Nr.

Intrebare Secţiune Tip Dificultate URL Explicatii Raspuns 1 URL Data Raspuns 2 URL Data Raspuns 3 URL Data
1 Care sunt navele care pot executa mai uşor 1 1 navele scurte şi late. 1 navele lungi şi suple. 0 navele late şi lungi. 0
manevra de întoarcere?
2 Navele bandate întorc mai uşor spre: 1 1 bordul coborât. 0 bordul ridicat. 1 bordul coborât cât şi 0
spre bordul ridicat.
3 Care sunt navele care execută mai greu 1 1 navele cu pescaj mare. 1 navele cu pescaj mic. 0 navele apupate. 0
manevra de întoarcere?
4 Care sunt navele care manevrează mai greu în 1 1 nvele cu suprastructuri 0 navele cu suprastructuri 1 navele cu suprastructuri 0
condiţii de vânt? mici şi pescaj mic. înalte şi pescaj mic. înalte şi pescaj mare.

5 Care sunt navele care sunt "rudente" (tind să 1 1 navele cu suprastructuri 0 navele cu suprastructuri 1 navele apupate. 0
vină cu prova în vânt)? înalte la prova. înalte la pupa.

6 Care sunt navele care sunt "moi"(tind să vină 1 1 navele cu suprastructuri 0 navele apupate. 0 navele cu suprastructuri 1
cu pupa sub vânt)? înalte la pupa. înalte la prova.

7 De care dintre următoarele date caracteristice 1 1 tipul maşinii. 0 pasul elicei. 1 felul mărfii. 0
navei sau.... trebuie să se ţină seama la
efectuarea manevrei:

8 De care dintre următoarele date caracteristice 1 1 instalaţia de guvernare 1 instalaţia de acostare şi 0 instalaţia de balast. 0
navei sau.... trebuie să se ţină seama la şi modul de acţionare al legare.
efectuarea manevrei: acesteia.

9 De care dintre următoarele date caracteristice 1 1 deplasamant,lungime, 0 deplasament,lăţime, 0 deplasamant,lungime, 1

navei sau.... trebuie să se ţină seama la lăţime. pescaj. lăţime,pescaj.
efectuarea manevrei:

10 Cum poate fi întoarsă mai uşor nava? 1 1 din cârmă şi maşină. 1 din cârmă. 0 din m,aşină. 0
11 Ce fenomene hidrologice şi meteorologice pot 1 1 vântul,valurile, curentul, vântul,valurile, curentul. vântul valurile,curentul,
influienţa manevra navei? adâncimi mari. adâncimi mici.

12 Ce se înţlelege prin manevra navei? 1 1 învingerea rezistenţei
apei şi deplasarea pe
cale navigabilă cu o
viteză anume.
0 schimbarea direcţiei de 1 calitatea navei de a se 0
înaintare,a sensului şi deplasa pe o traiectorie
regimului de marş sub în funcţie de dorinţa
acţiunea complexului de comandantului.
propulsie şi guvernare şi
altor mijloace de la
bord.
13 Manevrabilitatea este: 1 1 principala calitate 0 calitatea navei de a se 0 totalitatea calităţilor 1
manevrieră care asigură deplasa pe calea manevriere care asigură
păstrarea neschimbată a navigabilă sub acţiunea schimbarea direcţiei de
mişcării unei nave. de împingere asigurată înaintare,a sensului şi
necontenit de complexul regimului de marş în cel
motor propulsor. mai scurt timp.

14 Marşul poate fi: 1 1 calitatea unei nave de a 1 mişcarea 0 calităţile manevriere ale 0
învinge rezistenţa navei,caracterizată de navei care îi asigură
mediului acvatic şi a se direcţia şi viteza cu care schimbarea direcţiei de
deplasa cu o viteză se deplasează aceasta. înaintare,a sensului şi
anume sub acţiunea regimului de marş în
forţei de împingere timp corespunzător.
generată necontenit de
complexul motor-
populsor.

15 Prn viteza unei nave se înţelege: 1 1 puterea instalaţiei de 0 proiecţia vectorului 1 calităţile manevriere 0
propulsie cheltuită vitezei cu care se care îi pot asigura
pentru rotirea elicei şi deplasează nava,pe o mişcarea neîntreruptă.
învingerea rezistenţei direcţie paralelă cu
opuse la înaintarea planul său diametral.
navei.

16 Inerţia este: 1 1 una din principalele 1 calitatea nautică 0 capacitatea navei care îi 0
calităţi manevriere ale caracteristică care permite deplasare pe o
navelor, repezentând asigură posibilitatea anumită traiectorie.
capacitatea de a-şi menţinerii regimului de
păstra neschimbată mişcare şi schimbarea
mişcarea,dacă nu acesteia.
intervin factori interni
sau externi.

17 Prin guvernare se înţelege: 1 1 schimbarea direcţiei de 0 capacitatea navei de a se 0 calitatea navei care îi 1
înaintare,a sensului şi deplasa cu o viteză permite să se deplaseze
regimului de marş în cel anume sub acţiunea pe o anumită traiectorie
mai scurt timp. forţei de împingere sau de a-şi schimba
asigurată de complexul direcţia de înaintare în
motor-propulsor. funcţie de dorinţa
comandantului.
18 Perioada de evoluţie a curbei de giraţie,este: 1 1 mişcarea stabilizată a
navei având cârma
banda şi o viteză
constantă.
0 mişcarea curbiliniei care 1 mişcarea de 0
începe când presiunile înclinare(canarisire) a
în jurul navei au fost navei datorită
suficient modificate,iar manevrării cârmei într-
pupa acesteia este un bord sau altul,care
puternic abătută în afara poate dura până la 20
traiectoriei descrisă de secunde la navele cu
centrul de greutate. servomotor.

19 Efectul de sucţiune se produce: 1 1 datorită formei operei 0 datorită curentului de 0 datorită căilor de apă 1
vii. travers. înguste.
20 Pentru evitarea efectului de sucţiune 1 1 să reducă numai viteza 1 să reducă viteza în mod 0 să menţină viteza 0
comandantul care depăşeşte are obligaţia_ la limita guvernării. corespunzător şi să maximă fără a manevra
menţină la travers o cârma într-un bord
distanţă de 1/3 din sau altul.
lăţimea navei.

21 Pentru evitarea sucţiunii în cazul întâlnirilor 1 1 să stopeze maşinile şi să
comandanţii sunt obligaţi: aştepte efectuarea
întâlnirii doar prin viteza
rămasă(inerţie).
0 să reducă viteza din 0 să reducă viteza din 1
vreme,viteză pe care o vreme,apoi să o
vor creşte la maximum mărească la maximum
când provele navelor când provele navelor
ajung la travers. ajung la travers şi să
menţină o distanţă la
travers de 3 lăţimi de
navă.

22 Care sunt mişcările produse navelor de valuri? 1 1 ruliul şi tangaj. 0 ruliu,tangaj şi mişcare 0 ruliu,tangaj,mişcare 1
ascensională. ascensională, alunecare
pe val,înainte şi înapoi.

23 Ce este ruliul? 1 1 mişcarea transversală a 1 mişcarea longitudinală a 0 mişcarea acensională a 0

navei în jurul unei axe navei în jurul unei axe unei nave în jurul unei
longitudinale. transversale. axe longitudinale.

24 Ce este tangajul? 1 1 mişcarea tranversală a 0 mişcarea longitudinală a 1 mişcarea ascensională a 0

unei nave în jurul unei navei în jurul unei axe unei nave în jurul unei
axe longitudinale. transversale. axe transversale.

25 Mişcarea transversală a unei nave în jurul unei 1 1 tangaj. 0 ruliu. 1 mişcare ascensională. 0
axe longitudinale reprezintă:
26 Mişcarea longitudinală a navei în jurul unei 1 1 tangaj. 1 ruliu. 0 mişcare ascensională. 0
axe transversale reprezintă:
27 Dacă elicea are pasul la dreapta,giraţia se 1 1 la babord. 1 la tribord. 0 în oricare bord. 0
efectuează mai uşor:
28 La ce distanţă faţă de locul de ancorare se 1 1 2 lungimi de navă. 0 3-4 lungimi de navă. 1 5 lungimi de navă. 0
stopează maşina?
29 La ce distanţă faţă de locul de ancorare se 1 1 o lungime de navă. 0 2 lungimi de navă. 1 3 lungimi de navă. 1
cuplează la marş înapoi maşina?
30 Pentru efectuarea rondoului care sunt 1 1 se pun cârmele "bandă" 1 se pun cârmele la 0 se pun cârmele "bandă" 0
manevrele care trebuie efectuate din cârme şi în bordul întoarcerii iar "bandă" în bordul în bordul opus
maşini? maşina din bordul opus întoarcerii iar maşina întoarcerii iar maşina
întoarcerii "încet din bordul opus din bordul opus
înainte" şi maşina din întoarcerii la "marş întoarcerii "încet
bordul întoarcerii se înapoi" şi maşina din înainte"şi maşina din
acţionează la "marş bordul întoarcerii "încet bordul întoarcerii se
înapoi". înainte". acţionează la "marş
înapoi".

31 Una din condiţiile de care trebuie să se ţină 1 1 înălţime suficientă 0 adâncime suficientă 1 semnalizare luminoasă. 0
seama la alegerea locului de efectuare a comparativ cu înălţimea comparativ cu pescajul
rondoului este: navei/convouiului. navei.

32 Una din condiţiile de care trebuie să se ţină 1 1 semnalizare luminoasă. 0 înălţime suficientă 0 lăţime suficientă pentru 1
seama la alegerea locului de efectuare a comparativ cu înălţimea efectuarea manevrei.
rondoului este: navei.

33 Una din condiţiile de care trebuie să se ţină 1 1 manevra ce se 1 manevra să se efectueze 0 manevra să se efectueze 0
seama la alegerea locului de efectuare a efectuează să nu fără producere de valuri. cu aprobarea
rondoului este: stânjenească manevrele autorităţilor portuare.
altor nave care se află în
zonă sau care
tranzitează zona..

34 Manevra de rondou folosind ancora de prova 1 1 adâncime suficientă. 0 lăţime suficientă. 1 lungime suficientă. 0
se efectuează atunci când locul ales pentru
efectuarea rondoului nu prezintă:

35 Apropierea de locul pentru efectuarea 1 1 viteză minimă. 0 cu viteză maximă. 0 cu viteză de siguranţă. 1
rondoului se va face cu:
36 Atunci când convoiul este la travers pe firul 1 1 se fundariseşte ancora 1 se fundariseşte ancora 0 se fundariseşte ancora 1
apei;pentru optimizarea manevrei de rondou se prova iar maşinile se pupa iar maşinile se pun prova iar maşinile se
procedează astfel: pun în poziţia "stop". în poziţia "stop". pun "încet înainte".

37 În momentul în care nava/convoiul a efectuat 1 1 încet înainte. 0 marş înainte. 1 încet înapoi. 0
întoarcerea cu prova în amonte,maşinile se vor
cupla:

38 Manevra de plecare de la cheu cu convoi 1 1 convoiul a fost format 1 convoiul a fost format 0 convoiul a fost format în 0
împins,fără ancoră fundarisită se efectuează direct la cheu în zona în direct la cheu în zona în apropierea şenalulu ,în
atunci când: care prezintă curent. care nu prezintă curent. zona în care prezintă
curent.

39 Manevra de plecare de la cheu cu un convoi 1 1 convoiul a fost format în 0 aconvoiul a fost format 1 convoiul a fost format în 0
împins fără ancora fundarisită se efectuează gura acvaturiilor la cheu în afara acvaturiilor
atunci când: portuare. zonaacvaturiilor portuare.
portuare.

40 În cazul manevrei de plecare de la cheu cu 1 1 verifice legăturile date
convoi împins,fără ancoră fundarisită echipajul la mal şi să recupereze
trebuie să: legăturile date între
unităţile din convoi.
0 verifice legăturile date 0 verifice legăturile date 1
la mal şi să strângă la mal şi să recupereze
legăturile date între şi să strângă legăturile
unităţile din convoi. date între unităţile din
convoi.

41 Ordinea de rulare a parâmelor în cazul 1 1 rularea legăturilor de la 0 rularea legăturilor de la 0 rularea legăturilor atât 1
efectuării manvrei de plecare de la cheu cu un pupa,rularea legăturilor prova,rularea legăturilor de la pupa cât şi de la
convoi împins fără ancora fundarisită,atunci de la prova. de la pupa. prova în acelaşi timp.
când convoiul se află acostat la cheu într-o
zonă care prezintă curent este:

42 Pentru acostarea navei izolate la un ponton,în 1 1 la aproximativ 3 lungimi 0 la aproximativ 5 lungimi 1 la aproximativ 3 lăţimi 0
timpul marşului aval reducerea vitezei la de navă. de navă. de navă.
jumătate se va face:

43 Când se intenţionează acostarea navei la un 1 1 la 3 lungimi de navă 0 când pontonul se află în 1 la 2 lungimi de navă 0
ponton în timpul marşului amonte? amonte de ponton. travers. aval de ponton.
44 Pentru plecarea de la acostare în condiţii 1 1 se vor mala mai întâi 1 se vor mala parâmele de 0 se vor mala parâmele de 0
normale: parâmele de prova şi se pupa bandând cârma prova bandând cârma
va manevra cârma spre spre larg. spre mal.
larg.
45 În condiţii de vânt pternic dinspre 1 1 venind paralel cu
larg,acostarea navei izolate se face: pontonul la o lungime
de navă cu o viteză
edusă,depăşind partea
din amonte a acestuia cu
1/3 din nava proprie.
46 În condiţii de vânt puternic dinspre mal 1 1 venind cu viteză redusă
acostarea navei izolate se va face: paralel cu pontonul la o
lungime de navă faţă de
acesta sau dăm cârma
mal.
47 Acostarea navei izolate cu pupa în curent se 1 1 numai prin depăşirea
poate efectua: pontonului.
48 Acostarea navei cu pupa în curent fără 1 1 reducând viteza cu 5-6
depăşirea pontonului se realizează: lungimi de navă şi
menţinând o distanţă la
1-1,5 lăţimi de navă.
49 Pentru acostarea cu pupa în curent,fără 1 1 de la o lungime de navă
depăşirea pontonului,stoparea maşinii de la faţă de ponton.
foarte încet înainte se face:
50 Pentru acostarea la o navă aflată în marş cu 1 1 să mărească viteza.
viteza redusă comandantul acestei nave are
obligaţia:
51 Pentru acostarea la un mal neamenajat după 1 1 sub un unghi de 10-
reducerea corespunzătoare a vitezei,apropierea 12°.
de locul de acostare se face:
52 Pentru acostarea la un mal neamenajat după ce 1 1 o singură parâmă la
nava a ajuns cu prova în mal se va da: prova.
1 venind cu viteză 0 venind cu viteză minimă 0
maximă sub un unghi de de navigaţie,derivând
30°faţă de prova navei spre partea
ponton,bamdând cârma din amonte a
spre mal. pontonului.
1 venind cu o viteză 0 venind cu viteză redusă 0
redusă paralel cu sub un unghi cât mai
pontonul(o lungime) iar ascuţit stopând maşina
când a mai rămas o la o lungime de navă
lungime de navă faţă de faţă de ponton.
acesta stopăm maşina şi
înclinăm cârma spre
ponton.
0 fără depăşirea 0 în ambele moduri. 1
pontonului.
0 reducând viteza de la 5- 0 menţinând viteza 1
6 lungmi de navă şi maximă şi reducând-o
menţinând o distanţă la prin fixarea maşinii la
tavers de 1-1,5 lungimi marş înapoi când până la
de navă. ponton a mai rămas o
lungime de navă.
0 de la 5 lungimi. 0 de la 3 lungimi. 1
0 să stopeza maşina. 0 să nu schimbe viteza de 1
drum.
0 sub un unghi de 60- 0 sub un unghi de 35- 1
70°. 40°.
0 o parâmă la prova,o 1 o singură parâmă la 0
parâmă de pupa cât mai prova şi cârma înclinată
lungă prin bordul de la spre mal.
larg şi eventual un
şcondru.
53 Pentru efectuarea rondoului prin introducerea 1 1 de 12-15°. 0 de 15-30°. 0 de 60-70°. 1
navei cu prova în mal unghiul de apropiere va
trebuie să fie:

54 Pentru efectuarea rondoului prin introducere 1 1 spre malul opus locului 1 spre malul locului de 0 spre axul şenalului. 0
navei cu prova în mal,nava va fi dirijată: de întoracere. ăntoarcere.

55 Pentru efectuarea rondoului în sector îngust 1 1 prova în zona curentului 1 pupa în zona curentului 0 oricare din extremităţile 0
folosind forţa curentului apei din zonă,o navă maxim. maxim. navei.
în marş aval va introduce:

56 Rondoul într-o cale navigabilă îngustă cu o 1 1 fixarea maşinii la marş
navă izolată având două elici se face prin: înainte şi a celeilalte la
marş înapoi la turaţii
doiferite.
1 fixarea maşinii din 0 fixarea ambelor elici la 0
bordul invers giraţiei la marş înainte,iar cârmele
turaţie mai mică decât a banda în sensul giraţiei.
celei din sensul giraţiei
şi numai după ce nava
ajunge la travers pe
calea navigabilă se va
mări turaţia din bordul
invers giraţiei.

57 Propulsorul Voith Schneider (cu 1 1 numai pentru propulsie. 0 numai pentru guvernare. 0 pentru propulsie şi 1
aripioare) este folosit: guvernare.
58 Locurile de ancorare trebuie să asigure 1 1 să se afle în calea 0 să se afle în afara căii 1 spă se afle în 0
următoarele condiţii: navigabilă. navigabile. apropiearea porturilor.

59 Locurile de ancorare trebuie să asigure 1 1 să aibă fund stâncos. 0 să aibă fund mâlos. 0 să aibă fund cu bună 1
următoarele condiţii: aderenţă a ancorei.
60 Locurile de ancoraj trebuie să asigure 1 1 adâncimi 1 lăţimi corespunzătoare. 0 lungimi 0
următoarele condiţii: corespunzătoare. corespunzătoare.
61 Locurile de ancoraj trebuie să asigure 1 1 protecţie împotriva 0 protecţie împotriva 1 protecţie împotriva 0
următoarele condiţii: inundaţiilor. valurilor şi vânturilor. eşuării.

62 Aterizarea pe locul de ancorare se face: 1 1 cu nava stopată. 0 cu viteza maximă. 0 cu viteza redusă. 1
63. Fundarisirea normală a ancorei se face: 1 1 cu viteza redusă şi sens 1 cu viteză de 2 Km/h şi 0 cu nava complet stopată. 0
de deplasare la marş cu sens de deplasare la
înappoi. marş înainte.
64. Manevra de ancorare în barbă (cu două 1 1 prin fundarisirea mai
ancore de provă) se face: întâi a ancorei dinspre
larg şi deplasarea navei
după un aliniament,
fundarisind apoi ancora
dinspre mal.
65 Ancorarea prin ambosare ( cu şpring ) se 1 1 prin fundarisirea ancorei
realizează: cu una-două chei de lanţ
după care se prinde cu o
cheie de împreunare o
parâmă voltată cât mai
în prova navei.
66 Pentru a constata că nava ancorată nu 1 1 un jalon de veghe.
derapează se va putea folosi:
67 Dacă în timpul staţionării la ancoră aparre un 1 1 numai prin virarea
pericol iminent (navă incendiată în derivă nu ancorei şi părăsirea
departe de prova navei) va trebui evitat: locului de ancorare.
68 Plecarea de la ancoră se poate face: 1 1 numai cu marş înainte.
69 Pentru manevra de depăşire între două nave cu 1 1 deplasarea pe drumuri
viteze de marş apropiate se recomandă: paralele a celor două
nave.
70 Dacă comandantul angajat într-o manevră de 1 1 să continue marşul
depăşire,observă o a treia navă ce vine la deoarece nava care vine
întâlnire are obligaţia: este de tonaj mai mic.
1 prin fundarisirea ancorei 0 prin fundarisirea 0
dinspre mal şi ancorelor în acelaşi timp
deplasarea navei pe ,fiind necesară pentru
aliniament pentru aceasta multă precauţie.
fundarisirea ancorei
dinspre larg.
0 prin fundarisirea ancorei 1 prin fundarisirea ancorei 0
şi lansarea unei lungimi şi lansarea unei lungimi
de lanţ egală cu 2-3 ori de lanţ egală cu 10 m la
adâncimea fundului apei care se prinde o parâmă
în zonă la care se prinde voltată în prova navei în
cu o cheie de bordul opus ancorei.
împreunare o parâmă
voltată în prova navei în
bordul opus ancorei.
0 un aliniament uscat. 0 atât jalon de veghe cât şi 1
aliniament uscat.
0 prin manevrarea cârmei 0 prin filarea întregului 1
într-un bord sau altul lanţ şi marcarea acestuia
pentru evitare. cu o geamandură
metalică.
0 numai cu marş înapoi. 0 şi la marş înainte şi la 1
marş înapoi în funcţie de
situaţia de radă.
0 creşterea turaţiei la nava 0 deplasarea pe drumuri 1
care depăşeşte. paralele şi reducerea
temporară a vitezei
navei depăşite.
0 să întrerupă manevra de 1 să de auştek. 0
depăşire.
71 Manevra de întâlnire esta nepericuloasă atunci 1 1 navele se deplasează pe 1 navele schimbă de 0 navele îşi aleg drumul 0
când: drumuri paralele la o drum. care le convine.
distanţă în jurul a 3
lăţimi de navă.

72 Dacă în timpul navigaţiei cu radar nu pot fi 1 1 va mări viteza 0 va stopa nava rămânând 0 va reduce viteza până la 1
determinate elementele de mişcare ale unei apropiindu-se de una din în aşteptare. aceea care la care e mai
ţinte,comandantul: extremităţile şenalului. sigură guvernarea.

73 Înaintea intrării navei într-o zonă îngustă este 1 1 să se ia informaţii cu 1 să ia informaşii cu 0 să se ia informaţii cu 0
necesar: privire la gabaritele privire la viteza privire la debitul de
sectorului şi eventualele curentului şi eventualele aluviuni şi eventualele
pericole de navigaţie. pericole de navigaţie. pericole de navigaţie.

74 Înaintea intrării navei într-o zonă îngustă este 1 1 să se stabilească viteza 0 să se stabilească locul de 1 să se stabilească locul de 0
necesar: maximă de deplasare a ancorare al navei în caz acostare al navei în caz
navei. de necesitate. de necesitate.

75 Pe timp de vânt puternic navele legate la cheu 1 1 numai să dubleze 0 numai să dublşze 1 să-şi dubleze parâmele 0
au obligaţia: parâmele de legare. parâmele de legare şi să de legae,să
fundarisească ancora de fundarisească ancora de
la larg. larg şi să fixeze maşinile
la turaţie
corespunzătoare funcţie
de caz.

76 În timpul navigaţiei pe sloiuri: 1 1 navele se vor deplasa cu navele se vor deplasa cu navele vor forţa
viteză redusă. turaţie corespunzătoare spargerea banghizelor
în funcţie de prin şocuri puternice
aglomerarea de sloiuri folosind turaţia maximă
în prova. de maşini.

77 Acostarea la o navă avariată aflată în derivă 1 1 în bordul mai înalt.
(canarisită) se va face:
78 Acostarea la o navă avariată în staţionare se va 1 1 în bordul mai coborât,cu
face: prova în curent sau în
vânt,dându-se parâmele
de legare.
1 în bordul în care este 0 în oricare bord. 0
canarisită.
0 în bordul mai înalt,cu 1 în oricare bord cu prova 0
prova în curent sau în în curent sau
vânt,dându-se parâmele vânt,dându-se parâmele
de legare. de legare.

