Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Intrebare Secţiune Tip Dificulta URL Explicatii Raspuns 1 URL Data Raspuns 2 URL Data Raspuns 3 URL Data
te
1. Din punct de vedere al materialului folosit la MAR.S1. 1 1 parâmele vegetale. 1 parâmele răsucite(garline) 0 parâmele simple (lanţane) 0
confecţionarea parâmelor,una din categoriile
incluse în această clasificare o reprezintă:
2. Din punct de vedere al modului de MAR.S1. 1 1 parâme împletite 1 parâmele vegetale. 0 parâmele sintetice 0
confecţionare al parâmelor,una din
categoriile incluse în acestă clasificare o
reprezintă:
5. Caracteristicile parâmelor sunt: MAR.S1. 1 1 grosimea flotabilitatea, 0 grosimea,greutatea, rezistenţa, 1 grosimea, flotabilitatea, 0
greutatea,rezistenţa, elasticitatea. flexibilitatea, elasticitatea. greutatea, elasticitatea,asieta.
6. Parâmele metalice se împart în trei categorii MAR.S1. 1 1 parâme rigide,parâme 0 parâme rigide,parâme 1 parâme semirigide,parâme 0
astfel: semiflexibile,parâme nerigide. semiflexibile,parâme flexibile. semiflexibile,parâme flexibile.
7. Păstrarea parâmelor vegetale se face MAR.S1. 1 1 razele solare 0 umezeală 1 nu trebuie măsuri speciale pentru 0
ferindu-se de : păstrare.
8. Parâmele sintetice trebuie ferite de: MAR.S1. 1 1 razele solare 1 de apa de mare 0 nu trebuie aplicate măsuri 0
speciale
9. Elementul de bază din structura oricărei MAR.S1. 1 1 şuviţa. 0 firul . 1 lanţana 0
parâme este:
10. Parâmele simple se numesc şi: MAR.S1. 1 1 garline. 0 lanţane. 1 cordoane 0
11. Parâmele răsucite se numesc şi: MAR.S1. 1 1 garline. 1 lanţane. 0 gaşe 0
12. Mai multe fire răsucite între ele formează: MAR.S1. 1 1 o şuviţă. 0 o lanţană 0 o sfilaţă 1
13. Mai multe sfilaţe,răsucite între ele,formează: MAR.S1. 1 1 o şuviţă. 1 o lanţană 0 un cordon. 0
14. Mai multe şuviţe răsucite între le formează: MAR.S1. 1 1 un garlin. 0 un cordon. 0 o lanţană. 1
15. Mai multe parâme simple formează: MAR.S1. 1 1 un garlin. 0 un cordon. 1 o lanţană. 0
16. Mai multe cordoane răsucite formează: MAR.S1. 1 1 un garlin. 1 un cordon. 0 o lanţană. 0
17. Cum se măsoară grosime unei parâme? MAR.S1. 1 1 prin măsurarea circumferinţei ei 1 prin măsurarea sarcinii la care se 0 prin măsurarea greutătţii în 0
rupe parâma kilograme a unui metru liniar din
parâma respectivă
18. Cum se măsoară greutatea unei parâme? MAR.S1. 1 1 prin măsurarea circumferinţei ei 0 prin măsurarea sarcinii la care se 0 prin măsurarea greutăţii în 1
rupe parâma kilograme a unui metru liniar din
parâma respectivă
19. Cum se măsoară rezistenţa unei parâme? MAR.S1. 1 1 prin măsurarea circumferinţei ei 0 prin măsurarea sarcinii la care se 1 prin măsurarea greutăţii în 0
rupe parâma kilograme a unui metru liniar din
parâma respectivă
20. Ce reprezintă fexibilitatea unei parâme? MAR.S1. 1 1 capacitatea ei de a se întinde sub 0 capacitatea ei de a se îndoi uşor 1 sarcina la care parâma se rupe 0
acţiunea unei sarcini oarecare şi fără a-şi modifica structura
de a reveni la situaţia iniţială în interioară şi fără a-şi pierde din
momentul încetării tracţiunii. rezistenţă
21. Ce reprezintă elasticitatea unei parâme? MAR.S1. 1 1 capacitatea ei de a se întinde sub 1 capacitatea ei de a se îndoi uşor 0 sarcina la care parâma se rupe 0
acţiunea unei sarcini oarecare şi fără a-şi modifica structura
de a reveni la situaţia iniţială în interioară şi fără a-şi pierde din
momentul încetării tracţiunii. rezistenţă
22. Ce este o saulă? MAR.S1. 1 1 o lanţană cu circumferinţa de 40- 0 o parâmă cu grosimea de 15-40mm 1 o lanţană subţire de 7-8mm. 0
180 mm,folosită la legarea
ambarcaţiunilor mici
23. Parâmele metalice rigide se folosesc: MAR.S1. 1 1 la balansine,la legarea navelor şi 0 la manevre fixe.,pentru arboradă şi 1 la curenţii bigilor,la palancuri,la 0
la unele manevre curente coş. remorci
24. Parâmele metalice semirigide se folosesc: MAR.S1. 1 1 la balansine,la legarea navelor şi 1 la manevre fixe.,pentru arboradă şi 0 la curenţii bigilor,la palancuri,la 0
la unele manevre curente coş. remorci
25. Parâmele metalice flexibile se folosesc: MAR.S1. 1 1 la balansine,la legarea navelor şi 0 la manevre fixe.,pentru arboradă şi 0 la curenţii bigilor,la palancuri,la 1
la unele manevre curente coş. remorci
26. Cum se face primirea parâmelor la bord? MAR.S1. 1 1 în cutii închise etanş. 0 pe bază de recepţie. 1 nu există nic o regulă. 0
27. Ce trebuie verificat la primirea parâmelor MAR.S1. 1 1 culoarea 0 calitatea zincării. 1 mirosul 0
metalice la bord ?
28. Ce trebuie verificat la primirea parâmelor MAR.S1. 1 1 culoarea şi mirosul 1 calitatea zincării. 0 să nu fie îndoite 0
vegetale la bord?
29. Unde se păstrează parâmele pentru uzul MAR.S1. 1 1 în magazii 0 pe punte. 1 într-un coferdam 0
curent?
30. La parâmele vegetale şi sintetice MAR.S1. 1 1 greutatea 0 grosimea 1 rezistenţa 0
circumferinţa ei reprezintă:
31. La parâmele metalice, prin diametrul MAR.S1. 1 1 grosimea 1 greutatea 0 rezistenţa 0
secţiunii se măsoară:
32. Greutatea în kilograme a unui metru liniar MAR.S1. 1 1 grosimea parâmei 0 greutatea parâmei 1 rezistenţa parâmei 0
de parâmă reprezintă:
33. Sarcina la care parâma se rupe reprezintă: MAR.S1. 1 1 grosimea parâmei 0 greutatea parâmei 0 rezistenţa parâmei 1
34. Capacitatea parâmei de a se îndoi,fără a-şi MAR.S1. 1 1 flexibilitatea parâmei 1 greutatea parâmei 0 rezistenţa parâmei 0
modifica structura interioară,reprezintă:
35. Capacitatea parâmei de a se întinde sub MAR.S1. 1 1 flexibilitatea parâmei 0 greutatea parâmei 0 elesticitatea parâmei 1
acţiunea unei sarcini oarecare şi de a reveni
la situaţia iniţială în momentul încetării
tracţiunii reprezintă:
36. Ce se înţelege prin "bătaia parâmei"? MAR.S1. 1 1 separara firelor după lungime şi 0 îndepărtarea materialelor străine 1 operaţiunea prin care firele sunt 0
eliberarea produsului secundar din materia primă. răsucite
numit stupă.
