin lipire sau supratumare
de corpul crosetului.
Se indica pe dintii cu convexitati inalte.
Crosetul Nev nr.S*Nev nr. 6
Sunt crosete monoactive, grad de flexibilitate crescut , necesita aplicarea bilaterala. Flexibilitatea
se datoreaza absentei conectorului secundar in prelungirea pintenului.
Exista crosetul circular cu actiune posterioara (ce poate avea si 2 pinteni) indicat pe canini si
premolari lingualizati si croset circular posterior cu actiune inversa.
Crosetele mixte:
Au utilizare mare datorita avantajelor pe care le ptezinta, flexibilitate a bratului elastic,
posibilitatea de adaptare rapida, contactul linear cu dintele limitant, iar in caz de fractura se poate
repara foarte usor.
Tipuri de crosete mixte: MC Cracken, crosetul mixt Ney nr. 5, crosetul Ney nr. 4.

Crosete mixte:
o Utilizare mai mare datorita avantajelor; avantajele sunt generate de prezenta
bratului elastic confectionat din sarma (flexibil)-vezi caracteristici crosete din sarma
(avantaje);
. Flexibilitateabratului elastic +adaptarea,
o contactul linear,
r Fixare in sa facila;
. Dificultati tehnologice mai putine si posibilitatea de reparare facila.
l. Crosetul mixt Mc Cracken :
Parti componente :
4 elemente rigide:
-pinten, corp, brat opozant, conector secundar asemanator crosetului Ackers;
- bratul circular activ (retentiv) din sarma, curent este fixat in acrilatul seilor, sub
dinte sau la nivelul versantului vestibular (posibilitatea de a fi inlocuit). Bratul
poate fi si lipit, supratumat sau sudat cu laser.
2. Crosetul Ney nr.4-ambele brate din sarma sunt plasate subecuatorial (biactive) indicat
pe dintii inalti, convexitati inaite. Rar utilizat in ptactica, flexibilitate mare
3. Crosetul Ney combinat (mixt) : este asemantor crosetului Mc Cracken, numai ca
bratele sunt biactive. Are un brat elastic din sarma subecuatorial +bratul opozant tumat
subecuatorial .
4. Crosetul mixt cu pinten intern *brat de sarma :
-sudat la pinten (plasat oral) indicat in edentatii clasa III, clasa IV.
Dezavantaje crosete nixte :
t Dezactivare in timp ; sarma sufera fenomenul de imbatranire (Bauschinger) ;
'. Se modifica pozitia bratului elastic prin repetatele tractiuni ;
o Activarea este empirica ;
o Fixarea sarmei de corpul crosetului, sa este dificila (lipire, supraturanre) ;
e Controlul activarii este imposibil ;
. Poate exista o activare permanenta cu efect traumatic asupra dintilor limitanti (50 g /dinte
limitant exercita un efect traumatic) ; o sarma cu diametrul de 1 mm dezvolta 5009
asupra dintelui limitant in momentele de activare permanenta) ;
r Pasivitatea este relativa (l{ey biactiv) iar pentru confectionarea bratului elastic sunt
necesare materaile speciale : WIPTAM, NITINOL ("memory shape")-cu utilizare in
ortodontie.
Crosete speciale:
. Utilizate rar in tehnologia P.P.S.l
Indicatii:
o Efect fizionomic mai mare;
r Edentatii clasa III, IV; micsoreaza efectul de parghie al seilor terminale;
Crosetul R.P.I. (Kroll) :
Caracteristici:
r Pinten plasat in foseta meziala;
. Proximal prezinta o placuta ce asigura impreuna cu pintenul reciprocitatea si diminua
bascularea;
o Bratul activ este divizat in < I > , plasat vestibular, subecuatorial, contact in suprafata de
2mm;
o Indicat in edentatii T-T mandibulare;
Crosetul R.P.I. +crsetul divizat in "T" prezinta conectori secundad de unire cu saua direct (nu se
unesc de corpul crosefuiui sau conectorul secundar) .Conectorul secundar al bratului divizat in
< I > are rolul de rigidizare +generare a elasticitatii (mai mare).
Crosetul cu pinten intern (Soyer-"equi-poiset'):
o Efect fizionomic mare (din sarma);
o Bratul activ emerge din pinten si este plasat numai oral;
r Pintenul de forma hemisferica se aplica pe o incrustatie sau pe o coroana tumata ;

SISTEME SPECIALE (M.S.S.):

Caracteristici:
o Indicatii limitate (10-15%);
r Eficiente in M.S.S. , completand firnctiile crosetelor tumate;
. Dimensiuni mici (micronice);
o Alcatuite din 2 parti : 1 matrice tubulara (negatir,ul)+1 patrice (pozitivul) ;
o Functionalitatea se asigura prin flictiune ; cu cat suprafata de contact este mai mare cu
atat gradul de frictiune este direct proportional ;
. Se aplica cu ajutorul paralelografului (in axul de insertie al protezei) ;
. Topografia-curent se aplica proximal extracoronar (rar intracoronar).

Dezavantajele:
o Rata mica de utilizare datorita dificultatilor tehnologice ;
r Pr0t de cost crescut ;
. Complexitatea ;
o Confectionate din aliaje nobile Au-Pt ;pot fi si din aliaje substituente ;
o Reparatii dificile (necesita o tehnologie complexaldotare +echipa medic-tehnician
calificata) ;
. Se toama in varianta industriala din aliaje nobile (Au-Pt) sau substituente : Co-Cr, Ni-Ti
(greu de prelucrat) ;
r Se livreaza ca :
-sisteme de precizie (industriale) ;
-sisteme de semiprecizie (manufacturate) ;
1. CULISELE:
.Mecanisme speciale cu actiune directa;
.Forma de prczentare : matrice+patrice ;
oObtinute din Au-Pt sau aliaje substituente : Co-Cr ;
oLivrate in forma diferite : cilindrice, T, H, trapez, ova.lare.
oPot fi activabile (cand patricea este sectionata-au suprafata de contact cea mai mare si
gradul de frictiune crescut)/inactivabile (patrice nesectionata).
.Pot prezenta mijloace suplimentare de retentie : sfera /bila +resort (continute de matrice) ;
oO parte din culisele cilindrice pot fi manufacturate :culisele de semiprecizie ;
rRecent li se adauga garnituri teflonice ce maresc gradul de frictiune dar si favorizeaza
usoare basculari prin infundare a seilor ;
eIndicate in numar de 2, maxim 4: edentatii clasa III, clasa IV:culise intracoronare
(sprijin dento-parodontal pur) ;
.Fixarea cu ajutorul paralelogra.{illui ; se pozitioneaza in axul de insertie, usor divergente
pentru a favoriza frictiunea ;
oIndicate pe dintii cu talie medie, inalti ;
oIn edentatii terminale se indica solidarizarea a minim 2 dinti ;
oIn edentatii maxilare sunt mai indicate ca in edentatiile mandibulare datorita rezilintei
mucozale mai mici la maxilar fata de mandibula ;
Forma de livrare :
.Culise infacoronare cu forma T, H, ce au grad de frctiune mai mare sau cilindrice ;
o Culise extracoroaffe (cele mai frecvente)-cilindrice , H, trapezoidale -Christmani,
Schatzman ;

Gradul de rezilienta + dimensiunea dintilor sunt esentiale penhu a alege culisele.

