Conectorii principali

- elemente transversale de legatura intre sei ;

- asigura rezistenta mecanica, rigiditatea ;
Caracteristici generale :
- rigiditatea este data de latimea si grosimea conectorului (0,4-0,6 la maxilar; 1,5-3mm-
ara linguala! ;
- iopro"ilactic-conectorii principali sunt plasati in zonele a"unctionale ale campului
protetic pentru a nu inter"era "unctiile de aza ale #$%$&$ $
Conectorii principali sunt plasati la distanta de zonele negative ale campului
protetic (papile, rugi, torusuri, exostoze!$Con"ortul este asigurat de plasarea simetrica de
o parte si de alta a liniei mediane , perpendicular pe planul &-', zonele de unire cu
conectorii secundari - sei in ung(iuri rotun)ite (nu ascutite!$ &odela)ul va "i realizat cat
mai plat, iar supra"etele per"ect lustruite redand elementele mor"ologice pe care le
acopera $*lasarea in zonele pozitive ale campului a unui conector tip placa palatinala lata,
extinsa pe un torus, papila, parodontiu (ne"oliat! va exercita un e"ect traumatic, leziuni de
decuit$ +imita anterioara la conectorul principal maxilar se plaseaza intre rugile palatine$
+imita posterioara anterior de zona #( cu 5mm$ +atimea nu va "i su 10mm pentru
conectori maxilari$ ,rosimea va "i mica : 0,4-0,6mm (in edentatii laterale! $
Conectori principali maxilari-tipuri:
- placi palatinale inguste
- placi mucozale - edentatii laterale, proteze cu spri)in dento-parodontal, grosimea
0,6mm, ingrosate marginal anterior- posterior$ Cand in 1-3 medie exista un torus , sunt
"oliate si modelate corespunzator$
- placuta palatinala lata (mucozala! - edentatii .-., clasa / 0enned1, latero-terminale,
cand pe arcada sunt 6-2 dinti$ 3cupa 4-3 din olta, marginile anterioare-posterioare "iind
ingustate$ &arginea anterioara se plaseaza intre rugi, nu pe rugile palatine, nu pe papila
incisiva sau parodontiul marginal$ &arginea anterioara, ideal, va "i situata pe o linie
transversala ce trece prin pintenii ocluzali situati cei mai anterior si posterior anterior de
zona #5 cu 5mm$ +imita anterioara a placutei palatinale nu va depasi linia transversala
ce trece prin cei mai anteriori pinteni ocluzali$ 6u se plaseaza in zonele 'c(roder (au
rezilienta crescuta si "avorizeaza ascularea prin in"undare!$
- conectorul principal fenestrat - edentatii mixte, intercalate, asociate cu prezenta
torusului in centrul oltii palatine, la pacientii care nu suporta placute palatinale totale$
#re o "orma de paralelogram cu ung(iurile rotun)ite, placuta anterioara are o latime de
6-7 mm cu marginea anterioara extinsa pe creasta dar la distanta de parodontiu, papila
prin "oliere 0,4-0,3 mm$ *lacuta posterioara are o latime de 4-5 mm$ *lacutele laterale
sunt late de 5-6 mm situate la distanta de parodontiul marginal, prezentand zone
decoletate$ 8ste conectorul cel mai rigid, asigura dega)area oltii palatine, a papilelor si
rugile$
- conectorul in forma literei " U" - edentatii .-. cu torus palatin voluminos, conector
cu rezistenta medie (discutaila!, modelat mai gros 0,6 mm$
- placuta dento-mucozala - edentatii terminale cu numar de dinti redus ("rontal!, inalti,
verticali, la cazurile clinice cu creste alveolare atro"iate, reduse volumetric$ *lacuta se
extinde pe dintii restanti supracingular unde va avea o grosime de 0,4-0,6mm si va
reproduce mor"ologia dintilor si a versantului crestei alveolare$ %e o parte si de alta pe
dinti va prezenta pinteni ocluzali incizali-mai rar! iar limita superioara se va spri)ini pe
trepte practicate pe canini, incisivi$ 'e contraindica spri)inul pe plan inclinat deoarece are
e"ect dizortodontic$
- placuta palatinala totala - edentatii .-., dinti restanti redusi si asocierea cu edentatii
"rontale, creste atro"iate$#copera in totalitate olta, grosimea 0,4mm, "ata exterioara
per"ect lustruita, con"ort maxim , spri)in supracingular pe praguri pentru a transmite
"iziologic presiunile pe dintii restanti$
Conectorii principali maxilari- proiectare :
- latimea proportionala cu spatiul edentat ;
- grosimea 0,4-0,6mm ;
- marginea anterioara-posterioara ingrosata ;
- conectorii principali se unesc cu seile prin ung(iuri rotun)ite; la )onctiunea cu seile
a)ung minim 1mm$
Conectorii principali mandibulari: de rigidizare prin solidarizare cu seile:
ara linguala, placuta dento-mucozala (cei mai utilizati! , crosetul continuu , conectorii
principali dentari , ara vestiulara (cei mai rari!$
1$Bara linguala:
- "orma arcuata, in relatie cu planseul ucal (limita in"erioara!;
- limta superioara la distanta de insertia gingivala - 5mm;
- dimensiunea -conditionate de inaltimea procesului alveolar 9 7 mm;
- latimea - 4-5 mm;
- grosimea-1-3 mm;
- superior sunt plasati la 5 mm de parodontiul marginal, in"erior in "undul de sac lingual
"ara a inter"era planseul si "renul limii in "unctionalitate$
- "orma semipiri"orma este cea mai rezistenta si con"ortaila; ovalara sau semirotunda -au
"ost utilizate, actulamente aandonate$
.opogra"ia arei in "unctie de creasta alveolara este variaila$ *rincipiu protetic:
Conectorul nu va veni in contact cu mucoasa crestei alveolare, in cavitatea ucala este un
spatiu ce se otine prin "oliere ; grad de "oliere 0,3-4 mm$
:onele de minima rezistenta - la )onctiunea cu seile, la zona de unire cu conectorii
secundari si pe linia mediana$ 3rice presiune exercitata in sens transversal va duce la
"ractura pe linia mediana$
4$Crosetul continuu: 8lement suplimentar de rigidizare al arelor si protezelor ;
/ndicat in cazul proceselor alveolare sudimensionate, planseu cu insertie inalta, aproape
de insertia gingivala$ Conditii de proiectare :
- intre are si conectori sa existe un spatiu de autocuratire de 4-5 mm$
- marginal sa "ie rigidizat prin pinteni ocluzali-conectori secundari ;
- latime 4,5-3 mm ;
- topogra"ie - pe "etele orale ale dintilor restanti;
- pro"il semirotund ;
- grosimea : 0,5-1 mm ;
- mentinere - pinteni ocluzali, pinteni ocluzali (plasati supracingular!$
Crosetul continuu - rol:
- rigidizare arei cu cresterea rezistentei mecanice;
- este considerat a-4 -ara;
- e"ect de solidarizare a dintilor;
- e"ect antiasculant;
- stailizarea protezei in sens &-%;
3$Placuta dento-mucozala: indicata cand insertia planseului este mai mica de 7
mm, in edentatii cu dinti restanti redusi ca numar si cu inaltime medie, mica, proces
alveolar sudimensionat, planseu cu insertie superioara$ *lacuta poate "i decoletata, la
distanta de procesul alveolar prin "oliere, limita superioara in contact cu zona
supracingulara pierduta, atenuata (supraecuatorial!$ 3ral va reproduce mor"ologia dintilor
restanti pentru a nu inter"era "unctionalitatea limii; ;olierea pentru placuta dento-
mucozala 0,5-1 mm (ca la ara linguala!$
4$ Bara vestibulara: in edentatii cu dinti lingualizati, proces alveolar
sudimensionat; insertie planseu inalta aproape de insertia gingivala; ara este mai lunga,
inestetica, cu rezistenta mecanica scazuta, plasata in "undul de sac vestiular$ 8ste rar
indicata$
5$ Conectorul principal dentar: se indica in sudimensionari ale procesului
alveolar cu dinti inalti si verticali; latime mai mare decat cea a crosetului continuu cu 1
mm si mai sutire; uneste direct seile "ara conector secundar; este rar utilizat "iind indicat
in cazuri clinice speciale; este ca o anda metalica ce inlocuieste la *$*$#$ placa
linguala$'/'.8&8 %8 &86./68<8, '*</=/6 '/ '.#>/+/:#<8 (&$ '$ '$!Cu actiune
directa : Croseteturnate ;'isteme speciale (culise, capse, are, telescoape, magneti!$ <ol
-locarea desprinderii *$*$'$ de pe campul protetic$Cu actiune indirecta -opritori de
asculare -tot ce se prelungeste anterior de *$*$'$&i)loace cu actiune directa :a! Crosetele
turnate (70?! din te(nologia *$*$'$ comparativ cu sistemele speciale au pret de cost mai
mic si se otin te(nologic mai usor$#ctioneaza impotriva desprinderii *$*$'$ de pe campul
protetic prin ratele retentive "lexiile plasate in zonele suecuatoriale ale dintilor
limitanti$ #ceasta zona este delimitata cu a)utorul paralelogra"ului$! 'isteme speciale
:@tilizare restransa (5-10?! ;.e(nologic mai di"icil de otinut;&ateriale scumpe #u-*t
sau greu de prelucrat Co-Cr-&o, alia)e aza titan ;*ot "i :-*re"aricate (industriale! - de
mare precizie ;-&anu"acturate in laoratorul de te(nica dentara (precizie mai
mica!;Crosetele turnate -crosetele din sarma -avanta)e:<igiditate mai mare;Contact in
supra"ata ;<etentia (ancorare! mai mare;8"icienta ratelor retentive mai mare datorita
plasarii portiunii e"ilate pe zona de maxima convexitate a "etelor laterale (A-+!