37. Ce se înţelege prin "pieptănarea parâmei"? MAR.S1. 1 1 separarea firelor după lungime şi 1 îndepărtarea materialelor străine 0 operaţiunea prin care firele sunt 0
eliberarea produsului secundar din materia primă. răsucite
numit stupă
38. Ce se înţelege prin "toarcerea parâmei"? MAR.S1. 1 1 separarea firelor după lungime şi 0 îndepărtarea materialelor străine 0 operaţiunea prin care firele sunt 1
eliberarea produsului secundar din materia primă. răsucite spre dreapta
numit stupă
39. Din ce sunt confeţionate parâmele metalice? MAR.S1. 1 1 din fire de cânepă,in,bumbac,iută 0 din fire de sârmă de oţel zincat cu 1 din fire de capron,relon,nailon, 0
grosimi de 0,2-0,6mm polipropilenă
40. Din ce sunt confecţionate parâmele vegetale? MAR.S1. 1 1 din fire de cânepă,in,bumbac,iută 1 din fire de sârmă de oţel zincat cu 0 din fire de capron,relon,nailon, 0
grosimi de 0,2-0,6mm polipropilenă
41. Din ce sunt confecţionate parâmele sintetice? MAR.S1. 1 1 din fire de cânepă,in,bumbac,iută 0 din fire de sârmă de oţel zincat cu 0 din fire de capron,relon,nailon, 1
grosimi de 0,2-0,6mm polipropilenă
42. Imaginea de mai jos reprezintă: MAR.S1. 1 1 imagini\mar_00 o secţiune printr-o parâmă 0 o secţiune prntr-o parâmă metalică. 1 o secţiune printr-o parâmă 0
1.jpg vegetală sintetică
43. Ce sunt parâmele de manilă? MAR.S1. 1 1 parâme vegetale confecţionate din 0 parâme vegetale confecţionate din 1 parâme vegetale confecţionate 0
fire lungi de cânepă fibrele unui bananier din frunzele unui cactus
53. La ce sunt folosite parâmele de cânepă? MAR.S1. 1 1 la confecţionarea manevrelor 1 la confecţionarea baloanelor şi 0 la confecţionarea saulelor la 0
curente,la bărci şi la arboradă paietelor ambarcaţiuni sport şi de
agrement
54. La ce sunt folosite parâmele de bumbac? MAR.S1. 1 1 la confecţionarea manevrelor 0 la confecţionarea baloanelor şi 0 la confecţionarea saulelor la 1
curente,la bărci şi la arboradă paietelor ambarcaţiuni sport şi de
agrement
55. Parâmele de cocos sunt folosite la MAR.S1. 1 1 nu 1 da 0 uneori 0
confecţionarea manevrelor curente?
56. Parâmele de cocos sunt folosite la MAR.S1. 1 1 nu 0 da 1 uneori 0
confecţionarea baloanelor şi paietelor?
69. Ce este merlinul? MAR.S1. 1 1 o lanţană de 40-80mm grosime 0 o parâmă cu grosimea de 100- 0 o lanţană subţire de 7-8mm 1
folosită la legarea navelor mici 620mm folosită la legarea sau folosită la înfăşurări şi patronări
remorcarea navei de parâme groase
70. Ce este grandeea? MAR.S1. 1 1 o lanţană cu circumferinţa de 25- 1 o parâmă cu grosimea de 100- 0 o lanţană subţire de 7-8mm 0
120mm 620mm folosită la legarea sau folosită la înfăşurări şi patronări
remorcarea navei de parâme groase
71. Ce este saula? MAR.S1. 1 1 o lanţană de 40-80mm grosime 0 o parâmă cu grosimea de 100- 0 o parâmă cu grosimea de 15- 1
folosită la legarea navelor mici 620mm folosită la legarea sau 40mm folosită la bandulă sau la
remorcarea navei pavilion.
72. Ce este lusinul? MAR.S1. 1 1 o lanţană de 40-80mm grosime 0 o lanţană mai fină decât merlinul, 1 o parâmă cu grosimea de 15- 0
folosită la legarea navelor mici folosită la patronări şi înfăşurări 40mm folosită la bandulă sau la
fine. pavilion.
73. Sunt parâme metalice rigide, parâmele de : MAR.S1. 1 1 6x37 şi 6x61 0 6x12 şi 6x24 0 6x7 şi 6x19 1
74. Sunt parâme metalice semirigide, parâmele MAR.S1. 1 1 6x37 şi 6x61 0 6x12 şi 6x24 1 6x7 şi 6x19 0
de :
75. Sunt parâme metalice flexibile,parâmele de: MAR.S1. 1 1 6x37 şi 6x61 1 6x12 şi 6x24 0 6x7 şi 6x19 0
87. Care dintre afirmaţiile de mai jos este MAR.S2. 1 1 tacheţii sunt piese metalice 0 tacheţii sunt piese metalice în 1 tacheţii sunt piese metalice de 0
adevărată? formate din două coloane formă de T,montate pe punte,pe ghidare a parâmelor cu minimum
cilindrice care servesc la luarea copastie şiservesc pentru luarea de frecare.
voltelor la parâmele date ca voltelor la parâme mai subţiri
legături la mal
88. Care dintre afirmaţiile de mai jos este MAR.S2. 1 1 turnicheţii sunt piese metalice în 0 turnicheţii sunt piese metalice de 1 turnicheţii sunt piese metalice 0
adevărată? formă de T,ce se folosesc la ghidare a parâmelor cu minimum pentru agăţat
luarea voltelor la diverse parâme de frecare lanţuri,parâmevegetale şi sârme.
89. Care este regula generală pentru MAR.S2. 1 1 parâmele răsucite spre stânga se 0 nu există o regulă pentru 0 parâmele răsucite spre stânga se 1
desfăşurarea unei parâme vegetale? desfăşoară spre stânga desfăşurarea parâmelor desfăşoară spre dreapta.
90. Care este regula generală pentru MAR.S2. 1 1 parâmele răsucite spre dreapta se 1 nu există o regulă pentru 0 parâmele răsucite spre dreapta se 0
desfăşurarea unei parâme vegetale? desfăşoară spre stânga desfăşurarea parâmelor desfăşoară spre dreapta
91. Ce se înţelege prin lucrări de matelotaj? MAR.S2. 1 1 lucrări marinăreşti ce se execută 0 lucrări marinăreşti ce se execută la 1 lucrări marinăreşti ce se execută 0
la bord,constând în curăţirea de bord pentru mânuirea la bord constând în acoperirea cu
rugină a suprafeţelor parâmelor,efectuarea nodurilorşi vopsea a suprafeţelor
împletiturilor.