79 În caz de vreme rea şi valuri mari,când 1 1 la ancorarea în zona 0 la remorcarea navei 1 la anunţarea altor nave 0
acostarea la nava avariată este periculoasă se navei avariate. avariate. pentru ajutor.
va proceda:
80 Pentru ajutorarea unei nave incendiate se va 1 1 prin bordul de vânt şi 1 prin oricare bord. 0 prin bordul de sub vânt 0
veni: din sectorul pupa sub un într-un unghi de 12-15°
unghi de 30-60°

81 Dacă o avarie nu poate fi evitată,comandantul 1 1 eşuarea pe un fund 0 eşuarea pe un fund 0 eşarea pe un fund 1
va alege: mâlos. stâncos. stâncos.
82 Stoparea navei în cel mai scurt timp se poate 1 1 numai prin stoparea 0 numai prin acţionarea 0 prin manevra cârmelor, 1
face: maşinilor şi manevra maşinilor la marş înapoi. acţionarea maşinilor la
cârmelor. marş înapoi şi
fundarisirea ancorelor.

83 Pentru a se deplasa pe ambele aripi o navă cu 1 1 800-100 rot/min. 0 1500-1600 rot/min. 1 1200-1300 rot/min. 0
aripi portante,care trebuie să fie turaţia folosită
la motoare?

84 Pentru a nu forţa alimentarea motoarelor cu 1 1 a se creşte periodic 1 a se creşte încet dar 0 indiferent de acestea 0
combustibil la navele cu aripi portante este numărul de turaţii la continuu turaţia rezultatele sunt aceleaşi.
necesar: motoare. motoarelor acestor nave.

85 Când temperatura motoarelor depăşeşte 95°c 1 1 oprirea imediată a 0 continuarea marşului 0 continuarea marşului cu 1
este necesar: motorului. indiferent de 20-30 Km/h până ce
temperatură. motorul ajunge la
95°,după care se vor lua
măsurile de rigoare.

86 Nava de tip "Săgeată" nu se ridică pe aripi din 1 1 tancurile de combustibil 0 repartizarea inegală a 1 datorită vinciurilor care 0
cauzele: supraîncărcate. pasagerilor pe borduri şi acţionează din pupa.
aripile încărcate cu
obiecte plutitoare.

87 Timpul necesar pentru realizarea ridicării 1 1 tipul navei. 1 forma navei. 0 forma elicei. 0
navei pe aripi portante depinde de:

88 Timpul necesar pentru realizarea ridicării 1 1 deplasamentul navei. 0 de lungimea navei. 0 de încărcătură. 1
navei pe aripi portante depinde de:

89 Timpul necesar pentru realizarea ridicării 1 1 de starea şenalului 0 starea suprafeţei apei. 1 starea lucrărilor 0
navei pe aripi portante depinde de: navigabil. hidrotehnice.

90 Timpul necesar pentru realizarea ridicării 1 1 viteza curentului apei. 0 debitul de aluviuni. 0 puterea şi direcţia 0
navei pe aripi portante depinde de: vântului.
91 Înainte de plecarea în cursă a navelor pe aripi 1 1 starea navei. 0 starea instalaţiilor. 0 starea aripilor portante. 1
portante este absolut necesar a se verifica:

92 Spre deosebire de navele clasice,navele pe 1 1 viteza maximă ce se 0 viteza minimă ce se 1 viteza medie ce se poate 0
aripi ortante vin la acostare cu: poate imprima de turaţia poate imprima de turaţia imprima de turaţia
minimă a motoarelor. minimă a motoarelor. minimă a motoarelor.

93 Plecarea de la acostare a navelor pe aripi 1 1 spaţiul de manevră. 0 condiţiile 0 spaţiul de manevră şi 1

portante se face în funcţie de: hidrometeorologice din condiţiile meteorologice
zonă. din zonă.

94 Spre deosebire de navele clasice,navele pe 1 1 numai pe opera vie. 0 numai pe aripi. 0 atât pe opera vie cât şi 1
aripi portante pot efectua giraţia: pe aripi.
95 Pe timpul cât nava pe aripi portante se află în 1 1 manevrarea bruscă a 1 manevrarea lentă a 0 mărirea vitezei navei. 0
marş,se va evita întotdeauna: cârmelor. cârmelor.
96 Justa repartizare a pasagerilor la bordul 1 1 o stabilitate anormală a 0 o stabilitate medie a 0 o stabilitate normală a 1
navelor pe aripi portante constituie una din navei în timpul navei în timpul navei în timpul
condiţiie de bază ce asigură: marşului. marşului. marşului.

97 Repartizarea pasagerilor la bordul navelor pe 1 1 20 persoane. 0 15 persoane. 0 10 persoane. 0

aripi portante se va face astfel încât diferenţa
de pasageri pe borduri să nu fie mai mare de:

98 În cazul întâlnirilor şi depăşirilor cu nave 1 1 să-şi menţină viteza şi 0 să reducă turaţia 1 să reducă viteza la 0
având pescajul mare,pe timp de valuri şi distanţa la travers. motoarelor cu jumătate şi să menţină
vânt,navele cu aripi portante au obligaţia: 150-200 rotaţia pentru distanţa la travers.
parâmele 3-4 valuri,să-şi
menţină distanţa la
travers.

99 Transportul de mărfuri prin metoda 1 1 deosebit de economic. 1 deosebit de costisitor. 0 acceptabil. 0

remorcajului este considerat:
100 În timpul operaţiunilor de încărcare-descărcare 1 1 poate părăsi formaţia pe 1 este obligat să aştepte 0 nu are nici o obligaţie 0
a unităţilor din convoi remorcherul: care a tractat-o pentru a operarea tuturor navelor putând pleca expres spre
transporta o altă din convoiul tractate şi portul de origine.
formaţie cu unităţi să manevreze unităţile
încărcate sau goale din danele de operare.
aprţinând aceleiaşi
unităţi de navigaţie.
101 Remorcajul de teansport este considerat: 1 1 acela folosit pentru 0 acela care se foloseşte în 1 acela care se foloseşte la 0
ajutorarea navelor mod obişnuit în cadrul transportul unor
avriate. întreprinderilor de construcţii plutitoare
navigaţie fluvială. speciale.

102 După zona în care se desfăşoară activitatea de 1 1 remorcaj în siaj şi prin 0 remorcaj 1 remorcaj de ajutoare şi 0
remorcaj acesta poate fi denumit: împingere. maritim,remorcaj de remorcaj special.
radă,remorcaj portuar şi
remorcaj fluvial.

103 Remorcajul prin împingere este utilizat : 1 1 doar în zona porturilor. 0 în navigaţia fluvială şi 1 numai în navigaţia 0
maritimă. fluvială.
104 Pentru cuplarea danelor dintr-o formaţie 1 1 o parâmă cu diametrul 0 trei parâme normale. 1 numai două parâme. 0
tractată în marş amonte se vor da: de 30 mm.

105 Pentru cuplarea danelor între ele se utilizează: 1 1 numai cuplarea scurtă. 0 numai cuplarea lungă. 1 ambele cuplări în 0
funcţie de situaţie.
106 Pentru cuplarea lungă parâmele se întind: 1 1 din prova şlepului din 0 din prova şlepului din 1 din pupa şelpului din 0
dana a doua până în dana a două până în dana întâia în pupa
pupa şelpului din dana prova şlepului din dana şlepului din dana a doua.
întâîa. întâia.

107 Cuplarea lungă se face în scopul: 1 1 reţinerii şlepurilor din 0 libertăţii de manevră a 1 menţinerii stricte a 0
dana doua în siajul şlepurilor din dana a drumului urmat.
şlepurilor din dana doua.
întâia.

108 În cazul cuplării scurte distanţa dintre pupa 1 1 de o lăţime de şlep. 0 de 4-6 m. 1 de trei lăţimi de şlep. 0
şlepului din prova şi prova şlepului din pupa
poate fi:

109 Cuplarea cu parâme încrucişate se recomandă: 1 1 la şlepul din dana a 0 la şlepul gol din ultima 1 la oricare şlep din 0
doua. dană. formaţie.
110 Egalarea prâmelor de cuplare se face: 1 1 la viteză redusă şi drum 1 la stoparea completă a 0 doar întimpul utilizării 0
drept. convoiului. remorcherelor.

111 Boţarea parâmei de remorcaj se fce pentru: 1 1 reducerea efectului de 1 a mări viteza de 0 a asigura o creştere 0
abatere a ultimului şlep. înaintare a primei dane. suplimentară a
momentului de giraţie.

112 Pe căi navigabile sinuoase se recomandă 1 1 plasate în cruce. 1 plasate paralel. 0 combinate. 0
cuplarea danelor între ele cu parâme:
113 În remorcaj,parâma diagonală se dă: 1 1 în zona de navigaţie 1 în zone de navigaţie 0 în cazul parâmelor de 0
îngustă şi curenţi drepte. cuplare date în paralel.
transversali puternici
care abat şlepurile de la
drum.

114 Un convoi tractat din 9 unităţi pentru marşul 1 1 2+3+4. 1 4+3+2. 1 4+5. 0
aval va fi aşezat în formaţia:
115 La un convoi compact format din 5 1 1 în tribordul şelpului 2 şi 1 în babordul şlepului 1 şi 0 la oricare. 0
şlepuri,remorcile se vor plasa: în babordul şlepului 4. tribordul şlepului 5.

116 Remorcile pot fi plasate în cruce pentru: 1 1 asiguarea unei bune 0 asigurarea unei bune 1 omogenizarea 0
stabilităţi la drum. guvernări într-o cale convoiului.
navigabilă sinuoasă.

117 În cazul unui convoi tractat amonte de un 1 1 de 60-70 m. 0 130-150 m. 0 80-120 m. 1

remorcher cu o putere de 100-180
CP.,lungimea remorcii poate fi:

118 În cazul unui convoi tractat în marş amonte de 1 1 150-200 m. 1 80-120 m. 0 60-70 m. 0
către un remorcher cu o putere de 300-500
CP.,lungimea parâmei de remorcaj poate fi:

119 În cazul unui convoi tractat în marş amonte de 1 1 de 120-140 m. 0 120-150 m. 1 80-120 m. 0
către un remorcher cu o putere de 180-300
CP.,lungimea parâmei de remorcaj poate fi:

120 Dacă parâmele de remorcaj au asigurată 1 1 180-300 CP. 0 300-500 CP. 0 500-800 CP. 1
lungimea de 220 m,formaţia poate fi tractată
de un remorcher cu putere de :

121 Lungimea remorcilor pentru convoaiele 1 1 lăţimea primei dane plus 0 lăţimea primei dane plus 1 lăţimea ultimei dane la 0
tractate în marş aval poate fi egală cu: 6-8 m. 9-15 m. care se adaugă 10
m.

122 În cazul zonelor navigabile sinuoase lungimea 1 1 respectă recomnadările 0 pot fi alungite. 0 pot fi scurtate după caz. 1
prâmelor de remorcaj: privind puterea
remorcherelor.

123 În cazul folosirii unei singure parâme de 1 1 în bordul din vânt. 0 din bordul de sub vânt. 1 indiferent ,dar aceasta să 0
remorcaj în condiţii de vânt aceasta poate fi nu depăşească lungimea
plasată la şlep: de 100 m.

124 Când cârmaciul care primeşte parâma de 1 1 Gata remorca! 0 Are remorca! 1 Remorca la bord! 0
remorcaj de la remorcher şi o prinde la babaua
corespunzătoare,raportează:
125 După raportul cârmaciului "are remorca" 1 1 la jumătate înainte. 0 la încet înainte. 1 la încet sau foarte încet 0
comandantul remorcherului va fixa maşinile: înainte în funcţie de
sirtuaţia de la faţa
locului.

126 Când ultima spiră a parâmei de remorcaj aflată 1 1 Terminat remorca! 0 Afară remorcă! 1 Remorca peste bord! 0
pe puntea remorcherului a fost lansată la
apă,şeful de echipaj va raporta:

127 Când comandantul remorcherului primeşte 1 1 va creşte turaţi maşinilor 0 de la încet la încet 0 va stopa maşina. 1
raportul şefului de echipaj"afară remorca": de la încet. înapoi.

128 Când din inerţie,remorcherul se deplasează 1 1 la încet sau foarte încet 1 la jumătate ănainte. 0 la încet înapoi. 0
înainte şi parâma de remorcaj aparre la înainte.
suprafaţă(de întindere) comandantul
remorcherului va acţiona asupra maşinii:

129 Când parâma de remorcaj se află la suprafaţa 1 1 la jumătate treptat la 1 la toată viteza înainte. 0 la încet înainte până ce 0
apei(uşor în bandă) maşinile se vor fixa: toată viteza trece de zona portului.
înaintte,opturile şi
niperele fiind uşor
slăbite.

130 În cazul manevrei de plecare în voiaj cu un 1 1 toate parâmele de 1 numai parâmele de lka 0 numai parâmele de la 0
convoi aflat la cheu(cu ancorele la post) după legare. centru. centru şi pupa.
primirea remorcilor de la remorcher se vor
mala:

131 Pentru începerea rondoului cu un convoi 1 1 spre axa şenalului. 0 spre una dintre 1 amonte de locul de 0
tractat,remorcherul are obligaţia de a-l extremităţile şenalului. ancoraj la trei lungimi
deplasa: de convoi.

132 Viteza iniţială a începerii rondoului cu un 1 1 Toată viteza înainte! 1 Foarte încet înainte! 0 Jumătate viteza înainte! 0
convoi tractat va trebui să fie:
133 Dacă rondoul se efectuează cu un convoii 1 1 dana a doua o înclină în 1 se va înclina tot în 0 o va lăsa la zero. 0
compus din două dane,când dana întâia sens invers. sensul rondoului.
bandează cârma în sensul rondoului:

134 Fracţionarea convoiului (ţuguri) se poate face: 1 1 la dorinţa 0 în zone dificile de 1 când cârmaciul de la 0
comandantului navigaţie. anumite şlepuri nu şi-a
convoiului când scos apa din santină.
intenţionează să obţină o
viteză mai mare.
135 Preluarea convoiului tractat de către alt 1 1 imposibil. 0 posibil dacă şenalul 1 interzis în scopul 0
remorcher în timpul marşului amonte este: navigabil corespunde ca siguranţei navigaţiei.
lăţime şi adâncime.

136 În cazul predării convooiului tractat în timpul 1 1 să continue marşul cu 1 să stopeza maşinile 0 să ceară cârmacilor din 0
marşului,remorcherul predător are obligaţia: viteza redusă până când imediat după ce şi-a dat prima dană să maleze
remorcherul primitor a acordul predării parâmele de la
început întindrea convoiului. remorcherul primitor.
remorcilor.

137 Pentru marşul amonte drumul ales de 1 1 pe axa şenalului. 0 pe lângă maluri cu 0 prin zone unde curentul 1
comandantul convoiului trebuie să fie: adâncimi suficiente. este slab.
138 Pentru marşul aval drumul ales de 1 1 imediat în apropierea 1 numai de-alungul axei 0 pe una din extremităţile 0
comandantul convoiului trebuie să fie : axei şenalului. şenalului navigabil. şenalului.

139 În cazul depăşirilor se va ţine cont: 1 1 doar de lăţimea 0 de lăţimea 1 numai de calităţile 0
şenalului. şenalului,adâncimea manevriere ale navei
apei în zonă,de viteza depăşite.
formaţiei care depăşeşte.

140 În timpul marşului aval cu formaţia tractată în 1 1 numai pe axa şenalului. 0 după caz spre 0 numai spre extremitatea 1
zone cu raze mici de curbură,drumul urmat va extremitatea interioară a din exteriorul curbei
fi ales: curbei. spre a lăsa loc de trecere
navelor întâlnite.

141 În zone cu raze mici de curbură ultima dană 1 1 menţină cârma la zero. 1 să bandeze în sensul 0 să bandeza cârma în 0
are obligaţia să: giraţiei. sensul invers giraţiei.
142 Marşul prin anafoare stânjeneşte guvernarea 1 1 la intrarea remorcherului 0 la ieşirea primei dane 1 la ieşirea ultimei dane. 0
convoiului tractat iar momentul periculos cu prova în anafor. din anafor.
poate fi:

143 Pentru evitarea pericolului produs de 1 1 să marească viteza în 0 să reducă viteza. 1 să stopeze pentru ca 0
anafoare,remorcherul va trebui: zona acestora. ciocnirile dintre navele
convoiului să nu
producă avarii mari.

144 Curenţii rebeli transversali se formează: 1 1 în capul ostroavelor. 1 la centrul ostroavelor. 0 în coada ostroavelor. 0

145 Într-o zonă navigabilă sinuoasă ,pentru 1 1 5 lungimi de convoi. 3 lungimi de convoi 3 lăţimi de convoi.
evitarea avariilor, raza de curbură ar trebui să
fie egală cu:
146 Pentru efectuarea unui rondou în condiţii 1 1 5 lungimi de convoi.
normale,calea navigabilă trebuie să dispună de
o lăţime egală cu:
147 Ordinea fundarisirii ancorei la formaţia 1 1 mai întâi remorcherul şi
tractatăcompusă din 3 dane: apoi dana 1.
148 Convoiul împins este avantajos faţă de 1 1 se compune din nave
convoiul tractat întrucât acesta: moderne cu forma
simplă.
149 La convoaiele împinse viteza de marş: 1 1 scade cu 5-8% faţă de
convoiul tractat.
150 Pentru admiterea unei căi navigabile la 1 1 50 m lăţime şi 3 m
navigaţia prin împingere aceasta trebuie să adâncime.
dispună de cel puţin:
151 Printre factorii de care se ţine cont la formarea 1 1 dificultatea zonelor şi
convoiului împins sunt şi_ gabaritul de navigaţie al
acestora.
152 În ce condiţi parâmele de cuplare ale unităţilor 1 1 când se navigă într-o
într-un convoi împins se pot rupe? zonă cu rază de curbură
normală.
153 Convoiul împins pentru marş amonte va trebui 1 1 numai pe un singur şir.
să fie format:
154 Pentru schimbările de drum ale convoiului 1 1 cu repeziciune pentru
împins manevra cârmei de la banda într-un obţinerea unei
bord la banda în celălalt bord se va face: manevrabilităţi rapide.
0 1,5-2 lungimi de convoi 1 3 lungimi de convoi plus 0
fără a scoate lungimea lungimea remorcherelor.
remorcherelor.
0 numai dana 1. 0 mai întâidana întâi 1
urmate de a doua şi
numai dacă este cazul va
fundarisi remorcherul.
0 dispune de nave cu 0 de o manevrabilitate 1
dublu fund. deosebită,de un gabarit
mai mic şi posibilitate
de cuplare mult mai
sigură.
0 creşte cu 8-15%. 1 este asemănătoare. 0
1 150 m lăţime şi 5 m 0 210 m lăţime şi 21 m 0
adâncime. adâncime.
1 numai viteza impusă. 0 numai viteza dorită de 0
drum liber.
0 când parâmle nu sunt 1 când împingătorul are în 0
suficient de bine strânse funcţiune numai o linie
iar manevrarea penei de axe.
cârmei dintr-un bord în
altul se face rapid.
0 numai pe două siruri. 0 pe un şir,pe două şi 1
chiar pe trei dacă senalul
navigabil permite.
0 prin manevrare lentă şi 1 oricum,numai că se 0
oprirea cârmei în poziţia poate obţine o
zero în timp de 5-10 sec. schimbare de drum în
timpul cel mai scurt.
155 În timpul marşului cu formaţia împinsă când 1 1 se pot folosi numai cele 0 se pot folosi cele două 1 se va ancora formaţia 0
instalaţia de guvernare a împingătoarelor nu două linii de axe ale linii de axe ale pentru evitarea
funcţionează: împingătorului. împingătorului şi cârmle accidentelor de
navelor din convoi. navigaţie.

156 În marş aval pe o cale navigabilă în care 1 1 va fi numai pe axa 0 pe extremitatea din 0 pe oricare extremitate cu 1
rezerva pilotului este de 40-50 cm drumul ales: şenalului. babord menţinând viteză normală.
maşinile la turaţie
minimă.

157 Când rezerva pilotului într-o zonă de navigaţie 1 1 să se aleagă cu precizie 1 să se reducă viteza cât 0 să se efectueze rondou 0
este de 10-20 cm important este: drumul de urmat mai mult,indiferent de pentru ancorarea
folosind viteza adecvată. drumul urmat. convoiului.

158 În formaţia împinsă navele cu pescaj mai mare 1 1 în prova formaţiei. 1 în pupa formaţţiei. 0 nu are importanţă. 0
vor fi aşezate:
159 Pentru obţinerea unui randament mai bun, 1 1 5° ,şi mai mare. 0 1-2°-nu mai mult. 1 3°,dacă adâncimea în 0
împingătorului i se va asigura o apupare de : zonă este
corespunzătoare.

160 Convoiul rigid este o formaţie împinsă care: 1 1 dispune de instalaţii de 0 dispune de instalaţii de 1 dispune de o simplitate 0
cuplare,hidraulice atât cuplare elastice numai şi o robusteţe deosebită
între unităţile convoiului între împingător şi compotându-se ca o
cât şi între formaţie şi formaţie. navă unitară.
împingător.

161 Pentru îmbunătăţirea calităţilor manevriere a 1 1 o instalaţie de guvernare o instalaţie de ancorare o instalaţie de guvernare
convoaielor împinse,pe lângă instalaţiile în prova împigătorului. la o navă din prova la nava din prova
împingătorului,ar mai fi nevoie de: formaţiei împinse. formaţiei împinse.

162 În cazul duzelor mobile momentul maxim de 1 1 cu duze mobile cu
giraţie se poate obţine: comandă separată.
163 Pentru acostarea la cheu a unui convoi împins 1 1 când până la locul de
în condiţii normale ,viteza împingătorului se acostare au mai rămas 4-
reduce la încet înainte: 5 lungimi de convoi.
cu duze mobile cu nu are nici o importanţă.
comandă simultană.
1 când până la locul de 0 când până la locul de 0
acostare a mai rămas o acostare au mai rămas 2-
lungime de convoi. 3 lungimi de convoi.

164 Pentru acostarea unui convoi împins la cheu 1 1 de o lungime de convoi. 1 de 1/2-1/3 din lungimea 0 de 1/2-1/3 din lăţimea 0
în condiţii normale,distanţa la travers faţă de convoiului. convoiului.
locul de acostare trebuie să fie:
165 Pentru acostarea unui convoi venindu-se 1 1 4-5 lungimi de convoi. 0 2-3 lungimi de convoi. 1 0 lungime de convoi. 0
paralel cu cheul la distanţa de 1/2-1/3 din
lungimea formaţiei se va manevra cârma spre
locul de acostare când pupa la aceasta a mai
rămas:

166 Unghiul sub care se apropie formaţia împinsă 1 1 12-15° 1 30-35° 0 3-5° 0
de locul de acostare în condiţii normale reduse
să fie:

167 Pentru efectuarea rondoului cu un convoi 1 1 de 3-4 lungimi de 1 numai de 5-6 lungimi de 0 de 1-1,5 lungimi de 0
împins folosind ambele maşini la acelaşi sens convoi. convoi. convoi.
de marş şi cârma banda,lăţimea şenalului
trebuie să fie :

168 Pentru efectuarea rondoului cu formaţia 1 1 din orice punct al 0 numai de pe un punct 0 de pe un punct aflat pe 1
împinsă,începerea acestuia se face: şenalului. aflat pe axa şenalului. una din extremităţile
şenalului.

169 La plecarea din radă cu un convoi 1 1 a 30-40° 0 mai mare de 40° 0 a 15° 1
împins,unghiul sub care se va nitra calea
navigabilă trebuie să fin în jurul:

170 Pentru acostarea formaţiei împinse cu pupa în 1 1 5-6 lungmi de convoi. 1 2-3 lungimi de convoi. 0 de la o lungime de 0
curent,fixarea maşinilor la încet înainte se va convoi şi chiar mai
face de la : puţin.

171 În cazul acostării la cheu a formaţiei împinse 1 1 la o lungime de convoi 0 la 2-3 lungimi de convoi 1 la o lungime de convoi 0
cu pupa în curent,fixarea cârmei spre larg după stoparea maşinilor. când aceasta se fixând maşina dinspre
începe: deplasează cu încet larg la jumătatea înainte.
înainte.

