U.M.F. “Gr. T.

Popa” Iaşi,
Facultatea de Medicină Dentară
Disciplina de Cariologie
Cavitatea de clasa a V-a
► tratamentul chirurgical al cariei simple care evoluează
pe feţele vestibulare şi orale ale tuturor dinţilor

Leziunile cervicale iniţiale în smalţ (necavitare) 

tratament conservantiv  remineralizarea lor
- schimbarea dietei
- îmbunătățirea igienei orale
- tratament cu fluor
Materiale utilizate:
- amalgam
- compozite
- cimenturi glassionomer tip II
- compomeri fotopolimerizabili
I. RESTAURĂRI CERVICALE CU
AMALGAM
INDICAȚII:
- la dinții posteriori
- când marginea ei cervicală este la joncțiunea smalț-cement
sau în cement
- la pacienți cu risc cariogen mediu
PREPARAREA CAVITĂȚII

INSTRUMENTAR
- pentru izolare
- freze sferice extradure sau din oțel1/2 sau ¼
- freze con invers extradure sau din oțel nr.35, 37
- freze cilindrice extradure sau din oțel
- instrumentar de mână:- linguri Black
- toporiști de dentină
- instrumentar pentru inserarea, modelarea și finisarea
amalgamului
ETAPE DE LUCRU
1.izolarea
-are o importanță deosebită
-dificultatea majoră în restaurarea acestor cavități o reprezintă
umezeala
-umezeala produsă de salivă, fluidul gingival sau hemoragia gingivală
trebuie eliminată în toate etapele terapeutice
-deseori marginea gingivală a cariei este situată sub marginea liberă a
gingiei ► se indică retracția gingivală
- asigură un bun acces
- elimină trecera fluidului spre
cavitate
 2. Deschiderea procesului carios
- accesul este direct
- trebuie ușurat dacă gingia marginală inflamată a proliferat în
cavitatea carioasă
► simpla obturare provizorie cu material de obturație provizorie
sau prin mijloace chirurgicale
3. Exereza dentinei infectate:
- freze globulare de mărime adecvată procesului carios la
viteze convenţionale
4. Extensia preventivă:
- se face cu freze cilindrice sau conice din oțel sau carbură
de tungsten
► se deplasează perpendicular pe peretele axial
► se îndepărtează tot smalțul afectat și demineralizat
- Prepararea cavității în funcție de extinderea cariei dentinare
- smalțul marginal afectat va fi lustruit cu discuri de hârtie și
supus terapiei cu fluor
 Forma de contur a cavității este dictată de întinderea și
localizarea leziunii
- Profunzime minimă
- 0,5 mm pulpar de JSD sau 1-1,25 mm de smalț
- 0,75 mm de joncțiunea smalț-cement
5. Retenția
- peretele axial va fi ușor convex în sens mezio-distal și ocluzo-
gingival, urmărind joncțiunea smalț-dentină
- se realizează cu o freză con invers acționată circumferențial
► pereții laterali vor fi ușor convergenți spre exterior
-alți autori indică realizarea unor șanțuri la nivelul unghiurilor axio-
ocluzal și axio-gingival cu o sferă sferică ¼
► inserția amalgamului în zonele rotunjite este mai eficientă decât
în zonele angulare (ascuțite)
Când procesul carios se extinde mezio-distal și vestibulo-lingual
► se indică realizarea unui șanț circumferențial cu o freză sferică
¼ la unirea pereților laterali cu cel axial
6. Rezistența
- asupra restaurației nu de exercită direct forțe masticatorii
- rezistența nu constituie un aspect critic
7. Finisarea marginilor
-marginile de smalț să fie netede
- unghiurile de întâlnire dintre pereții laterali vor fi rotunjite
- unghiul marginal va fi menținut la 90° atât în smalț cât și în
cement
- ne se indică nici o bizotare
8. Toaleta cavității și inspecția finală
II. RESTAURĂRI DIN COMPOZIT
ETAPE
1.Izolarea procesului carios:
- când marginea gingivală a cariei este sub marginea liberă
a gingiei  retracţia gingivală
2. Deschiderea procesului carios:
- accesul este direct
- acces este dificil
► dacă gingia marginală e inflamată şi proliferată în carie
 uşurarea accesului:
- material de obturaţie provizorie
- mijloace chirurgicale
3. Exereza dentinei infectate
 de la periferia leziunii, la nivelul joncţiunii smalţ/dentină,
curăţind pereţii laterali şi apoi peretele parapulpar
4. Extensia preventivă
- cu freze cilindrice, conice, oţel sau carbură de tungsten,
ţinute perpendicular pe peretele axial
- prepararea cavităţii – în funcţie de extinderea cariei
- profunzimea cavităţii:
- 1 – 1,25 mm – de smalţ
- 0,75 mm – de joncţiune smalţ/cement
- minim 0,3 mm – în dentină