92. Macaralele în marinărie sunt: MAR.S2. 1 1 dispozitive de genul scripeţilor 1 instalaţii de forţă prevăzute cu 0 instalaţii compuse dintr-un 0
folosite pentru ridicarea unor cabină şi panou de comandă ansanmblu de grinzi metalice
greutăţi sau pentru schimbarea sudate sau nituite aflate pe nave
direcţiei de tracţiune a unei
parâme
93. Părţile componente ale unei macarale sunt: MAR.S2. 1 1 căpăţâna,raiul,sbirul 1 căpăţâna,raiul,troliul. 0 căpăţâna,raiul,spiraiul 0
94. Palancurile sunt: MAR.S2. 1 1 dispozitive compuse din una sau 1 instalaţii compuse din grinzi de oţel 0 ansamble alcătuite din mai multe 0
mai multe macarale cu câte unul sudate sau îmbinate prin nituire. bigi sau cranice folosite la
sau mai multe raiuri,prin care se ridicarea de greutăţi şi
trece o parâmă denumită curent deschiderea capacelor de
magazii.
95. Mandarul simplu este: MAR.S2. 1 1 dispozitiv de ridicat alcătuit din 0 dispozitiv de ridicat alcătuit dintr-o 1 dispozitiv de ridicat alcătuit 0
două macarale duble macara fixă prin care trece o dintr-o macara mobilă prin care
parâmă. trece un curent.
96. Mandarul dublu este format din : MAR.S2. 1 1 două macarale mobile cu câte 0 două macarale una fixă şi cealaltă 1 două macarale mobile şi un 0
două raiuri. mobilă şi un curent care are un curent care are un capăt fix şi
capăt fix şi celălalt trâgător. celălalt trăgător.
97. Macaraua alunecătoare este: MAR.S2. 1 1 o macara care alunecă pe o şină 0 o macara simplă care alunecă pe un 1 o macara care alunecă pe un pod 0
cu ajutorul unui motor curent rulant.
98. Care dintre următoarele schiţe reprezintă un MAR.S2. 1 1 imagini\mar_00 a. 1 b. 0 c. 0
palanc simplu? 2.jpg
99. Care dintre următoarele schiţe reprezintă o MAR.S2. 1 1 imagini\mar_00 a. 0 b. 0 c. 1
caliornă? 3.jpg
100. Care este diferenţa dintre o pastică şi o MAR.S2. 1 1 una este din lemn şi alta este din 0 una dintre ele are o faţă laterală 1 una dintre ele are două raiuri 0
macara simplă? metal rabatabilă
101. În cadrul accesoriilor de punte intră: MAR.S2. 1 1 tacheţii,blindele, 1 vinciurile de ancoră şi de legare 0 bocaporţii,minginiile, cheia de 0
babalele,turnicheţii, ancoră
întinzătoarele de sart
107. Mandarul dublu este: MAR.S2. 1 1 o macara simplă care alunecă pe 0 o ambarcaţiune de salvare 0 un palanc format din două 1
un curent macarale şi un curent
108. Mandarul dublu se foloseşte pentru: MAR.S2. 1 1 ridicarea obiectelor nu prea grele 1 lansarea bărcilor de salvare de la 0 ridicarea obiectelor foarte grele 0
şi schimbarea direcţiei de bord de la bord.
tracţiune
109. O macara simplă care alunecă pe un curent MAR.S2. 1 1 palanc simplu 0 caliornă. 0 macara alunecătoare 1
se numeşte:
110. La ce se foloseşte o macara alunecătoare? MAR.S2. 1 1 pentru multiplicarea forţei de 0 pentru dublarea forţei de tracţiune 1 pentru ridicarea greutăţilor şi la 0
acţionare a manevrelor curente de a unei fungi instalaţiile cu gruie
la bord şi ridicarea de diferite
greutăţi.
111. La ce foloseşte un palanc simplu? MAR.S2. 1 1 pentru multiplicarea forţei de 1 pentru dublarea forţei de tracţiune 0 pentru ridicarea greutăţilor şi la 0
acţionare a manevrelor curente de a unei fungi instalaţiile cu gruie
la bord şi ridicarea de diferite
greutăţi.
112. La ce foloseşte un palanc dublu? MAR.S2. 1 1 pentru multiplicarea forţei de 0 pentru dublarea forţei de tracţiune 0 pentru ridicarea greutăţilor şi la 1
acţionare a manevrelor curente de a unei fungi instalaţiile de gruire.
la bord şi ridicarea de diferite
greutăţi.
113. Ce este caliorna? MAR.S2. 1 1 o macara simplă care alunecă pe 0 un palanc format din două 1 un palanc format dintr-o macara 0
un curent. macarale triple,din care una fixă şi fixă prin care trece o parâmă.
alta mobilă.
114. La ce se foloseşte o caliornă? MAR.S2. 1 1 pentru dublarea forţei de tracţiune 0 pentru multiplicarea forţei de 0 este o parte componentă în 1
a unei fungi acţionare a manevrelor curente de instalaţiile de ridicare ale navei.
la bord şi ridicarea de diferite
greutăţi.
132 Nodurile de cârlig sunt: MAR.S3. 1 1 nodurile folosite la legarea unui 1 nodurile folosite la împreunarea a 0 nodurile folosite la fixarea unui 0
capăt de parâmă de cârligul unei două capete de parâmă de grosimi capăt de parâmă.
macarale aproximativ egale.
133 Voltele în cadrul lucrărilor de matelotaj sunt: MAR.S3. 1 1 noduri marinăreşti 0 legături prin care se fixează 1 întoarceri ale navelor sub 0
parâmele la dispozitive speciale de acţiunea vântului.
legare
137 Patronarea reprezintă: MAR.S3. 1 1 înfăşurarea unei fâşii de pânză de 0 înfăşurarea cu o saulă,sau aţă de 1 punerea unei rodanţe la gaşe cu 0
vele peste o parâmă cu scopul de velă a capetelor de parâmă cu scopul de protecţie a acesteia.
a o proteja scopul de a împiedica destrămarea
acesteia
138 Boţurile sunt: MAR.S3. 1 1 capete de parâmă vegetală sau de 1 siguranţe ale axului unei macarale. 0 ştifturi de siguranţă ale unei chei 0
lanţ fixate cu unul din capete de împreunare.
solid în punte pentru fixarea
provizorie a unei parâme.
139 Echea reprezintă: MAR.S3. 1 1 partea cârmei scufundată în 0 o piesă sub forma unei bare sau a 1 partea de cârmă ce se află 0
apă,care realizează efectul de unui sector ce se fixează în capul deasupra liniei de plutire.
guvernare penei cârmei.
140. Barbetele sunt: MAR.S3. 1 1 parâme folosite pentru prinderea 0 capete de parâmă folosite la boţare 0 capete de parâmă fixate la prova 1
butoaielor şi ridicarea acestora şi la pupa bărcii.
143 Maţagonirea reprezintă: MAR.S3. 1 1 operaţiunea de furbişare a 0 operaţiunea de îndepărtarea ruginii 1 operaţiunea de aplicare a 0
alămurilor de pe navă şi a stratului de vopsea sub care se grundului pe suprafeţe curăţate
află rugina. de rugină.