172 Plecarea de la cheu a unui convoi împins 1 1 unghiul de deschidere al 1 unghiul de deschidere al 0 unghiul de deschidere al 0
compus din 2+2 barje goale în condiţii de vânt pupei a ajuns la 20- pupei a ajuns la 70- pupei a ajuns la 50-
din pupa,maşimile împingătorului se vor fixa 30°. 80°. 60°.
la marş înapoi când:

173 În timpul marşului amonte printr-o zonă cu 1 1 dirijat cu prova spre 0 dirijat spre malul din 1 dirijat pe axa şenalului 0
rază mică de curbură,convoiul împins va fi: malul din interiorul exteriorul curburii folosind viteza minimă
curburii având viteza folosind viteza minimă de guvernare.
redusă. de guvernare.

174 La calculul suprafeţei cârmei se ţine cont de: 1 1 viteza navei. 1 forma operei vii a 0 asieta navei. 0
corpului navei.
175 Navele cu viteze mari dispun de cârme cu 1 1 mai mici decât navele cu 0 mai mari dacât navele 1 nu sunt deosebiri. 0
suprafeţe: viteze mici. cu viteze mici.
176 Cârmele cu suprafeţe mari sunt dispuse pe 1 1 cu viteze mici. 0 cu viteze mari. 1 cu viteze medii. 0
navele:
177 Navele cu viteze mici dispun de cârme cu 1 1 mai mici decât navele cu 1 mai mari dacât navele 0 nu sunt deosebiri. 0
suprafeţe: viteze mari. cu viteze mari.

178 Cârmele căror nave au suprafaţa mult mai 1 1 nave maritime. 0 nave fluviale. 1 nave cu propulsie 0
mare? mecanică.
179 Cârmele navelor fluviale au suprafaţa mai 1 1 maritime. 1 tanc. 0 cu aripi portante. 0
mare dacât cârmele navelor:
180 Cârma compensată la care o parte din 1 1 parte semicompensată. 0 parte necompensată. 0 parte compensată. 0
suprafaţă se găseşte pe faţa axului
cârmei,poartă denumirea de:

181 Raportul dintre suprafaţa totală a cârmei şi 1 1 raport de compensare 1 raport de compensare 0 grad de compensare. 0
partea compensată se numeşte: sau grad de compensare.

182 Raportul de compensare sau gradul de 1 1 suma dintre suprafaţa 0 raportul dintr suprafaţa 1 diferenţa dintre 0
compensare al cârmei reprezintă: totală a cârmei şi partea totală a cârmei şi partea suprafaţa totală a cârmei
compensată. compensată. şi partea compensată.

183 Care sunt tipurile de cârmă? 1 1 simplă,dublă, 0 simplă,compensată, 1 dublă,compensată, 0

semicompensată. semicompensată. semicompensată.
184 La suprafeţe egale ale cârmelor care 1 1 cârmele cu înălţimi mici 0 cârmele cu profil 0 cârmele înalte şi înguste. 1
acţionează mai bine? şi cu înălţimi mari. hidrodimamic.

185 Cârmele înalte şi înguste acţionează mai bine 1 1 diferite. 0 egale. 1 nu este specificat. 0
în cazul în care suprafeţele cârmelor sunt:

186 Nava merge înainte din inerţie,cârma dreapta 1 1 prova navei să gireze la 0 prova navei să gireze la 1 prova navei să gireze la 0
face ca : stânga, iar pupa să se dreapta,iar pupa să se dreapta,iar pupa navei să
abată la dreapta. abată la stânga. se abată la dreapta.

187 Nava merge înainte din inerţie,cârma stânga 1 1 prova navei să gireze la 1 prova navei să gireze la 0 prova navei să gireze la 0
face ca: stânga,iar pupa navei să dreapta,iar pupa să se stânga,iar pupa să se
fie abătută la dreapta. abată la stânga. abată la stânga.

188 Nava mege înapoi din inerţie,cârma stânga 1 1 prova navei să gireze la 0 prova navei să gireze la 1 prova navei să gireze la 0
face ca: stânga,iar pupa navei să dreapta,iar pupa să se stânga,iar pupa să se
fie abătută la dreapta. abată la stânga. abată la stânga.
189 Nava merge înapoi din inerţie, cârma dreapta 1 1 prova navei să gireze la 1 prova navei să gireze la 0 prova navei să gireze la 0
face ca:. stânga,iar pupa navei să dreapta,iar pupa să se stânga,iar pupa să se
se abată la dreapta. abată la stânga. abată la stânga.

190 Nava merge din inerţie ,cârma în ax face ca : 1 1 navasă se deplaseazăe 0 nava să se deplaseaze 0 nava să se deplaseze 1
înainte cu tendinţă de a înainte cu tendinţa de a rectiliniu înainte.
gira prova la dreapta. gira prova la stânga.

191 Nava merge din inerţie înapoi,cârma în ax 1 1 nava să se deplaseze 1 nava să se deplaseze 0 nava să se deplaseze 0
face ca : rectiliniu înapoi. înapoi cu tendinţa de a înapoi cu tendinţa de a
gira prova la dreapta. gira prova la stânga.

192 Elicea se instalează la pupa navei,fixată pe 1 1 spatele cârmei. 0 în faţa cârmei. 1 funcţie de activitatea 0
extremitatea arborelui portelice în: destinată navei.
193 Din câte pale poate fi construită elicea? 1 1 2-4 pale. 0 2-5 pale. 0 3-5 pale. 1
194 Elicele pot avea palele: 1 1 fixe sau variabile. 1 fixe sau detaşabile. 0 fixe sau statice. 0
195 Elicea cu pas dreapta se roteşte în sensul : 1 1 invers acelor de 0 acelor de ceasornic. 1 deplasării navei. 0
ceasornic.
196 Elicea cu pas stânga se roteşte în sensul: 1 1 invers acelor de 1 deplasării navei. 0 acelor de ceasornic. 0
ceasornic.
197 Efectele elicei asupra manevrei navei se 1 1 efect de propulsie. 0 efect de guvernare. 0 efect de propulsie şi de 1
manifestă ca: guvernare.
198 Maşina înainte,cârma în ax,ce face nava? 1 1 pupa navei este abătută 0 pupa navei este abătută 1 pupa navei este abătută 0
în sens opus pasului în bordul pasului în bordul opus pasului
elicei,iar prova navei va elicei,iar prova navei va elicei,iar prova navei va
gira în bordul pasului gira în bordul opus gira în bordul opus
elicei. pasului elicei. pasului elicei.

199 Nava cu o singură elice întoace mai repede în 1 1 opus orientării cârmei. 1 orientării cârmei. 0 nu există nici o 0
bordul: diferenţă.
200 La marş înapoi,navele cu o singură elice pas 1 1 babord. 0 la tribord. 1 la fel. 0
dreapta întorc mai uşor la:
201 La marş înapoi,navele cu o singură elice pas 1 1 babord. 1 tribord. 0 la fel. 0
stânga întorc mai uşor la:
202 La marş înapoi,navele cu o singură elice pas 1 1 babord. 0 tribord. 1 la fel. 0
stânga întorc mai greu la:
203 La marş înapoi,navele cu o singură elice pas 1 1 babord. 1 tribord. 0 la fel. 0
dreapta întorc mai greu la:
204 Nava guvernează mai greu la marş: 1 1 înainte. 0 înapoi. 1 înainte,în funcţie de 0
pasul elicei.
205 Nava merge înainte,cârma dreapta,apoi se 1 1 merge înainte,prova
pune maşina înapoi,ce face nava? vine la dreapta,nava se
opreşte,prova vine uşor
la dreapta,apoi nava
merge înapoi şi prova
vine uşor către stânga.
1 merge înainte,prova 0 merge înainte,prova 0
vine la dreapta,nava se vine la dreapta,nava
opreşte,prova vine la merge înapoi,prova se
stânga,nava se opreşte şi abate încet la dreapta.
prova se abate încet la
dreapta.

206 Nava merge înainte,cârma stânga,apoi se pune 1 1 merge înainte,prova 0 merge înainte,prova
maşina înpoi,ce face nava? vine la stânga,nava se vine la stânga,nava se
opreşte,prova este opreşte,prova este
abătută către dreapta. abătută către
dreapta,apoi nava merge
înapoi,prova este
abătută puternic către
dreapta.
1 merge înainte,prova 0
vine la stânga,nava se
opreşte,prova este
abătută către stânga,apoi
nava merge înapoi,prova
este abătută puternic la
dreapta.

207 Nava merge înapoi,cârma stânga,apoi se se 1 1 nava merge înapoi,se
pune maşina înainte,ce face nava? opreşte,prova vine încet
la stânga.
0 nava merge înapoi,se 0 nava merge înapoi,prova 1
opreşte,prova vine la viine la dreapta,nava se
dreapta,nava se opreşte,prova vine către
opreşte,prova vine stânga,nava vine
putrnic la dreapta. puternic către stânga .

208 Regula generală pentru întoarcerea pe loc a 1 1 nava cu elice pas 1 nava cu elice pas 0 nava cu elice pas stânga 0
navelor cu o singură elice este: dreapta trebuie să dreapta trebuie să trebuie să întoarcă pe
întoarcă pe loc din întoarcă pe loc din loc din cârmă şi elice la
cârmă şi elice la tribord. cârmă şi elice la babord. tribord.

209 Regula generală pentru întoarcerea pe loc a 1 1 nava cu elice pas stânga 0 nava cu elice pas stânga 1 nava cu elice pas 0
navelor cu o singură elice este: trebuie să întoarcă pe trebuie să întoarcă pe dreapta trebuie să
loc din cârmă şi elice la loc din cârmă şi elice la întoarcă pe loc din
tribord. babord. cârmă şi elice la babord.

210 Întoarcerile pe loc în bordul opus pasului elicei 1 1 datorită efectului 0 pe ancoră. 1 datorită curentului. 0
se face, de obicei: combinat al cârmei şi
elice.

211 Navele cu două elice au pasul astfel: 1 1 ambele elice pas 0 ambele elice pas stânga. 0 o elice pas dreapta şi 1
dreapta. cealată pas stânga.
212 Cum răspund la comenzile cârmei navele cu 1 1 mai greu. 1 mai uşor. 0 la fel. 0
două elice şi o singură cârmă în comparaţie cu
cele cu o singură elice?
213 La o navă cu două elice,în cazul unei avarii la 1 1 se orientează cârma în 0 se orientează cârma în 1 va fi remorcată. 0
o maşină sau elice,drumul navei poate fi bordul maşinii cae este bordul maşinii care este
menţinut dacă: defectă. în marş.

214 Navele cu două elice sunt mai manevriere faţă 1 1 marş înainte. 0 marş înapoi. 0 atât la marş înainte cât şi 1
de navele cu o singură elice la: la marş înapoi.

215 Dacă efectul cârmei nu este suficient pentru 1 1 acţionând maşinile cu un 1 acţionând cu maşinile la 0 acţionând cu maşinile la 1
efectuarea manevrei,nava cu două elice poate număr diferit de rotaţii turaţie maximă. turaţie maximă şi
guverna din cârmă şi maşini astfel: sau în sensuri contrare. unghiuri de cârmă mari.

216 Dacvă la o navă cu două maşini,cârma zero,la 1 1 se abate în bordul 1 se abate în bordul opus 0 nava îşi menţine drumul. 0
una dintre maşini se reduce numărul de maşinii cu numărul de maşinii cu numărul de
rotaţii,ce face nava? rotaţii redus. rotaţii redus.

217 Procedeul utilizat pentru întoarcerea la babord 1 1 se acţionează maşina din 0 se acţionează maşina din 1 se acţionează alternativ 0
a navei cu două elice este următorul: stânga cu jumătate din dreapta cu jumătate din maşinile.
forţă înainte,iar maşina forţă înainte,iar maşina
din dreapta cu jumătate din stânga cu jumătate
din forţă înapoi. de forţă înapoi.

218 Întoarcerea pe loc din cârmă şi maşini a unei 1 1 se acţionează maşina din 0 se acţionează maşina din
nave cu două elice se efectuează astfel: bordul întoarcerii
înainte,iar cea din
bordul opus întoarcerii
înapoi,iar cârma se
orientează 15-20 puncte
în bordul opus
întoarcerii.
0 se acţionează maşina din
bordul întoarcerii
înainte,iar cea din
bordul opus întoarcerii
înapoi,iar cârma se
orientează 15-20 puncte
în bordul întoarcerii.
1
bordul opus întoarcerii
înainte,iar cea din
bordul întoarcerii
înapoi,cu un număr de
rotaţii mai mare decât al
maşinii care merge
înainte,iar cârma se
orientează 20 puncte în
bordul opus întoarcerii.

219 Întoarcerea la tribord a unei nave cu două eice 1 1 maşina din babord 1 maşina din babord 0 maşina din babord 0
din cârmă şi maşini se efectuează astfel: înainte,iar maşina din înapoi,iar din tribord înainte,iar maşina din
tribord înapoi cu un înainte cu un număr mai tribord înapoi cu un
număr de rotaţii mai mic mic de rotaţii decât număr mai mare de
decât maşina din maşina din babord,iar rotaţii decât maşina din
babord,iar cârma se cârma se orientează babord,iar cârma se
orientează bandă bandă dreapta. orientează bandă
dreapta. dreapta.
220 În cazul când ancorajul s-a efectuat cu ambele 1 1 se virează ancora din 0 se virează ancora de sub 1 se virează ambele 0
ancore,virarea acestora se face astfel: vânt,apoi cea de sub vânt,apoi cea din vânt. concomitent.
vânt.

221 Plecarea şalupei pas dreapta de la scara unei 1 1 se malează barbeta 0 se malează barbeta 1 se malează totul,se pune 0
nave din bordul tribord se face astfel: prova şi pupa,se prova,se îndepărtează 10 puncte cârma
îndepărtează şalupa de prova şalupei de navă cu dreapt,maşina încet
navă,cârma 5° puncte cangea,cârma înainte.
dreapta. tero,maşina încet
înainte.

222 Pelcarea şalupei,pas dreapta de la scara unai 1 1 se malează barbeta 1 se malează tot,cârma 15 0 se malează tot,cârma 0
nave din bordul babord se face astfel: prova,se îndepărtează puncte stânga,maşina bandă stânga,maşina
prova şalupei de navă cu încet înainte. încet înainte.
canagea,cârma 5 puncte
stânga,maşina încet
înainte.

223 Plecarea şalupei de lângă bordajul unei nave 1 1 se malează parâma de
aflate în marş se realizează astfel: legare,maşina pe
drum,cârma în ax.
0 se malează parâma de 0 cu ajutorul cârmei se 1
legare şi cu maşina încet menţine prova spre
şalupa se lasă să curgă afară,şalupa măreşte
spre înapoia navei. viteza,se malează
parâma de legare,maşina
pe drum cu cârma
orientată în bordul opus
navei..

224 Dacă pe timpul deplasării navei cu ambele 1 1 descrie un cerc de 1 îşi menţine drumul. 0 descrie un de cerc de 0
maşini acţionate înainte se stopează o giraţie mai mare decât în giraţie mai mic decât în
maşină,iar cârma se pune în bordul maşinii cazul întoarcerii cu cazul întoarcerii cu
stopate,ce face nava? ambele maşini acţionate ambele maşini acţionate
înainte,durata giraţiei înainte,durata giraţiei
este însă mai mică. este însă mai mare.

225 La o navă cu două elice,de ce trebuie evitată 1 1 nava se bandează 0 axele elicelor sunt 1 nava nu poate fi ţinută 0
utilizarea maşinilor în sensuri contrare la un puternic,pericol de a lua supuse la solicitări prea sub control.
număr prea mare de rotaţii? apă. mari.

226 La o navă cu două elice,de ce trebuie evitată 1 1 nava se bandează 0 nava nu poate fi ţinută 0 se produc trepidaţii 1
utilizarea maşinilor în sensuri contrare la un puternic,pericol de a lua sub control. puternice.
număr prea mare de rotaţii? apă.
227 La nava cu două elice,la întoarcerea din cârmă 1 1 să se menţină cârma 1 cârma să nu depăşească 0 cârma să nu depăşească 0
şi maşini,în situaţia când nu se cunoaşte cu zero. 20 puncte. 15-20 puncte.
exactitate efectul cârmei,se recomandă:

228 La navele cu două elice cu o lăţime mai mare 1 1 să nu depăşească 15- 0 la maximum de puncte 1 treptat şi cu atenţie. 0
şi dotate cu o cârmă compensată,cârma poate 20 puncte în bordul în bordul întoarcerii.
fi orientată: întoarcerii.

229 La navele cu două elice cu o lăţime mai mică 1 1 la maximum de puncte 0 astfel să nu depăşească 1 cu atenţie şi teptat. 0
şi dotate cu cârmă compensată,cârma poate fi în bordul întoarcerii. 15-20 puncte.
orientată:

230 La ancorarea unui convoi cu remorci 1 1 şelpurile/barjele de la 0 şelpurile/barjele de la 0 remorcherul. 1

scurte,prima navă care fundariseşte ancora mal. larg.
este:

231 Ce s-ar putea întâmpla dacă remorcherul 1 1 s-ar putea întâmpla ca 1 s-ar putea întâmpla să se 0 s-ar putea să se rupă 0
având remorci scurte ar fundarisi ancora lui remorcherul să cadă încurce ancorele. unul dintre lanţuri.
simultan cu ancorele şelpurilor/barjelor? peste şlepuri înainte ca
ancora lui să ţină.

232 Şlepurile/barjele,cu excepţia şlepurilor legate 1 1 începând cu cele dinspre 0 începând cu cele dinspre 0 simultan. 1
la ureche,legate într-o singură dană mal spre centru. centru spre mal.
fundariseşte ancorele:

233 Virarea ancorelor într-un convoi se face în 1 1 e începe la ultima dană 1 se începe cu virarea 0 se începe la prima dană 0
următoarea ordine: de şlepuri,apoi succesiv ancorei de şlepuri,apoi succesiv
la următoarele dane. remorcherului,apoi în la următoarele dane.
ordinea danelor.

234 Care este ordinea de virare a acorelor 1 1 ancorelor şlepurilor se 0 ancorele şlepurilor se 1 nu contează ordinea,este 0
şlepurilor aflate la urechea remorcherului? virează după virarea virează înainte sau odată funcţie de locul de
ancorelor remorcherului. cu remorcherul. ancoraj.

235 Cum acţionează şlepul legat la ureche asupra 1 1 reduce vizibilitatea. 0 trage remorcherul spre 0 trage remorcherul spre 1
remorcherului? bordul opus în care este bordul în care este legat.
legat.

236 Şlepul trage remorcherul spre bordul în care 1 1 remorcajului de linie. 0 remorcajului la ureche. 1 remorcajului prin 0
este legat,în cazul: împingere.
237 Ce se întâmplă dacă şlepul legat la ureche se 1 1 ajută abaterea navei spre 1 ajută abaterea navei spre 0 nu se uzitează aceast 0
află în bordul dinspre şenalul navigabil? larg. mal. manevră.

238 Şlepul ajută abaterea navei spre larg în cazul 1 1 dinspre mal. 0 dinspre şenalul 1 dinspre intrarea în ... 0
în care acesta este legat la ureche în bordul : navigabil.
239 Ce se întâmplă dacă şlepul legat la ureche se 1 1 ajută abaterea navei spre 0 îngreunează plecarea 1 nu se uzitează această 0
află în bordul dinspre mal? larg. navei. manevră.
240 Plecarea navei este îngreunată dacă şlapul 1 1 dinspre mal. 1 dinspre şenalul 0 dinspre intrarea în ... 0
legat la ureche se află legat în bordul: navigabil.

241 Ce este convoiul? 1 1 un ansamblul construit 0 un ansamblu construit 0 un ansamblu construit 1

din şlepuri trase de un din barje împinse de un din şlepuri trase de un
remorcher. împingător. remorcher sau barje
împinse de un
împingător.

242 Ansamblul construit din şlepuri trase de un 1 1 ansamblu remorcat. 0 ansamblu împins. 0 convoi. 1
remorcher sau barje împinse de un
împingător,poartă denumirea de:

243 La compunerea unui convoi remorcat se ţine 1 1 încărcătura unităţilor ce 1 aranjarea unităţilor după 0 dotarea tehnică a 0
seama de următoarele criterii fundamentale ca: compun convoiul şi rotaţia porturilor. remorcherului.
rezistenţa pe care o opun
în mers.

244 Încărcătura unităţilor şi rezistenţa pe care o 1 1 voiajului. 0 convoiului. 1 trseul de navigaţie. 0

opun în mers reprezintă unul dintre criteriile
fundamentale de care trebuie să se ţină seama
la compunerea:

245 La compunerea unui convoi remorcat se ţine 1 1 aranjarea unităţilor 1 aranjarea unităţilor după 0 dotarea tehnică a 0
seama de următoarele criterii fundamentale ca: remorcate de la ppa rotaţia porturilor. remorcherului.
remorcherului şi distanţa
dintre o unitate şi alta.

246 La compunerea unui convoi remorcat se ţine 1 1 aranjarea unităţilor în 1 aranjarea unităţilor după 0 dotarea tehnică a 0
seama de următoarele criterii fundamentale ca: convoi după dispoziţiile autorităţilor remorcherului.
forma,dimensiunile şi portuare.
pescajul lor.

247 La compunerea unui convoi remorcat se ţine 1 1 dotarea tehnică a 0 în rândul (dana) întâi al 1 aranjarea unităţilor după 0
seama de următoarele criterii fundamentale ca: remorcherului. convoiului să se plaseze dispoziţiile autorităţilor
unităţile cele mai portuare.
rezistente.

