2.

AXA DE INSERŢIE – ÎN PLAN VESTIBULO-ORAL AXA DE INSERŢIE – ÎN PLAN

VESTIBULO-ORAL
axa de inserţie : generalităţi

 se alege după axul lung al dintelui aliniat corect pe arcadă

 la dinţii frontali preparaţi pt coroană parţială, e paralel cu ½ incizal supraf.vestibulară
 la aceştia, paralelizarea cu axul lung ar determina vizibilitatea metalului v
 la dinţii posteriori basculaţi, axa de inserţie e perpendiculară pe pl. de ocluzie paralelizarea cu
axul lung, ar determina blocarea adaptării restaurării pe bont
• AXA DE INSERŢIE – ÎN PLAN MEZIO-DISTAL • • PARALELĂ CU ZONELE DE
CONTACT ALE DINŢILOR ADIACENŢI
• obţinerea axei unice de inserţie a unei restaurări
• modalităţi de reducerea a posibilităţilor de dislocare a restaurării
• verificarea gradului de convergenţă direct, cu un singur ochi
• verificarea gradului de convergenţă axială, indirect, cu oglinda dentară
• verificarea paralelismului axelor de inserţie ale elementelor de agregare
• REZISTENŢA STRUCTURALĂ. PREPARAREA SUPRAFEŢEI OCLUZALE •
• 1,5 mm–cusp.de sprijin, 1 mm–cusp. de ghidaj- pt aliaje de au / co-cr • 0,5 mm în plus pt metalo-
ceramică
• 2 mm pt coroanele integral ceramice
• suprafaţa ocluzală a bontului reproduce stilizat suprafaţa ocluzală dinte • cluzală la un dinte extruzat
• prepararea ocluzală la un dinte basculat
• dezavantajele preparării ocluzale aplatizate
• se evită pantele cuspidiene abrupte şi muchiile ascuţite
• REZISTENŢA STRUCTURALĂ. BIZOTAREA CUSPIZILOR DE SPRIJIN •
• la nivelul cuspizilor de sprijin grosimea materialului e mai mare
• bizoul larg se crează pe versantul oral ale cusp.palatini, • şi vestibular al cusp.vestibulari
• la ocluzia încrucişată bizoul e pe cuspizii v maxilari, • şi linguali mandibulari
• bizoul are o direcţie paralelă cu panta cuspidului antagonist
• consecinţele omiterii preparării bizoului
• REZISTENŢA STRUCTURALĂ. PREPARAREA SUPRAFEŢELOR AXIALE •
• pereţii axiali prea subţiri suferă distorsionări şi nu perforări
• supraconturările axiale sunt nocive pt parodonţiul marginal
• importanţa elementele adiţionale de tipul şanţurilor şi casetelor
• câţi mm trebuie redus v,o,proximal pt diferitele tipuri de restaurări?
• INTEGRITATEA MARGINALĂ. FORMA IDEALĂ A ZONEI TERMINALE A BONTULUI.
• criterii • • dehiscenţa marginlă de 50m e acceptabilă d.p.d.v. clinic
• închiderea marginală deficitară e cauza eşecului a 10%din restaurări, • după o durată de 7 ani
• închiderea marginală se apreciază înainte de cimentare clinic şi radiologic
• criterii pe care trebuie să le îndeplinească zona terminală a bontului
• INTEGRITATEA MARGINALĂ. PREPARAREA CU PRAG. AVANTAJE ȘI
DEZAVANTAJE • • INSTRUMENT DIAMANTAT CILINDRIC / CILINDRO-CONIC CU VF.
PLAT
• limită de preparare precisă
• spaţiu suficient pt. restaurare
• risc minim de supraconturare cervicală a restaurării
• sacrificiu mare de ţesuturi dure
• dehiscenţă la cea mai mică imprecizie în adaptarea restaurării la bont • dehiscenţă datorită
dificultăţilor de refluare a cimentului
• unghiul intern de 90º concentrează stressul
• INTEGRITATEA MARGINALĂ. PREPARAREA CU PRAG CU BIZOU.
avantaje și dezavantaje • • adaptarea în manşon la nivelul bizoului
• marginea subţire a metalului poate fi brunisată
• unghiul bizoului e 30-45 º
• bizotarea se face cu freză din carbură de tungsten, sau instrument de mână • limită de preparare
precisă
• spaţiu suficient pt. restaurare
• mici deficienţe ale închiderii marginale
• bizotarea elimină smalţul nesusţinut
• pericol de lezare a parodonţiului marginal
• marginea restaurării trebuie plasată în şanţul gingival
• INTEGRITATEA MARGINALĂ. PREPARAREA CU CHANFREIN.
AVANTAJE ȘI DEZAVANTAJE • • UNGHI OBTUZ ROTUNJIT DE 135 º
• zonă terminală concavă, cu lăţime mai mică decât a pragului
• limită de preparare precisă
• spaţiu suficient pt. restaurare
• nu necesită sacrificiu mare de ţesuturi dentare
• cimentul are posibilităţi de refluare
• mici dehidcenţe marginale
• unghiul intern rotunjit împiedică acumularea de stress
• la coroanele cu dimensiuni reduse pot apare probleme legate de retenţie
• INTEGRITATEA MARGINALĂ. PREPARAREA FĂRĂ PRAG.
AVANTAJE ȘI DEZAVANTAJE • • INSTRUMENT DIAMANTAT ÎN FLACĂRĂ
• sacrificiu redus de ţesuturi dentare
• preparare clinică simplă
• limită de preparare imprecisă
• margini subţiri ale machetei
• margini restaurare adesea supraconturate
• prepararea e prelungită şi în şanţul gingival