;Concepere -paralelogra"-si plasarea elementelor active cu retentivometrul ;#sigura o
una stailizare a *$*$'$ in sens transversal B sagital "ata de crosetele din sarma
("lexiile!;#sigura spri)inul prin pintenii ocluzali$%ezavanta)e crosete turnate :<etentie
alimentara (contact in supra"ata! ;Contactul in supra"ata ;8rodeaza smaltul (aplicate direct
pe dintii naturali neacoperiti! ;>ratul activ se "ractureaza relativ repede la crosetele
circulare (inlocuit de crosetele mixte! ;*entru evitarea sacri"iciilor de tesuturi dure prin
erodare se indica acoperirea dintilor limitanti cu coroane de invelis (metalice, mixte,
coroane de sustitutie, metalo-polimerice, metalo-ceramice! ; Crosete turnate-"unctii :1$
&entinereCretentieCancorare:'e otine prin plasarea ratelor retentive in zonele
suecuatoriale ale dintilor limitanti, zone ce se determina cu a)utorul
paralelogra"ului$#ncorarea contriuie la stailizarea protezei pe camp ; se opun ratele
elastice desprinderii *$*$'$ de pe campul protetic B"actorii asociati (gravitatia, alimentele
lipicioase, musculatura periprotetica! -cu e"ect de dislocare ;4$ 'pri)inul- asigura spri)in
dento-parodontal si mixt prin pintenii ocluzali ai crosetelor $*intenii interni asemanatori
culiselor si indicati in edentatii +-+ si mai rar clasa /A Cspri)in dento-parodontal
pur$*intenii externi (principali!-cei mai utlizati in te(nologia *$*$'$ se aplica in "osele
proximale ale dintilor limitanti (mezial -distal! ; *intenii auxiliari-aplicati in "osele (pe
dintii vecini! dintilor limitanti cu e"ect antiasculant (pinteni supracingulari! se indica a
se aplica pe praguri, trepte si nu pe planuri inclinate Ce"ect dizortodontic $'e adauga
g(erutele incizale -"oarte rar utilizate- datorita e"ectului ne"izionomic si datorita
mi)loacelor moderne suplimentare$ 8lemente suplimentare :>ratul opozant , corpul
crosetului, segmentul supraecuatorial al ratelor elastice $Caracteristicile pintenilor
externi :;orma triung(iulara, grosimea 1mm la var" si 1,5mm la )onctiunea cu conectorul
secundar, lacasul se prepara in "osele coroanelor naturale, de "orma (emis"erica sau in
oturatii de amalgam sau pe supra"etele ocluzale ale coroanelor de acoperire -cel mai
indicat$ @ng(iul de unire pinten-conector C70D sau mai mic de 70D (nu mai mare de 70D! ;
var"ul plasat aproape de centrul supra"etei oculzale $ +ungimea E din diametrul &-% si
latimea 1-3 din diametrul A-3$Cu cat sarma este mai lunga (edentatii terminale! pintenii
se gandesc mai rezistenti (nu mai grosi pentru a nu pertura "unctiia ocluzala!$ 3$
<eciprocitatea :>ratele crosetelor pentru a avea actiune reciproca ("iziologica asupra
dintilor limitanti! vot "i proiectati la acelasi nivel pentru a nu avea e"ect traumatic asupra
dintilor limitanti$*lasarea inegala nu asigura reciprocitatea ; crosetul va avea prin ratul
activ e"ect dizortodontic asupra dintilor limitanti$'e otine prin :*lanarea "etei orale
(reducerea convexitatilor "etei orale! si aplicarea ratului opozant la acelasi nivel cu
ratul vestiular!-procedeu putin utilizat ; #coperirea dintilor limitanti (coroane de
invelis! si modelarea unui prag in dreptul convexitatii maxime a "etei vestiulare ;
4$*asivitatea : 'e otine prin elementele sale ; crosetul in momentul insertiei nu treuie sa
aia e"ecte presionale asupra dintelui limitant$Cand pe proteza nu se aplica o "orta,
crosetele circulare sunt mai rigide si grad de incercuire mai mare, grad de pasivitate mai
mic$Crosetele divizate sunt mai elastice , contact partial intrerupt cu "etele axiale, grad de
pasivitate mai mare$5$ &entinerea indirecta Ce"ect antiasculant ; Crosetele prin
portiunile e"ilate terminale Belementele rigide (rat opozant, segment supraecuatoerial,
conector secundar! au e"ect antiasculant $6$ /ncercuirea :;unctia crosetului de a incercui
dintele limitant pe "etele axiale ; grad de incercuire di"erit (la crosetele circulare mai mare
de 120D, la crosetele divizate C120D!$/ncercuirea la crosetele circulare are un e"ect discret
dizortodontic (ine concepute! $ 8"ectul dizortodontic prin incercuire poate "i limitat cand
dintii restanti sunt contentionati prin acoperirea cu coroane-punti$F$ 'tailizarea :Crosetul
turnat se opune deplasarii orizontale ale protezei$ ;unctia este asigurata de segmentele
rigide ale crosetului$ Crosetele circulare prezinta un grad de stailizare mai mare,
aplicarea ilaterala a elementelor rigide mareste gradul de stailizare (si de simetrie!$
8xista o stailizare in sens transversal (A-3! si una in sens sagital (&-%!$Cu cat
elementele rigide sunt prelungite spre anterior, gradul de stailizare este mai
mare$Clasi"icare crosete turnate : Circulare ; %ivizate ;6e1 ;'peciale$1$Crosete
circulare :@tilizare larga in te(nologia *$*$'$;Contact in supra"ata;8lasticitate mica,
rigiditate mare; ,rad de incercuire mai mare decat crosetele divizate; ,rad de "izionomie