144 Piturarea reprezintă: MAR.S3. 1 1 operaţiunea de aplicare a 0 operaţiunea de pregătire a piturilor 0 operaţiunea de aplicare a 1
grundului pe suprafeţe metalice la navă. vopselei peste suprafeţe
curăţate de rugină. grunduite
207 Ce înseamnă "a maţagoni"? MAR.S3. 1 1 a raşcheta vopseaua de pe 0 a vopsi suprafeţele metalice 0 a ciocăni tabla vopsită cu un 1
suprafeţele metalice raşchetate de vopsea ciocan special
208 Păstrarea vopselelor la bordul navei intră în MAR.S3. 1 1 comandantului navei 0 şefului de echipaj 1 ofiţerului de punte 0
atribuţiunile:
209 Se poate da a doua mână de vopsea,dacă nu MAR.S3. 1 1 da 0 nu 1 nu contează 0
s-a uscat primul strat de vopsea?
212 Chila reprezintă: MAR.S4. 1 1 element de rezistenţă al navei 0 element de rezistenţă dispus în 1 element de rezistenţă dispus în 0
dispus în planul transversal al planul longitudinal al navei planul cuplului maestru.
navei
213 Etrava reprezintă: MAR.S4. 1 1 prelungirea chilei în tribord şi 0 prelungirea chilei în prova 1 prelungirea chilei în pupa 0
babord
214 Etamboul reprezintă: MAR.S4. 1 1 prelungirea chilei în tribord şi 0 prelungirea chilei în prova 0 prelungirea chilei în pupa 1
babord
215 Coastele reprezintă elemente de construcţie MAR.S4. 1 1 liniei de plutire 0 longitudinal 0 transversal 1
ale navei dispuse în planul:
216 Varangele reprezintă elemente de MAR.S4. 1 1 liniei de plutire 0 longitudinal 0 transversal 1
construcţie ale navei dispuse în planul:
217 Care dintre următoarele afirmaţii este falsă? MAR.S4. 1 1 parapetul reprezintă prelungirea 0 balustrada este un ansamblu de 0 atât parapetul cât şi balustrada 1
bordajului deasupra punţii grinzi şi bare şi are rol de protecţie protejează împotriva acţiunii
principale împotriva căderii peste bord a vântului şi valului
echipajului sau a pasagerilor
222 Calităţile evolutive ale unei nave sunt: MAR.S4. 1 1 giraţia,inerţia,viteza şi stabilitatea 0 giraţia,inerţia,viteza şi stabilitatea 1 flotabilitatea, stabilitatea, 0
de drum nescufundabilitatea şi soliditatea.
223 Care dintre afirmaţiile de mai jos este falsă? MAR.S4. 1 1 Viteza navei se măsoară în 0 Viteza navei se măsoară în Mile 0 Viteza navei se măsoară cu 1
noduri. marine pe oră(Mm/h) anemometrul.
224 Lungimea maximă a navei reprezintă: MAR.S4. 1 1 distanţa măsurată pe orizontală 0 distanţa măsurată pe orizontală 1 distanţa măsurată pe orizontală 0
între punctele de intersecţie ale între punctele extreme ale navei. între perpedecularele prova şi
extremităţilor prova şi pupa ale pupa.
navei cu planul liniei de plutire de
plină încărcare
225 Lungimea la linia de plutire a navei MAR.S4. 1 1 distanţa măsurată pe orizontală 1 distanţa măsurată pe orizontală 0 distanţa măsurată pe orizontală 0
reprezintă: între punctele de intersecţie ale între punctele extreme ale navei. între perpedecularele prova şi
extremităţilor prova şi pupa ale pupa.
navei cu planul liniei de plutire de
plină încărcare
226 Lungimea între perpendiculare reprezintă: MAR.S4. 1 1 distanţa măsurată pe orizontală 0 distanţa măsurată pe orizontală 0 distanţa măsurată pe orizontală 1
între punctele de intersecţie ale între punctele extreme ale navei. între perpedecularele prova şi
extremităţilor prova şi pupa ale pupa.
navei cu planul liniei de plutire de
plină încărcare
227 Lăţimea maximă a navei reprezintă: MAR.S4. 1 1 distanţa măsurată pe orizontală în 0 distanţa măsurată pe orizontală în 1 distanţa măsurată pe verticală de 0
planul cuplului maestru la nivelul planul cuplului maestru între la linia de bază până la linia de
liniei de plutire de plină extremităţile celor două borduri. plutire.
încărcare.
228 Lăţimea de calcul a navei reprezintă: MAR.S4. 1 1 distanţa măsurată pe orizontală în 1 distanţa măsurată pe orizontală în 0 distanţa măsurată pe verticală de 0
planul cuplului maestru la nivelul planul cuplului maestru între la linia de bază până la linia de
liniei de plutire de plină extremităţile celor două borduri. plutire.
încărcare.
229 Pescajul navei reprezintă: MAR.S4. 1 1 distanţa măsurată pe orizontală în 0 distanţa măsurată pe orizontală în 0 distanţa măsurată pe verticală de 1
planul cuplului maestru la nivelul planul cuplului maestru între la linia de bază până la linia de
liniei de plutire de plină extremităţile celor două borduri. plutire.
încărcare.
232 Teuga reprezintă: MAR.S4. 1 1 suprastructura situată la pupa 0 suprastructura situată la prova 1 suprastructura situată în zona 0
navei. navei. centrală a navei.
233 Duneta reprezintă: MAR.S4. 1 1 suprastructura situată la pupa 1 suprastructura situată la prova 0 suprastructura situată în zona 0
navei. navei. centrală a navei.
234 Tambuchirile sunt: MAR.S4. 1 1 deschideri în punte necesare 0 deschideri în punte de dimensiuni 1 deschideri în punte destinate 0
încărcării-descărcării mărfii mici destinate accesului oamenilor pentru iluminarea şi aerisirea
în/din magazii. în compartimentele aflate sub compartimentului maşini,căldări.
punte.
235 Spiraiurile sunt: MAR.S4. 1 1 deschideri în punte necesare 0 deschideri în punte de dimensiuni 0 deschideri în punte destinate 1
încărcării-descărcării mărfii mici destinate accesului oamenilor pentru iluminarea şi aerisirea
în/din magazii. în compartimentele aflate sub compartimentului maşini,căldări.
punte.
236 Sabordurile sunt: MAR.S4. 1 1 deschideri în bordaj de formă 1 deschideri în punte de dimensiuni 0 deschideri în punte destinate 0
dreptunghiulară cu destinaţii mici destinate accesului oamenilor pentru iluminarea şi aerisirea
diferite. în compartimentele aflate sub compartimentului maşini,căldări.
punte.
237 Ce este flotabilitatea? MAR.S4. 1 1 proprietatea navei de a reveni la 0 proprietatea navei de a pluti,la 1 proprietatea navei de a-şi 0
poziţia iniţială,după ce a fost pescajul mediu determinat,cu schimba direcţia mişcării.
scoasă din starea de echilibru. încărcătura sa.
238 Ce este deplasamentul navei? MAR.S4. 1 1 greutatea volumului de apă 1 deplasarea navei cu o viteză 0 deplasarea navei pe o anumită 0
deslocuit de navă. determinată. direcţie dată.