2. CAPSELE :
oAu dimensiuni mici ;
oFoarte eficiente ;
oDeosebit de fizionomice ;
oAlcatuite din patrce si matrice :
o Forme diferite: cilindro-conice, sferice cilindrice activabile -matricea/patricea sunt
sectionate (de regula) /inactivabile ;
o Pozitionarea : patricea se fixeaza de un D.C.R. ;
. Cele industriale prezinta o tija ce este flxata prin lipire sau supratumare sau sudare cu
laser (procedeu modem) ;
r Matricele au aceeasi forma: cilindrice, sferice, cilindro-conice.
Produse comerciale :
Biagi (sferice, cilindrice), Dalbo (cilindro-sferice), Gerber (cilindrice +manson de frictiune) ,
Rotherman (discoidale) ;
Capsele sunt liwate cu un disc teflonic pentru distantarea celor 2 componente pentru a favoiza
usoare miscari de basculare ;

14
Sunt din materiale : Au-Pt sau substituente : Co-Cr , Ni-Cr, Ag-Pd, Ti, baza Pd.
Capsele Biagi : au matricea *patricea sectionata (pot fi activate) ;
Capsele Dalbo : au numai matricea activabila.
Capsa Rotherman : este discoidala -patricea prezinta un sant in care va patrunde matricea ca un
croset circular.
Capsa Gerber : are matricea cilindrica care contine un resort ce va prinde patricea in momentul
aplicarii (patricea are un sant :denivelare) --capsa foarte eficienta ;
Capsa Ceka : matricea inelara se fixeaza de coroana proximal, iar patricea este cilindro-conica
sectionata , activabila (ce1 mai modem sistem) ;

3. BARELE CU CALARETI;
o Sunt alcatuite din : matrice + patrice.
o Patricea are forme diferite : dreptunghiulara, ( U >, ovalare, rotunde ;
o Matricea este un calaret.
o Matricea curent se realizeaza din Au-Pt sau aliaje substituente :Co-Cr.
o Se liweaza industriale+manufacturate (profil ovalar) fixate prin supratumare de
dispozitivele radiculare (agregate pe canin) ;
o Au profil dreptunghiular -pentru zona laterala ;
. Modem: sunt utilizate bare + capse Ceka( edentatii clasa III unde se obtine eficienta
frictionala maxima).Ce1e 2 matrice inelare se a{la la capatul barei; patricile sunt fixate in
sa unde se afla si lacasul pentru bara -eficienta maxima functionala.
o Frictiunea pe bare ovalare -se realizeaza intre convexitatile maxime ale barei si calaret
(vezi bara Dolder) ;
Sisteme Dolder :
Confectionate curent din Au-Pt (prefabricate) sau aliaje baza paladiu.
Exista 2 variante de sistem Dolder: frictional ; bara *calaretul au un profil in < U > sau
dreptungiular sau patrat , cu lunginea 50-200mm indicate in edentatii laterale) ; cel rezilient este
indicat in edentatii terminale, subtotale, frontale (profil ovalar) si flrnctioneaza ca un ruptor de
forte (disjunctor) ce permite bascularea prin inirndare.

Ackerman-bara este rotunda, ovoida, confectionata din Au-Pt.

Gilmore : profil patrat, dreptunghiular, indicat in edentatii laterale.
La ambele sisteme calaretul este alcatuit din 2-3 elemente.
Avantajul este ca au un efect fizionomic foarte bun in zona frontala, efectul frictional
+fiabilitatea mare in timp; sunt indicate in edentatii maxilare/mandibulare.

4. SISTEME DE TELESCOPARE:
. Livrate invariantaprefabricate/manufacturate (de semiprecizie);
o Parti componente:
-Coroana primara:capa ce se fixeaza prin cimentare pe dintele stalp ;
C-oroana secundara ce reface morfologia dintilor-ce se fixeaza de schelet ;
Mentinerea se realizeaza prin frictiunea intre cele 2 coroane (capa+coroana secundara).
Este un sistem rigid ; frictiune mare initial, ulterior se anuleaza.
Se indica elctiv, in edentatii L-L (sprijin dento-parodontal pur) datorita rigiditatii mriri.
Frictiunea in timp de reduce .

15
Se indica utilizarea de sisteme telescopate cu mijloace suplimentare retentive (bila +resort) tip
PRESSOMATIC, IPSOCLP. Coroana secundara este prevazuta cu un lacas ce contine un resort
si o sfera (bila )activabila.
Sfera patrunde in momentul agregarii intr-un lacas in 1/3 cevicala a capei (face un < clic >
specific) ;
Aceste sisteme se intalnesc la capele cu forma cilindro-conica care usureaza insertia scheletului
cu acesl sislem de telescopare.

Tipuri (forme) :

. Teiescopare coronara --cape cilindrice+coroane secundare (sistem frictional maxim).

Tehnologic sunt dificil de obtinut si clinic de inserat pe un numar mai mare de cape.
Se indica capele cilindro-conice (mai mult de 2 telescoape) cu lacas pentru bila activata de resort
(Pressomatic, Ipsoclip) ;
r Telescoparea intraradiculara :
Este reprezentata de un pivot +lacas intraradicular sub forma cilindrica. Frictioneaza tip pivot-
teaca.
Sistem rar utilizat , difici1, pierde repede frictiunea.
Indicate datorita sprijinului foarte rigid, in edentatii laterale, mixte .
In edentatiile terminale capele vor fi cilindro-conice pentru a facilita insertia scheletului pe
campul protetic.
SISTEMELE ARTICULATE
Distribuie fiziologic presiunile ocluzale pe campul protetic cu actiune de protectie a dintilor
restanti si a crestelor alveolare (favoizeaza transmiterea mai fiziologica a acestor presiuni la
nivelul celor doua entitati).
Clasificare:
. Ruptori de forta simpli :balamale-samiere;
o Amortizori de forta (ruptori de forta) :disjunctori -au in componenta resorturi (arcuri) ce
readuc seile in pozitia initiala.
In tehnologia P.P.S. cele mai indicate sunt sistemele articulate simple (balamale).
1. Balamalele :
. Permit deplasarea in sens vertical a seilor =basculare prin inirndare (3-5'), functie de
rezilienta mucoasei;
r Este blocata bascularea prin desprindere (nu dislocare) .
Prin aplicarea balamalelor de schelet se realizeaza 2 modalitati de sprijin :
o Spriiin mixt articulat -balamaua se fixeaza de conectorul secundar al crosefului circular
(totdeauna) ; restul partii se afla in sa.Seile nu sunt unite cu conectorul principal, el se
uneste totdeauna la nivelul conectorului secundar al crosetului. Rezulta sei cu actiune
independenta. P.P.S. la acest tip de sprijin se mentin prin actiunea crosetelor circulare cu
pinten in fosetele distale ;
o Spriiin mixt rieid articulat = o parte din balama se fixeaza prin lipire -supmtumare pe
fata distala a coroanelor (puntilor).Seile nu sunt unite. Proteza nu prezinta conector
principal tip bara . Sunt sei individuale ce se articuleaza intraoral.
Tipuri de balamale :
o ANCORVIS-balamale +culisa ;
r STRINI-lipite de conectorul secundar cu rol de ruptori de presiune ;

16
 . KRUPP+HINGE;
Sisteme de baiamale mai complexe :KORTE (matricea are forma de < U > ce se solidarizeaza la
coroana/conectorul secundar) -agregarca se rcahzeaza de pacient (intraoral); STERN
(balama+culise) ^ amortjzorului.

Ruptori de forta mai complecsi ce permit translatia verticala +2-3 miscari.