mai mic ;/ndicate pe dinti ( *&$ -&! cu convexitati mici ; ,rad de mentinere crescut
;;racturare "recvent$ Clasi"icare :"unctie de dintii pe care se aplica : monodentare-
identare-tridentare ;"unctie de ratele active : monoactiv-iactiv- tetraactiv ;"unctie de
conectorii secundari : 1 conector secundar- 4 conectori secundari- 3 conectori secundari
;"unctie de orientarea ratului activ : orientate edental, dental, plasat vestiular
,oralCrosete circulare-descriere :Crosetul #cGers: (cu 3 rate! -elemente componente:5
elemente:-4 rigide-corp, pinten, rat opozant, conector secundar de unire;-1 element
elastic-segmentul supraecuatorial Bportiunea e"ilata suecuatoriala $;unctii:>ratul elastic
se opune desprinderii *$*$'$ de pe campul protetic;*intenul Belementele rigide
suprecuatoriale se opun ascularii prin in"undare$3servatie practica :Cand crosetul
#cGers este proiectat clasic nu se asigura reciprocitatea , pasivitatea$Crosetul inelar cu 4
rate :8ste indicat pe molari maxilari-mandiulari$ 'e deoseeste prin plasarea di"erita a
ratului retentiv (activ!$/n"erior se plaseaza lingual, superior se plaseaza vestiular$ 'pre
deoseire de crosetul #cGers prezinta in plus un pinten auxiliar plasat in "oseta distala si
1 conector secundar de intarire situat intotdeauna pe partea ratului opozant$3servatie
practica :6u se aplica conectori si croset cand la nivelul procesului alveolar exista
exostoze si nu se poate "olia traiectul conectorului secundar de intarire (se contraindica!$
Crosetul circular cu 4 rate (inelar! la maxilar-mandiula$Crosetul circular cu 6 rate
:Cdulu #cGers(>onHill!8ste un croset tetractiv$ 'e indica pe *&, & cand intre cei 4
dinti exista trema (situatia clinica ideala! sau dintii respectivi se acopera cu coroane care
sunt prevazute cu lacasuri pentru pinteni$/ndicat pe *&-& situati pe (emiarcada integra$
>ratele elastice pot "i active pe diagonala sau de aceeasi parte$3servatie clinica :>ratele
crosetului pot "i plaste toate 4 suecuatorial Cactiune tetractiva$ Crosetele divizate-
caracteristici :'upra"ata de contact mai mica;,rad de incercuire mai mic ;>rat retentiv
mai elastic ;,rad de "izionomie mai mare$Crosetul divizat in I . J (<oac(! -cuprins in
"ormula mnemote(nica C+@'./<$'e opun (crosetul divizat in K.K! tendintelor de
desprindere a *$p$'$ Basculare C"unctie mai complexa decat cele circulare$/ndicatii:
edentatii +-., clasa /, // 0enned1$ Crosetul divizat in K.K-elemente componente:8lemente
componente rigide asemanatoare crosetului circular;4 elemente elastice-segmentul
orizontal suecuatorial care este unit direct de sa printr-un conector secundar
arcuat;segmentul in K.K al crosetului se opune ascularii prin in"undare (portiunea
meziala! si ascularii prin desprindere (portiunea distala!$>ascularea prin in"undare poate
"i diminuata Be"ectul de parg(ie al dintelui limitant daca pintenul este plasat mezial
(edentatii terminale!$ 3servatii clinice :->ratul elastic se plaseaza suecuatorial cu
amele segmente (mezial-distal! in edentatii laterale (clasa ///! ;-'egmentul orizontal
poate avea un traiect orizontal sau arcuat (L! -crosetul >udlong-in edentatii clasa ///-
spri)in dento-parodontal pur;-/n edentatii +-., .-., traiectul segmentului orizontal va "i
olic , segmentul mezial va intersecta ecuatorul protetic si va "i plasat deasupra;-*entru a
creste gradul de elasticitate , conectorul secundar va "i modelat mai lung si
orizontalCcrosetul lui >oni(ard ;-*entru a mari gradul de "izionomie, segmentul mezial se
poate sectiona Ccrosetul in I semi. I ;-Crosetul divizat /, < C au un grad de mentinere
redus, utilizare relativa (crosetul in / are grad de "izionmie mai mare! ;-Crosetele divizate
c , <, @- rar utilizate in te(nologia *$*$'$ /ndicatiile crosetului divizat in K.K:.oate
edentatiile si "recvent in edentatiile clasa /, //, +-.;*e toti dintii dar cu rezerva pentru cei
maxilari; ratul divizat este viziil in "unctionalitate; Contraindicatii: *e dintii cu ecuator
protetic inalt si in exigente "izionomice deoseite; Curent sunt indicate in edentatii
terminale, pe dintii cu implantare Bvaloare parodontala medie datorita elasticitatii si
gradului de incercuire "avoraile$Crosetele 68L :8laorate de @$ '$ #$ ; sunt 6 ca numar
(4 crosete iactive B4 crosete circulare monoactive!$/n practica sunt relativ restranse ,
di"icultati te(nologice$'unt utilizate mai "recvent crosetele iactive datorita gradului de
ancorare, reciprocitate si pasivitate ("unctii in grad maxim!;6eutilizarea se datoreaza
e"ectului ne"izionomic , al gradului de incercuire mare si a di"iculatilor te(nologice de
otinere$Crosetul 6e1 nr$ 1:8ste un croset iactiv, derivat din crosetul circular #cGers ,
are aceleasi elemente componente, are amele rate active plasate suecuatorial$ 'e
indica pe *&, & cu ecuator protetic nr$ 1 ( ce pleaca de la "ata proximala dinspre