248 La compunerea unui convoi remorcat se ţine 1 1 dotarea tehnică a 0 aranjarea unităţilor după 0 în rândul (dana) intâi a 1
seama de următoarele criterii fundamentale ca: remorcherului. dispoziţiile autorităţilor convoiului se plasează
portuare. unităţile cu dimensiunile
şi pescajul cel mai mare.
249 La compunerea unui convoi remorcat se ţine 1 1 unităţile goale se
seama de următoarele criterii fundamentale ca: plasează după cele
încărcate,la urma
(coada) convoiului.
250 La compunerea unui convoi remorcat se ţine 1 1 dotarea tehnică a
seama de următoarele criterii fundamentale ca: remorcherului.
251 Care sunt şlepurile care primesc remorcile? 1 1 cele din prima dană cu
pescajul cel mai mare.
252 Şlepurile din prima dană,cu pescajul cel mai 1 1 parâmele de legare.
mare sunt şlepurile care primesc:
253 Dacă un şlep cu capacitate are de încărcare 1 1 în coada convoiului,fie
are pescajul mic în ce dană va fi pus? singur, fie între două
şlepuri cu pescajul mai
mare.
254 În prima dană a convoiului va fi amaplasat,fie 1 1 cpacitate mare de
singur,fie între două şlepuri cu pescajul mai încărcare şi pescaj mic.
mare,şlepul care are:
255 La aranjarea unităţilor în convoi trebuie să se 1 1 legarea unui şlep scund
evite : lângă unul înalt.
256 Legarea unui şlep scund lângă unul înalt 1 1 aranjarea unităţilor într-
trebuie să se evite la operaţiunile de: un convoi.
257 La aranjarea unităţilor în convoi trebuie să se 1 1 legarea unui şlep scurt la
evite : coada convoiului.
258 Legarea în primele dane ale convoiului ale 1 1 încărcarea unui convoi.
unui şlep prea lung lângă unul prea scurt
trebuie să se evite la operaţiunile de:
259 Cînd se navigă pe valuri mari,şlepurile 1 1 la coada convoiului.
deschise sau ceamurilr se cuplează:
260 Când se navigă pe valuri mari în coada 1 1 şlepurile închise sau
convoiului se cuplează: ceamurile.
1 dotarea tehnică a 0 aranjarea unităţilor după 0
remorcherului. dispoziţiile autorităţilor
portuare.
0 tancurile 1 aranjarea unităţilor după 0
petroliere,şlepurile cu dispoziţiile autorităţilor
mărfuri explozibile şi portuare.
inflamabile se leagă
după unităţile încărcate
cu alte mărfuri.
1 cele din prima dană cu 0 cele din prima dană. 0
pescajul cel mai mic.
0 remorcile. 1 cantitatea cea mai mare 0
de marfă.
0 în părima dană ,fie 1 în coada convoiului 0
singur ,fie între două fărăr a ise da remorci.
şlepuri cu pescajul mai
mare.
1 capacitate mare de 0 pescaj mic. 0
încărcare.
1 legarea unui şlep scurt la 0 legarea şlepului lung în 0
coada convoiului. prima dană.
1 darea legăturilor unui 0 încărcarea unui convoi. 0
convoi.
0 legarea unui şlep lung în 0 legarea în primele dane 1
prima dană. a unui şlep lung lângă
unul prea scurt.
0 darea legăturilor unui 0 aranjarea unităţilor unui 1
convoi. convoi.
1 în primele dane. 0 în bordul dinspre mal. 0
0 şlepurile mai lungi sau 0 şlepurile deschise sau 1
ceamurile. ceamurile.
261 Cum va fi remorcat un şlep gol sau cu cârma 1 1 cu o ancoră grapând.
defectă?
262 Remorcile se dau în cruce atunci când 1 1 un şlep gol sau cu cârma
trev'buie remorcat: defectă.
263 Ce se înţelege prin cuplarea unor unităţi într- 1 1 operaţiunea de legare în
un convoi? scopul evitării formării
valurilor.
264 Operaţiunea de legare a două sau mai multe 1 1 cuplarea împingătorului
unităţi în şir cu ajutorul parâmelor de la un convoi.
cuplare,pentru formarea danelor,în scopul
formării convoaielor,reprezintă:
265 Ce măsuri se iau când o navă sau un convoi 1 1 se scurtează remorcile şi
mergând în amonte trebuie să intre într-o se încetineşte din timp
ecluză? viteza de marş.
266 Remorcile se scurtează şi viteza se încetineşte 1 1 într-o deschidere
din timp atunci când o navă sau un convoi navigavigabilă a unui
mergând în amonte trebuie să intre: pod.
267 Cum este manevrabilitatea convoaielor 1 1 la fel.
împinse faţă de cele remorcate?
268 Manevrabilitate mai bună au: 1 1 convoaiele remorcate
faţă de cele împinse.
269 Ce avantaje pezintă din punct de vedere a 1 1 convoiul împins poate
manevrabilităţii convoiul împins faţă de cel opri cu prova în aval.
remorcat?
270 Ce avantaje pezintă din punct de vedere a 1 1 nu poate naviga în
manevrabilităţii convoiul împins faţă de cel amonte cu pupa înainte.
remorcat?
271 Ce avantaje pezintă din punct de vedere a 1 1 nu se poate deplasa
manevrabilităţii convoiul împins faţă de cel lateral.
remorcat?
0 cu remorcile date în
cruce.
1 un şlep plin sau cu
cârma defectă.
0 operaţiunea de legare
pentru a permit devierea
din drum a unităţilor.
0 cuplarea remorcherului
la un convoi.
1 se încetineşte din timp
viteza de marş.
0 într-un port.
0 mai bună.
0 convoaiele împinse faţă
de cele remorcate.
1 convoiul împins nu
poate opri cu prova în
amonte.
0 poate naviga în amonte
cu pupa înainte.
0 nu poate opri cu prova
în amonte.
1 cu o remorcă mai lungă. 0
0 un şlep plin sau cu 0
câmra compensată.
0 operaţiunea de legare a 1
două sau mai multe
unităţi în şir cu ajutorul
parmelor de
cuplare,pentru formarea
danelor,cu scopul
formării convoaielor.
0 cuplarea unor unităţi 1
într-un convoi.
0 se acurtează remorcile. 0
0 într-o ecluză. 1
1 mai proastă. 0
1 convoaiele care navigă 0
în aval faţă de cele care
navigă în amonte.
0 convoiul împins 0
manevrează mai greu.
1 nu se poate deplasa 0
lateral.
0 se poate deplasa lateral. 1
272 De câte tipuri sunt convoaiele împinse? 1 1 semiintegrate, 1 neintegrate,integrate şi 0 neintegrate, 0
integrate,obişnuite. obişnuite. semiintegrate şi
obişnuite.

273 Formarea convoaielor de barje inegal ancorate 1 1 barja cu pescajul mai 0 barja cu pescajul mai 1 barja cu pescajul mai 0
se face astfel: mare se osează. mare se aşează cu prova mic se aşează cu prova
înainte. înainte.

1 Forma atmosferei se aseamănă cu forma MET.S1. 1 1 bombată la ecuator şi 1 bombată la ecuator şi 0 bombată şi la ecuator 0
Pământului dar este: turtită la poli. turtită la poli. şi la poli.
2 Grosimea învelişului de aer este de MET.S1. 1 1 2000 Km. 0 3000 Km. 1 4000 Km. 0
aproximativ:
3 Troposfera are o grosime medie de : MET.S1. 1 1 8 Km. 0 13 Km. 1 18 Km. 0
4. Care este ordinea straturilor atmosferice? MET.S1. 1 1 tropofseră, 0 troposferă, 1 stratosferă, 0
stratosferă, stratosferă, mezosferă, troposferă,
termosferă, mezosferă, termosferă,exosferă.
mezosferă,exosferă. termosferă,exosferă.

5 Troposfera are o grosime de: MET.S1. 1 1 8Km la poli şi 18 Km 1 18 Km la poli şi 8 Km 0 13 Km la poli şi la 0

la ecuator. la ecuator. ecuator.
6 Care este stratul cu cea mai mare MET.S1. 1 1 troposfera. 1 termosfera. 0 mezosfera. 0
densitate a aerului?
7 Care este stratul cu cea mai mică MET.S1. 1 1 termosfera. 0 exosfera. 0 troposfera. 1
densitate a aerului?
8 Troposfera cuprinde: MET.S1. 1 1 60% din masa aerului. 0 75% din masa aerului. 1 90% din masa aerului 0

9 Troposfera cuprinde: MET.S1. 1 1 85% din cantitatea de 0 90% din cantitatea 0 95% din cantitatea de 1
vapori de apă. devapori de apă. vapori de apă.
10 Cele mai multe procese şi fenomene MET.S1. 1 1 stratosferă. 0 troposferă. 1 mezosferă. 0
atmosferice se produc în:
11 Cele mai multe procese şi fenomene MET.S1. 1 1 troposferă. 1 exosferă. 0 mezosferă. 0
atmosferice se produc în:
12 Cele mai multe procese şi fenomene MET.S1. 1 1 mezosferă. 0 exosferă. 0 troposferă. 1
atmosferice se produc în:
13 Care este stratul cel mai turbulent din MET.S1. 1 1 troposfera. 1 mezosfera. 0 stratosfera. 0
atmosferă?
14 Care este stratul cel mai turbulent din MET.S1. 1 1 stratosfera. 0 troposfera. 1 termosfera. 0
atmosferă?
15 Care este stratul cel mai turbulent din MET.S1. 1 1 stratosfera. 0 exosferea. 0 troposfera. 1
atmosferă?
16 Gradientul termic în troposferă are MET.S1. 1 1 0,6°C. 1 0,8°C 0 1,0°C. 0
valoarea:
17. Ce se înţelege prin gradient termic? MET.S1. 1 1 scăderea temperaturii 1 scăderea temperaturii 0 scăderea temperaturii 0
aerului cu 0,6°C la aerului cu 0,6°C la aerului cu 0,6°C la
fiecare 100 m pe fiecare 100 m pe fiecare 100 m pe
verticală în troposferă. verticală în verticală şi în
stratosferă. stratosferă şi în
troposferă.

18 Toate tipurile de nori se formează în : MET.S1. 1 1 stratosferă. 0 troposferă. 1 mezosferă. 0

19 Toate tipurile de nori se formează în : MET.S1. 1 1 troposferă. 1 stratosferă. 0 termosferă. 0
20 Toate tipurile de nori se formează în : MET.S1. 1 1 exosferă. 0 stratosferă. 0 troposferă. 1
21 Cea mai mare cantitate de vapori de apă MET.S1. 1 1 troposferă. 1 stratosferă. 0 mezosferă. 0
se găseşte în:
22 Cea mai mare cantitate de vapori de apă MET.S1. 1 1 stratosferă. 0 troposferă. 1 termosferă. 0
se găseşte în:
23 Cea mai mare cantitate de vapori de apă MET.S1. 1 1 exosferă. 0 troposferă. 1 termosferă. 0
se găseşte în:
24 Mişcările maselor de aer în troposferă MET.S1. 1 1 de convecţie şi 0 de advecţie şo 0 de convecţie,advecţie 1
sunt: advecţie. turbulente. şi turbulente.

25 Tropopauza este un strat atmosferic de MET.S1. 1 1 troposferă şi 1 troposferă şi 0 mezosferă şi 0

trecere între: stratosferă. mezosferă. termosferă.
26 Grosimea tropopauzei este: MET.S1. 1 1 mai groasă deasupra 1 mai subţire deasupra 0 la fel şi la poli şi la 0
polillor şi mai subţire polilor şi mai groasă ecuator
deasupra ecuatorului. deasupra ecuatorului.

27 În tropopauză apar curenţi de aer cu viteză MET.S1. 1 1 de la S. la N. 0 de la W.la E. 1 de la S.la N. 0

de peste 800Km/h,numiţi curenţii jet(jet
stream) care se deplasează:

28 În troposferă sunt : MET.S1. 1 1 numai diferenţe mari 0 numai diferenţe mari 0 diferenţe mari de 1
de presiune. de temperatură presiune şi diferenţe
mari de termperatură.

29 Ce strat atmosferic absoarbe radiaţiile MET.S1. 1 1 troposfera. 0 stratosfera. 1 mezosfera. 0

ultraviolete?
30 În care strat atmosferic se găseşte MET.S1. 1 1 troposfera. 0 stratosfera. 0 mezosfera. 1
ozonul?
31 În care strat atmosferic se găseşte MET.S1. 1 1 mezosfera. 1 stratosfera. 0 termosferă. 0
ozonul?
 Ce strat atmosferic reflectă total undele MET.S1. 1 1 mezosfera. 0 stratosfera. 0 termosferă. 1
electromagnetice de joasă ,medie şi scurtă
fecvenţă?

32 Ce strat atmosferic reflectă total undele MET.S1. 1 1 tropopauza. 0 mezosfera. 1 termosfera. 0

sonore ?
33 Care sunt primele trei componenete cu MET.S1. 1 1 azotul,oxigenul şi 0 azotul,oxigenul şi 1 azotul,oxigenul şi 0
ponderea cea mai mare din compoziţia heliu. argonul. hidrgenul.
aerului atmosferic?

34 Stratopauza este un strat de trecere între: MET.S1. 1 1 troposferă şi 0 mezosferă şi 0 stratosferă şi 1

stratosferă. termosferă. mezosferă
35 Mezopauza este un strat de trecere între : MET.S1. 1 1 mezosferă şi 1 mezosferă şi 0 stratosferă şi 0
termosferă. exosferă. mezosferă
36 Cât din cantitatea de energie solară MET.S2. 1 1 10-20%. 0 20-30%. 1 30-40%. 0
ajunge la suprafaţa Pământului?
37 Cantitatea de energie solară care ajunge MET.S2. 1 1 mişcarea de rotaţie a 0 forma de geoid şi 0 mişcarea de 1
la suprafaţa Pământului este influienţată Pământului. înclinarea axei rotaţie,forma de geoid
de : Pământului. şi înclinarea axei
Pământului.

38 Prin albedo se înţelege: MET.S2. 1 1 reflexia energiei 1 absorbţia energiei 0 un bilanţ caloric între 0
calorice la suprafaţa calorice la suprafaţa absorbţia şi reflexia
Pământului. Pământului. energiei calorice la
suprafaţa Pământului.

39 Cel mai mare albedo în are: MET.S2. 1 1 uscatul. 0 apa. 0 zăpada. 1

40 Radiaţia solară se numeşte : MET.S2. 1 1 reflexie. 0 insolaţie. 1 bilanţ radioactiv 0
caloric.
41 Bilanţul radioactiv caloric reprezintă: MET.S2. 1 1 diferenţa dintre 0 difernţa dintre radiaţia 0 diferenţa dintre 1
radiaţia solară directă solară directă şi cantitatea de energie
şi cantitatea de cantitatea de energie radiantă primită şi cea
energie radiantă cedată. consumată.
primită.

42 Radiaţia difuză variază funcţie de MET.S2. 1 1 direct proporţional. 0 invers proporţional. 1 liniar. 0
temperatură
43 Prin radiaţie difuză se înţelege cantitatea MET.S2. 1 1 difuzate. 1 reflectate. 0 dispersate. 0
de energie primită sub formă de raze

44 Radiaţia globală este suma dintre: MET.S2. 1 1 radiaţia difuză şi 0 radiaţia directă şi 0 radiaţia difuză şi 1
radiaţia globală. radiaţia reflectată. radiaţia directă.
45 Radiaţia reflectată este funcţie de: MET.S2. 1 1 natura suprafeţei 1 axa de încliaţie a 0 forma de geoid a 0
terestre şi unghiul e Pământului şi unghiul Pământului şi unghiul
incidenţă a razelor de incidenţă a razelor de incidenţă a razelor
solare. solare. solare.

46 Radiaţia terestră este: MET.S2. 1 1 cantitatea de radiaţie 1 cantitatea de radiaţie 0 cantitatea de radiaţie 0
degajată de suprafaţa reflectată de reflectată de uscat.
Pământului. atmosferă.

47 Radiaţia terestră este cantitatea de MET.S2. 1 1 suprafaţa apei. 0 suprafaţa uscatului. 0 suprafaţa Pământului. 1
radiaţie reflectată de:
48 Atmosfera terestră MET.S2. 1 1 absoarbe integral 0 parţial radiaţia 1 nu absoarbe deloc 0
radiaţia terestră terestră,o parte radiaţia terestră.
reîntorcându-se pe
Pământ.

49 Efectul de seră de la suprafaţa Pământului MET.S2. 1 1 radiaţia difuză 0 radiaţia globală. 0 contraradiaţia 1
este determinat de: atmosferei.
50 Uscatul se încălzeşte: MET.S2. 1 1 rapid. 0 lent şi moderat. 0 rapid şi intens. 1
51 Apa se încălzeşte: MET.S2. 1 1 lent şi moderat. 1 rapid şi intens. 0 lent. 0
52 Pierderea de căldură la uscat se face: MET.S2. 1 1 la fel de repede cum a 1 mai repede dacât a 0 mai lent decât a fost 0
fost primită. fost primită. primită.
53 Pierderea de căldură la uscat se face: MET.S2. 1 1 0
54 Apa pentru a atinge o temperatură egală MET.S2. 1 1 egală. 0 mai mică. 0 mai mare. 1
cu cea a uscatului trebuie să absoarbă o
cantitate de căldură:
55 Apa pentru a atinge o temperatură egalaă MET.S2. 1 1 3 ori. 0 5 ori. 1 7 ori. 0
cu cea a uscatului trebuie să absoarbă o
cantitate de căldură mai mare de:

56 În troposferă radiaţiile infraroşii sunt MET.S2. 1 1 CO2 1 argon. 0 azot. 0

absorbite de următoarea componenetă din
compoziţia atmosferei:

57 În atmosfera terestră de la înălţimea de MET.S2. 1 1 razele X,γ şi 1 razele X,γ şi 0 razele X,γ şi infraroşii. 0
180 Km până la 80 Km sunt absorbite în corpusculare. ultraviolete.
totalitate:
58 În atmosfera terestră de la înălţimea de 80 MET.S2. 1 1 formarea ozonului. 0 difuzia în toate 1 absorbţia razelor 0
Km până la 55 Km are loc următorul direcţiile a razelor ultraviolete.
fenomen: luminoase.
59 În atmosfera terestră de la înălţimea de 55 MET.S2. 1 1 absorbţia aproape 1 absorbţia totală a 0 difuzia în toate părţile 0
Km până la 30 Km are loc următorul totală a razelor razelor infraroşii cu a razelor X şi γ cu
fenomen: ultraviolete cu formarea stratului de formarea stratului de
formarea stratului de ozon. ozon.
ozon.

60 Încălzirea aerului din troposferă se MET.S3. 1 1 mişcări convective şi 0 procese adiabatice şi 0 prin toate fenomenele 1
realizează prin: turbulente ale aerului. schimburi expuse la răspunsurile
molecualare. a şi b

61 Mişcările de convecţie ale aerului sunt: MET.S3. 1 1 mişcări ascendente şi 1 numai mişcări 0 numai mişcări 0
descendente. ascendente. descendente
62 Mişcările turbulente sunt mişcări de mase MET.S3. 1 1 pe verticală. 0 pe orizontală. 1 şi pe verticală şi pe 0
de aer orizontală.
63 Procesele adiabatice sunt procese: MET.S3. 1 1 numai de încălzire a 0 numai de răcire a 0 încălzire şi răcire a 1
aerului aerului. aerului.
64 Procese adiabatice din atmosferă se fac MET.S3. 1 1 pe baza energiei 1 pe baza energiei 0 pe baza energiei din 0
proprii. proprii cu aport de exterior.
energie din exterior.
65 Aerul rece care coboară pe verticală MET.S3. 1 1 se încălzeşte. 1 se răceşte. 0 are temperatură 0
constantă.
66 Aerul cald care urcă pe verticlă MET.S3. 1 1 se răceşte. 1 se încălzeşte 0 are temperatură 0
constantă
67 Izoterma se defineşte ca locul geometric al MET.S3. 1 1 egală presiune 0 egală temperatură. 1 egală umiditate. 0
tuturor punctelor de:
68 Temperatura medie anuală ,a aerului, este MET.S3. 1 1 14,3°C. 1 15,3°C. 0 16,3°C. 0
de:
69 Temperatura medie anuală a aerului în MET.S3. 1 1 16,2°C. 0 15,2°C. 1 14,2°C. 0
emisfera nordică este de :
70 Temperatura medie anuală a aerului în MET.S3. 1 1 14,3°C. 0 13,3°C. 1 12,3°C. 0
emisfera sudică este de :
71 Ecuatoul termic al aerului în perioada de MET.S3. 1 1 10°N. 1 15°N. 0 20°N. 0
iarnă se află la :
72 Ecuatorul termic al aerului în perioada de MET.S3. 1 1 10°N. 0 0 20°N. 1
vară se află la :
73 În ciclul diurn al temperaturii aerului MET.S3. 1 1 la ora 04.00. 0 înainte de răsăritul 1 la ora 07.00. 0
minima ternică este soarelui.
74 În ciclul diurn al temperaturii aerului MET.S3. 1 1 la miezul zilei. 0 la oră sau două după 1 înainte cu oră sau 0
maxima ternică este miezul zilei. două înainte de
apusul soarelui.
75 În ciclul anual al temperaturii aerului MET.S3. 1 1 o maximă şi o minimă 0 o maximă şi o minimă 1 patru maxime şi patru 0
există: raportate la întreaga pentru uscat şi minime raportate la
suprafaţă a respectiv o maximă şi suprafaţa
Pământului. o minimă pentru apă. Pământului(pentru
fiecare anotimp câte o
maximă şi o minimă)

76 Temperatura maximă a aerului înregistrată MET.S3. 1 1 iunie. 0 iulie. 1 august. 0

pe uscat este în luna:
77 Temperatura minimă a aerului înregistrată MET.S3. 1 1 decembrie. 0 ianuarie. 1 februarie. 0
pe uscat este în luna:
78 Temperatura maximă a aerului înregistrată MET.S3. 1 1 iunie. 0 iulie. 0 august. 1
pe apă este în luna:
79 Temperatura minimă a aerului înregistrată MET.S3. 1 1 ianuarie. 0 februarie. 1 martie. 0
pe apă este în luna:
80 Din punct de vedere al navigaţiei MET.S3. 1 1 10-15°C. 0 15-20°C. 1 20-30°C. 0
temperatura optimă este:
81 Diferenţa dintre maxima şi minima zilnică MET.S3. 1 1 latitudinea locului şi 0 relieful locului şi 0 ambele: a. şi b. 1
a temperaturii se numeşte amplitudine anotimp. starea timpului..
zinică a temperaturii şi depinde de:

82 Diferenţa dintre maxima şi nimina termică MET.S3. 1 1 diferenţa de 0 amplitudinea trmică 1 diferenţa termică 0
zilnică se numeşte: amplitudine termică. zilnică. zilnică.
83 Amplitudinea termică zilnică este de 30- MET.S3. 1 1 poli. 0 la ecuator. 0 tropice. 1
40°C. Şi se înregistrează la :
84 Menţinerea învelişului gazos în jurul MET.S4. 1 1 forţei de atracţie 1 forţei Cariolis generală 0 a .şi b. 0
Pământului este posibilă datorită: gravitaţională. de mişcare de rotaţie
a Pământului.

85 Presiunea atmosferică este greutatea cu MET.S4. 1 1 1mm² 0 1cm² 1 1m² 0

are apasă o coloană de aer de la un
anumit nivel până la limita superioară a
atmosferei pe o suprafaţă de :

86 Presiunea atmosferică variază în rapor cu MET.S4. 1 1 invers proporţional. 1 direct proporţional. 0 liniar. 0
temperatura aerului:
87 Presiunea atmosferică variază în raport cu MET.S4. 1 1 direct proporţional. 0 liniar. 0 invers proporţional. 1
umiditatea aerului:
88 Referinţa pentru măsurarea presiunii MET.S4. 1 1 mivelul mării. 1 cota celui mai înalt 0 nivelul maximal 0
atmosferice este: vârf muntos de pe tropsferei.
Pământ.

89 Referinţa pentru măsurarea presiunii MET.S4. 1 1 ecuatorul. 0 latitudinea de 45°N 1 polii. 0

atmosferice este: sau S.
90 Presiunea atmosferică normală are MET.S4. 1 1 750 mmHg. 0 760 mmHg 1 770 mmHg. 0
valoarea:
91 Presiunea atmosfrică normală are MET.S4. 1 1 1010 mbari. 0 1013,3 mbari. 1 1015,2 mbari. 0
valoarea de :
92 În navigaţie presiunea atmosferică se MET.S4. 1 1 numai în mmHg. 0 numai în mbari. 0 şi în mmHg şi mbari. 1
măsoară în :
93 Presiunea atmosferică de referinţă se MET.S4. 1 1 aerului de 0°C. 1 apei la 0°C. 0 apă de mare cu 0
măsoară la temperatura : cristale de gheaţă la
0°C.
94 Presiunea atmosferică prezintă o repartiţie MET.S4. 1 1 pe verticală. 0 pe orizontală. 0 şi pe verticală şi pe 1
neuniformă : orizontală(în spaţiu).
95 Izobara reprezintă locul geometric al MET.S4. 1 1 egală temperatură. 0 egală presiune. 1 egală de umiditate. 0
tuturor punctelor de:
96 Gradientul baric reprezintă: MET.S4. 1 1 difernţa de presiune 0 difernţa de presiune 1 diferenţa de presiune 0
dintre două izobare. dintre două puncte a dintre două izobare
două izobare alăturate egale dar de pe nivele
fiind orientată diferite.
perpendicular de la
izobara cu presiune
mai mare către
izobara cu presiune
mai mică.

97 Izobarele închid în interiorul lor zone cu MET.S4. 1 1 egale. 0 inegale. 0 maxime sau minime. 1
presiuni :
98 Zona de presiune maximă se numeşte: MET.S4. 1 1 anticiclon. 1 ciclon. 0 suprapresiune. 0

99 Zona de pesiune minimă se numeşte: MET.S4. 1 1 anticiclon. 0 ciclon. 1 subpresiune. 0

100 Mişcarea maselor de aer pe MET.S4. 1 1 din exterior spre 0 din exterior spre 1 din exterior spre 0
orizontală,într-o depresiune din emisfera centru perpendicular centru în sens centru. în sens orar.
nordică se face: pe izobare. antiorar.