. Exemplu : ROACH plat +sferic cu platou de ghidaj -permit translatie verticala +rotatie
vestibulo-orala.
o ROACH sferic fara platou -permite 3 miscari (la rotatie se adauga bascularea prin
infundare) ;

2. Amortizorii de forta (disjunctorii) -tehnologic sunt foarte dificili, mai complecsi.

Permit miscari mai complexe : translatie verticala aproximativ de lmm ; basculare prin infundare
a seilor nelimitata si revenirea seii in pozitia initiala datorita resorhrlui din interiorul matricii.
Pot efectua 3-6 miscari.
r Exemplu: DALBO, DALBO M (pooate fi si blocat) , ASC 52, A33.
Sistemul DALBO -cel mai utililizat ruptor de forta ; ce se aplica in patricea de forma sferica
atasata prin lipire /supratumare de coroana /punte.
Matricea are forma cilindrica cu resort deschisa ocluzal. Resortul dezvolta o rezistenta mecanica
de 1200 grame ceea ce favorizeaza revenirea . Peste 2 kg. sunt cele mai eficiente.
Alti amortizori :
o A33, ASC 52-patricea sferica se fixeaza in sa, nu de coroanan si este reglabila. Matricea
se fixeaza de corcana /punti si permite 6 miscari.
o BEAT-MULLER, BIAGI- ,atilizate mai putin, complexitatea miscarilor mai mare . Cu cat
miscarile sunt mai complexe, cu atat presiunea ocluzala este consumata pentru
mobilizarea seilor si devine ineficienta in masticatie. Se indica ruptori de forta simpli tip
balamale mult mai eficienti si mai usor de atasat infrastructurile metalice a P.P.S.
Indicatii ale amortizorilor: edentatii clasa I, II Kennedy mandibulare cu grad de rezilienta
moderat pentru sisteme simple (balamale) ; accentuat pentru amortizori.

3. Sisteme magnetice :
r Au inlocuit capsele ;
o Eficente +fizionomie ;
e Au volum mai mare decat sistemele capsulare (supraconturari ale dintilor) ;
Forma de plQzgntal9 :
o 2 minimagneti incapsulati situati cu polii invers ;
. se livreaza incapsulati pentru a se evita corodarea si descarcarea;
o mentinerea P.P.S. este asigurata prin forta magnetica dezvoltata intre minimagneti si un
dispozitiv radicular magnetizabil.
Materiale :
Se toama din Cobalt 5-Samariu iar D.C.R. din Cobalt-Platina magnetizabil.
D.C.R. :KBEPER (cel ce tine proteza)
. sistem simplu. eficient:
o rata de fiabilitate 10 ani (corodare lenta) , saliva este cauza;
e forta dezvoltata 300 grame (forta (medie) ;

17
 . se livreazaminimagneti ce dezvolta o forta de 500 grame (minimagneti extraplati) ;
. numarul magletilor (minim 2, maxim 4 ) ; mai mult de 4 face imposibila dezinsertia
P.P.S. de pe campul protetic ;
. locul de aplicare pe D.C.R. -minimagnet fixat pe saua protezei ;

Produse comerciale : DYNA MN (minimagnet) ; PARI(ELL MN

Dezavantaiele utilizarii :
. coroziune lenta, in timp ;
r dintii ce acopera minimagnetul sunt usor supraconturati ;
e forta de atractie se micsoreaza in timp si este necesara inlocuirea magnetilor.

MENTINEREA INDIRECTA:
Toate sistemele ce contribuie la mentinerea indirecta se numesc opritori de basculare
(contrabasculare).
In edentatii ample clasa I, II Kennedy , L-T exista tendinta la basculare de-a lungul liniei
crosetelor (Fulkrum line):linia ce trece prin pintenii ocluzali situati cei mai posteriori (axa de
rotatie a P.P.S.). De-a lungul acestei axe sunt tendinte de basculare.
Tot ce este anterior de pinteni asigura mentinerea indirecta.
Mentinerea indirecta depinde de :
. eficenta mentinerii directe (crosete *sisteme speciale) ;
o distanta unde se plaseaza opritori de basculare ;
. locul de aplicare (curent canin, premolari) :pinteni antibasculanti;
r valoarea parodontala a dintilor limitanti (bine implantati, bine solidarizati).

Mijloace antibasculante :
1. Pinteni ocluzali in foseta meziala a premolarilor ;pinteni supracingulari la nivelul
caninilor.
2. Crosetul continuu aplicat pe dintii restanti supracingular cu rol de extindere a poligonului
de sprijin (P.S mai mare decat P.P.) :mentinere, stabilizare excelente a P.P.S. pe campul
prctetic.
3. Conectorul principal =placuta dento-mucozala sisteme speciale tip culise, telescoape,
bare . Este un mijloc antibasculant.

Bascularea prin infundare a P.P.S. este in functie de rezilienta mucoasei crestei alveolare.
Efectele locale ale bascularii prin infundare: modificari trofice parodontale la nivelul crestei
+dintilor restanti , cu efect traumatic si rezorbtiv.
Mijloace de contracarare a bascularii prin infirndare :
1. aplicarea de crosete divizate, segmentul mezial al bratului in < T > ;
2. pragrtri orale pentru bratele opozante ;
3. utilizarea de sisteme speciale (bare Dolder reziliente), ruptori de forta ;
4. extinderea seilor in perimetrul firnctional (sa acopere in totalitate tuberozitatile si partial
tuberculul piriform) ;
5. amprente compresive ce redau starea frmctionala a mucoasei; se contraindica obtinerea de
P.P.S. ce se confectioneaza dupa o amprenta unica ;
6. plasarea pintenului in foseta meziala a dintelui stalp (edentatii terminale) ;

18
Mijloace secundare de mentinere :
o adeziunea (mai putin P.P.S.) ;
e retentivitati anatomice ;
o tonicitatea musculara ;
. lactorii proletici.

Factorii protetici :
r scuratea seii ;
r montarea dintilor M-D redusa (mai ales molarii) -nu se monteua molarul 3 ; nici molarul
2 pe zonele ascendente ale crestelor (doar molarul 1) ;
o extinderea seilor la nivelul tuberozitatilor si tuberculilor ;
o utilizarea crosetelor deschise edental ;
. modelarea functionala a marginiior seilor (sa ocoleasca bride, frenuri), iar grosimea sa fie
cat latimea fi.rndurilor de sac.
. modelare versante usor convexe (plan-convexe);
. paste adeziye;
o se contraindica alimentele adezive:'
o educatia *vointa pacientilor.

TEHNICI DE REALIZARE A P.P.S.

-3 metode (2 sunt abandonate)-

1. metoda empirica din elemente prefabricate;

2. tumare: a) ambalare libera;
b) ambalare in 2 timpi;

3. tehnica modema a tumarii (modelul duplicat)

1) Tehnica empirica: fiilizeaza elemente prefabricate pentru conectori principali, sei,

crosete; modelarea cu clestele clampon, adaptate pe modelul de lucru si solidarizarea prin
schelete. Rezultau schelete adaptate aproximativ, simple, cu rezistenta mecanica scazuta;
zonele de lipire erau expuse coroziunii. Azi aceasta metoda este abandonata.
2) Turnare:
a) ambalarea libera -macheta se modela din ceara prin picurare in tipare
manufacturate de tehnician, macheta era desprinsa de pe model si ambalata liber.
Rezultau schelete deformate, imprecise dar tehnologic erau mai bune.
b) ambalarea in 2 timpi :- macheta se ambala in timpul l pe modelul de lucru; apoi
macheta in timpul 2 se desprindea si se ambala. Rezultau baze de PPS mai exact
obtinute. Procedeul este laborios, cu imprecizii, in prezent este abandonat datorita
aparitiei centrifugei semiautomate, a maselor de ambalat fosfatice, a diferitelor
procedee modeme de machetare.
3) Tehnica moderna: din l970-utilizeaza elemente prefabricate pentru toate elementele
PPS.Este un modelaj rapid, ergonomic al machetelor. Conceperea scheletului se
rcalizeaza pe modele analizate la paralelograf, modelarea machetei se realizeaza pe

19
 modelul duplicat din mase de ambalat specifice (fosfatice/silicatice) ; macheta este fixa;
modelul duplicat devine parle a tiparutui, se distruge la dezambalarea scheletului.
-Rezulta bioproteze cu actiune bioprofitactica a ADM ;
-Protezele scheletate sunt complexe ;
-Dupa tumare rezrlta o baza rigida a PPS, nedeformabila, rezistenta mecanic ;
-Concepem stiintific solutia de tratament.