239 Ce reprezintă deplasamentul navei goale? MAR.S4. 1 1 greutatea navei încărcate până la 0 deplasamentul corespunzător 0 greutatea navei goale,fără 1
linia de plutire de plină încărcare încărcării navei până când aceasta combustibli,
se afundă până la nivelul ultimei lubrifianţi,apă,balast,
punţi continue şi etanşe. echipaj,provizii, marfă.
240 Ce reprezintă deplasamentul de plină MAR.S4. 1 1 greutatea navei încărcate până la 1 deplasamentul corespunzător 0 greutatea navei goale,fără 0
încărcare a navei? linia de plutire de plină încărcare încărcării navei până când aceasta combustibli,
se afundă până la nivelul ultimei lubrifianţi,apă,balast,
punţi continue şi etanşe. echipaj,provizii, marfă.
241 Ce reprezintă deplasamentul maxim? MAR.S4. 1 1 greutatea navei încărcate până la 0 deplasamentul corespunzător 1 greutatea navei goale,fără 0
linia de plutire de plină încărcare încărcării navei până când aceasta combustibli,
se afundă până la nivelul ultimei lubrifianţi,apă,balast,
punţi continue şi etanşe. echipaj,provizii, marfă.
242 Ce reprezintă rezerva de flotabilitate a MAR.S4. 1 1 greutatea încărcăturii utile a 0 volumul compartimentelor 0 volumul navei de la linia de 1
navei? navei. destinate transportului mărfurilor şi plutire până la ultima punte
pasagerilor. etenşă a navei.
243 Ce reprezintă tonajul navei? MAR.S4. 1 1 capacitatea volumetrică a 1 greutatea încărcăturii utile, 0 greutatea navei încărcate până la 0
compartimentelor interioare ale linia de plutire de plină încărcare
navei
244 Cum se numeşte înclinarea navei în jurul MAR.S4. 1 1 tangaj 0 bandă 1 ruliu 0
unui ax longitudinal?
245 Cum se numeşte mişcarea oscilatorie MAR.S4. 1 1 tangaj 0 bandă 0 ruliu 1
provocată de înclinările transversale?
246 Cum se numeşte înlinarea navei care se MAR.S4. 1 1 diferenţă de asietă 1 tangaj 0 bandă 0
produce în jurul unui ax transversal?
247 Cum se numeşte mişcarea oscilatorie MAR.S4. 1 1 ruliu 0 tangaj 1 asietă 0
provocată de înclinările longitudinale?
248 Când se spune despre o navă că este MAR.S4. 1 1 dacă o navă rămâne încliată 0 dacă o navă are pescajul prova egal 0 dacă o navă bandată nu revine la 1
canarisită? longitudinal şi continuă să navige cu pescajul pupa. poziţia iniţială şi continuă să
înclinată. navige înclinată.
249 Când se spune despre o navă că este MAR.S4. 1 1 dacă o navă înclinată longitudinal 1 dacă o navă înclinată longitudinal 0 dacă o navă înclinată 0
aprovată? are pescajul prova mai mare dacât are pescajul pupa mai mare decât longitudinal are pescajul prova
pescajul pupa. pescajul prova. egal cu pescajul pupa.
250 Când se spune despre o navă că este MAR.S4. 1 1 dacă o navă înclinată longitudinal 0 dacă o navă înclinată longitudinal 1 dacă o navă înclinată 0
apupată? are pescajul prova mai mare decât are pescajul pupa mai mare decât longitudinal are pesajul pupa
pescjul pupa. pescajul prova. egal cu pescajul prova.
251 Când se spune despre o navă că are asieta MAR.S4. 1 1 dacă o navă înclinată longitudinal 0 dacă o navă înclinată longitudinal 0 dacă o navă înclinată 1
dreaptă? are pescajul prova mai mare decât are pescajul pupa mai mare decât longitudinal are pesajul egal cu
pescajul pupa. pescajul prova. pescajul prova.
252 Ce reprezintă nescufundabilitarea? MAR.S4. 1 1 capacitatea unei nave de a pluti şi 1 capacitatea navei de a nu se 0 capacitatea navei de a-şi 0
de a-şi menţine stabilitatea atunci deforma şi de a-şi păstra continua deplasarea după
când unul sau mai multe etanşietatea,atunci când asupra ei schimbarea regimului de marş al
compartimente au fost inundate. acţionează forţe exterioare. maşinilor..
253 Ce reprezintă viteza navei? MAR.S4. 1 1 capacitatea navei de a-şi continua 0 spaţiul parcurs în unitatea de timp. 1 capacitatea navei de a-şi 0
deplasarea după schimbarea schimba direcţia de deplasare
regimului de marş al maşinilor. sub influienţa cârmei şi a
elicelor.
254 Ce reprezintă inerţia navei? MAR.S4. 1 1 capacitatea navei de a-şi continua 1 spaţiul parcurs în unitatea de timp. 0 capacitatea navei de a-şi 0
deplasarea după schimbarea schimba direcţia de deplasare
regimului de marş al maşinilor. sub influienţa cârmei şi a
elicelor.
255 Carlinga reprezintă: MAR.S4. 1 1 un element de osatură 0 un element de osatură 0 un element de osatură 1
transversal,situat pe punte. longitudinal,situat pe punte. longitudinal,situat pe fundul
navei.
256 Stringherii reprezintă: MAR.S4. 1 1 un elemeent de osatură 0 un element de osatură 1 un element de osatură 0
transversal,situat pe punte. longitudinal,situat pe bordaj. longitudinal,situat pe fundul
navei.
263 Ce este picul pupa? MAR.S4. 1 1 compartimentul de coliziune 1 compartimentul etanş situat în 0 compartimentul de coliziune 0
situat între etambou şi primul prova,între primul perete etanş şi situat între etravă şi primul
perete tranversal etanş. prima magazie. perete transversal etanş.
264 Ce sunt coferdamurile? MAR.S4. 1 1 compartimente etanşe,destinate 0 compartimente în care sunt 0 compartimente etanşe,realizate 1
depozitării mărfurilor. montate instalaţiile pentru între pereţii transversali
obţinerea aburului dubli,foarte înguste,în care nu se
depozitează nimic.
266 Ce sunt rufurile? MAR.S4. 1 1 compartimente foarte 0 suprastructuri uşoare,ce se întind 1 suprastructuri ale navei,ce se 0
înguste,unde se depozitează pe toată lăţimea navei. extind pe toată lăţimea ei.
inventarul de avarie.
267 Ce sunt bocaporţii? MAR.S4. 1 1 deschideri în punte,de formă 0 deschideri în punte,de dimensiuni 0 capace,formate din panouri de 1
dreptunghiulară, destinate mici,destinate accesului oamenilor lemn,care astupă gurile de
încărcării/descărcării mărfurilor. în compartimentele aflate sub magazie.
punte.
268 Dacă pe o navă se încarcă diferite greutăţi: MAR.S4. 1 1 nava iese din apă 0 nava se scufundă în apă. 1 nava nu-şi modifică greutatea. 0
269 Dacă de pe o navă se descarcă diferite MAR.S4. 1 1 nava iese din apă 1 nava se scufundă în apă. 0 nava nu-şi modifică greutatea. 0
greutăţi:
270 Asupra unui corp scufundat în apă MAR.S4. 1 1 o forţă determinată de presiunea 0 două forţe opuse:greutatea şi 1 o forţă determinată de greutatea 0
acţionează: apei. pesiunea apei corpului.