101 Mişcarea maselor de aer pe orizontală MET.S4. 1 1 din centru spre 0 din centru spre 0 din centru spre 1
într-un anticilon din emisfera nordică se exterior perpendicular exterior în sens exterior în sens orar.
face: pe izobare. antiorar.
102 Suprafaţa unui anticilon este de : MET.S4. 1 1 mii de Km. 1 sut de Km. 0 zeci de Km. 0
103 În România pe hărţile sinoptice anticiclonii MET.S4. 1 1 M. 1 H. 0 A. 0
se notează cu litera:
104 Mişcarea maselor de aer pe verticală într- MET.S4. 1 1 descendent,aerul 1 ascendent,aerul 0 ambele mişcări cu 0
un anticilcon ,din emisfera nordică, se încălzindu-se . răcindu-se. efectele aferete
face: expuse mai sus.
105 Într-un anticiclon vremea este: MET.S4. 1 1 imprevizibilă. 0 senină cu vânturi 0 sanină cu vânturi 1
slabe pentru o slabe pentru o
perioadă scurtă de perioadă lungă de
timp. timp(săptămâni,luni).

106 De regulă, în zona centrală a unui MET.S4. 1 1 mai mare de 1020 1 mai mare de 0 mai mare de 0
anticiclon presiunea atmosferică este: mbari. 1010 mbari. 950 mbari.
107 De regulă,în zona centrală a unei MET.S4. 1 1 mai mică de 1 mai mică de 0 mai mică de 0
depresiuni,presiunea atmosferică este: 1010 mbari. 1015 mbari. 1020 mbari.

108 În România,pe hărţile sinoptice un cilon se MET.S4. 1 1 H. 0 L. 0 D. 1

notează cu litera:
109 Într-o depresiune gradientu baric are MET.S4. 1 1 din centru pe verticală. 0 din centru către 0 din exterior către 1
direcţia: exterior. centru.
110 Într-un anticiclon gradientul baric are MET.S4. 1 1 din centru pe verticală. 0 din centru către 1 din exterior către 0
direcţia: exterior. centru.
111 Mişcarea maselor de aer pe verticală,într- MET.S4. 1 1 ascendent,aerul 1 decendent,aerul 0 ambele mişcări cu 0
un ciclon din emisfera nordică,se face : răcindu-se. încălzindu-se. efectele aferete
expuse mai sus.
112 Suprafaţa unui ciclon are dimensiuni: MET.S4. 1 1 aproximativ de 1000 1 aproximativ de 100 0 aproximativ de 10 0
Km². Km². Km².
113 Anticiclonul se caracterizează prin: suprafaţă mare,viteză 1 suprafaţă mică,viteză 0 suprafaţă mare,viteză 0
de deplasare de deplasare de deplasare
redusă,timp de mare,timp de marre,timp de
staţionare îndelungat. staţionare redus. staţionare redus.

114 Ciclonul se caracterizează prin. suprafaţă mare,viteză 0 suprafaţă mică,viteză 1 suprafaţă mică,viteză 0
de deplasare de deplasare de deplasare
redusă,timp de mare,timp de redusă,timp de
staţionare mare. staţionare redus. staţionare îndelungat.
115 Orice depresiune se caracterizează prin: MET.S4. 1 1 vreme rea cu 0 vreme rea cu cer 1 vreme rea cu vânturi 0
precipitaţii slabe. acoperit,precipitaţii slabe.
abundente şi vânturi
puternice.

116 Vântul este definit ca o deplasare a MET.S5. 1 1 de la o zonă cu 1 de la o zonă cu 0 în ambele sensuri 0
maselor de aer... presiune ridicată spre presiune scăzută spre expuse mai sus.
una cu presiune una cu presiune
scăzută. ridicată.

117 Cauza formării vântului este repartiţia MET.S5. 1 1 temperaturii. 0 presiunii. 0 a temperaturii şi a 1
neuniformă a: presiunii.
118 Vântul este deplasarea orizontală a unei MET.S5. 1 1 gradului termic. 0 gradului baric 1 gradului de umiditate 0
mase de aer de la o zonă de înaltă orizontal. al maselor de aer.
presiune către o zonă de joasă
presiune,sub influienţa...

119 Caracteristicile vântului sunt: MET.S5. 1 1 viteza şi forţa de 0 direcţia şi viteza. 0 viteza,direcţia şi 1
abatere Coriolis. forţele de abatere
Coriolis.
120 Viteza vântului se exprimă în: MET.S5. 1 1 m/s si Nd 0 Km/h si Nd 0 m/s; Km/h; si Nd 1
(Mm/h)
121 Intensitatea vântului în raport cu efectele MET.S5. 1 1 10 gradaţii. 0 12 gradaţii. 1 14 gradaţii. 0
cae le produce asupra mării se măsoară
pe scara Beaufort care are:

122 La bordul unei nave viteza vântului se MET.S5. 1 1 anemometrului. 1 giruetei. 0 giroscopului. 0
măsoară cu ajutorul:
123 La bordul navei direcţia vântului se MET.S5. 1 1 anemometrului. 0 giruetei. 1 giroscopului. 0
măsoară cu ajutorul:
125 Direcţia vântului se exprimă: MET.S5. 1 1 în grade. 0 cu ajutorul punctelor 0 în grade şi cu ajutorul 1
cardinale. punctelor cardinale şi
intercardinale.

126 Asupra vitezei vântului acţionează forţa MET.S5. 1 1 numai la suprafaţa 0 numai la stratul 0 cu valori mari la 1
de frecare? Pământului. tropopauză datorită suprafaţa Pământului
curenţilor jet. şi se reduce cu
altitudinea.

127 În funcţie de suprafaţa pe care se MET.S5. 1 1 vânt în rafale. 0 vânt laminar. 0 a. şi b. 1

manifestă vânturile se clasifică:
128 În funcţie de suprafaţa pe care se MET.S5. 1 1 vânt în rafale. 0 vânt turbulent. 0 a. şi b. 1
manifestă vânturile se clasifică:
129 În funcţie de suprafaţa pe care se MET.S5. 1 1 vânt laminar. 0 vânt turbulent. 0 a. şi b. 1
manifestă vânturile se clasifică:
130 Vântul în rafale prezintă: MET.S5. 1 1 variaţii bruşte şi 1 viteză şi direcţii 0 variaţii de viteză şi 0
frecvenţe de viteză şi constante. direcţie doar în timp.
direcţie.
131 Vântul în rafale prezintă: MET.S5. 1 1 variaţii bruşte de 1 variaţii bruşte de 0 variaţii bruşte de 0
viteză şi direcţie. viteză. direcţie.
132 Care dintre vânturile de mai jos prezintă MET.S5. 1 1 vântul laminar. 0 vântul turbulent. 0 vântul în rafale. 1
variaţii bruşte de viteză şi direcţie?

133 Care dintre vânturile de mai jos prezintă MET.S5. 1 1 vântul în rafale. 0 vântul laminar. 0 vântul turbulent. 1
variaţii lente de viteză şi direcţie?

134 Vânturile regulate sunt vânturi care bat tot MET.S5. 1 1 în aceeaşi direcţie. 1 în aceeaşi direcţie cu 0 în aceeaşi direcţie cu 0
timpul anului: variaţiii mari ale variaţii alternative ale
vitezei. vitezei.

135 Alizeele se caracterizaeză prin: MET.S5. 1 1 vreme rea cu multe 0 vreme rea cu furtuni şi 0 vreme bună cu cer 1
precipitaţii. precipitaţii abundente. senin.

136 Care dintre vânturile de mai jos sunt MET.S5. 1 1 alizee. 0 vânturile polare. 0 a.şi b. 1
vânturi regulate?
137 Care dintre vânturile de mai jos sunt MET.S5. 1 1 musonii. 0 brizele. 0 a.şi b. 1
vânturi periodice?
138 Care dintre vânturile de mai jos este un MET.S5. 1 1 Főhnul. 0 vântul mare. 0 a.şi b. 1
vânt cald?
139 Care dintre vânturile de mai jos este un MET.S5. 1 1 Bora. 0 Crivăţul. 0 a.şi b. 1
vânt rece?
140 Crivăţul este un vânt rece care bate din MET.S5. 1 1 o săptăpmână. 1 o lună. 0 trei luni cât ţine 0
Ucraina peste sud-estul ţării şi are o perioada de iarnă.
durată aproximativă de...
141 Procesul de evaporare reprezintă MET.S6. 1 1 suprafaţa de apă 0 suprafaţa 0 a.şi b. 1
desprinderea de pe suprafeţele apelor a existentă la uscat şi mărilor/oceanelor şi
moleculelor de apă şi este determinată de: afluxul de căldură. amstecul turbulent din
atmosferă.

142 Procesul de condensare reprezintă MET.S6. 1 1 numai în troposferă. 1 numai în stratosferă. 0 a.şi b. 0
procesul e transformare a vaporilor de apă
în picături de apî şi se poate produce:

143 Transformarea vaporilor de gheaţă se MET.S6. 1 1 îngheţ. 0 sublimare. 1 desublimare. 0

numeşte:
144 Transformarea gheţii în vapori de apă se MET.S6. 1 1 topire. 0 sublimare. 0 desublimare. 1
numeşte:
145 Prin nucleu de condensare se înţelege: MET.S6. 1 1 pulberi de origine 0 cristale de sare 0 a.şi b. 1
minerală şi industrială. marină.

146 Numărul nucleleor de condensare: MET.S6. 1 1 scade cu altitudinea în 1 creşte cu altitudinea în 0 este constant în toată 0
troposferă. torposferă. grosimea troposferei.

147 După starea de agregare precipitaţiile MET.S6. 1 1 lichide. 0 solide. 0 a.şi b. 1

sunt:
148 Burniţa este o ploaie cu: MET.S6. 1 1 picături mici şi foarte 1 picături mici şi rare. 0 a.şi b. 0
dese.
149 Aversele sunt pecipitaţii cu: MET.S6. 1 1 intensitate variată şi 1 intensitate variată şi 0 a.şi b. 0
de scurtă durată. de lungă durată.
150 Precipitaţiile cu caracter general sunt: MET.S6. 1 1 precipitaţii obişnuite 0 precipitaţii obişnuite 1 a.şi b. 0
cu variaţii de fără variaţii de
intensitate. intensitate.
151 Lapoviţa este precipitaţia: MET.S6. 1 1 lichidă. 0 solidă. 0 mixtă. 1
152 Grindina se formează în norii MET.S6. 1 1 lipsa mişcării maselor 1 lipsa mişcării maselor 0 a.şi b. 0
cumulonimbus,condiţia de formare fiind: de aer pe verticală. de aer pe orizontală.

153 Ploaia de convecţie este generată de: MET.S6. 1 1 mişcarea pe 0 mişcarea pe verticală 1 mişcarea pe verticală 0
orizontală a aerului a aerului cald. a aerului rece.
cald.
154 Precipitaţiile de convecţie sunt precipitaţii MET.S6. 1 1 de scurtă durată cu 1 de scurtă durată cu 0 de lungă durată cu 0
sub formă de aversă: cantităţi mari de apă. cantităţi mici de apă. cantităţi mici de apă.

155 Precipitaţiile de convecţie sunt precipitaţii MET.S6. 1 1 de lungă durată cu 0 de scurtă durată cu 1 de lungă durată cu 0
sub formă de aversă: cantităţi mari de apă. cantitiţi mari de apă. cantităţi mici de apă.

156 Precipitaţia orografică(sau de relief) este MET.S6. 1 1 zonei de munte. 1 zonei de câmpie. 0 podişurilor. 0
specifică:
157 Precipitaţia orografică(sau de relief) este MET.S6. 1 1 zonei de câmpie. 0 zonei de munte. 1 a.şi b. 0
specifică:
158 Preciptaţiile orografice cad pe versanţii MET.S6. 1 1 masele de aer cald. 1 masele de aer rece: 0 a.şi b. 0
munţilor pe care se ridică:
159 Precipitaţiile ciclonice sunt specifice: MET.S6. 1 1 numai zonelor de 1 numai zonelor de 0 a.şi b. 0
minimă presiune. maximă presiune.
160 Chiciura este o precipitaţie solidă cu MET.S6. 1 1 orizontală. 1 verticlă. 0 a.şi b. 0
formare pe :
161 Chiciura are la origine: MET.S6. 1 1 îngheţarea picăturilor 1 sublimarea vaporilor 0 trecerea unei mase de 0
fine de apă care de apă din atmosferă aer cald pe suprafaţa
formează ceaţa. în condiţiile în care terestră mai rece.
temperatura
suprafaţei terestre
este mai mică de 0°.

162 Roua este o preciptaţie lichidă cu formare MET.S6. 1 1 verticală. 0 orizontală. 1 a.şi b. 0
pe:
163 Roua are la origine: MET.S6. 1 1 îngheţarea picăturilor 0 sublimarea vaporilor 0 trecerea unei mase de 1
fine de apă care de apă din atmosferă aer cald pe suprafaţa
formează ceaţa. în condiţiile în care terestră mai rece.
temperatura
suprafaţei terestre
este mai mică de 0°.

164 Bruma este o precipitaţie solidă cu formare MET.S6. 1 1 orizontală. 1 verticală. 0 a.şi b. 0
pe:
165 Bruma are la origine: MET.S6. 1 1 îngheţarea picăturilor 0 sublimarea vaporilor 1 trecerea unei mase de 0
fine de apă care de apă din atmosferă aer cald pe suprafaţa
formează ceaţa. în condiţiile în care terestră mai rece.
temperatura
suprafaţei terestre
este mai mică de 0°.

166 Norii sunt formţiuni în stare de suspensie MET.S7. 1 1 picături de apă. 0 cristale de gheaţă. 0 a.şi b. 1
la o anumită înălţime de la suprafaţa
Pământului formate din:

167 Norii se formează ca urmare a: MET.S7. 1 1 condensării vaporilor 0 sublimării vaporilor de 0 a.şi b. 1
de apă. apă.
168 Condensarea şi sublimarea vaporilor de MET.S7. 1 1 nuclee de condensare 0 nuclee de condensare 0 a.şi b. 1
apă din atmosferă sunt fenomenele care şi temperatură şi umiditate mare.
duc la formarea norilor cu condiţia să scăzută.
existe:

169 Condensarea şi sublimarea vaporilor de MET.S7. 1 1 1.şi 3. 0 1.şi 2. 0 1.,2.,şi 3. 1

apă din atmosferă sunt fenomenele care
duc la formarea norilor cu condiţia să
existe două sau toate trei elemente de mai
jos:1.temperatură scăzută,2.nuclee de
condensare,3.umiditate ridicată.
170 Nori se formează datorită: MET.S7. 1 1 mişcării ascendente a 1 mişcării descendente 0 a.şi b. 0
maselor de aer. a maselor de aer.

171 Urcarea sau coborârea nivelului unui nor MET.S7. 1 1 dispersara norului. 0 transformarea norului 1 norul rămâne acelaşi. 0
datorită mişcărilor ascendente şi dintr-o varietate în
descendente a mişcărilor de aer duc la : alta.

172 Vizibilitatea pe orizontală este afectată de: MET.S7. 1 1 norii cumulus care se 0 norii de joasă înălţime 0 nici una dintre 1
deplasează de la stratus care se situaţiile de mai sus.
uscat către apă. formează deasupra
apei.

173 Care dintre criteriile enumerate mai jos MET.S7. 1 1 1.şi 3. 0 1.,2. şi 4. 0 1.,2.,3. şi 4. 1
stau labaza clasificări norilor:
1.Înălţimea de formarea norilor.
2.Forma şi aspectul norilor.
3. Procesele care le generează.
4.Structura internă (microfizică) a norului.

174 Familia norilor superiori este formată din: MET.S7. 1 1 nimbostratus, 0 cirrus,cirrocumulus, 1 altocumulus, 0
stratocumulus,stratus. cirrostratus. altostratus.

175 Familia norilor mijlocii este formată din: MET.S7. 1 1 altocumulus, 1 cirrus,cirrocumulus, 0 nimbostratus, 0
altostratus. cirrostratus. stratocumulus,stratus.

176 Familia norilor inferiori este formată din: MET.S7. 1 1 altocumulus, 0 cirrus,cirrocumulus, 0 nimbostratus, 1
altostratus. cirrostratus. stratocumulus,stratus.

177 Familia norilor cu dezvoltare pe verticală MET.S7. 1 1 cumulus şi 1 altocumulus, 0 nimbostratus, ,stratus. 0
este formată din: cumolonimbus. altostratus.
178 Norii superiori sunt formaţi din: MET.S7. 1 1 cristale de gheaţă. 1 cristale de gheaţă şi 0 picături de apă. 0
picături de apă.
179 Norii mijlocii sunt formaţi din: MET.S7. 1 1 cristale de gheaţă. 0 cristale de gheaţă şi 1 picături de apă. 0
picături de apă.
180 Norii inferiori sunt formaţi din: MET.S7. 1 1 cristale de gheaţă. 0 cristale de gheaţă şi 0 picături de apă. 1
picături de apă.
181 Care dintre norii enumeraţi mai jos MET.S7. 1 1 norii mijlocii. 0 norii inferiori. 1 norii cu dezvoltare pe 0
generează precipitaţii obişnuite? verticală.
182 Care dintre norii enumeraţi mai jos MET.S7. 1 1 cumulus. 1 stratus. 0 cirrus. 0
generează precipitaţii sub formă de
aversă?
183 Nebulozitatea reprezintă: MET.S7. 1 1 distanţa până la care 0 distanţa până la care 0 gradul de acoperire a 1
se vede un obiect pe se vede un obiect pe cerului cu nori.
orizontală. verticală.

184 Nebulozitatea se măsoară pe o scară MET.S7. 1 1 0-8. 0 0-10. 1 0-12. 0

convenţională care este gradată de
la/până la:
185 Pe scara nebulozităţii cerul senin coincide MET.S7. 1 1 0. 1 5. 0 10. 0
gradaţiei:
186 Pe scara nebulozităţii cerul complet MET.S7. 1 1 0. 0 5. 0 10. 1
acoperit cu nori coincide gradaţiei:
187 În timpul verii pe suprafeţele continentale MET.S7. 1 1 două maxime:una 1 o maximă dimineaţa. 0 o maximă 0
nebulozitatea are în 24 de ore: dimineaţă şi una după-amiaza.
după-amiază.

188 În timpul iernii pe suprafeţele continentale MET.S7. 1 1 două maxime:una 0 o maximă 1 o maximă dimineaţa. 0
nebulozitatea are în 24 de ore: dimineaţă şi una după-amiaza.
după-amiază.
189 Noţiunea de ceaţă reprezintă: MET.S7. 1 1 condensarea vaporilor 0 coborârea bazei unui 0 a.şi b. 1
de apă din imediata nor stratus.
apropierre a apei sau
a solului.

190 Procesul de condensare a vaporilor de MET.S7. 1 1 pozitive. 0 negative chiar până la 0 a.şi b. 1
apă din atmosferă care formează ceaţa -40°C.
are loc la temperaturi:
191 Vizibilitatea se măsoară pe o scară MET.S7. 1 1 0-9. 1 0-12. 0 0-13. 0
gradată de la/până la:
192 Pentru caracterizarea reducerii vizibilităţii MET.S7. 1 1 1-3. 0 1-4. 1 1-5. 0
datorită ceţii,în navigaţie se utilizează din
scara vizibilităţii gradele:
193 Ceaţa de radiaţie se formează seara până MET.S7. 1 1 răcirii aerului faţă de 1 procesului de radiaţie 0 a.şi b. 0
dimineaţa la răsăritul soarelui datorită: suprafaţa terestră. a Pământului pe
timpul nopţii.
194 Ceaţa de evaporare se formează: MET.S7. 1 1 când o masă de aer 0 când o masă de aer 1 a.şi b. 0
cald şi umed alunecă rece şi umed alunecă
pe suprafaţa apei care pe suprafaţa apei care
este rece. este mai caldă.

195 Ceaţa de advecţie se formează ca urmare: MET.S7. 1 1 deplasării unei mase 1 a deplasării unei mase 0 a.şi b. 0
de aer cald şi umed de aer rece şi umed
deasupra suprafeţei deasupra apei care
apei care este mai este caldă.
rece.
196 Ceaţa frontală se formează datorită: MET.S7. 1 1 intrării curenţilor de 0 intrării curenţilor de 0 intrării în contact a 1
apă reci într-o masă apă calzi într-o masă unei mase de aer cald
de aer cald. de aer rece. cu o masă de aer
rece.

197 Fulgerul este o descărcare electrică între: MET.S7. 1 1 doi nori. 1 un nor şi scoarţa 0 a.şi b. 0
terestră.
198 Fulgerul este o descărcare electrică între: MET.S7. 1 1 un nor şi scoarţa 0 două părţi ale 1 a.şi b. 0
terestră. aceluiaşi nor.
199 Trăznetul este o descărcare electrică între: MET.S7. 1 1 doi nori. 0 două părţi ale 0 un nor şi scoarţa 1
aceluiaşi nor. terestră.
200 Tunetul reprezintă zgomotul produs între: MET.S7. 1 1 doi nori. 0 două părţi ale 0 un nor şi scoarţa 1
aceluiaşi nor. terestră.
201 Prin masă de aer se înţelege: MET.S8. 1 1 masa atmosferei 0 un anumit volum din 1 masa unui volum 0
terestre. atmosfera terestră. determinat din
atmosfera terestră.

202 Într-o masă de aer parametrii MET.S8. 1 1 variabil. 1 constant. 0 ambele a şi b funcţie 0
meteorologici:temperatură,presiune şi de suprafaţa terestră;
umiditate au un caracter: apă/uscat.
203 O masă de aer este caracterizată de : MET.S8. 1 1 temperatură şi 0 presiune şi 0 ambele a şi b. 1
umiditate. temperatură.
204 Dobândirea proprietaţilor ce MET.S8. 1 1 cantitatea radiaţiei 0 natura suprafeţei de 0 ambele a şi b. 1
caracterizează oricare din tipurile de masă solare directe şi origine; apă sau uscat.
de aer depinde de : difuze.
205 Când o masă de aer dobândeşte în timp MET.S8. 1 1 când staţionează. 0 când se deplasează 0 ambele a şi b. 1
temperatura suprafeţei deasupra căreia se lent.
află?
206 Când o masă de aer se deplasează de la MET.S8. 1 1 masa de aer îşi 0 influienţează 0 ambele a şi b. 1
locul de formare(origine) spre alte modifică treptat caracteristicile vremii
regiuni,străbătând distanţe mari are loc proprietăţile. din regiunea deasupra
fenomenul: căreia se deplasează.

207 Dacă o masă de aer se deplasează pe MET.S8. 1 1 rămâne cu 0 se extinde 0 nu mai este 1
distanţe mari în raport cu regiunea de caracteristiciele (întinereşte). identificată ca o
formare (origine),datorită schimburilor constante. formaţiune
termice (cald/rece) generate de atmosferică
suprafeţele deasupra cărora se (îmbătrâneşte).
deplasează:
208 Masele de aer se clasifică după: MET.S8. 1 1 criteriul geografic 0 criteriul termodinamic 0 ambele a şi b. 1
(exprimă zona de (exprimă sensul
formare). schimburilor de
căldură între masa de
aer şi suprafaţa
terestră).

209 Masele de aer cald în raport cu suprafaţa MET.S8. 1 1 cedează căldură 1 primeşte căldură de la 0 ambele a şi b. 0
terestră deasupra căreia se deplasează: suprafeţei terestre. suprafaşa terestră.

210 Masele de aer rece în raport cu suprafaţa MET.S8. 1 1 răcesc suprafaţa 0 preiau căldură de la 0 ambele a şi b. 1
terestră deasupra căreia se deplasează: terestră. suprafaţa terestră.

211 Ce se înţelege prin front atmosferic? MET.S8. 1 1 zona de contact între 1 zona de contact dintre 0 ambele a şi b. 0
două mase de aer cu vântul continental şi
proprietăţi diferite. vântul oceanic.

212 Un front atmosferic poate să apară: MET.S8. 1 1 când o masă de aer 1 când o masă de aer 0 ambele a şi b. 0
cu anumite proprietăţi foarte extinsă se
se deplasează într-o desface în două mase
direcţie şi întâlneşte o de aer cu proprietăţi
masă de aer care diferite..
staţionează,cu
proprietăţi diferite.