Etapele clinico-tehnice :
1) Examenul clinic-de catre medic, in mod riguros-endo-si exoucal, diagnsticul de urgent4
chirurgical, parodontal, protetic, odontal.
Examene paraclinice: RX ortopantomograma si RX panoramice-pentru a concepe planul
protetic individualizat.
2) Amprenta preliminara :tehnica, materiale, instrumentar -vezi PPA.Se rcalizeaza st H.
I..R.(alginat). Se poate recurge si la H. R. (agar-agar) -procedeu mai complicat.

Caracteristicile amnrentei preliminare :

o Sa redea cu precizie suprafata de sprijin (suportul dento-parodontal, creste
alveolare) ;
o Sa redea cu aproximatie zona de inchidere marginala (retentie) ;
o Sa prezinte suprafete integre, fara desprinderi, zone neacoperite ;
r Sa nu prezinte goluri pe suprafata.
Inainte de tumarea modelului, amprenta se igienizeaz4 se aplica sulfat de calciu pentru
neutralizarea alginatului de potasiu ce rarnane activ in momentul tumarii modelului.
Amprenta preliminara se indica a se tuma in decurs de 30 minute; se conserva in mediu umed
(hidrofoare) sau se aplica rulouri umede pe supraflata.
Se contraindica introducerea amprentei in boluri cu apa, absorb apa si se deformeaza disgratios.
Modelul preliminar reprezinta o etapa de laborator-tehnica de tumare, materiale, doiare-vezi
PPA.

Caracteristicile modelului preliminar :

o Este adjuvant examenului clinic pe care se vizualize aza mdt mai obiectiv situatia clinica
a cazului ;
o Se rcalizeaza etapele de pregatire preprotetice, proprotetice; echilibrarea planului de
ocluzie ; reducerea planului de ocluzie in normoocluzie ; echilibrarea ocluzala ;
. Le putem explica aceste etape pacientului, prezentarea solutiei protetice ;
o Se confectioneazalingva individuala ;
. Se pastreaza deoarece are valoare juridica , documentara ;
o Se toarna din gipsuri p hemihidrate ; mai indicate sunt gipsuri dure .

r Etapa clinica in care rolul cheie

il detine clinicianul (medicul);
o Pregatirea cavitatii bucale:pregatire preprotetica:vezi ppA;
o Pregatiriproprotetice:
lacasuri oentru pinteni ocluzali, de forma triunghiulara. Pintenii emerg din corpul crosetului,
asigura sprijinul si stabilitatea in sens orizontal. Se plaseaza in lacasuri spiciale meziai /distal sau
pe coroane de acoperire.Forma lacasului este de hemisfera, inclinata spre centrul suprafetei
ocluzale si situata spre centrul suprafetei ocluzale pentru ca presiunile ocluzale sa se ffansmita in
axul lung al dintelui stalp.Pintenul are o grosime de 1,5 mm, lungime % din diametrul M-D al
dintelui si latimea ll3 din diametrul V-O.Unghiul de unire intre pinten si conector sa nu fie mai
mare de 90o. Daca este mai mic de 9Ooeste foarte bine. Daca este mai mare de 90', pintenul are
tendinta de alunecare din foseta. Lacasul se prepara in coroane naturale, in incrustatii si cel mai
frecvent la nivelul coroanelor de acoperire metalice/mixte.Cea mai rigida unire pinten-corp se
obtine prin tumarea de aliaie Co-Cr.
-AlSpUlAIga_ggIelA14 : dintii migrati prin extruzie, egresiune, malpozitii primare/secundare sunt
adusi in planul normal de ocluzie prin modelari usoare ale suprafetei ocluzale.In cazul
migrarilor accentuate se sectioneaza dintii si se acopera cu coroane de invelis.Acoperirea
coronara se realizeaza cu coroane metalice, mixte prevazute cu lacasuri pentru pinteni, cu
convexitati accentuate cu praguri sau atasuri de parti de pe componentele sistemelor speciale
pentru a agrega corespunzator elementele de mentinere directa.
-Bresele sunt inchise cu punti prevazute cu praguri, puturi retentive cu fixari proximale de patrici
ale sistemelor speciale sau bare frictionale in edentatii frontale, laterale sau aplicarea de D.C.R-
uri unite cu bare reziliente (Dolder manufacturat de semiprecizie).
Amnrenta definitiva (functionala) in tehnologia PPS se practica cu materiale elastice
din grupa elastomerilor de sinteza, aplicate in portamprente individuale.
Cea mai frecvent utilizata este lingura individuala din R.A.S., tip Duracrol.
Daca avem in dotare, ideal lingura individuala se poate realiza din rasini compozite .
Cel mai mult utilizate pana la R.A.S. erau placile de baza.
Ca material de amprenta se indica elastomeri de sinteza, consistenta medie :tiocauciucuri
(polisulfuri), siliconi de condensare (mai ales de aditie), polieteri.Grosimea materialului de
amprentare poate fi dirijata si la siliconi (2-3 mm), in toate sensurile.
Amprenta definitiva (fimctionala) mai poate fi inregiskata si cu materiale elastice alginice cum
ar fi (hidrocoloizi ireversibili), in grosime de 3-5 mm, pentru situatii clinice si proiectele de
P.P.S.mai simple (edentatii T-T).
Observatie .' materialele alginice se deformeaza cu usurinta marginal, la dezinsertie.
Caracteristicile amprentei functionale :
o Materialul sa reproduca foarte exact zona de sprijin (creste, bolta) +5upertul dento-
parodontal cu toate preparatiile lor ;
o Sa nu prezinte zone desprinse , goluri pe suprafata ;
e Marginal sa reproduca cu maximum de fidelitate fomixurile vestibulare ;
o Sa contina intr-o pozitie stabila elementele proprotetice(coroane, punti, dispozitive+bare)
ce prezinta convexitati, lacasuri, praguri pentru agregarea elementelor de mentinere
directa ;
r Sa contina intr-o pozitie fixa, nedeformabila mijloacele speciale (culise, capse, bare) ;
o Alte caracteristici : vezi P.P.A.
Scopul amprentei functionale este tumarea modelului de lucru care este un model de mare
precizie, pe care clinicianul si tehnicianul concep planul viitor al P.P.S.

Modelul de lucru :
Se toama in amprente definitive(functionale)din materiale specifice :gipsuri dure tip Moldano,
Duralite, Bego Dur (marci originale) sau superdure (Fuji Rock, Velmix, Suprastone).
Modelul de lucru poate fr realizat si din rasini compozite, model galvanic(foarte rar).
Conditionarea amprentei : spalare , igienizare, dezinfectare .

2t
D o zarcI pr epar ar e
materiale.
Se aplica pulberea inbolul de cauciuc si apoi apa distilata (ideal).
Prepararea ideala la vacuum malaxor. Aplicare cu vibrare , dintr-un punct decliv al amprentei,
priza 20 minute Dupa priza se toama gips normal cu priza de 30-40 minute.

Caracteristicile modelului de lucru :

e Frecvent se toama din gipsuri dure (arcada) si soclul din gips normal ;
o Reproduce cu maxima fidelitate detaliile campurilor protetice ;
o Este utilizat pentru analiza la paralelograf;
o Este utilizat pentru duplicare, duplicarea propriu-zisa, proba componentei metalice dupa
dezambalar e, prelucrare.
Analiza modelului de lucru :
Este efectuata curent cu ajutorul paralelografului , in vederea proiectului definitiv al scheletului.