3. PROTECŢIA BIOLOGIEI PULPARE

. PROTECŢIA BIOLOGIEI PULPARE. FACTORI CE CONDIŢIONEAZĂ RĂSPUNSUL
PULPAR LA PREPARAREA BONTURILOR GROSIMEA DENTINEI RESTANTE

 traumatismul termic
 vibraţia
 deschiderea accidentală a camerei pulpare desicarea dentinei
 prezenţa smear layer
 efectul anestezicelor locale asupra pulpei
 acţiunea agenţilor de curăţire a dentinei şi a substanţelor astringente şi hemostatice
• PROTECŢIA BIOLOGIEI PULPARE. • MODIFICĂRI INVOLUTIVE SAU ATROFICE
CONDIŢIONATE DE VARSTĂ • • DENTINA SECUNDARĂ
• celulele ţesutului conjunctiv pulpar scad ca număr
• vascularizaţia şi inervaţia pulpară se reduce cantitativ şi calitativ
• pot apare zone de calcificare pulpare difuze şi distrofice
• pulpa dinţilor parodontotici poate fi afectată de la nivel desmodontal
• pulpa stresată
• efectul protezării asupra vitalităţii pulpare
• PROTECŢIA BIOLOGIEI PULPARE. GROSIMEA DENTINEI RESTANTE •
• o preparare uniformă reduce grosimea dentinei de la 2,5-3mm la 1,5-2mm • grosimea dentinei
restante de 2 mm protejează pulpa 1 •
permeabilitatea dentinei creşte logaritmic • cu reducerea grosimii dentinei restante
• dentina de pe pereţii axiali e mai permeabilă decât dentina ocluzală • permeabilitatea e maxima pe
supraf.mezială a unui bont
• scade progresiv pe faţa v, d, ocluzală, linguală
• modalităţi de reducere a permeabilităţii dentinare
• preparările cu prag gingival sunt mai traumatizante decât chanfreinul • şlefuirea aplatizată, şi
convergenţa axială crescută
• . PROTECŢIA BIOLOGIEI PULPARE. RĂCIREA. • •
IMPORTANŢA RĂCIRII CU APĂ
• temperatura apei de răcire e indicată să fie 30-32 º
• răcirea exclusiv cu aer
• necroza de coagulare
• prepararea şanţurilor şi puţurilor pt crampoanele intradentinare
• PROTECŢIA BIOLOGIEI PULPARE. SUBSTANŢE HEMOSTATICE ȘI ASTRINGENTE •
• ph acid substanţe hemostatice = 1 – 3
• provoacă leziuni ale ţesuturilor moi orale, şi/sau iritaţii pulpare
• asocierea cu un fir de retracţie nu limitează semnificativ efectul nociv al ph • clorura de aluminiu şi
sulfatul feric.mod de acţiune
• tetrahidrozolina şi oximetazolina
• . PROTECŢIA BIOLOGIEI PULPARE. DESICAREA DENTINEI. •• •
USCAREA PLĂGII DENTINARE
• teoria hidrodinamică
• fuga nucleilor odontoblastelor
• dentina trebuie să rămână umedă
• INSTRUMENTARUL ROTATIV . INSTRUMENTELE DIAMANTATE • •
1-3 straturi pulbere de diamant
• indicaţii
• mecanism de acţiune
• clasificarea dupa dimensiunea particulelor
• setul standard
• conceptul utilizării duale : instrum.diamantat./freză
• instrumentarul rotativ. frezele din carbură de tungsten • • indicaţii
• freze pentru secţionare : 6 sau 8 lame
• freze pentru finisare: 12, 20 sau 40 lame
• lamelele sunt dispuse în spirală, separate prin şanţuri
• frezele dentate (şanturi transversale)
• unghiul de aşezare
• unghiul de atac
• setul de instrumente standard
• instrumentarul rotativ. frezele burghiu • • active numai la varf
• activa 3-5 mm
• ORIFICIILE PENTRU CRAMPOANE, NU SUNT CONICE, TREBUIE DISPUSE PARALEL •
ORIFICIUL PILOT
• pragul orizontal
• nu acţionează în smalţ
• au tendinţa de a derapa
• piesă de mână cu turaţie redusă
• nu trebuie să se oprească din rotaţie în int.orificiului
• CONCEPTE DE BAZĂ ÎN PREPARAREA CAVITĂŢILOR PENTRU INLAY • • FACTORII DE
CARE E INFLUENŢATĂ RETENŢIA
• divergenţă ocluzală ( 5-6°->max 10°)
• lungimea pereţilor cavităţii
• fricţiune
• axa de inserţie ┴ planşeul cavităţii ║ planul de ocluzie
• bizotare marginală (35-45° , 0,5-1mm)
• importanţa bizotării