213 Un front atmosferic poate să apară: MET.S8. 1 1 când o masă de aer 0 când două mase de 1 ambele a şi b. 0
foarte extinsă se aer cu proprietăţi
desface în două mase diferite se deplasează
de aer cu proprietăţi în sens contrar dar pe
diferite. o direcţie care face
posibilă intrarea lor în
contact.
214 Un front atmosferic poate să apară: MET.S8. 1 1 când două mase de 1 când o masă de aer 0 ambele a şi b. 0
aer cu proprietăţi foarte extinsă se
diferite se deplasează desface în două mase
pe aceeaşi direcţie de aer cu proprietăţi
dar cu viteze diferite; diferite.
cea din spate
având viteza mai
mare va ajunge din
urmă masa de aer din
faţă.

215 Un front atmosferic poate să apară: MET.S8. 1 1 când mai multe mase 1 când o masă de aer 0 ambele a şi b. 0
de aer cu proprietăţi foarte extinsă se
diferite se îndreaptă desface în două mase
spre acelaşi loc de aer cu proprietăţi
geografic intrând în diferite.
contact.

216 Un front atmosferic se destramă atunci MET.S8. 1 1 acţiunea unor curenţi 1 acţiunea unor curenţi 0 ambele a şi b. 0
când: divergenţi şi convergenţi şi
descendenţi ascendenţi determină
determină extinderea respingerea zonei
zonei frontale pe o frontale pe o arie tot
arie tot mai mare. mai mică.

217 Frontul cald apare atunci când: MET.S8. 1 1 o masă de aer rece 0 o masă de aer cald 1 o masă de aer cald 0
care înaintează care înaintează întâlneşte o masă de
întâlneşte o masă de întâlneşte o masă de aer cald care
aer cald. aer rece. staţionează.

218 Frontul rece apare atunci când: MET.S8. 1 1 când o masă de aer 0 când o masă de aer 0 când o masă de aer 1
rece care înaintează cald care înainteazîă rece care înaintează
întâlneşte o masă de întâlneşte o masă de întâlneşte o masă de
aer rece care aer rece. aer cald.
staţionează.

219 Frontul oclus apare în situaţii în care: MET.S8. 1 1 o masă de aer rece 1 o masă de aer cald 0 o masă de aer cald 0
care se deplasează care se deplasează care se deplasează
ajunge din urmă o ajunge din urmă o întâlneşte o masă de
masă de aer cald care masă de aer rece care aer rece care
se deplasează. se deplasează. staţionează.
220 Frontul rece de ordinul I apare la contactul MET.S8. 1 1 masa de aer rece este
unei mase de aer rece cu o masă de aer mai puţin puternică.
cald când:
221 Frontul rece de ordinul II apare la contactul MET.S8. 1 1 masa de aer rece este
unei mase de aer rece cu o masă de aer mai puţin puternică.
cald când:
222 Într-un front cald are loc: MET.S8. 1 1 lunecare ascendentă
a aerului cald
deasupra suprafeţei
frontale a unei mase
de aer rece.
223 Într-un front rece are loc: MET.S8. 1 1 lunecare ascendentă
a aerului cald
deasupra suprafeţei
frontale a unei mase
de aer rece .
224 Frontul staţionar desemnează zona de MET.S8. 1 1 alunecă concomitent
separare a două mase de aer cu de o parte şi de alta a
proprietăţi diferite care: linie frontului,în direcţii
contrare.
225 Norii superiori cirrus se asociază cu: MET.S9. 1 1 vremea rea se află la
o distanţă relativ
mare.
226 Norii superiori cirrocumulus se asociază MET.S9. 1 1 vremae rea se află la
cu: o distanţă relativ
mare.
227 Norii superiori cirrostratus se asociază cu: MET.S9. 1 1 vremae rea se află la
o distanţă relativ
mare.
228 Norii mijlocii altocumulus se asociază cu: MET.S9. 1 1 ploi torenţiale însoţite
de descărcări electrice
şi furtună.
1 masa de aer rece este 0 masa de aer cald este 0
foarte puternică. mai puternică decât
masa de aer rece.
0 masa de aer rece este 1 masa de aer cald este 0
foarte puternică. mai puternică decât
masa de aer rece.
1 lunecare ascendentă 0 lunecare descendentă 0
a aerului rece a aerului cald
deasupra suprafeţei deasupra suprafeţei
frontale a unei mase frontale a unei mase
de aer cald. de aer rece.
0 înlocuirea unei mase 1 înlocuirea unei mase 0
de aer cald care se de aer rece care se
retrage cu o masă de retrage cu o masă de
aer rece care aer cald care
înaintează. înaintează.
1 alunecă concomitent 0 ambele staţioneazaă. 0
de o parte şi de alta a
liniei frontului,în
aceeaşi direcţie.
1 vreme rea în sudul 0 apropierea unui front 0
Europei şi vreme bună cald însoţit de vreme
în nordul ei. rea.
0 vreme rea în sudul 1 apropierea unui front 0
Europei şi vreme bună cald însoţit de vreme
în nordul ei. rea.
0 vreme rea în sudul 0 apropierea unui front 1
Europei şi vreme bună cald însoţit de vreme
în nordul ei. rea.
1 precipitaţii 0 apropierea unui front 0
abundente.scăderea rece însoţit de vreme
vizibilităţii şi bună.
intensificarea vântului.
229 Norii mijlocii altostratus se asociază cu: MET.S9. 1 1 ploi torenţiale însoţite 0 precipitaţii 1 apropierea unui front 0
de descărcări electrice abundente.scăderea rece însoţit de vreme
şi furtună. vizibilităţii şi bună.
intensificarea vântului.

230 Norii inferiori nimbostratus se asociază cu: MET.S9. 1 1 ploi torenţiale,ninsori 1 cerul va deveni senin 0 se apropie un front 0
intense sau viscole, şi vremea va fi bună. cald care va aduce
vânturi cu rafale precipitaţii sub formă
puternice. de ploaie.

231 Norii inferiori stratocumulus se asociază MET.S9. 1 1 ploi torenţiale,ninsori 0 cerul va deveni senin 1 se apropie un front 0
cu: intense sau viscole, şi vremea va fi bună. cald care va aduce
vânturi cu rafale precipitaţii sub formă
puternice. de ploaie.

232 Norii inferiori stratus se asociază cu: MET.S9. 1 1 ploi torenţiale,ninsori 0 cerul va deveni senin 0 se apropie un front 1
intense sau viscole, şi vremea va fi bună. cald care va aduce
vânturi cu rafale precipitaţii sub formă
puternice. de ploaie.

233 Observarea pe cer a norilor inferiori MET.S9. 1 1 vreme bună 0 vreme rea 1 vreme instabilă. 0
cumulonimbus constituie totdeauna un caracterizată prin cer caracterizată prin ploi
indiciu de: senin,vizibilitate foarte torenţiale (adeseori
bună,umiditate grindină), rafale de
scăzută,vânt slab cu vânt puternice,fulgere,
viteză şi direcţie tunete şi trăsnete.
constantă.

234 Care dintre norii de joasă înălţine pot avea MET.S9. 1 1 stratus. 1 stratocumulus. 0 nimbostratus. 0
plafonul atât de jos încât să dea naştere la
ceaţă.

235 Dacă nori se deplasează de la E la W sau MET.S9. 1 1 stabilă. 1 instabilă. 0 rea. 0

de la N la S vremea va fi:
236 Dacă norii se deplasează de la W la E sau MET.S9. 1 1 va fi bună. 0 va fi instabilă. 0 se înrăutăţeşte. 1
de la S la N vremea:
237 Când două straturi de nori situate la MET.S9. 1 1 intensitatea vântului 0 intensitatea vântului 1 vântul îşi păstrează 0
plafoane diferite se deplasează în direcţii va scădea. va creşte. viteza şi direcţia.
distincte (de obicei transversal mult faţă de
altul)se poate spune că:

238 Intensitatea ueni depresiuni atmosferice MET.S9. 1 1 cirrus. 1 stratus. 0 cumulonimbus. 0

este indicată de viteza de deplasare a
norilor:
239 Intensitatea unei depresiuni atmosferice MET.S9. 1 1 se deplasează cu 0 se deplasează cu 1 staţionează. 0
este puternică,când norii cirrus: viteză mică. viteză mare.

240 Intensitatea unei depresiuni atmosferice MET.S9. 1 1 se deplasează cu 1 se deplasează cu 0 staţionează. 0

este mică,când norii cirrus: viteză mică. viteză mare.

241 Când două straturi de nori aflate la înălţimi MET.S9. 1 1 scadă simţitor. 1 crească simţitor. 0 rămână constantă. 0
diferite se deplasează în aceeaşi direcţie
există posibilitatea ca intensitatea vântului
să:

242 Când două straturi de nori aflate la înălţimi MET.S9. 1 1 apară. 0 înceteze. 1 se intensifice. 0
diferite se deplasează în aceeaşi direcţie
există posibilitatea ca ploaia şi ninsoarea
să:

243 Dacă norii se deplasează pe o direcţie MET.S9. 1 1 se îmbunătăţească. 0 să se înrăutăţească. 0 să rămână 1

orientată la stânga în raport cu direcţia în neschimbată.
care bate vântul este de aşteptat ca
vremea să:

244 Când cerul este acoperit de nori groşi şi MET.S9. 1 1 rea va dura o perioadă 1 bună va dura o 0 rea se sfârşeşte şi 0
când vântul continuă să bată cu aceeaşi mai lungă. perioadă mai lungă. apare vremea bună.
intensitate din sectorull estic (SE;E;NE)
există indiciul că vremea:

245 Când cerul este acoperit de nori groşi şi MET.S9. 1 1 rea va dura o perioadă 0 rea va dura o perioadă 1 rea se sfârşeşte şi 0
când vântul continuă să bată cu aceeaşi mai scurtp. mai lungă. apare vremea bună.
intensitate din sectorull estic (SE;E;NE)
există indiciul că vremea:

246 Dacă după apusul soarelui cerul rămâne MET.S9. 1 1 vremea bună să 1 vremea rea să 0 în 24 de ore să să 0
senin,iar vântul suflă slab este probabil ca: rămână neschimbată rămână neschimbată apară precipitaţii
cel puţin 24 de ore. cel puţin 24 de ore. abundente cu vânturi
în rafale.

247 Creşterea rapidă a presiunii atmosferice MET.S9. 1 1 o vreme instabilă. 1 o vreme rea. 0 o vreme bună. 0
indică:
248 Creşterea lentă a presiunii atmosferice MET.S9. 1 1 o vreme stabilă. 1 o vreme rea. 0 o vreme bună. 0
indică:
249 Când presiunea atmosferică este MET.S9. 1 1 foarte rea. 0 foarte bună. 1 instabilă. 0
staţionară şi umiditatea este redusă
vremea este:
250 Scăderea bruscă a presiunii atmosferice MET.S9. 1 1 vreme stabilă. 0 vreme frumoasă cu 0 vânt puternic urmat de 1
este asociată cu: vânt moderat. furtuni violente.
251 Scăderea lentă a presiunii atmosferice MET.S9. 1 1 vreme stabilă. 1 vreme rea. 0 vreme bună. 0
indică:
252 O presiune atmosferică stabilă de 1015 MET.S9. 1 1 rea cu vânt puternic. 0 bună cu vânt moderat. 1 intabilă. 0
mbar indică o vreme:
253 Creşterea şi scăderea alternativă a MET.S9. 1 1 stabilă. 0 instabilă cu tendinţe 0 instabilă cu tendinţe 1
presiunii atmosferice indică o vreme: spre vreme bună. spre vreme rea.
254 Dacă presiunea atmosferică este în jurul MET.S9. 1 1 scăderea intensităţii 0 reducerea 0 ambele a şi b. 1
valorii de 1015 mbar şi începe să crească vântului. precipitaţiilor (ploi
încet, în timp ce temperatura şi umiditatea şi zăpadă).
scad,urmează:

255 Dacă presiunea atmosferică este în jurul MET.S9. 1 1 intensificarea vântului. 0 reducerea 0 ambele a şi b. 1
valorii de 1015 mbar şi începe să scadă precipitaţiilor (ploi
încet, în timp ce temperatura şi umiditatea şi zăpadă).
cresc,urmează:

256 Când presiunea atmosferică are valori MET.S9. 1 1 micşorarea intensităţii 1 creşterea intensităţii 0 vânt constant în 0
joase (998 mbar) creşterea constantă vântului şi direcţiei vântului şi direcţiei intensitate şi direcţie.
prevesteşte: acestuia. acestuia.
257 Când presiunea atmosferică are valori MET.S9. 1 1 vânt puternic (violent) 0 vânt puternic (violent) 0 ambele a şi b. 1
joase (998 mbar) prima creştere care se reduce în care îşi schimbă
consistentă indică: intensitate când direcţia în sens
temperatura scade. contrar.

258 După o vreme caldă şi calmă creşterea MET.S9. 1 1 apariţie unei furtuni 1 păstrarea vremii calde 0 păstrareea ueni vremi 0
temperaturii cu mult peste valorile normale puternice. dar cu călduri toride. stabile pe o perioadă
ale sezonului respectiv are ca urmare: lungă de timp.

259 Înaintea unui front cald presiunea MET.S9. 1 1 scade încet şi 1 staţionează. 0 variază 0
atmosfrică: continuu. nesemnificativ.
260 La trecerea unui front cald presiunea MET.S9. 1 1 scade încet şi 0 staţionează. 1 variază 0
atmosferică: continuu. nesemnificativ.
261 În spatele unui front cald presiunea MET.S9. 1 1 scade încet şi 0 staţionează. 0 variază 1
atmosferică: continuu. nesemnificativ.
262 Înaintea unui front cald vântul: MET.S9. 1 1 se intensifică treptat. 1 continuă să crească în 0 îşi menţine direcţia. 0
intensitate
schimbându-si direcţia
invers.

263 La trecerea unui front cald vântul: MET.S9. 1 1 se intensifică treptat. 0 continuă să crească în 1 îşi menţine direcţia. 0
intensitate
schimbându-si direcţia
invers.
264 În spatele unui front cald vântul: MET.S9. 1 1 se intensifică treptat. 0 continuă să crească în 0 îşi menţine direcţia. 1
intensitate
schimbându-si direcţia
invers.

265 Înaintea unui front cald precipitaţiile: MET.S9. 1 1 la început sunt ploi şi 1 ploile încetează şi 0 devin ploi sau burniţe 0
burniţe uşoare după rămâne burniţa. uşoare,posibil ceaţă.
care scad continuu.

266 La trecerea unui front cald precipitaţiile: MET.S9. 1 1 la început sunt ploi şi 0 ploile încetează şi 1 devin ploi sau burniţe 0
burniţe uşoare după rămâne burniţa. uşoare,posibil ceaţă.
care scad continuu.

267 În spatele unui front cald precipitaţiile sunt: MET.S9. 1 1 la început sunt ploi şi 0 ploile încetează şi 0 devin ploi sau burniţe 1
burniţe uşoare după rămâne burniţa. uşoare,posibil ceaţă.
care scad continuu.

268 Înaintea unui front cald vizibilitatea: MET.S9. 1 1 se reduce treptat. 1 slabă şi uneori ceaţă. 0 moderată la slab, 0
uneori ceaţă.
269 La trecerea unui front cald vizibilitatea: MET.S9. 1 1 se reduce treptat. 0 slabă şi uneori ceaţă. 1 moderată la slab, 0
uneori ceaţă.
270 În spatele unui front slab vizibilitatea: MET.S9. 1 1 se reduce treptat. 0 slabă şi uneori ceaţă. 0 moderată la slab, 1
uneori ceaţă.
271 Înaintea unui front cald temperatura: MET.S9. 1 1 staţionează. 1 creşte uşor. 0 variaţii neînsemnate. 0
272 La trecerea unui front cald temperatura: MET.S9. 1 1 staţionează. 0 creşte uşor. 1 variaţii neînsemnate. 0

273 În spatele unui front cald temperatura: MET.S9. 1 1 staţionează. 0 creşte uşor. 0 variaţii neînsemnate. 1
274 Înaintea unui front cald aspectul cerului MET.S9. 1 1 nori superiori şi 1 nori mijlocii, 0 nori inferiori şi cu 0
este: mijlocii, nebulozitatea nebulozitate mare dezvoltare pe
creşte. verticală,nebulozitate
mare.

275 La trecerea unui front cald aspectul cerului MET.S9. 1 1 nori superiori şi 0 nori mijlocii, 1 nori inferiori şi cu 0
este: mijlocii, nebulozitatea nebulozitate mare dezvoltare pe
creşte. verticală,nebulozitate
mare.

276 În spatele unui front cald aspectul cerului MET.S9. 1 1 nori superiori şi 0 nori mijlocii, 0 nori inferiori şi cu 1
este: mijlocii, nebulozitatea nebulozitate mare dezvoltare pe
creşte. verticală,nebulozitate
mare.

277 Înaintea unui front cald umiditatea aerului: MET.S9. 1 1 creşte lent. 1 creşte repede. 0 foarte înaltă. 0
278 La trecerea unui front cald umiditatea MET.S9. 1 1 creşte lent. 0 creşte repede. 1 foarte înaltă. 0
aerului:
279 În spatele unui front cald umiditatea MET.S9. 1 1 creşte lent. 0 creşte repede. 0 foarte înaltă. 1
aerului:
280 În faţa unui front rece presiunea MET.S9. 1 1 la început scade uşor 1 creşte brusc. 0 continuă să crească 0
atmosferică: şi pe măsura repede la început,apoi
apropierii frontului se mai încet până se
accentuează. stabilizează.

281 La trecerea unui front rece presiunea MET.S9. 1 1 la început scade uşor 0 creşte brusc. 1 continuă să crească 0
atmosferică: şi pe măsura repede la început,apoi
apropierii frontului se mai încet până se
accentuează. stabilizează.

282 În spatele unui front rece presiunea MET.S9. 1 1 la început scade uşor 0 creşte brusc. 0 continuă să crească 1
atmosferică: şi pe măsura repede la început,apoi
apropierii frontului se mai încet până se
accentuează. stabilizează.

283 În faţa unui front rece vântul: MET.S9. 1 1 îşi menţine la început 1 îşi schimbă brusc 0 scade în intensitate şi 0
direcţia şi intensitatea, direcţia şi scade în îşi menţine direcţia.
după care,lângă front intensitate (furtunile
se declanşează furtuni sunt foarte puţin
violente. probabile).

284 La trecerea unui front rece vântul: MET.S9. 1 1 îşi menţine la început 0 îşi schimbă brusc 1 scade în intensitate şi 0
direcţia şi intensitatea, direcţia şi scade în îşi menţine direcţia.
după care,lângă front intensitate (furtunile
se declanşează furtuni sunt foarte puţin
violente. probabile).

285 În spatele unui front rece vântul: MET.S9. 1 1 îşi menţine la început 0 îşi schimbă brusc 0 scade în intensitate şi 1
direcţia şi intensitatea, direcţia şi scade în îşi menţine direcţia.
după care,lângă front intensitate (furtunile
se declanşează furtuni sunt foarte puţin
violente. probabile).
286 Înaintea unui front rece temperatura: MET.S9. 1 1 scade uşor la început 1 scade brusc. 0 scade uşor sau are 0
după care scade variaţii mici dacă sunt
vizibil odată cu ploi.
începerea
precipitaţiilor.

287 La trecerea unui front rece temperatura: MET.S9. 1 1 scade uşor la început 0 scade brusc. 1 scade uşor sau are 0
după care scade variaţii mici dacă sunt
vizibil odată cu ploi.
începerea
precipitaţiilor.

288 În spatele unui front rece temperatura: MET.S9. 1 1 scade uşor la început 0 scade brusc. 0 scade uşor sau are 1
după care scade variaţii mici dacă sunt
vizibil odată cu ploi.
începerea
precipitaţiilor.

289 Înaintea unui front rece aspectul cerului: MET.S9. 1 1 acoperit cu nori 1 acoperit cu nori 0 acoperit cu nori 0
superiori şi nori mijlocii şi uneori cu mijlocii şi inferiori,cu
inferiori pentru frontull nori foarte joşi de tip înseninări parţiale.
rece de ordinulI şi cu nimbostratus.
nori superiori,mijlocii
şi inferiori pentru
frontul rece de ordinul
II.

290 La trecerea unui front rece aspectul MET.S9. 1 1 acoperit cu nori 0 acoperit cu nori 1 acoperit cu nori 0
cerului: superiori şi nori mijlocii şi uneori cu mijlocii şi inferiori,cu
inferiori pentru frontull nori foarte joşi de tip înseninări parţiale.
rece de ordinulI şi cu nimbostratus.
nori superiori,mijlocii
şi inferiori pentru
frontul rece de ordinul
II.
291 În spatele unui front rece aspectul cerului: MET.S9. 1 1 acoperit cu nori 0 acoperit cu nori 0 acoperit cu nori 1
superiori şi nori mijlocii şi uneori cu mijlocii şi inferiori,cu
inferiori pentru frontull nori foarte joşi de tip înseninări parţiale.
rece de ordinulI şi cu nimbostratus.
nori superiori,mijlocii
şi inferiori pentru
frontul rece de ordinul
II.

292 În faţa unui front rece precipitaţiile sunt: MET.S9. 1 1 ploi cu burniţe uşoare 1 ploi torenţiale şi uneori 0 ploi uşoare şi repezi 0
şi ploi abundente grindină şi descărcări din ce în ce mai rare.
lângă front. electrice.

293 La trecerea unui front rece precipitaţiile MET.S9. 1 1 ploi cu burniţe uşoare 0 ploi torenţiale şi uneori 1 ploi uşoare şi repezi 0
sunt: şi ploi abundente grindină şi descărcări din ce în ce mai rare.
lângă front. electrice.

294 În spatele unui front rece precipitaţiile sunt: MET.S9. 1 1 ploi cu burniţe uşoare 0 ploi torenţiale şi uneori 0 ploi uşoare şi repezi 1
şi ploi abundente grindină şi descărcări din ce în ce mai rare.
lângă front. electrice.

295 În faţa unui front rece vizibilitatea este: MET.S9. 1 1 nmoderată la slab şi 1 redusă,îndeosebi în 0 foarte bună. 0
uneori ceaţă timpul ploilor.
296 La trecerea unui front rece vizibilitatea MET.S9. 1 1 nmoderată la slab şi 0 redusă,îndeosebi în 1 foarte bună. 0
este: uneori ceaţă timpul ploilor.
297 În spatele unui front rece vizibilitatea este: MET.S9. 1 1 nmoderată la slab şi 0 redusă,îndeosebi în 0 foarte bună. 1
uneori ceaţă timpul ploilor.
298 Înaintea unui front rece umiditatea aerului MET.S9. 1 1 foarte mare. 1 scade repede. 0 scăzută cu uşoare 0
este : variaţii în timpul
ploilor.