Paralelograful -parti componente :

r Stabilizator ce asigura pozitia stabila a sa, cu 4 picioruse ;
o Masuta (suportul) pentru modele. La anumite paralelografe este fixa si este mobila in
toate sensurile datorita unui sistem articulat. Se fixeaza in pozitia stabilita cu ajutorul
unui sruub in pozitia de tripodare (axul de insertie) ;
. Cilindru ce contine accesoriile ;
o Bratul vetical cu inaltimea de 30-35 cm, fix pe platou. De el se articuleaza bratul
oizontal mai lat, articulat, cu 1 sau 2 articulatii. Bratul orizontal poate fi nearticulat,
orizontal la paralelograful cu suport magnetic. In capatul bratului orizontal se afla tija
verticala, prevazuta inferior cu un sistem de prindere, tip menghina, pentru accesorii.Tija
verticala este mobila in sens vertical si revine in pozitia initiala datorita unui resort.
. Accesorii :
Tija detectoare cu diametrul de2-3mm ;
Tija grafica pentru marcarea ecuatorului protetic ;
Tij e le r etentivome trice (retentiometre)-0,25-0,75 mm ;
Tija activa (razusa-spatula). Mai nou exista paralelografe cu tije electrice.
Oneratiuni :
Cu tija detectoare de evidentiaza convexitatile favorabile ale dintilor limitanti. Cand
convexitatile sunt depistate in acelasi plan, acelasi ax, modelul de lucru este fixat in aceasta
pozitie . Se inseamna cu creionul sau cu spatula pozitia modelului in suport:tripodare. In
aceasta pozitie se efectueaza si celelalte operatiuni in acelasi ax (axul de insertie al PPS).
Tija grafitica-se traseaza ecuatorul protetic care va diferi ca ffaiect de cel anatomic. Cu ajutorul
retentivomehelor, sub ecuatorul protetic se plnrcteaza zona favorabrla de convexitate pentru
bratul elastic si se marcheaza cu un creion moale. Dupa aceste insemnari, clinicianul deseneaza
proiectul elementelor componente ale mijloacelor de mentinere directa (crosete tumate) dupa ce
in prealabil a proiectat seile.
Cu ajutorul retentivometrelor se determina zonele favorabile plasarii bratelor flexibile ale
crosetelor tumate ; 0,25 mm pentru dintii cu implantare medie si crosete circulare ;0,50 mm
pentru crosete divizate;'0,75 mm pentru crosete biactive La valoare parodontala mare, ecuatorul
protetic va fi inalt. La valoare inferioara a implantarii (0,25 mm), vom avea convexitati medii si
valoare parodontala scazuta.
Tija razusa - se aplica cu ajutorul ei ceara pe dintii stalpi.
Proiectul scheletului :
r Medicul proiecteaza, deseneaza scheletul pe fisa si apoi pe modelul de lucru.Transferul se
realizeaza de catre tehncian pe modelul duplicat.
o Se proiecteaza mai intai seile, elementele de legatura intre sei (conectorul principal) si in
final elementele de M. S. S. (crosetele).
. Seile metalice sau mixte (pentru rebazare) sunt recomandate in edentatiile laterale
iar seile mixteperforate in edentatii terminale.
o Tipul de conector principal *-croset continuu ;
r Desenul crosetelor- mai intai cu bratele active divizate , circulare ; apoi pintenii ; pintenii
in edentatii terminale se plaseaza in foseta meziala-sprijin mixt; in edentatii laterale se
plaseaza in ambele fosete (sprij in dento-parodontal).
o Zona de intalnire sa-conector principal este delimitata de un prag pentru acrilat
o Elementele de mentinere indirecta : pinteni antibasculanti ;
o Se rotunjesc zonele de unire ale pintenilor secundari, cei principali cu alte elemente. ;
Pintenii se modeleaza corespunzator
Elemente antibasculante : ghierute.

Modelul duplicat :
Este o reproducere foarte exacta a modelului de lucru pregatit.Se obtine prin tumarea amprentei
duplicat cu mase de ambalat fodfatice9 cele mai frecvente), silico-fosfatice .
Amprenta duplicatoare reprezinta inregistrarea modelului de lucru pregatit cu materiale speciale.
in vederea acestei operatiuni .
Materiale pentru duplicat :
o H. R. (fiecvent) ;
. H.l.R. ;
r Materiale siliconice (siliconi de aditie).
Exista siliconi de aditie fluizi (ce amprenteaza foarte exact), timp de lucru scurt 30 minute,
coeficient de contraclie scazut.
Denumiri comerciale :
. PROTESIL (Krupp);
r VIROSIL (Bego) ;
o HERAFORM (Haereus).
Sunt materiale hidrofobe si dupa amprentare, la suprafata amprentei rezulta o tensiune negativa ,
nefavorabila aderentei maselor de ambalat.
S-au elaborat si siliconi hidrofili :DUBLISIL, DUBLISTAR, mult mai favorabili tumarii maselor
de ambalat in amprenta duplicatoare.

Etapele obtinerii modelului duplicat :

o Pregatirea modelului de lucru pentru duplicare : deretentivizare si foliere ;
o lzolare model de lucru :
o Amprenta duplicat ;
o Tumarea amprentei duplicat ;
o Indepartareamodeluluiduplicat;
o Conditionareamodeluluiduplicat.
Deretentivizarea se realizeaza prin picurare de ceara speciala (pe baza de gutaperca) ce se aplica
pe fetele proximale ale dintilor limitanti, parti interdentare ,creste retentive , zone subecuatoriale
(tot ce este retentiv si ar putea influenta exactitatea amprentei duplicatoare).Ceara se prelucreaza
cu tija razusa pana se obtin fete axiale paralele in acelasi plan= deretentivizare paralela.

Alte zone :-cele in afara zonei de actiune directa -treme, diasteme, creste alveolare retentive
(unde vine conectorul principal), spatiile orale ale coroanelor puntilor, ale pregatirilor
proprotetice:deretentivizare modelata.

Se deretentivize aza zonele in afara P.P.S. (extraprotetice), fundurile de sac retentive, creste
(cu Moldina sau Plastilina :deretentivizare arbitrara.
Rezulta un model de lucru ce poate fi amprentat cu usurinta fara a se deforma amprenta
duplicat. fara zone retentive Scopul fina1 este de a facilita o amprenta duplicat foarte exacta si de
a facilita insertia elementelor rigide pe campul protetic (conectori secundari).

Folierea se rcalizeaza cu ceara -benzi calibrate-si chiar prin picurare; se aplica la nivelul
crestelor alveolare pe zona de contact a seii cu creasta. Se aplica folie de cear4 de 0,25-1 mm.
Saua mixta va fi din metal acoperit cu acrilat In edentatiile terminale , seile sunt prevazute cu un
stop distantator pana la 1 mm/l,5mm ce va echilibra scheletul pe campul protetic si dirijeaza
spatiul dintre saua metalica si creasta ce va fi acoperita de R.A.S.
Se foliaza traiectul conectorului principal (intregral in edentatiile clasa I Kennedy) si 2/3 (in
edentatiile clasa a-lI-a).
Folierea va fi mai ampla spre edentatia uniterminala si pieduta spre arcada integra.
Folierea este variabila. Se foliaza traiectul conectorilor secundari,traiectul conectorilor secundari
la crosetele divizate , crosetul circular cu 4 brate , la pintenii auxiliari distali (0,20-0,50mm),
functie de rezilienta mucoasei.
Conectorul pdncipal maxilar nu se foliaza ; se graveaza nrmai marginea anterioara./posterioara.
Se mai foliaza toate zonele negative ale campului protetic (rafeul median, papila retroincisiva,
rugile palatine), parodontiul marginal, zona diastemei, tremei, torus palatin (0,5-
lmm).Deretentivizarea spatiilor interdentare -spatii proprotetice- coroane cu culise, spatii
interdentare la nivelul microprotezelor.
Cu ajutorul paralelografului se fixeaza mijloacele speciale: culise, capse si axul lor (care
vor fi
usor convergente sau divergente).Cu izoparalelometrele se pregatesc praguri, lacasuri
intracoronare pentru elementele de stabilizare, agregare. Sunt dotate cu micromotoare si turbine.

o Modelul de lucru este pregatit pentru duplicare Anterior acesta se izoleaza in apa, timp
de 15 minute .Scopul este de a satura porii modelului si de a facilita enucleerea modeiului
de lucru din amprenta duplicat.

r Modelul de lucru este fixat pe un capac al conformatorului metalic. Prin orificir se

introduce masa duplicatoare in stare fluida. Modelul se fixeaza pe capac cu chit
siliconic/ceara de lipit.