5. Retenţia
– este superioară prin creşterea suprafeţei de adeziune

6. Rezistenţa
- nu se exercită forţe masticatorii direct
7. Finisarea marginilor
a.cavitate de clasa a V-a bizotată
- când peretele gingival este situat în smalţ
►se realizează un bizou circumferenţial, mai puţin pe peretele
gingival cu freze diamantate flacără în unghi de 40°, 2 mm
sau
►bizou larg numai al marginii incizale, până la ecuatorul
anatomic al dintelui
b. cavitate mixtă, clasic bizotată
- când peretele gingival este situat în cement
► şanţ de retenţie gingival, unghi extern marginal de 90°
nebizotat (compozitul nu aderă la cement)
► peretele incizal va fi bizotat

8. Toaleta cavităţii
II. RESTAURĂRI DIN CIMENT GLASS-IONOMER

- pot fi:
- convenţionale şi
- modificate cu răşini

- indicaţii:
- vârstnici cu leziuni carioase multiple
- pacienţi cu risc cariogen mare
- leziuni cervicale necariogene

- tehnica de preparare a cavităţilor

- asemănătoare cu cea pentru compozit
- nu se face bizotare
- pereții cavității se întâlnesc în unghi de 90°
Pereții cavității se întâlnesc in
unghi de 90°
RESTAURĂRI DIN CIMENT GLASS-IONOMER
Leziunile carioase de suprafață radiculară apar cu o frecvență
crescută datorită:
 creșterii speranței de viață
creșterea frecvenței recesiunilor gingivale în cadrul afecțiunilor
parodonțiului marginal după vârsta de 50 ani
 la vârsta a-III-a apar modificări cantitative și calitative ale
salivei ce favorizează atacul cariogen pe suprafețele radiculare
denudate.
denudate
Caracteristici :
-evoluție rapidă pt. că cementul este mai slab mineralizat
- avansează în profunzime și suprafață
►caria circulară, senilă, serpiginoasă
- pot avea ca finalitate secționarea coroanei dintelui
I. RESTAURAREA CU AMALGAM

PREPARAREA CAVITĂȚII
- situate frecvent aproximal
- se vor realiza cavități retentive sub formă de șanț aproximal
Carie activă carie inactivă
Etape de lucru
1.Deschiderea procesului carios
-accesul este direct dinspre vestibular sau lingual în funcție de
care suprafață este mai apropiată de procesul carios
2. Exereza dentinei infectate
- la viteze convenționale - cu freza sferică
nr.2 sau nr.4
- instrumentar manual Black
- Se îndepărtează dentina infiltrată
 3. Extensia preventivă

- se va păstra cât mai mult posibil din peretele opus suprafeței

de acces ► va constitui o zonă rezistentă în timpul condensării
- pereții ocluzal și gingival sunt paraleli între ei
- unghiul marginal va fi de 90° cu pereții ocluzal și gingival
4. Retenția

- se realizează 2 șanțuri cu freza sferică ¼ la 0,5 mm de

suprafața externă pe pereții ocluzal și gingival
- profunzime șanțuri= 0,25 mm sau ½ din diametrul
frezei

5. Finisarea
- nu se realizează nici un fel de bizotare
II. RESTAURAREA CU MATERIALE COMPOZITE

Sunt contraindicate deoarece:

- marginile cavității sunt reprezentate de cement la care compozitul
nu aderă
- există un control slab al adaptării marginale în zone de retenție
bacteriană maximă
Se poate apela totuși la ele pe fețele linguală și vestibulară
► cavități cu design mixt, clasic-bizotat
► refacere coronară prin tehnica sandwich deschis sau închis
III. RESTAURARE CU CIMENTURI
GLASSIONOMER
- glassionomerii tradiționali și cei modificați rămân materialele de
elecție pentru restaurarea acestor leziuni
- aderență bună la dentină, cement, smalț
- etanșeitate superioară
- efect carioprotector
- în cariile radiculare aproximale cavitățile vor fi sub formă de
șanț
- în cariile vestibulare sau linguale au un design mixt
Carie de suprafață radiculară

Aplicare glassionomer Photac Fil Quick, 3 M

Fotopolimerizare

Aspect final al restaurării