edentatie ; nivelul ecuatorului este la )umatatea "etei, ecuatorul va avea pe "etele laterale
un traiect ascendent! ;Crosetul 6e1 nr$ 4:8ste un croset iactiv , derivat de la crosetul
divizat in K.K cu un rat suplimentar in K.K "ata de ratul opozant al .-ului
clasicBconector secundar de intarire mai gros si mai arcuat, uniti direct de sa$ /ndicat pe
& in"eriori malpozitionati ; pe dintii ce prezinta ecuatorul protetic nr$ 4 (din 1-3 ocluzala
a edentatiei are un traiect descendent spre "ata ocluzala opusa!$*rezinta grad de
mentinere, reciprocitate excelent$ Crosetul 6e1 nr$ 3 este o cominatie intre 6e1 nr$ 1B
6e1 nr$ 4$ *rezinta 1 rat divizat vestiular si 1 rat circular lingual, amele suecuatorial
plasate$/ndicat pe molarii mandiulari malpozitionati$ Crosetul 6e1 nr$ 4 -croset mixt
iactiv cu 4 rate din sarma "ixate prin lipire sau supraturnare de corpul crosetului$ 'e
indica pe dintii cu convexitati inalte$Crosetul 6e1 nr$5B6e1 nr$ 6'unt crosete
monoactive, grad de "lexiilitate crescut , necesita aplicarea ilaterala$ ;lexiilitatea se
datoreaza asentei conectorului secundar in prelungirea pintenului$8xista crosetul
circular cu actiune posterioara (ce poate avea si 4 pinteni! indicat pe canini si premolari
lingualizati si croset circular posterior cu actiune inversa$Crosetele mixte:#u utilizare
mare datorita avanta)elor pe care le prezinta, "lexiilitate a ratului elastic, posiilitatea
de adaptare rapida, contactul linear cu dintele limitant, iar in caz de "ractura se poate
repara "oarte usor$.ipuri de crosete mixte: &C CracGen, crosetul mixt 6e1 nr$ 5, crosetul
6e1 nr$ 4$5$Crosete mixte:@tilizare mai mare datorita avanta)elor; avanta)ele sunt
generate de prezenta ratului elastic con"ectionat din sarma ("lexiil!-vezi caracteristici
crosete din sarma (avanta)e!;;lexiilitatea ratului elastic Badaptarea, contactul linear,
;ixare in sa "acila ; %i"icultati te(nologice mai putine si posiilitatea de reparare
"acila$Crosetul mixt &cCracGen :*arti componente : 4 elemente rigide: -pinten, corp, rat
opozant, conector secundar asemanator crosetului #cGers;ratul circular activ (retentiv!
din sarma, curent este "ixat in acrilatul seilor, su dinte sau la nivelul versantului
vestiular (posiilitatea de a "i inlocuit!$ >ratul poate "i si lipit, supraturnat sau sudat cu
laser$Crosetul 6e1 nr$ 4-amele rate din sarma sunt plasate suecuatorial (iactive!
indicat pe dintii inalti, convexitati inalte$ <ar utilizat in practica, "lexiilitate mare
Crosetul 6e1 cominat (mixt! : este asemantor crosetului &c CracGen , numai ca ratele
sunt iactive$ #re un rat elastic din sarma suecuatorial B ratul opozant turnat
suecuatorial$Crosetul mixt cu pinten intern Brat de sarma :-sudat la pinten (plasat oral!
indicat in edentatii clasa ///, clasa /A$%ezavanta)e crosete mixte :%ezactivare in timp ;
sarma su"era "enomenul de imatranire (>ausc(inger! ;'e modi"ica pozitia ratului
elastic prin repetatele tractiuni ;#ctivarea este empirica ;;ixarea sarmei de corpul
crosetului, sa este di"icila (lipire, supraturanre! ;Controlul activarii este imposiil ;*oate
exista o activare permanenta cu e"ect traumatic asupra dintilor limitanti (50 g -dinte
limitant exercita un e"ect traumatic! ; o sarma cu diametrul de 1 mm dezvolta 500g
asupra dintelui limitant in momentele de activare permanenta! ;*asivitatea este relativa
(6e1 iactiv! iar pentru con"ectionarea ratului elastic sunt necesare materaile speciale :
M/*.#&, 6/./63+ (Kmemor1 s(apeK!-cu utilizare in ortodontie$ Crosete
speciale:@tilizate rar in te(nologia *$*$'$;/ndicatii:8"ect "izionomic mai mare;8dentatii
clasa ///, /A; micsoreaza e"ectul de parg(ie al seilor terminale;Crosetul <$*$/$ (0roll!
:Caracteristici:
*inten plasat in "oseta meziala;*roximal prezinta o placuta ce asigura impreuna cu
pintenul reciprocitatea si diminua ascularea;>ratul activ este divizat in I / J , plasat
vestiular, suecuatorial, contact in supra"ata de 4mm ;/ndicat in edentatii .-.
mandiulare;Crosetul <$*$/$ Bcrsetul divizat in K.K prezinta conectori secundari de unire
cu saua direct (nu se unesc de corpul crosetului sau conectorul secundar! $ Conectorul
secundar al ratului divizat in I / J are rolul de rigidizare Bgenerare a elasticitatii (mai
mare!$Crosetul cu pinten intern ('o1erCKeNui-poiseK!:8"ect "izionomic mare (din
sarma!;>ratul activ emerge din pinten si este plasat numai oral;*intenul de "orma
(emis"erica se aplica pe o incrustatie sau pe o coroana turnata ; '/'.8&8 '*8C/#+8
(&$'$'$!:Caracteristici:/ndicatii limitate (10-15?!;8"iciente in &$'$'$ , completand
"unctiile crosetelor turnate; %imensiuni mici (micronice!;#lcatuite din 4 parti : 1 matrice
tuulara (negativul!B1 patrice (pozitivul! ;;unctionalitatea se asigura prin "rictiune ; cu
cat supra"ata de contact este mai mare cu atat gradul de "rictiune este direct
proportional ;'e aplica cu a)utorul paralelogra"ului (in axul de insertie al protezei!