24
 r Duplicarea materialul cel mai frecvent este un hidrocoloid reversibil-agar-
agarul.(HIDROCOLOID R, AGARLOID, DUBLAGA). Se livreaza ca gel in cutii din
material plastic Au ca componenta de baza apa (75-81%)si agr-agrli (12%).
Temperatura de lichefiere este de 80-100oC.Se sectioneaza un fragment asemanator cu
suprafata de amprentare , se aplica intr-un recipient, iar sub actiunea caldurii devine
fluid.Temperatura de imersie 40-45"C, se toama in conformator pana la umplerea totala a
acestuia.
Priza de 30-40 minute, initial lent l0 minte, ulterior gelificare rapida sub actiunea apei reci.
Rezulta un gel in aceeasi stare fizica in care l-am dozat.Este un sistem bidirectional.
Alte materiale utilizate: siliconii speciali -pemtru duplicare-cu o consistenta semifluida, iar dupa
piza at un grad de elasticitate excelent.Se obtine amprenta duplicat.Se enucleeaza modelul de
lucru. In centrul amprentei duplicat se aplica un conformator din material plastic prevazut cu un
tunel (viitorul canal principal ) si o palnie.
Rolul acestui conformator este de a obtine palnia pentru tumarea metaluiui si canalul principal de
curgere a metalului in tipar.
r Tumarea modelului duplicat se rcalizeaza din mase de ambalat specifice (fosfati, silicati)
(Bego Oral, Optivest, Wiroplus, Taacovest (toate mase de ambalat fosfatice)sau Silican,
Sweditherm, Thermovest, Tancovest ; Duroterm, Expansit (mase de ambalat pentru aliaje
nobile). Bazele schelehrlui vor fi realizate din Ni-Cr -aliaje extrahard.
Masele de ambalat pentru aliajele nenobile se prepara manual sau la vacuum malaxor.Cea mai
indicata metoda este la vacuum malaxor . Rezulta mase de ambalat fara goluri si modele de buna
calitate.La 50 ml apa se adauga 100 grame pulbere; se extrage aerul din recipient .Rezulta o
pasta semifluida ce se poate aplica prin vibrare mecanica sau manuala . Priza masei de ambalat
se realizeaza rapid, in 5-10 minutesau normal in 40 minute (priza primara). Se sectioneaza gelul
in 2-3 fragmente si se enucleeaza modelul duplicat.

Caracteristicile modelului dunlicat :

. Se rcalizeaza din mase de ambalat specifice, termorezistente ;
o Prezinta un volum identic cu al modelului de lucru pregatit pentru duplicare ;
o Pe modelul duplicat se modeleaza macheta fixa a viitorului schelet metalic ;
o El devine dupa machetare parte integranta a tiparuluiu ;
o Elemente distinctive : maron-cafeniu; central prezinta un orificiu=canal principal de
tumare iar pe soclu palnia=conul de tumare al viitorului tipar
Conul de turnare nu apare la modelele maxilare deoarece interfereaza cu placuta
(conectorul principal).
Conditionarea modelului duolicat :
Pentru a fi utilizat la machetare , modelul duplicat este conditionat.Se preincalzeste modelul
duplicat pentru evacuarea apei, dilatarea termica. Ya rez:ulta un model duplicat uscat, apt pentru
imersia lui intr-un amestec de ceruri speciale pentru conditionarea modelului duplicat.
Modelul cu temperatura pana la 200'Cse introduce in colofoniu. Rolul este de a obtine o
rezistenta mecanica mai mare ce va face posibila machetarea.
Machetarea :
Pe modelul duplicat , tehnicianul deseneaza elementele scheletului cu un creion de mina moale si
pe baza proiectului va modela macheta.La macheta P.P.S. nu se ataseaza canale de evacuare
gaze. Se indica prepararea manuala a masei de ambalat pentru a obtine tipare cu grad de
porozitate mai mare ce permit evacuarea gazelor din tipar.
Metode :
1) Macheta se modeleaza din elemente preformate (crosete, sei, conectori ce sunt adaptate in
limitele proiectului scheletului si lipite cu ceara) din ceara, R.A.S., rasini compozite.Pintenii se
modeleaza prin picurare.Toate zonele de unire vor fi in unghiuri rotunjite , se realizeaza praguri.
Modelajul exact, precis-rasini vinilice, sintetice, ce confera un modelaj ergonomic, timp de lucru
scurt, posibilitatea de a realiza proiecte complexe, absenta deformarilor.
2) Varianta clasica (mixta) : sistemul de machetare combina elementele preformate
manufacturate in laborator cu elemente modelate direct prin picurare (pinteni), sei, conectori
principali din folie de ceara calibrata pana la 1 mm.Toate elementele se picura.
Caracteristici : timp de lucru mai mare, modelaj neuniform, precizie mai mic4 tehnicienii
modeleaza elementele componente cu grosime mai mare si in etapa de prelucrare le ajusteaza
(timp de lucru mai mare, metal mai mult).Macheta se finiseaza si se pregateste pentru tipar.

Obtinerea tiparului :
. Aplicarea machetei pentru canalul principal+machetele canalelor secundare +machetele
pentru evacuarea gazelor.
Caracteristici dimensionale: canal principal 5mm, canale secundare 3-3,5 mm (2-4 1a numar),
pentru evacuarea gazelor 1 mm ; ceara va fi profilata sau benzi.
Canalele secundare se aplica de la canalul principal pana in zonele marginale cele mai groase
pentru a asigura calea de curgere a metalului.Marginile la elementele scheletului vor fi modelate
in unghiuri rotunjite pentru a evita turbionarea alaiajului (fenomenul Corolis).
r Detensionarea machetelor se reahzeaza prin racirea lenta a acesteia pe modeiul duplicat
timp de 6-12 ore; macheta este fixa.
Se contraindica introducerea machetei in apa calda sau topirea ei la 35'C. Se expune ceara la
contractii.
. Degresarea machetei se realizeaza pentru indepartarea urmelor grasoase, restante. Curent
se folosesc solventi organici:alcool, acetona, cloroform. Vor rezulta suprafete netede ,
curate ,ce vor favoriza aderenta masei de ambalat pe macheta si implicit absenta
defectelor de turnare. ;
. Ambalarea propriu-zisa :macheta se ambaleaza in mase de ambalat specifice . Prepararea
idealala vacuumalaxor (vezi avantaje) sau manual.Rezulta o masa semifluida care se va
aplica intr-un conformator din material plastic cu inaltimea de 10-12 cm.si diametrul 10
cm.
Ambalarea se realizeaza intr-un timp.Dupa tumarea masei de ambalat , are loc priza sa in 40
minute. Se indeparteaza conformalorul, iar ambalajul este prelucrat tehnologic in etapele de
preincalzire/incalzire pentru obtinerea tiparului.Se elimina macheta din tipar.
Preincalzirea se realizeaza lent pana la 200oC(vezi fenomene fizice -sem.I). Temperatura creste
lent pana la 400'C(nenobile).