271 Principiul lui Arhimede se aplică: MAR.S4. 1 1 oricărui corp care zboară 0 oricărui corp aflat la sol. 0 oricărui corp scufundat în apă. 1
274 Pentru ca o navă să pluteasă în stare de MAR.S4. 1 1 centrul de greutate al navei şi 1 centrul de greutate al navei şi 0 centrul de greutate a navei şi 0
echilibru este necesar ca: centrul de carenă să se afle pe centrul de carenă să se afle pe centrul de carenă să fie unic.
aceeaşi verticală aceeaşi orizontală.
275 Greutatea unei nave: MAR.S4. 1 1 este întotdeauna aceeaşi 0 diferă de la o situaţie de încărcare 1 este dată de greutatea mărfurilor 0
la alta ambarcate
276 Ce sunt ambarcaţiunile? MAR.S5. 1 1 nave de transport pasageri 0 nave mici şi foarte mici,care se 1 nave mici şi foarte mici,care se 0
deplasează pe apă cu propulsie deplasează pe apă cu ajutorul
proprie altor nave.
282 Care dintre enunţurile de mai jos este MAR.S5. 1 1 cu ajutorul ambarcaţiunilor nu se 0 cu ajutorul ambarcaţiunilor se 1 cu ajutorul ambarcaţiunilor nu se 0
adevărat? poate face transportul poate face transportul personalului poate face transportul furtunelor
personalului la navă. la navă. de alimentare cu apă de la o navă
la alta.
283 Care dintre enunţurile de mai jos este MAR.S5. 1 1 cu ajutorul ambarcaţiunilor se 1 cu ajutorul ambarcaţiunilor nu se 0 cu ajutorul ambarcaţiunlor nu se 0
adevărat? poate face transportul furunelor poate face transportul furtunelor de poate face piturarea bordajului
de alimentare cu apă de la o navă alimentare cu apă de la o navă la în exterior.
la alta. alta.
284 Care dintre enunţurile de mai jos este MAR.S5. 1 1 cu ajutorul ambarcaţiunlor nu se 0 cu ajutorul ambarcaţiunlor se 1 cu ajutorul ambarcaţiunilor nu se 0
adevărat? poate face piturarea bordajului în poate face piturarea bordajului în poate face transportul
exterior. exterior. personalului la navă.
285 Cum se clasifică bărcile după felul MAR.S5. 1 1 cu rame,vele,motor 1 cu propulsie proprie şi fără 0 cu prova ascuţită şi cu prova 0
propulsiei? propulsie proprie. dreaptă.
286 Cum se clasifică bărcile după numărul de MAR.S5. 1 1 cu rame şi cu vele. 0 10+1,8+1, 2 sau 4 rame 1 7+1,3+1,5+1. 0
rame?
287 Cum se numeşte structura de rezistenţă a MAR.S5. 1 1 bordajul bărcii 0 etrava bărcii 0 osatura bărcii. 1
bărcii?
288 Cum se numesc coastele bărcii? MAR.S5. 1 1 file 0 crevace 1 osaturi 0
289 Ce se află pe fundul bărcii? MAR.S5. 1 1 gurna 0 1-2 orificii închise cu dopuri 1 copastia 0
filetate din bronz sau aluminiu.
290 La ce servesc orificile de pe fundul unei MAR.S5. 1 1 la scoaterea prin ele a unui capăt 0 evacuarea apei din barcă 1 la introducerea prin ele a unui 0
bărci? de parâmă subţire. şurub de fund
291 Cum sunt dispuse bancurile într-o barcă? MAR.S5. 1 1 longitudinal 0 suprapus 0 transversal 1
292 Cum sunt dispuse banchetele într-o barcă? MAR.S5. 1 1 longitudinal 1 suprapus 0 transversal 0
293 La ce folosesc bancurile? MAR.S5. 1 1 pe ele stau persoanele 0 pe ele stau marinarii când trag la 1 pe ele stau proviziile din barcă 0
transportate în barcă rame
294 La ce folosesc banchetele? MAR.S5. 1 1 pe ele stau persoanele 1 pe ele stau marinarii când trag la 0 pe ele stau proviziile din barcă 0
transportate în barcă rame
295 Unde stau persoanele transportate în barcă? MAR.S5. 1 1 în spatele bărcii 0 în camera bărcii 1 în prova bărcii 0
296 Unde se află puntirile bărcii? MAR.S5. 1 1 în prova şi în pupa 1 în mijlocul bărcii 0 pe fundul bărcii. 0
297 Saula "ţin-te" bine se întâlneşte la : MAR.S5. 1 1 bărcile de serviciu 0 bărcile de salvare 1 bărcile de serviciu şi bărcile de 0
salvare
298 În categoria accesoriilor unei bărci intră: MAR.S5. 1 1 ramele 1 maţagonul 0 perii de sârmă 0
299 În categoria accesoriilor unei bărci intră: MAR.S5. 1 1 paietul 0 ancora 1 banchetele 0
300 În categoria accesoriilor unei bărci intră: MAR.S5. 1 1 bancurile 0 cârma cu echea 1 puntirile 0
301 În categoria accesoriilor unei bărci intră: MAR.S5. 1 1 saula "ţin-te bine" 0 copastie 0 apărătoarele 1
302 Unde se fixează cârma unei bărci? MAR.S5. 1 1 în prova 0 în pupa 1 în tribord 0
303 În categoria obiectelor de armament MAR.S5. 1 1 ghiordelul 0 cuţit de gabier 0 compasul de barcă 1
destinate pentru navigaţie şi semnalizare din
inventarul bărcii,intră:
304 În categoria obiectelor de armament MAR.S5. 1 1 pistolul de semnalizare 1 butoiaş cu apă potabilă 0 ispol 0
destinate pentru navigaţie şi semnalizare din
inventarul bărcii,intră:
305 În categoria obiectelor de armament MAR.S5. 1 1 colacii de salvare 0 pavilioane de semnalizare cu 1 veste de salvare 0
destinate pentru navigaţie şi semnalizare din braţele.