299 La trecerea unui front rece umiditatea MET.S9. 1 1 foarte mare. 0 scade repede. 1 scăzută cu uşoare 0
aerului este : variaţii în timpul
ploilor.
300 În spatele unui front rece umiditatea MET.S9. 1 1 foarte mare. 0 scade repede. 0 scăzută cu uşoare 1
aerului este : variaţii în timpul
ploilor.
1 Ce este şenalul navigabil? HDR 1 1 Porţiunea de fluviu 0 Porţiunea de fluviu 1 Porţiunea de fluviu 0
amenajată în scopul amenajată ăi balizată balizată în scopul
desfăşurării navigaţiei în scopul desfăşurării desfăşurării navigaţiei
în condiţii de siguranţă navigaţiei în condiţii în condiţii de siguranţă
de siguranţă

2 Partea de fluviu amenajată şi balizată în HDR 1 1 Etiajul navigabil şi de 0 Avant-portul unei 0 Şenalul navigabil 1
scopul desfăşurării navigaţiei în condiţii de regularizare ecluze
siguranţă reprezintă:

3 Care sunt gabaritele şenalului HDR 1 1 Adâncime, etiaj, 0 Adâncime, lăţime, 1 Etiaj, lăţime, rază 0
navigabil? rază de curbură rază de curbură de curbură

4 Condiţiile de navigaţie pe şenal HDR 1 1 Etiajul navigabil şi 0 Gabaritele 1 Gabaritele 0

sunt determinate de: de regularizare şi şenalului şi şenalului
cel mai înalt nivel înălţimile libere navigabil şi
navigabil ale paselor gabaritele
navigabile ale ecluzelor
podurilor şi ale
cablurile electrice
aeriene care
traversează
fluviul

5 Ce reprezintă etiajul navigabil şi HDR 1 1 Nivelul cu o 0 Nivelul cu o 1 Nivelul cu o 0

de regularizare (ENR)? durată de 90%, durată de 94%, durată de 96%,
stabilit pentru tot stabilit pentru tot stabilit pentru tot
parcursul parcursul parcursul
navigabil al navigabil al navigabil al
Dunării, pe baza Dunării, pe baza Dunării, pe baza
debitelor debitelor debitelor
observate în observate în observate în
cursul unei cursul unei cursul unei
perioade de 40 perioade de 40 perioade de 40
ani, abstracţie ani, abstracţie ani, abstracţie
facând perioada facând perioada facând perioada
cu gheţuri cu gheţuri cu gheţuri
6 Ce reprezintă cel mai înalt nivel HDR 1 1 Nivelul cu o 1 Nivelul cu o 0 Nivelul cu o 0
navigabil (HNN) ? durată de 1%, durată de 4%, durată de 5%,
stabilit pentru tot stabilit pentru tot stabilit pentru tot
parcursul parcursul parcursul
navigabil al navigabil al navigabil al
Dunării, pe baza Dunării, pe baza Dunării, pe baza
debitelor debitelor debitelor
observate în observate în observate în
cursul unei cursul unei cursul unei
perioade de 40 perioade de 40 perioade de 40
ani, abstracţie ani, abstracţie ani, abstracţie
facând perioada facând perioada facând perioada
cu gheţuri cu gheţuri cu gheţuri

7 Ce reprezintă adâncimea minimă HDR 1 1 Adâncimea 0 Adâncimea 0 Adâncimea 1

a şenalului? asigurată pe asigurată pe asigurată pe
şenal faţă de şenal faţă de şenal faţă de
HNN sau nivelul HNN sau nivelul ENR sau nivelul
maxim de maxim de maxim de
retenţie, în retenţie, în retenţie, în
limitele lăţimii limitele lăţimii limitele lăţimii
minime a maxime a minime a
şenalului şenalului şenalului

8 Ce reprezintă lăţimea minimă a HDR 1 1 Lăţimea şenalului 0 Lăţimea şenalului 0 Lăţimea şenalului 1
şenalului? faţă de HNN sau faţă de ENR sau faţă de ENR sau
nivelul maxim de nivelul maxim de nivelul minim de
retenţie, care retenţie, care retenţie, care
corespunde corespunde corespunde
adâncimii minime adâncimii minime adâncimii minime
a şenalului a şenalului a şenalului
9 Ce reprezintă raza de curbură 1 1 Raza de curbură 1 Raza de curbură 0 Raza de curbură 0
minimă a şenalului? a curbei faţă de a curbei faţă de a curbei faţă de
axul şenalului, axul şenalului, axul şenalului,
raportată la ENR raportată la HNN raportată la
adâncimea
minimă a
şenalului

10 Ce reprezintă înălţimea liberă a 1 1 Distanţa pe 0 Distanţa pe 1 Distanţa pe 0

unei pase navigabile a unui pod? verticală verticală verticală
măsurată faţă de măsurată faţă de măsurată faţă de
ENR sau nivelul HNN sau nivelul ENR sau nivelul
minim de retenţie maxim de retenţie maxim de retenţie
şi partea inferioră şi partea inferioră şi partea inferioră
a suprastructurii a suprastructurii a suprastructurii
podului, în podului, în podului, în
limitele lăţimii limitele lăţimii limitele lăţimii
şenalului din şenalului din şenalului din
pasa navigabilă pasa navigabilă pasa navigabilă

11 Ce reprezintă lăţimea liberă a 1 1 Distanţa pe 1 Distanţa pe 0 Distanţa pe 0

unei pase navigabile a unui pod? orizontală orizontală orizontală
măsurată măsurată măsurată
perpendicular pe perpendicular pe perpendicular pe
axul şenalului axul şenalului axul şenalului
între cele două între cele două între cele două
extremităţi extremităţi extremităţi
proeminente ale proeminente ale proeminente ale
pasei navigabile, pasei navigabile, pasei navigabile,
în funcţie de în funcţie de în funcţie de
adâncimea adâncimea lăţimea minimă a
minimă a maximă a şenalului din
şenalului din şenalului din pasa navigabilă
pasa navigabilă pasa navigabilă
12 Ce reprezintă înălţimea liberă a 1 1 Distanţa pe 1 Distanţa pe 0 Distanţa pe 0
cablurilor aeriene care verticală între verticală între verticală între
traversează fluviul? punctul cel mai punctul cel mai punctul cel mai
de jos al cablului de jos al cablului de jos al cablului
şi HNN sau şi ENR sau şi ENR sau
nivelul maxim de nivelul minim de nivelul maxim de
retenţie, ţinând retenţie, ţinând retenţie, ţinând
seama de seama de seama de
temperatura temperatura temperatura
minimă şi minimă şi minimă şi
maximă a aerului maximă a aerului maximă a aerului
şi de gheaţă şi de gheaţă şi de gheaţă

13 Ce reprezintă lungimea utilă a 1 1 Lungimea de la 0 Lungimea de la 1 Lungimea dintre 0

unei ecluze? porţile din aval porţile din amonte pereţii ecluzei
până la porţile din până la porţile din
amonte aval
14 Ce reprezintă lăţimea utilă a unei 1 1 Distanţa 1 Distanţa dintre 0 Lăţimea sasului 0
ecluze? măsurată între porţile ecluzei
pereţii ecluzei
perpendicular pe
aceştia
15 Ce reprezintă nivelul minim de 1 1 Nivelul mediu din 0 Nivelul cel mai 1 Nivelul cel mai 0
retenţie? bieful amonte al mic din bieful mic din bieful aval
ecluzei amonte al ecluzei al ecluzei

16 Ce reprezintă nivelul maxim de 1 1 Nivelul cel mai 0 Nivelul mediu din 0 Nivelul cel mai 1
retenţie? mare din bieful bieful amonte al mare din bieful
aval al ecluzei ecluzei amonte al ecluzei

17 Ce reprezintă bieful? 1 1 Sectorul de fluviu 0 Sectorul de fluviu 0 Sectorul de fluviu 1

care se află sub cuprins între care se află în
influenţa retenţiei două baraje sau prelungirea
două trepte de sasului ecluzei
cădere succesive
18 Ce reprezintă cascada de 1 1 Sectorul de fluviu 1 Sectorul de fluviu 0 Sectorul de fluviu 0
retenţie? constituit dintr-o care se află sub care se află în
serie de secţiuni influenţa retenţiei prelungirea
de retenţie care sasului ecluzei
se succed fără
întrerupere

19 Nivelul cu o durată de 94% stabilit 1 1 Cel mai înalt nivel 0 Etiajul navigabil şi 1 Adâncimea 0
pentru tot par5cursul navigabil al navigabil de regularizare minimă a
Dunării, pe baza debitelor şenalului
observate în cursul unei perioade
de 40 ani, abstracţie facând
perioada cu gheţuri, reprezintă:

20 Nivelul cu o durată de 1%, stabilit 1 1 Cel mai înalt nivel 1 Etiajul navigabil şi 0 Adâncimea 0
pentru tot parcursul navigabil al navigabil de regularizare minimă a
Dunării, pe baza debitelor şenalului
observate în cursul unei perioade
de 40 ani, abstracţie facând
perioada cu gheţurin reprezintă:

21 Adâncimea sigurată pe şenal, 1 1 Adâncimea 0 Adâncimea 0 Adâncimea 1

faţă de ENR sau nivelul minim de maximă a medie a şenalului minimă a
retenţie, în limitele lăţimii minime şenalului şenalului
a şenalului, reprezintă:
22 Lăţimea şenalului faţă de ENR 1 1 Lăţimea minimă a 1 Lăţimea medie a 0 Lăţimea maximă 0
sau nivelul minim de retenţie care şenalului şenalului a şenalului
corespunde adâncimii minime a
şenalului reprezintă
23 Distanţa pe verticală măsurată 1 1 Înălţimea medie a 0 Înălţimea maximă 0 Înălţimea liberă a 1
faţă de HNN sau nivelul maxim unei pase a unei pase unei pase
de retenţie şi partea inferioră a navigabile a unui navigabile a unui navigabile a unui
suprastructurii podului, în limitele pod pod pod
lăţimii şenalului din pasa
navigabilă, reprezintă:
24 Distanţa pe orizontală măsurată 1 1 Lăţimea medie a 0 Lăţimea maximă Lăţimea liberă a 1
perpendicular pe axul şenalului unei pase a unei pase unei pase
între cele două extremităţi navigabile a unui navigabile a unui navigabile a unui
proeminente ale pasei navigabile, pod pod pod
în funcţie de adâncimea minimă a
şenalului din pasa navigabilă,
reprezintă:

25 Distanţa pe verticală între punctul 1 1 Inălţimea maximă 0 Inălţimea minimă 0 Inălţimea liberă a 1
cel mai de jos al cablului şi HNN a cablurilor a cablurilor cablurilor aeriene
sau nivelul maxim de retenţie, aeriene care aeriene care care traversează
ţinând seama de temperatura traversează traversează fluviul
minimă şi maximă a aerului şi de fluviul fluviul
gheaţă, reprezintă:

26 Lungimea de la porţile din amonte 1 1 Lungimea 0 Lungimea utilă a 0 Lungimea minimă 1

până la porţile din aval ale unei maximă a unei unei ecluze a unei ecluze
ecluze reprezintă: ecluze
27 Distanţa măsurată între pereţii 1 1 Lăţimea utilă a 1 Lăţimea maximă 0 Lăţimea minimă a 0
ecluzei perpendicular pe aceştia, unei ecluze a unei ecluze unei ecluze
reprezintă:
28 Suprafaţa de apă amenajată a 1 1 Bieful 0 Avant-portul 1 Camera ecluzei 0
căii navigabile care se află în ecluzei
prelungirea sasului ecluzei şi care
serveşte la facilitarea condiţiilor
de trecere prin ecluză, la
staţionarea şi aşteptarea navelor
şi convoaielor în vederea
ecluzării, reprezintă

29 Nivelul cel mai mic din bieful 1 1 Nivelul maxim de 0 Nivelul mediu de 1 Nivelul minim de 0
amonte al barajului, reprezintă: retenţie retenţie retenţie
30 Nivelul cel mai mare din bieful 1 1 Nivelul maxim de 1 Nivelul mediu de 0 Nivelul minim de 0
amonte al barajului, reprezintă: retenţie retenţie retenţie
31 Sectorul de fluviu cuprins între 1 1 Sasul 0 Bieful 1 Cascada de 0
două baraje sau două trepte de retenţie
cădere succesive, reprezintă:
32 Încăperea în care se realizează 1 1 Bieful 0 Sasul 1 Cascada de 0
modificare nivelului apei pentru retenţie
trecerea dintr-un bief în altul,
reprezintă:
33 Sectorul de fluviu care se află sub 1 1 Bieful 0 Cascada de 0 Secţiunea de 1
influenţa retenţiei, reprezintă: retenţie retenţie

34 Sectorul de fluviu constituit dintr-o 1 1 Secţiunea de 0 Cascada de 1 Bieful 0

serie de secţiuni de retenţie care retenţie retenţie
se succed fără întrerupere,
reprezintă:
35 Reţeaua hidrografică a bazinului 1 1 120 cursuri de 1 100 cursuri de 0 80 cursuri de apă 0
Dunării cuprinde: apă apă
36 Pe cursul superior al Dunării, 1 1 Râu de câmpie 0 Râu de munte 1 Râu de deal 0
afluenţii au un caracter de:
37 Pe cursul inferior al Dunării, 1 1 Râu de câmpie 1 Râu de munte 0 Râu de deal 0
afluenţii au un caracter de:
38 Prin cunoaşterea nivelurilor de 1 1 Adâncimile la 0 Gabaritele 0 Adâncimile la 1
apă înregistrate pe fluviu, se pot praguri şenalului praguri şi
determina: navigabil gabaritele
şenalului
navigabil
39 Care sunt pericolele caracteristice 1 1 Perioada de 0 Perioada de 1 Perioada de 0
ale nivelurilor apelor Dunării: viitură, perioada viitură, perioada viitură, perioada
de vară şi de etiaj şi de etiaj şi
perioada de iarnă perioada de iarnă perioada cu
gheţuri
40 Variaţiile nivelurilor de apă sunt 1 1 Nivelul minim, 0 Nivelul minim, 1 Nivelul maxim,
caracterizate astfel: nivelul mediu, nivelul maxim, nivelul mediu,
ENR şi HNN ENR şi HNN ENR şi HNN
41 Panta longitudinală de suprafaţă 1 1 Prin împărţirea 1 Prin împărţirea 0 Prin împărţirea 0
se obţine: valorii căderii valorii căderii valorii căderii
fluviale la fluviale lalăţimea fluviale la raza de
lungimea sectorului curbură a
sectorului respectiv sectorului
respectiv respectiv
42 Prin împărţirea valorii căderii 1 1 Viteza curentului 0 Debitul de 0 Panta de 1
fluviale la lungimea sectorului aluviuni suprafaţă
respectiv se obţine:
43 Nivelul minim, nivelul mediu, ENR 1 1 Debitului de 0 Vitezei curentului 0 Nivelurilor de apă 1
şi HNN caracterizează variaţiile: aluviuni

44 Panta longitudinală de suprafaţă 1 1 Variaţiile nivelului 1 Variaţiile vitezei 0 Variaţiile debitului 0

variază în funcţie de: de apă, relieful curentului, relieful de aluviuni,
fundului albiei, fundului albiei, relieful fundului
gheţuri gheţuri albiei, gheţuri

45 Variaţiile nivelului de apă, relieful 1 1 Variaţiile vitezei 0 Variaţiile pantei 1 Variaţiile debitului 0
fundului albiei, gheţurile curentului apei longitudinale de de aluviuni
influenţează: suprafaţă
46 Viteza curentului apei depinde 1 1 Debitului de 0 Panta 1 Regimul 0
de: aluviuni, nivelul longitudinală de gheţurilor, panta
apei, gradul de suprafaţă, nivelul longitudinală de
duritate al apei, gradul de suprafaţă, nivelul
fundului albiei, duritate al apei, gradul de
viteza şi direcţia fundului albiei, duritate al
vântului viteza şi direcţia fundului albiei,
vântului viteza şi direcţia
vântului

47 Vitezele mici ale curentului apei 1 1 Pe axul şenalului 0 La fundul albiei şi 1 La suprafaţa apei 0
se înregistrează: şi în apropierea în apropierea
malurilor malurilor

48 Viteza maximă absolută a 1 1 Aproape de 1 Aproape de 0 Aproape de 0

curentului apei este înregistrată: suprafaţa apei suprafaţa apei suprafaţa apei
sau sub planul sau sub planul sau sub planul
apei până la apei până la apei până la
adâncimea de un adâncimea de adâncimea detrei
picior două picioare picioare

49 Valoarea maximă a vitezei 1 1 Pe cursul inferior 0 Pe cursul mijlociu 0 Pe cursul 1

curentului este înregistrată: al Dunării al Dunării superior al
Dunării
50 Ce reprezintă debitul de aluviuni? 1 1 Cantitatea totală 0 Cantitatea totală 1 Cantitatea totală 0
de particule de particule de particule
solide ce solide ce solide ce
traversează o traversează o traversează o
secţiune de fluviu secţiune de fluviu secţiune de fluviu
într-o unitate de într-o unitate de
timp măsură

51 Cantitatea totală de particule 1 1 Panta de 0 Viteza curentului 0 Debitul de 1

solide ce traversează o secţiune suprafaţă aluviuni
de fluviu într-o unitate de timp,
reprezintă:
52 Debitul de aluviuni se exprimă în: 1 1 Unităţi de 1 Unităţi de 0 Unităţi de forţă pe 0
greutate pe greutate pe metru secundă
secundă
53 Debitul de aluviuni se compune 1 1 Particule în 0 Particule târâte 0 Particule în 1
din: suspensie pe fundul albiei suspensie şi
particule târâte
pe fundul albiei
54 Pe cursul superior al Dunării, 1 1 Nisip grosier 1 Nisip fin 0 Aluviuni de fund 0
aluviunile sunt constituite din:
55 Ce reprezintă "gheaţa la mal"? 1 1 Benzi de gheaţă 1 Benzi de gheaţă 0 Benzi de gheaţă 0
imobile, prinse mobile, prinse de- imobile, prinse la
de-a lungul unuia a lungul unuia suprafaţa apei
sau ambelor sau ambelor
maluri maluri
56 Benzile de gheaţă imobile, prinse 1 1 Gheaţă cristalină 0 Gheaţă la mal 1 Sloiuri 0
de-a lungul unuia sau ambelor
maluri, reprezintă:
57 Ce reprezintă "gheaţa cristalină"? 1 1 Cristale de 0 Cristale de 0 Cristale de 1
gheaţă gheaţă gheaţă
transparente în transparente care transparente în
formă de ace sau plutesc la formă de ace sau
lamele suprafaţa apei şi lamele care
în adâncime plutesc la
suprafaţa apei şi
în adâncime
58 Cristalele de gheaţă transparente 1 1 Gheaţă la mal Cristale de 1 Sloiuri de gheaţă 0
în formă de ace sau lamele care gheaţă
plutesc la suprafaţa apei şi în
adâncime, reprezintă:

59 Ce reprezintă "sloiurile de 1 1 Masă de gheaţă 0 Masă de gheaţă 0 Masă de gheaţă 1

gheaţă"? poroasă şi opacă, poroasă şi opacă, poroasă şi opacă,
formată din formată din formată din
gheţurile gheţurile de la gheţurile
cristaline care maluri care se cristaline care
urcă la suprafaţă desprind şi din urcă la suprafaţa
şi din zăpadă cu zăpadă cu apă apei, din gheţurile
apă de la maluri
carese desprind
şi din zăpadă cu
apă

60 Masă de gheaţă poroasă şi 1 1 Sloiuri de gheaţă 1 Dop de gheaţă 0 Baraj de gheaţă 0

opacă, formată din gheţurile
cristaline care urcă la suprafaţa
apei, din gheţurile de la maluri
carese desprind şi din zăpadă cu
apă, reprezintă:

61 Ce reprezintă "barajul de 1 1 Aglomerarea 0 Aglomerarea 0 Aglomerarea 1

gheaţă"? sloiurilor în zona sloiurilor pe sloiurilor pe toată
malurilor mijlocul apei suprafaţa apei

62 Aglomerarea sloiurilor pe toată 1 1 Dop de gheaţă 0 Baraj de gheaţă 1 Prinderea fluviului 0

lăţimea fluviului reprezintă:
63 Ce reprezintă "prinderea 1 1 Acoperirea 1 Aglomerarea 0 Aglomerarea 0
fluviului"? fluviului cu un fluviului cu un fluviului cu un
strat de gheaţă strat de gheaţă strat de gheaţă
imobil, cu imobil, cu imobil, cu
suprafaţa netedă suprafaţa netedă suprafaţa cu
sau cu îngrămădiri de
îngrămădiri de gheţuri
gheţuri
64 Aglomerarea fluviului cu un strat 1 1 Baraj de gheaţă 0 Prinderea fluviului 1 Dop de gheaţă 0
de gheaţă imobil, cu suprafaţa
netedă sau cu îngrămădiri de
gheţuri, reprezintă:
65 Ce reprezintă "îngrămădirea 1 1 Plăci de gheaţă 0 Plăci de gheaţă 0 Plăci de gheaţă 1
gheţurilor"? alăturate suprapuse
66 Plăcile de gheaţă suprapuse 1 1 Baraj de gheaţă 0 Prinderea fluviului 0 Îngrămădirea 1
reprezintă: gheţurilor
67 Ce reprezintă "fisurarea 1 1 Crăpături care 0 Fisuri care apar 1 Fisuri care apar 0
gheţurilor"? apar în ca urmare a ca urmare a
formaţiunile de schimbării bruşte modificării rapide
gheaţă a temperaturii a nivelului apei
aerului sau
modificării rapide
a nivelului apei

68 Fisurile care apar ca urmare a 1 1 Desprinderea 0 Fisurarea 1 Prinderea fluviului 0

schimbării bruşte a temperaturii gheţurilor gheţurilor
aerului sau modificării rapide a
nivelului apei, reprezintă:
69 Ce reprezintă "dopul de gheaţă"? 1 1 Secţiune 1 Secţiune 0 Secţiune 0
îngustată datorită îngustată datorită îngustată datorită
sloiurilor de fisurării gheţurilor barajelor de
gheaţă sau gheaţă
spargerii
gheţurilor

70 Secţiunea de fluviu îngustată 1 1 Baraj de gheaţă 0 Dop de gheaţă 1 Prinderea fluviului 0

datorită sloiurilor de gheaţă sau
spargerii gheţurilor, reprezintă:
71 Ce reprezintă "zăporul"? 1 1 Secţiune 0 Secţiune 1 Secţiune 0
îngustată prin îngustată sau îngustată prin
aglomerarea temporar aglomerarea
plăcilor de gheaţă obstrucţionată sloiurilor de
prin aglomerarea gheaţă
plăcilor de gheaţă
72 Secţiunea îngustată sau temporar 1 1 Baraj de gheaţă 0 Dop de gheaţă 0 Zăporul 1
obstrucţionată prin aglomerarea
plăcilor de gheaţă, reprezintă:

73 Gabaritele şenalului navigabil 1 1 HNN 0 ENR 1 Nivelul minim de 0

(adâncime, lăţime, rază de retenţie
curbură), pe sectoarele în curgere
liberă, se raportează la:
74 Gabaritele şenalului navigabil 1 1 ENR 0 Nivelul minim de 1 Nivelul maxim de 0
(adâncime, lăţime, rază de retenţie retenţie
curbură), pe sectoarele de
retenţie, se raportează la:
75 Adâncimea minimă recomandată 1 1 35 dm 0 25 dm 1 45 dm 0
a şenalului navigabil, pe
sectoarele în curgere liberă, este:

76 Adâncimea minimă recomandată 1 1 25 dm 0 35 dm 1 45 dm 0

a şenalului navigabil, pe sectorul
de retenţie este:

77 Lăţimea minimă recomandată a 1 1 100-180 m 1 150-180 m 0 140-180 m 0

şenalului navigabil, pe sectorul în
curgere liberă, este:
78 Lăţimea minimă recomandată a 1 1 150 m 0 140 m 0 180 m 1
şenalului navigabil, pe sectorul de
retenţie, este:
79 Lăţimea minimă recomandată a 1 1 100 m 0 80 m 0 60 m 1
şenalului navigabil, canalul Sulina
este:
80 Raza de curbură minimă 1 1 750 m 0 800 m 0 1000 m 1
recomandată pe tot sectorul
Dunării este:
81 Raza de curbură minimă 1 1 500 m 0 750 m 1 800 m 0
recomandată şenalului navigabil
pe sectoarele nefavorabile este:
82 Gabaritele paselor navigabile ale 1 1 HNN 1 Nivelul maxim de 0 ENR 0
podurilor pe sectorul în curgere retenţie
liberă se raportează la:
83 Gabaritele paselor navigabile ale 1 1 HNN 0 Nivelul maxim de 1 ENR 0
podurilor pe sectorul de retenţie retenţie
se raportează la:
84 Lăţimea minimă recomandată a 1 1 180 m 0 150 m 1 120 m 0
paselor navigabile ale podurilor,
pe sectorul de Dunăre până la
Brăila este:
85 Înălţimea minimă recomandată a 1 1 10 m 0 9,5 m 1 9m 0
paselor navigabile ale podurilor,
pe sectorul în curgere liberă este:

86 Înălţimea minimă recomandată a 1 1 8,5 m 0 9,5 m 0 10 m 1

paselor navigabile ale podurilor,
pe sectorul de retenţie este:

87 Pentru înlăturarea efectelor 1 1 Lucrări de 0 Lucrări de 1 Lucrări de apărări 0

negative ale fenomenelor ce canalizare regularizare a malului
caracterizează un curs de apă şi
pentru realizarea condiţiilor
optime de folosire a căii
navigabile se execută un
ansamblu de lucrări numite:

88 Prin regularizarea unui curs de 1 1 Concentrarea 1 Creşterea vitezei 0 Diminuarea 0

apă se poate realiza: curentului într-o curentului depunerilor de
albie unică aluviuni
89 Prin regularizarea unui curs de 1 1 Îndreptarea 0 Rectificarea 1 Consolidarea 0
apă se poate realiza: malurilor malurilor malurilor
90 Prin regularizarea unui curs de 1 1 Accentuarea 0 Diminuarea 0 Eliminarea 1
apă se poate realiza: cursurilor de pe cursurilor cursurilor
traseul navigabil pronunţate de pe pronunţate de pe
traseul navigabil traseul navigabil
91 Prin regularizarea unui curs de 1 1 Creşterea 1 Creşterea 0 Creşterea vitezei 0
apă se poate realiza: adâncimilor în lăţimilor în zona curentului în zona
zona pragurilor pragurilor pragurilor
92 Lucrările de regularizare pot fi 1 1 Trei grupe: 0 Două grupe: 0 Patru grupe: 1
împărţite în: regularizare regularizare regularizare
pentru ape mari, pentru ape mari pentru ape mari,
pentru ape medii şi pentru ape mici pentru ape medii,
şi pentru ape mici pentru ape mici
şi prin ecluzare

93 Regularizarea pentru ape mari 1 1 Limitarea 1 Limitarea 0 Limitarea 0

are ca scop: efectului efectului gheţului efectului
inundaţiilor aluviunilor
94 Regularizarea pentru ape mari se 1 1 Construirea de 0 Construirea de 1 Construirea de 0
realizează prin: epiuri diguri baraje
longitudinale din
pamânt
95 Regularizarea pentru ape medii 1 1 Concentrarea 0 Concentrarea 1 Diminuarea 0
are ca scop: vitezei curentului curentului într-o depunerilor de
albie unică aluviuni
96 Regularizarea pentru ape medii 1 1 Construirea de 1 Construirea de 0 Închiderea 0
se realizează prin: diguri diguri braţelor
longitudinale din longitudinale din secundare
piatră şi piatră
închiderea
braţelor
secundare

97 Regularizarea pentru ape mici are 1 1 Creşterea 0 Creşterea 1 Creşterea razelor 0

ca scop: lăţimilor în zona adâncimilor în de curbură în
pragurilor zona pragurilor zona pragurilor

98 Regularizarea pentru ape mici se 1 1 Construirea de 0 Construirea de 0 Construirea de 1

realizează prin: diguri diguri epiuri
longitudinale din longitudinale din
piatră pământ
99 Regularizarea prin ecluzare are 1 1 Creşterea vitezei 0 Îmbunătăţirea 1 Îmbunătăţirea 0
ca scop: curenţilor condiţiilor de navigaţiei în zona
navigaţie pragurilor
### Regularizarea prin ecluzare se 1 1 Construirea de 0 Construirea de 0 Combinarea 1
realizează prin: diguri epiuri lucrărilor de
longitudinale din regularizare cu
piatră lucrările de
ecluzare
### Consolidările de maluri sunt 1 1 Canalizare 0 Regularizare 1 Construcţie 0
lucrări de:
### Lucrările de dirijare a curentului 1 1 Regularizare 1 Canalizare 0 Construcţie 0
apei sunt lucrări de:
### Lucrările de drapaje şi tăieri de 1 1 Construcţie 0 Canalizare 0 Regularizare 1
meandre sunt lucrări de:
### Epiurile sunt construcţii de: 1 1 Canalizare 0 Regularizare 1 Îndiguire 0
### Digurile longitudinale sunt 1 1 Regularizare 1 Canalizare 0 Amenajare a 0
construcţii de: şenalului
### Pragurile de fund sunt construcţii 1 1 Canalizare 0 Regularizare 1 Amenajare a 0
de: şenalului
### Traversele de închidere sau 1 1 Îndiguire 0 Canalizare 0 Regularizare 1
colmatare a albiei sunt construcţii
de:
### Ce sunt epiurile? 1 1 Construcţii de 1 Construcţii de 0 Construcţii de 0
regularizare regularizare canalizare
aşezate aşezate aşezate
transversal în longitudinal în transversal în
albie albie albie
### Construcţiile de regularizare 1 1 Diguri 0 Praguri de fund 0 Epiuri 1
aşezate transversal în albie sunt: longitudinale

### Forma secţiunii transversale a 1 1 Un pătrat 0 Un triunghi 0 Un trapez 1

unui epiu este:
### Din punct de vedere constructiv, 1 1 Corp şi rădăcină 0 Cap şi corp 0 Cap, corp şi 1
un epiu este format din: rădăcină
### Epiurile normale formează cu 1 1 100º 0 90º 1 75º 0
axul şenalului un unghi de:
### Epiurile care fac un unghi de 90º 1 1 Epiuri înclinate 0 Epiuri normale 1 Epiuri evazate 0
cu axul şenalului se numesc:

### Epiurile care au capul situat în 1 1 Epiuri înclinate 1 Epiuri normale 0 Epiuri evazate 0
aval de poziţia normală pe axul
şenalului se numesc:
### Epiurile pot fi: 1 1 Lungi 1 Medii 0 Maxime 0
### Epiurile pot fi: 1 1 Foarte scurte 0 Scurte 1 Medii 0
### Epiurile sunt considerate ca fiind 1 1 Au lungimea mai 1 Au lungimea mai 0 Au lungimea mai 0
lungi atunci când: mare de 0,25 m mare de 0,30 m mare de 0,35 m
din lăţimea albiei din lăţimea albiei din lăţimea albiei
### Epiurile sunt considerate ca fiind 1 1 Au lungimea 0 Au lungimea mai 0 Au lungimea mai 1
scurte atunci când: maimică de 0,35 mică de 0,30 m mică de 0,25 m
m din lăţimea din lăţimea albiei din lăţimea albiei
albiei
### Ce sunt pragurile de fund? 1 1 Construcţii de 1 Construcţii de 0 Construcţii de 0
regularizare cu ecluzare cu regularizare
ajutorul cărora se ajutorul cărora se pentru dirijarea
limitează limitează curentului
depunerile de depunerile de
aluviuni în albie aluviuni în albie

### Construcţiile de regularizare cu 1 1 Epiuri 0 Praguri de fund 1 Diguri de dirijare 0

ajutorul cărora se limitează
depunerile de aluviuni în albie
sunt:
### Pragurile de fund se construiesc
în general:
a curentului
1 1 Paralel cu diracţia 0 Perpendicular pe 1 Înclinate faţă de 0
curentului direcţia curentului direcţia curentului

### În curbe, pragurile de fund se 1 1 Paralel cu diracţia 0 Înclinate faţă de 1 Perpendicular pe 0

construiesc: curentului direcţia curentului direcţia curentului

### Înălţimea pragurilor de fund este: 1 1 0,4-0,5 din 0 0,3-0,4 din 0 0,1-0,2 din 1
adâncimea adâncimea adâncimea
minimă a apei minimă a apei minimă a apei
### Tăierile de coturi sunt construcţii 1 1 Traseul albiei 0 Traseul albiei 0 Traseul albiei 1
de regularizare care se execută este rectiliniu este amenajat este foarte sinuos
în cazul în care:
### Prin tăierea unui cot se obţine: 1 1 Lungimea 0 Lungimea 1 Lungimea 0
traseului albiei se traseului albiei se traseului albiei
măreşte scurtează devine mai
rectilinie
### Prin tăierea unui cot se obţine: 1 1 Creşterea vitezei 0 Creşterea pantei 1 Creşterea 0
curentuluui de suprafaţă debitului de
aluviuni
### Prin tăierea unui cot se obţine: 1 1 Ridicarea 1 Coborârea 0 Nivelarea 0
fundului albiei fundului albiei fundului albiei
### Pentru a înpiedica formarea de 1 1 Diguri 0 Diguri 0 Praguri de fund şi 1
noi meandre, lucrările de tăieri de longitudinale din longitudinale din lucrări de dirijare
coturi sunt însoţite de: pământ piatră a curentului

### Ce sunt apărările de maluri? 1 1 Construcţii de 0 Construcţii de 1 Construcţii de 0

regularizare, de regularizare, de regularizare, de
protejare a protejare a protejare a
malurilor albiei malurilor albiei malurilor albiei
împotriva acţiunii împotriva acţiunii împotriva acţiunii
vânturilor de erodare sau de degradare
degradare provocată de
provocate de activitatea de
curentul apei, de navigaţie
curgerea sloiurilor
şi de valuri

### Construcţiile de regularizare 1 1 Diguri 0 Traverse 0 Apărări de maluri 1

pentru protejarea malurilor albiei longitudinale
împotriva acţiunii de erodare sau
degradare provocate de curentul
apei, de curgerea sloiurilor şi de
valuri sunt:
### Ce sunt anrocamentele? 1 1 Îngrămădiri de 0 Îngrămădiri de 0 Îngrămădiri de 1
piatră spartă pe blocuri de piatră piatră brută pe
malurile albiei pe malurile albiei malurile albiei
### Îngrămădirile de piatră brută pe 1 1 Diguri 0 Pereuri 0 Anrocamente 1
malurile albiei sunt: longitudinale
### Ce sunt pereurile? 1 1 Construcţii de 0 Construcţii de 0 Construcţii de 1
regularizare regularizare regularizare
pentru dirijarea pentru adâncirea pentru apărarea
curentului albiei malurilor
### Pereurile pot fi: 1 1 Uscate 1 Umede 0 Combinate 0
### Pereurile pot fi: 1 1 Brute 0 Rostuite 1 Nerostuite 0
### Pereurile rostuite pot fi: 1 1 Simple 1 Complexe 0 Combinate 0
### Pereurile rostuite pot fi: 1 1 Duble 1 Triple 0 Combinate 0
### Ce sunt digurile longitudinale? 1 1 Construcţii de 0 Construcţii de 1 Construcţii de 0
regularizare care regularizare care regularizare care
urmăresc ca urmăresc ca urmăresc ca
dirijarea dirijarea dirijarea curgerii
curentului şi curentului şi şi conturarea
conturarea conturarea malurilor să se
malurilor să se malurilor să se facă neuniform şi
facă discontinuu facă scontinuu discontinuu cu
cu turbioane şi fără turbioane şi turbioane şi
curenţi curenţi curenţi
transversali transversali transversali

### În raport cu epiurile, digurile 1 1 Schimbă evoluţia 0 Schimbă esenţial 0 Nu schimbă 1

longitudinale sunt construcţii de morfologică a evoluţia esenţial evoluţia
regularizare care: patului albiei morfologică a morfologică a
patului albiei patului albiei
### Influenţa digurilor longitudinale se 1 1 4-5 ori lungimea 0 2-3 ori lungimea 0 numai pe 1
resimte pe o distanţă de: construcţiei construcţiei lungimea
construcţiei
### Digurile longitudinale se 1 1 Traverse 0 Praguri de fund 0 Epiuri 1
construiesc numai în acele
sectoare în care nu se pot
construi:
### Dacă digul longitudinal este 1 1 Cap şi corp 0 Corp şi rădăcină 1 Cap şi rădăcină 0
încastrat în mal, atunci este
compus din:
### Dacă digul longitudinal este astfel 1 1 Cap, corp şi 1 Cap şi rădăcină 0 Corp şi rădăcină 0
construit încât o parte este rădăcină
încastrată în mal şi cealaltă este
liberă, atunci este compus din:

### În sectoarele în care fundul albiei 1 1 Piatră 1 Nuiele combinate 0 Fascine 0

este stabil, digurile longitudinale cu piatră combinate cu
se construiesc din: piatră

### Digurile longitudinale se 1 1 Fundul albiei este 0 Fundul albiei este 1 Fundul albiei este 0
construiesc din piatră în instabil stabil stâncos
sectoarele în care:
### În sectoarele în care fundul albiei 1 1 Piatră 0 Nuiele combinate 1 Fascine 0
este instabil, digurile longitudinale cu piatră combinate cu
se construiesc din: piatră

### Digurile longitudinale se 1 1 Fundul albiei este 0 Fundul albiei este 1 Fundul albiei este 0
construiesc din nuiele combinate stabil instabil stâncos
cu piatră în sectoarele în care:

### Când au rol de apărare împotriva 1 1 Submersibile 0 Nesubmersibile 1 Combinate 0

inundaţiilor, digurile longitudinale
se construiesc:
### Ce rol au construcţiile de 1 1 De a închide 1 De a mări viteza 0 De a adânci albia 0
închidere a albiei şi traversele? braţele curentului
secundare
### Ce rol au construcţiile de 1 1 De a consolida 1 De a consolida 0 De a consolida 0
închidere a albiei şi traversele? digurile epiurile pragurile de fund
longitudinale
### Din punct de vedere constructiv, 1 1 Digurile 0 Epiurile 1 Pragurile de fund 0
construcţiile de închidere a albiei longitudinale
şi traversele se realizează la fel
ca la:
### Ce reprezintă canalizarea 1 1 Amenajarea 1 Construirea de 0 Construirea de 0
cursurilor de apă? cursurilor de apă ecluze baraje
în regim barat
### Amenajarea cursurilor de apă în 1 1 Construirea de 0 Regularizarea 0 Canalizarea 1
regim barat reprezintă: baraje cursurilor de apă cursurilor de apă
### Canalizarea cursurilor de apă 1 1 Construirea unui 0 Construirea unui 1 Construirea unor 0
presupune: complex complex de baraje
hidroelectric lucrări
hidrotehnice
### Canalizarea are ca scop: 1 1 Transformarea 1 Transformarea 0 Transformarea 0
curgerii naturale curgerii în trepte curgerii în trepte
cu pantă intr-o curgere intr-o curgere
continuă, într-o naturală cu pantă naturală cu pantă
curgere în trepte continuă lină
### Canalizarea cursurilor de apă se 1 1 Energetice 1 Hidraulice 0 Hidroelectrice 0
face în scopuri:
### Canalizarea cursurilor de apă se 1 1 De exploatare 0 De navigaţie 1 De întreţinere a 0
face în scopuri: portuară şenalului
### Canalizarea cursurilor de apă se 1 1 De irigaţie 1 Hidraulice 0 De întreţinere a 0
face în scopuri: şenalului
### Prin canalizarea unui curs de apă 1 1 Creşterea 1 Creşterea vitezei 0 Creşterea razelor 0
se obţin următoarele avantaje: gabaritelor curentului de curbură
şenalului minime
navigabil
### Prin canalizarea unui curs de apă 1 1 Mărirea şi 0 Micşorarea 0 Micşorarea şi 1
se obţin următoarele avantaje: uniformizarea vitezei curentului uniformizarea
vitezei curentului vitezei curentului
### Prin canalizarea unui curs de apă 1 1 Realizarea unui 1 Realizarea unui 0 Realizarea unui 0
se obţin următoarele avantaje: traseu de traseu de traseu de
navigaţie navigaţie eficient navigaţie rectiliniu
economic
### Creşterea gabaritelor şenalului 1 1 Regularizării unui 0 Canalizarea unui 1 Întreţinerea unui 0
navigabil, micşorarea şi curs de apă curs de apă curs de apă
uniformizarea vitezelor de
scurgere şi realizarea unui traseu
de navigaţie economic, sunt
avantajele care se obţin ca
urmare a:

### Dezavantajele canalizării unui 1 1 Limitarea 1 Mărirea 0 Capacitate de 0

curs de apă sunt: capacităţii de capacităţii de trafic realizată
trafic a cursului trafic a cursului numai prin dirijare
de apă de apă
### Dezavantajele canalizării unui 1 1 Micşorarea 0 Mărirea timpului 1 Realizarea unui 0
curs de apă sunt: timpului de de parcurgere a timp mediu de
parcurgere a traseului parcurgere a
traseului traseului
### Dezavantajele canalizării unui 1 1 Condiţii grele de 1 Condiţii uşoare 0 Navigaţie numai 0
curs de apă sunt: navigaţie pe de navigaţie pe supravegheată
lacurile de lacurile de pe lacurile de
acumulare, în caz acumulare, în caz acumulare, în caz
de furtună de furtună de furtună
### Limitarea capacităţii de trafic a 1 1 Regularizării unui 0 Canalizării unui 1 Întreţinerii unui 0
cursului de apă, mărirea timpului curs de apă curs de apă curs de apă
de parcurgere a traseului în
condiţii grele de navigaţie pe
lacurile de acumulare, în caz de
furtună, reprezintă dezavantajele:

### Lucrările hidrotehnice care se 1 1 Digurile de 1 Diguri 0 Epiurile 0

execută pentru canalizarea dirijare a longitudinale din
cursurilor de apă sunt: curentului sau de pământ
consolidare a
malurilor
### Lucrările hidrotehnice care se 1 1 Pragurile de fund 0 Barajele 1 Traversele 0
execută pentru canalizarea
cursurilor de apă sunt:
### Lucrările hidrotehnice care se 1 1 Tăieri de coturi 0 Traverse 0 Ecluze 1
execută pentru canalizarea
cursurilor de apă sunt:
### Digurile de dirijare sau 1 1 Regularizarea 0 Canalizarea 1 Întreţinerea 0
consolidare a malurilor, barajele cursurilor de apă cursurilor de apă cursurilor de apă
şi ecluzele reprezintă lucrările
hidrotehnice care se execută
pentru:
### Gruparea mai multor lucrări 1 1 Un complex 0 Un nod 1 Un ansamblu 0
hidrotehnice la un loc formează: hidrotehnic hidrotehnic hidrotehnic
### Ce reprezintă barajul? 1 1 O construcţie 1 O construcţie 1 O construcţie 0
dispusă dispusă dispusă
transversal pe longitudinal faţă perpendicular pe
cursul de apă de cursul de apă cursul de apă
### Care este rolul barajului? 1 1 Micşorarea 0 Creşterea 0 Creşterea vitezei 0
nivelului apei nivelului apei curentului
### Construcţia dispusă transversal 1 1 Ecluza 0 Barajul 1 Centrala 0
pe cursul de apă şi care este hidroelectrică
destinată ridicării nivelului apei
este:
### După felul construcţiei, barajele 1 1 Din piatră 0 Fortificate 0 Masive 1
pot fi:
### După felul construcţiei, barajele 1 1 Din beton 0 Arcuite 1 Rectilinii 0
pot fi:
### După felul construcţiei, barajele 1 1 Din piatră 0 Rectilinii 0 Cu contraforţă 1
pot fi:
### Ce reprezintă barajele 1 1 Barajele peste 0 Barajele care 1 Barajele 0
deversante? care apa nu trece permit trecerea inundabile
apei peste o
anumită parte a
lor
### Ce reprezintă barajele 1 1 Barajele care 0 Barajele peste 1 Barajele 0
nedeversante? permit trecerea care apa nu trece inundabile
apei peste o
anumită parte a
lor
### Barajele care permit trecerea apei 1 1 Baraje 0 Baraje 1 Baraje inundabile 0
peste o anumită parte a lor se nedeversante deversante
numesc:
### Barajele peste care apa nu trece 1 1 Baraje 1 Baraje 0 Baraje inundabile 0
se numesc: nedeversante deversante
### Ce reprezintă ecluzele? 1 Contrucţiile 0 Contrucţiile 1 Contrucţiile 0
hidrotehnice cu hidrotehnice cu hidrotehnice cu
ajutorul cărora se ajutorul cărora se ajutorul cărora se
realizează realizează realizează
trecerea navelor trecerea navelor trecerea navelor
pe un curs de pe un curs de pe un curs de
apă în curgere apă amenajat în apă cu amenajări
liberă regim barat de maluri

### Contrucţiile hidrotehnice cu 1 1 Barajele 0 Ecluzele 1 Centralele 0

ajutorul cărora se realizează hidroelectrice
trecerea navelor pe un curs de
apă amenajat în regim barat sunt:

### O ecluză navigabilă este alcătuită 1 1 Camera ecluzei, 0 Camera ecluzei, 0 Camera ecluzei, 1
din: pereţii ecluzei şi pereţii ecluzei şi capetele ecluzei
capetele ecluzei porturile de şi porturile de
aşteptare aşteptare
### Ce reprezintă sasul ecluzei? 1 1 Încăperea în care 0 Încăperea în care 1 Încăperea în care 0
se acumulează se realizează se realizează
apa modificarea modificarea
nivelului apei vitezei curentului
apei

### Încăperea în care se realizează 1 1 Barajul 0 Sasul 1 Centrala 0

modificarea nivelului apei, hidroelectrică
reprezintă:
### Ce reprezintă capetele ecluzei? 1 1 Pereţii ecluzei 0 Părţile extreme 0 Părţile extreme 1
ale ecluzei prin ale ecluzei prin
care intră apa care se face
intrarea şi ieşirea
navelor
### Părţile extreme ale ecluzei prin 1 1 Pereţii ecluzei 0 Capetele ecluzei 1 Porturile de 0
care se face intrarea şi ieşirea aşteptare
navelor, sunt:
### Din punct de vedere constructiv, 1 1 Ecluze cu un sas 1 Ecluze cu două 0 Ecluze cu trei 0
ecluzele pot fi: şi cu un cap sasuri şi cu un sasuri şi cu un
intermediar cap intermediar cap intermediar
### Din punct de vedere constructiv, 1 1 Ecluze alăturate 0 Ecluze gemene 1 Ecluze în 0
ecluzele pot fi: continuare
### Din punct de vedere constructiv, 1 1 Ecluze în 0 Ecluze în trepte 1 Ecluze alăturate 0
ecluzele pot fi: continuare
### Din punct de vedere constructiv, 1 1 Ecluze adânci 0 Ecluze puţ 1 Ecluze foarte 0
ecluzele pot fi: adânci
### Suprafeţele de apă protejate cu 1 1 Porturile de 0 Porturile de 0 Porturile de 1
diguri care au rolul de a permite acostare ancorare aşteptare
staţionarea în siguranţă a
navelor, convoaielor ce urmează
a fi ecluzate, reprezintă:
### Pământul este un material de 1 1 Construcţia 0 Construcţia 0 Construcţia 1
contrucţie folosit în special epiurilor traverselor digurilor
pentru:
### Unul dintre materialele utilizate la 1 1 Pământul 0 Piatra 1 Lemnul 0
lucrările pe scară largă este:
### Lemnul, în combinaţie cu piatra 1 1 Epiuri 0 Traverse 0 Consolidări de 1
se utilizează la următoarele maluri
construcţii:
### Ce reprezintă "Buletinul 1 1 O publicaţie 0 O publicaţie 1 O publicaţie 0
hidrometeorologic al Dunării"? editată editată zilnic de editată lunar de
săptămânal de A.F.D.J. Galaţi A.F.D.J. Galaţi
A.F.D.J. Galaţi
### Buletinul hidrometeorologic 1 1 Directivele UE 0 Convenţia STCW 0 Recomandările 1
pentru Dunăre este o publicaţie Comisiei Dunării
editată în conformitate cu:
### Buletinul hidrometeorologic 1 1 Adâncimile 1 Adâncimile 0 Adâncimile 0
pentru Dunăre conţine minime la praguri minime la praguri minime la praguri
următoarele date: pe Dunărea pe Dunărea pe braţele
fluvială şi braţele fluvială secundare
secundare

### Buletinul hidrometeorologic 1 1 Tendinţa apelor 0 Tendinţa apelor 1 Tendinţa apelor 0

pentru Dunăre conţine Dunării pentru 24 Dunării pentru Dunării pentru
următoarele date: de ore la staţiile următoarele 2 zile următoarele 3 zile
hidrometrice la staţiile la staţiile
Giurgiu, hidrometrice hidrometrice
Cernavodă şi Giurgiu, Giurgiu,
Brăila Cernavodă şi Cernavodă şi
Brăila Brăila