Incalzirea are loc pana la 750oC (nobile); curent 1000oC pentru ca tiparul sa fie adus la
temperatura de lichefiere a aliajului :
1050-1350"C-Ni-Cr;
1 350-1450'C-1500"C-Co-Cr I
1650- 1750"C-aliaje baza titan.
Preincalzire/incalzire-fenomene fizice-vezi sem I.

26
Obsematie :
Cand elementele de mentinere directa nu functioneaza, elementele de mentinere indirecta
exercita un efect nociv asupra campului protetic.

Pregatirea tiparului pentru turnarea scheletului metalic

Ambalajul refractar nu este apt pentru tumare deoarece in interiorul iui se afla macheta pe
modelul duplicat.
In urma operatiilor tehnologice de preincalzire si incalzire se va elimina macheta din interirul
ambalaj ului, rezultand tiparul.
1) Etana de oreincalzire l
Ambalajul este incalzit lent, in trepe, pe durata a 30-90 minute, pentru ridicarea temperaturii
intre 200'C(aliaje nobile )si 400"C(aliaje nenobile).
Fenomeme fizice ce au loc :
. Macheta este topita partial, cu formarea turei atmosfere gazoase ;
e Se dilata partial tiparul si se elimina vaporii de apa din peretii tiparului ;
Observatie: pentru a evita presiunea vaporilor de apa si gazele formate prin ardere (R.A.S.) sau
topire (ceruri), aceste reziduuri vapori-gaze exercita presiuni continue asupra peretilor tiparuiui
cu aparitia fisurilor sau spargerea ambalajului.
Se contraindica introducerea ambalajului ce au fost in prealabil incalzite.
Se conhaindica ritnul accelerat de incalzire.
Scoala germana recomanda ca in 30-45 minute pana la 60 minute si chiar in 90 minute sa se
ridice temperatura pana la 400'C pentru a se produce tratarnentul termic lent al ambalajului.
2) Incalzirea ambalaiului refractar
Se realizeaza lent, in2 ore, de la o temperatura de 750-800"C(aliaje nobile) pana la 900-1000"C
(aiiaje nenobile).
Temperatura este ridicata lent, at 250"C/ora , in cuptoare speciale.
Tehnologic, preincalzirea si incalzirea pot avea loc in acelasi cuptor, in cuptoare programate.
Fenomene fizice ce au loc :
r Se elimina complet reziduurile machetei, inclusiv din porii ambalajului ;
o Dilatarea termica are valorile cele mai mari (1,3-1,4%) ;dilatarea totala va compensa
coeficientul de contractie al aliajului la racire favorizand precizia tumaturii. Aliajele
nenobile se contracta foarte mult datorita elementelor componente foarte multe si
greutatii aliajului foarte mare.
o Caile de acces a aliajului in tipar au o temperatura asemanatoare cu temperatura de topire
a aliajului.Ele sunt incalzite < la rosu > .Are loc rarefierea mediului intem a cavitatii
tiparului.Dupa incalzire putem vorbi de tipar.El este apt pentru tumare.

ToDirea -turnarea :
Tumarea reprezinta operatiunea tehnica prin care aliajul din stare solida sub actiunea agentului
termic, din stare solida este transformat in stare fluida. El se introduce fortat in tipar. Aliajul
patrunde in interiorul tiparului cu ajutorul fortei centrifuge , cu ajutorul fortei verticale (procedeu
abandonat) sau a fortei orizontale (curent utilizat) atat la centrifuge semiautomate sau automate.
Cantitatea necesara de aliaj :pentru proteza fi nita: 1 5-20grame; necesar:3 0-40grame.
Aliajul in stare solida se aplica in creuzete ceramice (procedee modeme) sau in palnia tiparului
(procedeu contraindicat).

27
Se contraindica acest lucru deoarece:
o se poate sparge tiparul-nu rezislala socul termic si mecanic;
o se antreneaza curent fragmente de masa de ambalat ;
. aliajul este contaminat si de fragmentele inglobate la topire dar si de flacara oxigaz;
carbonul de \a zona inactiva a flacarii contamineaza aliajul ducand la modificarea
proprietatilor.
Se recomanda tumarea in recipiente ceramice, cu actiunea agentului termic de la bobine de
inductie sau sub actiunea curentilor de joasa frecventa(abandonati) +curenti de medie frecventa.
Surse calorice :
o Gaz metan *oxigen :1500-2000"C ;
o Hidrogen +oxigen : 3000-3800"C ;
o Acetilena *oxigen :3000oC.
Susa de topire este pregatita intr-o camera de amestec si proiectata cu un brener (pistol)pe
suprafata metalului de topit.
Inconveniente :
Poate contamina aliajul prin actiunea directa ;
Sunt dificultati in transporhrl si conservarea surselor calorice.
Curentul electric :
-Curentii de medie frecventa -aparatul de tumat T.I.M.500 -cu protectie de gaz inert-argon;
-Curentii de inalta frecventa (Bego-Nautilus) ;
Alte surse :
o Jetul de plasma
o Laserul.
Dezvolta o temperatura crescuta , de 15000'C, sunt foarte eficiente, necontaminante, dar pot arde
aliajele.
Curentii de medie frecventa si curentii de inalta frecventa sunt sursele calorice ideale de topit
aliajele nobile deoarece avem o bobina de inductie infasurata in jurul creuzetului, topirea are loc
indirect in creuzete ceramice, timpul de topire este foarte rapid, cantitatea de energie scazuta.
Turnarea se real izeaza cu f.lux de protectie (argon) .
Aparate de tumat automatizate :
Centrifuce semiautomate cu actiune mecanica (Schloder) ; cu actiune electrica (Rotojet, Motor
cast). Pot fi utilizate si centrifuge automate.
Starea metalului :
Metalul topit nobil se aduna sub forma unor sfere de culoare rosie , lucioasa.Este momentul in
care se declanse aza iJmarea.
Aliajul nenobil usor fuzibil se topeste la temperaturi mai mari de 1250"C, sub actiunea agentului
termic el trece din stare solida in fluid vascoasa astfel incat cand ultimul fragment se prabuseste
este momenful declansarii tumaturii.
Se recomanda protectia cu gaze inefte , dar daca nu avem aceste medii se poate folosi boraxul ce
se combina cu oxizii metalici formand o crusta ce se indeparteaza dupa tumarc la prelucrare.
La tumarea cu gaze inerte nu avem riscul de contaminare a aliajului . Aliajele baza titan sun
topite atat sub actiunea bobinei de inductie(mai rar)dar mai ales sub actiunea arcului voltaic din
wolfram cu actiune indirecta , rotit pe perioada topirii in jurul aliajului.
Aliajele baza titan sunt cele mai sensibile la tumare . Titanul se combina cu oxigenul, carbonul,
azotul; isi modifica proprietatile si formeaza superficial Lrn strat de 30 microni de
microporozitati.

2a
Dezambalarea/prelucrarea :
Tiparul incalzit este racit lent, timp de 40-60minute ; este spart si introdus in apa.
Fragmentele de masa de ambalat se indeparteaza cu usurinta dupa introducerea in apa.
Tumatura se poate realiza corect fara defecte de turnare. Ele se consta dupa curatirea totala de
masa de ambalat.
Defectele de tumare pot fi pozitive : perlate si lamelare ; pot fi partia.le defecte de
structura+porozitati si defecte totale -sa nu avem piesa protetica.
Defectele pozitive , depozitele oxidice se indeparteaza prin prelucrare. Cele negative-bratele
active se inlocuiesc cu unul elastic. Daca este un pinten lipsa, se reia realizarea P.P.S. de la capat.
Tumaturile baza titan se examineaza cu lumina polarizata. La aliajele
Co-Cr ar trebui sa se realizeze un examen metalografic.