;.opogra"ia-curent se aplica proximal extracoronar (rar intracoronar!$%ezavanta)ele :<ata
mica de utilizare datorita di"icultatilor te(nologice ;*rOt de cost crescut ;Complexitatea ;
Con"ectionate din alia)e noile #u-*t ; pot "i si din alia)e sustituente ;
<eparatii di"icile (necesita o te(nologie complexaBdotare Bec(ipa medic-te(nician
cali"icata! ;'e toarna in varianta industriala din alia)e noile (#u-*t! sau sustituente :
Co-Cr, 6i-.i (greu de prelucrat! ;'e livreaza ca :-sisteme de precizie (industriale!
;-sisteme de semiprecizie (manu"acturate! ;1$ C@+/'8+8:&ecanisme speciale cu actiune
directa;;orma de prezentare : matriceBpatrice ;3tinute din #u-*t sau alia)e sustituente :
Co-Cr ;+ivrate in "orma di"erite : cilindrice, ., 5, trapez, ovalare$*ot "i activaile (cand
patricea este sectionata-au supra"ata de contact cea mai mare si gradul de "rictiune
crescut!- inactivaile (patrice nesectionata!$*ot prezenta mi)loace suplimentare de retentie
: s"era -ila Bresort (continute de matrice! ;3 parte din culisele cilindrice pot "i
manu"acturate Cculisele de semiprecizie ;<ecent li se adauga garnituri te"lonice ce
maresc gradul de "rictiune dar si "avorizeaza usoare asculari prin in"undare a seilor
;/ndicate in numar de 4, maxim 4 : edentatii clasa ///, clasa /ACculise intracoronare
(spri)in dento-parodontal pur! ;;ixarea cu a)utorul paralelogra"ului ; se pozitioneaza in
axul de insertie, usor divergente pentru a "avoriza "rictiunea ;/ndicate pe dintii cu talie
medie, inalti ;/n edentatii terminale se indica solidarizarea a minim 4 dinti ;/n edentatii
maxilare sunt mai indicate ca in edentatiile mandiulare datorita rezilintei mucozale mai
mici la maxilar "ata de mandiula ;;orma de livrare :Culise intracoronare cu "orma ., 5,
ce au grad de "rctiune mai mare sau cilindrice ;Culise extracoroanre (cele mai "recvente!-
cilindrice , 5, trapezoidale -C(ristmani, 'c(atzman ; ,radul de rezilienta B dimensiunea
dintilor sunt esentiale pentru a alege culisele$ 4$ C#*'8+8 :#u dimensiuni mici ;;oarte
e"iciente ; %eoseit de "izionomice ;#lcatuite din patrce si matrice ;;orme di"erite :
cilindro-conice, s"erice cilindrice activaile -matricea- patricea sunt sectionate (de regula!
-inactivaile ; *ozitionarea : patricea se "ixeaza de un %$C$<$ ;Cele industriale prezinta o
ti)a ce este "ixata prin lipire sau supraturnare sau sudare cu laser (procedeu modern!
;&atricele au aceeasi "orma : cilindrice, s"erice, cilindro-conice$*roduse comerciale
:>iagi (s"erice, cilindrice!, %alo (cilindro-s"erice!, ,erer (cilindrice Bmanson de
"rictiune! , <ot(erman (discoidale! ;Capsele sunt livrate cu un disc te"lonic pentru
distantarea celor 4 componente pentru a "avoriza usoare miscari de asculare ;'unt din
materiale : #u-*t sau sustituente : Co-Cr , 6i-Cr, #g-*d, .i, aza *d$Capsele >iagi : au
matricea Bpatricea sectionata (pot "i activate! ;Capsele %alo : au numai matricea
activaila$Capsa <ot(erman : este discoidala -patricea prezinta un sant in care va
patrunde matricea ca un croset circular$Capsa ,erer : are matricea cilindrica care
contine un resort ce va prinde patricea in momentul aplicarii (patricea are un sant
Cdenivelare! -capsa "oarte e"icienta ; Capsa CeGa : matricea inelara se "ixeaza de coroana
proximal, iar patricea este cilindro-conica sectionata , activaila (cel mai modern
sistem! ;3$ >#<8+8 C@ C#+#<8./ ;'unt alcatuite din : matrice B patrice$*atricea are
"orme di"erite : dreptung(iulara, I @ J, ovalare, rotunde ;&atricea este un calaret$
&atricea curent se realizeaza din #u-*t sau alia)e sustituente :Co-Cr$'e livreaza
industrialeB manu"acturate (pro"il ovalar! "ixate prin supraturnare de dispozitivele
radiculare (agregate pe canin! ;#u pro"il dreptung(iular -pentru zona laterala ;&odern :
sunt utilizate are B capse CeGa( edentatii clasa /// unde se otine e"icienta "rictionala
maxima!$Cele 4 matrice inelare se a"la la capatul arei; patricile sunt "ixate in sa unde se
a"la si lacasul pentru ara -e"icienta maxima "unctionala$;rictiunea pe are ovalare-se
realizeaza intre convexitatile maxime ale arei si calaret (vezi ara %older! ;'isteme
%older : Con"ectionate curent din #u-*t (pre"aricate! sau alia)e aza paladiu$8xista 4
variante de sistem %older : "rictional ; ara Bcalaretul au un pro"il in I @ J sau