inventarul bărcii,intră:
306 În categoria obiectelor de armament MAR.S5. 1 1 bastonul de pavilion cu pavilionul 1 ciocanul 0 ghiordelul 0
destinate pentru navigaţie şi semnalizare din
inventarul bărcii,intră:
307 În categoria obiectelor de armament MAR.S5. 1 1 butoiaş cu apă potabilă 0 ghiordelul 1 veste de salvare 0
destinate pentru vitalitatea bărcii,intră şi:
309 În categoria obiectelor de armament MAR.S5. 1 1 dopuri de lemn 1 bastonul de pavilion cu pavilionul 0 centuri de salvare 0
destinate pentru vitalitatea bărcii,intră şi:
310 În categoria obiectelor de armament MAR.S5. 1 1 trusa cu medicamente 0 pene,cuie,câlţi 1 compasul de barcă 0
destinate pentru vitalitatea bărcii,intră şi:
311 În categoria obiectelor de armament MAR.S5. 1 1 trusa cu medicamente 0 trusa cu scule de marangozerie 1 felinar de vânt 0
destinate pentru vitalitatea bărcii,intră şi:
312 În categoria obiectelor de armamentdestinate MAR.S5. 1 1 trusa cu medicamente 1 trusă cu scule de marangozerie 0 felinar de vânt 0
pentru salvare,în inventarul bărcii intră şi:
313 În categoria obiectelor de armamentdestinate MAR.S5. 1 1 trusa cu scule de marangozerie 0 veste de salvare 1 ispolul 0
pentru salvare,în inventarul bărcii intră şi:
314 În categoria obiectelor de armamentdestinate MAR.S5. 1 1 pistolul de semnalizare 0 butoiaş cu apă potabilă 1 ispolul 0
pentru salvare,în inventarul bărcii intră şi:
315 În categoria obiectelor de armamentdestinate MAR.S5. 1 1 colaci de salvare 1 ghiordelul 0 compasul de barcă 0
pentru salvare,în inventarul bărcii intră şi:
316 Ce este ghiordelul? MAR.S5. 1 1 un făraş îngust cu marginile înalte 0 o găleată de lemn sau din pânză 1 un element component al bărcii 0
pentru scos apa afară din barcă impermeabilă
317 Ce este ispolul? MAR.S5. 1 1 un făraş îngust cu marginile înalte 1 o găleată de lemn sau din pânză 0 un element component al bărcii 0
pentru scos apa afară din barcă impermeabilă
318 Ce sunt barbetele? MAR.S5. 1 1 găleţi din lemn sau din pânză 0 capete de parâmă fixate la prova şi 1 piese demontabile,care se 0
impermeabilă la pupa,ce servesc ca parâme de fixează în pupa bărcii cu ajutorul
legare a bărcii. balamalelor.
319 Ce este cangea unei bărci? MAR.S5. 1 1 o prăjină de lemn,ce are la unul 1 o piesă demontabilă,care se 0 un făraş îngust cu marginile 0
din capete o armătură din fixează în pupa bărcii cu ajutorul înalte pentru scos apa afară din
fier,terminată cu un cârlig. balamalelor. barcă
320 În ce constă sistemul suprapus de construcţie MAR.S5. 1 1 fixarea filelor de bordaj lipite una 0 fixarea filelor de bordaj cu 1 fixarea filelor de bordaj în 0
a bărcilor? lângă alta. marginile suprapuse una peste alta diagonală faţă de chilă.
321 În ce constă sistemul latin de construcţie a MAR.S5. 1 1 fixarea filelor de bordaj lipite una 1 fixarea filelor de bordaj cu 0 fixarea filelor de bordaj în 0
bărcilor? lângă alta. marginile suprapuse una peste alta diagonală faţă de chilă.
322 În ce constă sitemul diagonal de construcţie MAR.S5. 1 1 fixarea filelor de bordaj lipite una 0 fixarea filelor de bordaj cu 0 fixarea filelor de bordaj în 1
a bărcilor? lângă alta. marginile suprapuse una peste alta diagonală faţă de chilă.
323 Cum se numesc bărcile care au prova şi pupa MAR.S5. 1 1 iole 0 baleniere. 1 cuter 0
ascuţite?
324 Barca de serviciu se foloseşte la: MAR.S5. 1 1 operaţiunile de salvare 0 executarea diferitelor servicii în 1 nu există barcă de serviciu. 0
rade şi porturi.
325 Ce sunt cavaleţii? MAR.S5. 1 1 elemente componente ale bărcii 0 elemente componente ale bărcii de 0 suporţi din metal sau lemn pe 1
de salvare serviciu. care se amplasează bărcile.
326 Instalaţia de guvernare a navei reprezintă: MAR.S6. 1 1 un complex de mecanisme care 1 instalaţia cu care se realizează 0 instalaţia cu care se realizează 0
acţionate separat sau în comun propulsia navei fixarea într-o poziţie bine
produce momentul determinată a navei.
giraţie(schimbarea direţiei de
înaintare a navei)
327 Care dintre următoarel elemente nu fac parte MAR.S6. 1 1 cârma 0 safranul. 0 etamboul 1
din instalaţia de guvernare?
328 Care dintre următoarel elemente nu fac parte MAR.S6. 1 1 timona 0 stopa 1 limitatorul de cârmă. 0
din instalaţia de guvernare?
329 Instalaţia de ancorare a navei reprezintă: MAR.S6. 1 1 un complex de mecanisme care 0 instalaţia cu care se realizează 0 instalaţia cu care se realizează 1
acţionate separat sau în comun propulsia navei fixarea într-o poziţie bine
produce momentul determinată a navei.
giraţie(schimbarea direţiei de
înaintare a navei)
330 Care dintre următoarele elemente nu fac MAR.S6. 1 1 barbotinul 0 stopa 0 niperul 1
parte din instalaţia de ancorare ?
331 Care din următoarele elemente nu sunt părţi MAR.S6. 1 1 stopa 1 centura de frânare 0 barbotinul 0
componenete ale vinciului de ancorare?
332 Care dintre următoarele afirmaţii este MAR.S6. 1 1 cabestanul este o instalaţie 0 barbotinul dispu e de nervuri 1 o cheie de lanţ are dimensiunea 0
adevărată? destinată încărcării/descărcării speciale,care au forma zalelor de de 30 m şi îmbinarea dintre două
mărfurilor la nave. lanţ,necesare la virarea lanţului de chei se realizează printr-o cheie
ancoră şi implicit a ancorei. specială denumită Kentor.
333 Care dintre următorii termeni nu face parte MAR.S6. 1 1 fusul şi diamantul. 0 ghearele şi fusul. 0 ghearele,fusul şi golingul. 1
din nomenclatura părţilor componente ale
ancorei?
334 Care dintre următoarele elemente nu fac MAR.S6. 1 1 golingul 0 etambreul 1 niperul 0
parte din instalaţia de remorcaj?
335 Care dintre următoarele elemente nu fac MAR.S6. 1 1 opturile 0 curbele de remorcaj şi cârligul de 0 mingniile 1
parte din instalaţia de remorcaj? remorcă.
336 Care dintre următoarele afirmaţii este falsă? MAR.S6. 1 1 bigile fac parte din instalaţia de 0 balansina este o parâmă metalică 0 cranicul este o instalaţie folosită 1
încărcare/descărcare care asigură înclinarea bigii. la încărcarea produselor
petroliere.
337 Gruiele sunt: MAR.S6. 1 1 dispozitive de genul scripeţilor 0 mijloace desalvare aprobate de 0 instalaţii care servesc pentru 1
utilizate pentru registrele navale. lansarea la
ridicarea,coborârea diverselor apă,ridicarea,aşezarea şi
greutăţi de la bordul navei. păstrarea la post a
ambarcaţiunilor de salvare.
341 Bandula este un element component al MAR.S6. 1 1 încărcare-descărcare 0 acostare şi legare 1 propulsie 0
instalaţiei de:
342 Vinciul de ancoră se foloseşte la: MAR.S6. 1 1 încărcarea-descărcarea mărfurilor 0 ancorarea şi acostarea navelor 1 remorcarea navelor 0
şi a containerelor.