Prelucrarea :
a) Grosiera(mecanica) :
Sablarea tumaturii pentru indepartarea resturilor de material refractar, din toate zonele profrrnde
si obtinerea unor suprafete plane, netede, mate.
Se realizeaza clasic cu jet de particule abrazive pentru nenobile (cuart:nisip), la presiune 6-8
bari., timp de 5-10 minute. Scheletul este curatat astfel foarte riguros.
Este o prelucrare primara ce se realizeaza rapid, ergonomic, urmata de prelucrarea mecanica,
caracteizata prin planarea si netezirea suprefetelor cu instrumente abrazive:freze ,pietre din
carborundum. Se prelucreaza zona tijelor sectionate , plusurile.Zonele de unire ale conectorilor,
spatiile mici sunt prelucrate cu pietre mai mici, cu granulatie mai mica.
b) Fina(electrochimica) :
Tumatura se introduce in solutie electrolitica a unei bai galvanice. Scheletul se aplica la polul
pozitiv (anod) iar la polul negativ (catod) se afla o placa din Ni-Crdin acelasi aliaj. Lustruirea
dureaza 5-10 minute, la intensitatea de 2,5-3 a. Are loc fenomenul de disociatie electrolitica;
ionii de Ni-Cr mi gteaza catre anod. Se lustruieste perfect scheletul.
Se contraindica lustruirea zonelor seilor terminale si suprafetele de contact ale conectorului
principal.
Lustruirea electrochimica este mijlocul cel mai indicat de prelucrare a scheletului metalic.
Zonele conectorilor secundari, principali, bratele crosetelor sunt prelucrate cu gumele de forma
diferite (polipant)+pasta. In final toata aceasta infrastructura hebuie sa fie perfect lustruita.
Metalele inalt fuzibile Ni-Cr, Co-Cr-Mo au un luciu mult mai persistent comparativ cu aliajele
nobile .dupa prelucrare se examineaza scheletul pe modelul de lucru.
Se urmareste conditionarea modelului de lucru. Se indeparteaza ceara ; se imerseaza modelul de
lucru in apa fiarta, se insera cu atentie scheletul in axul de insertie.
Se examineaza contactul pintenilor in lacas, relatia de contact a conectoriior secundari, conector
principal, nivelul de planare a bratelor elastice a crosetelor, dimensiunea seilor in sens M-D si
prepararea neaparata a stopului distal.
Daca aceste obiective sunt corecte, tehnicianul confectioneaza la nivelul seilor borduri de ocluzie
pentru inregisrarea relatiilor intermaxilare.
Clinicienii indica ca la nivelul seilor sa se confectioneze din R.A.S. sei acrilice cu rol de
portamprente pentru amprente biofunctionale (a2-a amprenta finala , functionala).Amprenta
biofirnctionala este indicata in obtinerea P.P.S. echilibrate. Ele se obtin pe model modificat
(corii a0.

29
Inregistrarea relatiei intermaxilare :
In ociuziile fara contacte dento-dentare si ocluzii instabile, inregistrarea pozitilor fundamentale
(R.C. si D.V.O) se rcalizeaza cr ajutorul bordurilor de ocluzie.
Etaoe:
Bordurile sunt plastifiate (sunt mai inalte cu 1-2 mm fata de restul dintilor restanti);
Se insera scheletul pe preparatiile proprotetice (pe campul protetic) fiind mentinut cu presiuni
digitale in pozitia de insertie :
Maldibula se conduce in r.c. la D.V.O.stabilita.
Se raceste bordura, si cu ajutorul ei modelele sunt fixate in articulator pentru obtinerea
componentei acrilice.

Alta varianta :
. Borduri de ocluzie confectionate subdimensionat (cu 1-2 mm);
o Insertia scheletului pe campul protetic ;
o Aplicarea Z.O.E.la nivelul bordurilor;
o Conducerea mandibulei in R.C. ;
o Priza pastei;
o lndepartarea inregistrarii.
. Aceasta metoda este o metoda mult mai exacta de inregistrare a R.C..
Observatii practice:
Inainte de determinarea raporturilor intermaxilare se recomanda un examen clinic al scheletului ;
Se urmaresc aceleasi obiective de la examinarea scheletului pe modelul de lucru +interferentele
scheletului cu dintii limitanti. Ele sunt eliminate prin frezaj. Se examine aza relatia de ochszie.
Ocluzia poate fi interferata de elementele componente ale scheletului.
Se echilibreaza ocluzia foarte riguros. Se trece 1a determinarea realatiilor intermaxilare.
Clinicienii iau amprenta a-2-a functionala.
Metode :
1) schelet + sei acrilice cu rol de portamprente. Seile sunt scurtate marginal cu 1-2 mm iar
M-D acopera 1/3 anterioara a tubercului piriform.Applegate +Holms realizeaza
amprente cu materiale bucoplastice in 2-3 straturi .Amprenta se reallzeaza sub presiune
digitala cu miscari pentru modelaj extem, efectuate de medic si de pacient :varful limbii
in bolta, limba stanga-dreapta, varful limbii in protractie, deschiderea larga a gurii. Se
efectueaza 5 minute deoarece poate sa fuga materialul bucoplastic :Adheseal, Dentiplast,
, 3N-Ex Goid. Se obtine o amprenta functionala si apoi un model modificat .Se
sectioneaza seile terminale. Scheletul + amprenta lipite cu ceara speciala de lipit se
aplica pe modelul initial si se toama amprenta Va rezulta un @del coIlig! pe care se
confectioneaza componenta acrilica (seile).Holms utilizeaza doar 1 stat de material
bucoplastic.
2) Scoala franceza-Rigolet si Sebach :utilizeaza aceasta portamprenta numai ca amprenta
frurctional4 o inregistreaza cu paste Z.O.E., in 2 timpi.
In timpul I se realizeaza amprenta sub presiune digitala cu z.O.E..
In timpul 2 se inregistreaza R.C., bordurile de ocluzie sunt confectionate din ceara dura, stents ;
In timpul 3, se aplica la nivelul seilor I strat de Z.O.E., material de mare precizie. Amprenta este
luata in ocluzie.dupa conditionarea ei se va tuma modelul corijat.
3) Clinica de Protetica Bucuresti :

30
Se obtine scheletul dupa o amprenta unica, se confectioneaza seile. Seiie sunt adaptate marginal ,
inchise la zonele cheie cu Stents in grosime de 1-2 mm pana cand testul de basculare este
negativ.Se inregistreaza R.C. la D.V.O.si se amprenteaza cu materiale bucoplastice sub presiuni
ocluzale si modelaj fi:nctiona.l a1 amprentei. Va rezulta o amprenta biofrrnctionala de foarte buna
calitate. Se insista pe utilizarea zonelor biostatice in chip de zona de sprijin si inchiderea in
prealabil la zonele cheie pentru a impiedica tendintele de basculare.

Comnonenta acrilica :
Se rcalizeaza macheta acesteia din ceara pe care se aplica un rulou pentru montarea dintilor
artificiali.
Montarea *modelarea machetei-vezi P.P.A.
Macheta este inlocuita cu R.A.S. pentru sa. Polimerizarea-vezi sem.I.
Ambalarea se realizeaza pirn metoda indirecta.

Dezambalarea :
Pot fi deformate elementele fine ale scheletului, pot fi fracturate brateie flexibiie ale crosetelor.
Se indica sectionarea tiparului, enucleerea cu atentie din ambalaj.Prelucrarea componentei
acrilice se reaTizeaza cu instrumente adecvate:perii, filturi conice, pufuri aplicate strict pe acrilat
(nu pe metal)
Uneori se constata imposibilitatea insertiei P.P.S. Sunt erori in etapa de amprentare , tumare
model, machetare . La acestea se adauga erorile de la dezambalare.

31