dreptungiular sau patrat , cu lunginea 50-400mm indicate in edentatii laterale! ; cel
rezilient este indicat in edentatii terminale, sutotale, "rontale (pro"il ovalar! si
"unctioneaza ca un ruptor de "orte (dis)unctor! ce permite ascularea prin
in"undare$#cGerman-ara este rotunda, ovoida, con"ectionata din #u-*t$,ilmore : pro"il
patrat, dreptung(iular, indicat in edentatii laterale$+a amele sisteme calaretul este
alcatuit din 4-3 elemente$#vanta)ul este ca au un e"ect "izionomic "oarte un in zona
"rontala, e"ectul "rictional B"iailitatea mare in timp; sunt indicate in edentatii
maxilare-mandiulare$ 4$ '/'.8&8 %8 .8+8'C3*#<8:+ivrate in varianta
pre"aricate- manu"acturate (de semiprecizie!;*arti componente:-Coroana primaraC capa
ce se "ixeaza prin cimentare pe dintele stalp ;C-oroana secundara ce re"ace mor"ologia
dintilor-ce se "ixeaza de sc(elet ;&entinerea se realizeaza prin "rictiunea intre cele 4
coroane (capaB coroana secundara!$ 8ste un sistem rigid ; "rictiune mare initial, ulterior
se anuleaza$'e indica elctiv, in edentatii +-+ (spri)in dento-parodontal pur! datorita
rigiditatii mari$;rictiunea in timp de reduce $'e indica utilizarea de sisteme telescopate cu
mi)loace suplimentare retentive (ila Bresort! tip *<8''3&#./C, /*'3C+/*$ Coroana
secundara este prevazuta cu un lacas ce contine un resort si o s"era (ila !activaila$'"era
patrunde in momentul agregarii intr-un lacas in 1-3 cevicala a capei ("ace un I clic J
speci"ic! ;#ceste sisteme se intalnesc la capele cu "orma cilindro-conica care usureaza
insertia sc(eletului cu acest sistem de telescopare$.ipuri ("orme! :.elescopare coronara
-cape cilindriceBcoroane secundare (sistem "rictional maxim!$ .e(nologic sunt di"icil de
otinut si clinic de inserat pe un numar mai mare de cape$'e indica capele cilindro-conice
(mai mult de 4 telescoape! cu lacas pentru ila activata de resort (*ressomatic, /psoclip! ;
.elescoparea intraradiculara :8ste reprezentata de un pivot Blacas intraradicular su
"orma cilindrica$ ;rictioneaza tip pivot-teaca$'istem rar utilizat , di"icil, pierde repede
"rictiunea$/ndicate datorita spri)inului "oarte rigid, in edentatii laterale, mixte $ /n
edentatiile terminale capele vor "i cilindro-conice pentru a "acilita insertia sc(eletului pe
campul protetic$'/'.8&8+8 #<./C@+#.8$ %istriuie "iziologic presiunile ocluzale pe
campul protetic cu actiune de protectie a dintilor restanti si a crestelor alveolare
("avorizeaza transmiterea mai "iziologica a acestor presiuni la nivelul celor doua
entitati!$Clasi"icare:<uptori de "orta simpli CalamaleCsarniere; #mortizori de "orta
(ruptori de "orta! Cdis)unctori -au in componenta resorturi (arcuri! ce readuc seile in
pozitia initiala$/n te(nologia *$*$'$ cele mai indicate sunt sistemele articulate simple
(alamale!$1$ >alamalele :*ermit deplasarea in sens vertical a seilor Casculare prin
in"undare (3-5D!, "unctie de rezilienta mucoasei$8ste locata ascularea prin desprindere
(nu dislocare! $*rin aplicarea alamalelor de sc(elet se realizeaza 4 modalitati de
spri)in :'pri)in mixt articulat Calamaua se "ixeaza de conectorul secundar al crosetului
circular (totdeauna! ; restul partii se a"la in sa $'eile nu sunt unite cu conectorul principal,
el se uneste totdeauna la nivelul conectorului secundar al crosetului$ <ezulta sei cu
actiuneindependenta $ *$*$'$ la acest tip de spri)in se mentin prin actiunea crosetelor
circulare cu pinten in "osetele distale ;'pri)in mixt rigid articulat C o parte din alama se
"ixeaza prin lipire -supraturnare pe "ata distala a coroanelor (puntilor!$'eile nu sunt unite$
*roteza nu prezinta conector principal tip ara $ 'unt sei individuale ce se articuleaza
intraoral$.ipuri de alamale :#6C3<A/'-alamale Bculisa ;'.</6/-lipite de conectorul
secundar cu rol de ruptori de presiune ;0<@**B5/6,8 ;'isteme de alamale mai
complexe :03<.8 (matricea are "orma de I @ J ce se solidarizeaza la
coroana-conectorul secundar! -agregarea se realizeaza de pacient (intraoral!; '.8<6
(alamaBculise! Pamortizorului$<uptori de "orta mai complecsi ce permit translatia
verticala B4-3 miscari$ 8xemplu : <3#C5 plat Bs"eric cu platou de g(ida) -permit
translatie verticala Brotatie vestiulo-orala$<3#C5 s"eric "ara platou -permite 3 miscari
(la rotatie se adauga ascularea prin in"undare! ;4$ #mortizorii de "orta (dis)unctorii!