4. PREPARAŢII PENTRU INCRUSTAŢIILE OCLUZALE

RETENŢIA e direct proportionala cuadancimea
RETENŢIAe inversproportionala cudivergenta Unghiul muchiei marginale(90-95°+bizou45°)
Tehnica preparării cavităţii (instrumente,etape,design) Adâncimea cavităţii–1,5mm
Lăţimea cavităţii–1mm
Coadade rândunică
PREPARAŢIIPENTRU INCRUSTAŢIILE PROXIMO-OCLUZALE •
INDICAŢII • • cavitateaocluzală(deretenţie):descriere
• cavitateaverticală:descriere
• istmul
• peretelegingival
• bizotareamuchiilor
• cepul ocluzal
PREPARAREA UNEI CAVITĂŢI DE CLASA I PENTRU INCRUSTAŢII INTEGRAL CERAMICE
configuraţia peretelui pulpar configuraţia pereţilor axiali marginile ocluzale fără bizou, sau cu
chanfrein unghiuri interne rotunjite grosime uniformă ceramică instrumentul diamantat two grit :
descriere, avantaje
. PREPARAREA UNEI CAVITĂŢI DE CLASA II PENTRUINCRUSTAŢII
INTEGRALCERAMICE
• etapele preparării cavităţii ocluzale + cavităţii proximale • configuraţia pereţilor axiali • configuraţia
peretelui pulpar • extinderea la nivelul ariei de contact • muchiile la nivelul cavităţilor ocluzale +
proximale • adâncimea preparaţiei = 1,5-2,5mm • onlay integral ceramic : indicaţii, preparaţie
PREPARAREADINŢILOR PENTRU COROANE PARŢIALE.
• rolul şanţurilor proximale în preparaţia pt coroana parţială • şanţuri proximale la dinţii frontali :
direcţie, avantaje • efectul de zăvor • şanţuri proximale la dinţii laterali : direcţie, poziţionare •
instrumentarul necesar preparării
PREPARAREA DINŢILOR PENTRU COROANE parţiale.creareaformeiderezistenţă, • crearea
formei de rezistenţă. • -instrumentarul necesar preparării • -santuri transversale • -nervuri orizontale •
-rigiditate • -nervuri verticale • prepararea pereţilor axiali. • -peretii proximali (paraleli, uşor
convergenţi 5-6°) • -retenţie • zona terminală gingivală. • -chanfrein.
PREPARAREA DINŢILORPENTRU COROANE PARŢIALE. INSTRUMENTARUL NECESAR •
instrument diamantat cilindro-conic cu varf rotunjit; • instr. diamantat flacara • instr. diamantat pt
chanfrein • instr. diamantat in forma de minge de fotbal / roata de moara • freza cilindro-conica sau
fisura din carbid-tungsten • freza rotunda de diametru mic din carbid-tungsten • freza burghiu cu
diametru mic • freza con invers din carbid tungsten • pietre de finisat
PREPARAREA UNUI PREMOLAR MAXILAR PENTRUOCOROANĂPARŢIALĂ 4/5
• şlefuirea reducţională a suprafeţei ocluzale • şlefuirea suprafeţei palatinale • şlefuirea reducţională a
suprafeţelor proximale • prepararea şanţurilor proximale • prepararea şanţului orizontal • crearea
bizoului terminal
PREPARAREA UNUI MOLAR MANDIBULAR PENTRU O COROANĂ PARŢIALĂ 4/5
• şlefuirea reducţională a suprafeţei ocluzale • şlefuirea suprafeţei palatinale • şlefuirea reducţională a
suprafeţelor proximale • prepararea şanţurilor proximale • prepararea pragului ocluzal • crearea
bizoului terminal

9.
CLASIFICAREA PROTEZELOR FIXE DUPĂ TEHNOLOGIILE DE REALIZARE
•TEHNOLOGII TRADITIONALE: •ambutisare •turnare •coacere •polimerizare liniară
CLASIFICAREA PROTEZELOR FIXE DUPĂ TEHNOLOGIILE DE REALIZARE •tehnologii
moderne: •polimerizare reticulata •galvanizare •sinterizare
CLASIFICAREA PROTEZELOR FIXE DUPĂ TEHNOLOGIILE DE REALIZARE
•sinterizare •electroeroziune •sonoeroziune •frezare computerizata cad-cam •frezare prin copiere
exclusiv mecanica •injectare
CLASIFICAREA PROTEZELOR PARŢIALE FIXE DUPĂ MATERIAL •metalice •polimerice
•acrilat •compozite
CLASIFICAREA PROTEZELOR PARŢIALE FIXE DUPĂ MATERIAL •integral ceramice •metalo-
ceramice •metalo-polimerice(acrilice) •metalo-compozite