-te(nologic sunt "oarte di"icili, mai complecsi$*ermit miscari mai complexe : translatie
verticala aproximativ de 1mm ; asculare prin in"undare a seilor nelimitata si revenirea
seii in pozitia initiala datorita resortului din interiorul matricii$*ot e"ectua 3-6
miscari$8xemplu: %#+>3, %#+>3 & (pooate "i si locat! , #'C 54, #33$'istemul
%#+>3 -cel mai utililizat ruptor de "orta ; ce se aplica in patricea de "orma s"erica
atasata prin lipire -supraturnare de coroana -punte$ &atricea are "orma cilindrica cu resort
desc(isa ocluzal$ <esortul dezvolta o rezistenta mecanica de 1400 grame ceea ce
"avorizeaza revenirea $ *este 4 Gg$ sunt cele mai e"iciente$#lti amortizori :#33, #'C 54-
patricea s"erica se "ixeaza in sa, nu de coroanan si este reglaila$ &atricea se "ixeaza de
coroana -punti si permite 6 miscari$>8#.-&@++8<, >/#,/- utilizate mai putin,
complexitatea miscarilor mai mare $ Cu cat miscarile sunt mai complexe, cu atat
presiunea ocluzala este consumata pentru moilizarea seilor si devine ine"icienta in
masticatie$ 'e indica ruptori de "orta simpli tip alamale mult mai e"icienti si mai usor de
atasat in"rastructurile metalice a *$*$'$/ndicatii ale amortizorilor : edentatii clasa /, //
0enned1 mandiulare cu grad de rezilienta moderat pentru sisteme simple (alamale! ;
accentuat pentru amortizori$ 3$ 'isteme magnetice :#u inlocuit capsele ;8"icente
B"izionomie ;#u volum mai mare decat sistemele capsulare (supraconturari ale
dintilor! ;;orma de prezentare : 4 minimagneti incapsulati situati cu polii invers ;se
livreaza incapsulati pentru a se evita corodarea si descarcarea ;mentinerea *$*$'$ este
asigurata prin "orta magnetica dezvoltata intre minimagneti si un dispozitiv radicular
magnetizail$&ateriale : 'e toarna din Coalt 5-'amariu iar %$C$<$ din Coalt-*latina
magnetizail$%$C$<$ C088*8< (cel ce tine proteza!sistem simplu, e"icient ;rata de
"iailitate 10 ani (corodare lenta! , saliva este cauza;"orta dezvoltata 300 grame ("orta
(medie! ;se livreaza minimagneti ce dezvolta o "orta de 500 grame (minimagneti
extraplati! ;numarul magnetilor (minim 4, maxim 4 ! ; mai mult de 4 "ace imposiila
dezinsertia *$*$'$ de pe campul protetic ;
locul de aplicare pe %$C$<$ -minimagnet "ixat pe saua protezei ; *roduse comerciale
:%L6# &6 (minimagnet! ;*#<08++ &6 %ezavanta)ele utilizarii :coroziune lenta, in
timp ;dintii ce acopera minimagnetul sunt usor supraconturati ;"orta de atractie se
micsoreaza in timp si este necesara inlocuirea magnetilor$ &86./68<8#
/6%/<8C.# :.oate sistemele ce contriuie la mentinerea indirecta se numesc opritori de
asculare (contraasculare!$/n edentatii ample clasa /, // 0enned1 , +-. exista tendinta la
asculare de-a lungul liniei crosetelor (;ulGrum line!Clinia ce trece prin pintenii ocluzali
situati cei mai posteriori (axa de rotatie a *$*$'$!$ %e-a lungul acestei axe sunt tendinte de
asculare$.ot ce este anterior de pinteni asigura mentinerea indirecta$&entinerea indirecta
depinde de :e"icenta mentinerii directe (crosete Bsisteme speciale! ;distanta unde se
plaseaza opritori de asculare ;locul de aplicare (curent canin, premolari! Cpinteni
antiasculanti ;valoarea parodontala a dintilor limitanti (ine implantati, ine
solidarizati!$&i)loace antiasculante :*inteni ocluzali in "oseta meziala a premolarilor
;pinteni supracingulari la nivelul caninilor$Crosetul continuu aplicat pe dintii restanti
supracingular cu rol de extindere a poligonului de spri)in (*$' mai mare decat *$*$!
Cmentinere, stailizare excelente a *$*$'$ pe campul protetic$ Conectorul principal
Cplacuta dento-mucozala sisteme speciale tip culise, telescoape, are $ 8ste un mi)loc
antiasculant$>ascularea prin in"undare a *$*$'$ este in "unctie de rezilienta mucoasei
crestei alveolare$8"ectele locale ale ascularii prin in"undare: modi"icari tro"ice
parodontale la nivelul crestei Bdintilor restanti , cu e"ect traumatic si rezortiv$&i)loace
de contracarare a ascularii prin in"undare :aplicarea de crosete divizate, segmentul
mezial al ratului in I . J ;praguri orale pentru ratele opozante ; utilizarea de sisteme
speciale (are %older reziliente!, ruptori de "orta ;extinderea seilor in perimetrul
"unctional (sa acopere in totalitate tuerozitatile si partial tuerculul piri"orm! ;amprente
compresive ce redau starea "unctionala a mucoasei; se contraindica otinerea de *$*$'$ ce
se con"ectioneaza dupa o amprenta unica ;plasarea pintenului in "oseta meziala a dintelui
stalp (edentatii terminale! ;&i)loace secundare de mentinere :adeziunea (mai putin
*$*$'$! ;retentivitati anatomice ;tonicitatea musculara ; "actorii protetici$;actorii
protetici :scuratea seii ;montarea dintilor &-% redusa (mai ales molarii! -nu se monteaza
molarul 3 ; nici molarul 4 pe zonele ascendente ale crestelor (doar molarul 1! ;extinderea
seilor la nivelul tuerozitatilor si tuerculilor ;utilizarea crosetelor desc(ise edental
;modelarea "unctionala a marginilor seilor (sa ocoleasca ride, "renuri!, iar grosimea sa
"ie cat latimea "undurilor de sac$ modelare versante usor convexe (plan-convexe!;paste
adezive;se contraindica alimentele adezive;educatia Bvointa pacientilor$
%ocument /n"o