343 Instalaţia de acostare şi legare: MAR.S6. 1 1 reprezintă un ansamblu de piese 0 reprezintpă un ansamblu de piese şi 0 reprezintă un ansamblu de piese 1
şi mecanisme destinate pentru mecanisme destinate pentru a şi mecanisme cu ajutorul cărora
menţinerea navei într-o zonă în realiza deplasarea navei. se asigură nava în locul voit şi
afara căii navigabile,sau într-o într-o poziţie aleasă
poziţie stabilă ,de către
comandantul navei.
344 Instalaţia de ancorare: MAR.S6. 1 1 reprezintă un ansamblu de piese 0 reprezintă un ansamblu de piese şi 1 reprezintă un ansamblu de piese 0
şi mecanisme destinate pentru a mecanisme destinate pentru şi mecanisme cu ajutorul cărora
realiza deplasarea navei. menţinerea navei într-o zonă în se asigură nava în locul voit şi
afara căii navigabile,sau într-o într-o poziţie aleasă
poziţie stabilă ,de către
comandantul navei.
345 Instalaţia de propulsie a navei: MAR.S6. 1 1 reprezintă un ansamblu de piese 1 reprezintă un ansamblu de piese şi 0 reprezintă un ansamblu de piese 0
şi mecanisme destinate pentru a mecanisme destinate pentru şi mecanisme cu ajutorul cărora
realiza deplasarea navei. menţinerea navei într-o zonă în se asigură nava în locul voit şi
afara căii navigabile,sau într-o într-o poziţie aleasă
poziţie stabilă ,de către
comandantul navei.
346 În categoria propulsoarelor intră: MAR.S6. 1 1 zbaturile,ramele, elicele. 1 linia de arbori,bulbul,cârma. 0 cârma,timona,maşina cârmei. 0
347 Instalaţia de guvernare: MAR.S6. 1 1 reprezintă un ansamblu de piese 0 reprezintă un ansamblu de piese şi 1 reprezintpă un ansamblu de 0
şi mecanisme destinate pentru mecanisme care trebuie să asigure piese şi mecanisme destinate
menţinerea navei într-o zonă în respectarea drumului impus navei pentru a realiza deplasarea
afara căii navigabile,sau într-o sau schimbarea direcţiei navei. navei.
poziţie stabilă ,de către
comandantul navei.
352 La navele fluviale instalaţia auxiliară de MAR.S6. 1 1 în maximum 60 secunde,de la 20 1 în maxim două minute,de la 45 0 în maxim 30 secunde,de la 40 0
guvernare trebuie să asigure punerea cârmei grade într-un bord,la 20 grade în grade într-un bord ,la 40 grade în grade într-un bord, la 35 grade în
bandă,dintr-un bord în altul: celălalt bord. celălalt bord. celălalt bord.
353 Verificarea şi încercarea instalaţiei de MAR.S6. 1 1 în timpul voiajului navei. 0 înainte de plecarea navei în 1 înainte de plecarea navei în 0
guvernare se face: voiaj,cu aproximativ 12 ore înainte. voiaj,cu aproximativ o oră
înainte.
354 Instalaţia de încărcare-descărcare: MAR.S6. 1 1 reprezintă un ansamblu de piese 0 reprezintă un ansamblu de piese şi 0 reprezintă sisteme mecanice care 1
şi mecanisme destinate pentru mecanisme care trebuie să asigure au ca scop învingerea forţelor
menţinerea navei într-o zonă în respectarea drumului impus navei gravitaţionale,în vederea
afara căii navigabile, sau într-o sau schimbarea direcţiei navei.. deplasării pe verticală sau
poziţie stabilită, de către orizontală a unor greutăţi
comandantul navei.
355 Ce sunt bigile? MAR.S6. 1 1 o bucată de saulă de 20-25 0 braţe care pivotează în jurul unui 1 reprezintă un ansamblu de piese 0
m,prevăzută la unul din capete cu suport care le permite atât mişcarea şi mecanisme cu ajutorul cărora
o pară împletită sau din lemn. faţă de axa orizontal,cât şi faţă de se asigură nava în locul voit şi
cea verticală. într-o poziţie aleasă
356 Sunt elemente componente ale instalaţiei de MAR.S6. 1 1 timona,maşina cârmei şi cârma. 0 vinciul,cabestanul şi ancora. 0 biga,cheia de împreunare şi 1
încărcare cu bigi: cablul de balansină.
357 Sunt elemente componente ale instalaţiei de MAR.S6. 1 1 vinciuri de balansină,balansină şi 1 puţul de lanţ,nara de ancoră şi 0 babale,parâme, turnicheţi 0
încărcare cu bigi: cârlig de sarcină ghidajele de lanţ.
358 Sunt elemente componente ale instalaţiei de MAR.S6. 1 1 stopa de lanţ,vinciul de ancoră şi 1 babale,parâme, turnicheţi 0 vinciuri de balansină,balansină şi 0
ancorare: nara de punte. cârlig de sarcină
359 Sunt elemente componente ale instalaţiei de MAR.S6. 1 1 fungile,braţele şi scotele. 0 ancora,nara de ancoră şi ghidajele 1 straiurile,sarturile şi pataraţinele 0
ancorare: de lanţ.
360 Ce tip de ancoră este ancora Amiralitate? MAR.S6. 1 1 cu fus articulat. 0 cu gheare de pisică. 0 cu fus nearticulat 1
361 Ce tip de ancoră este ancora Hall? MAR.S6. 1 1 cu fus articulat. 1 cu gheare de pisică. 0 cu fus nearticulat 0
362 Elementele componenete ale unei ancore MAR.S6. 1 1 nara de ancoră,vinciul de ancoră 0 fus,diamant,braţe şi gheare. 1 stopa de lanţ,lanţul de ancorare 0
sunt: şi lanţul de ancorare. şi tubul de ghidare.
363 Care este rolul unei ancore? MAR.S6. 1 1 de a schimba direcţia de deplasare 0 de menţinere a unei rute 0 de fixare a navei faţă de fundul 1
a navei. prestabilite a navei. apei.
364 Care este rolul unei elice? MAR.S6. 1 1 de a schimba direcţia de deplasare 0 de a realiza propulsia navei. 1 de fixare a navei faţă de fundul 0
a navei. apei.
365 Părţile componente ale unei elice sunt: MAR.S6. 1 1 fus,diamant,braţe şi gheare. 0 butuc şi pale. 1 babale,parâme, turnicheţi 0
366 Prin ce se transmite puterea motorului MAR.S6. 1 1 elice 0 linia de arbori 1 bulbul navei. 0
principal de propulsie la propulsor?
367 Cum trebuie să fie maşina de cârmă? MAR.S6. 1 1 ireversibilă 0 să se roteasă în sens invers cu 0 reversibilă. 1
timona.
368 Cum trebuie să fie maşina de cârmă? MAR.S6. 1 1 să fie prevăzută cu posibilitatea 1 ireversibilă 0 să poată fi controlată dintr-un 0
unei acţionări de avarie. singur loc
369 Cum trebuie să se rotească cârma? MAR.S6. 1 1 în sens invers cu timona 0 în acelaşi sens cu timona 1 într-un singur bord 0
370 Unde trebuie expuse instrucţiunile de MAR.S6. 1 1 în careuri 0 pe puntea de comandă şi în 1 pe puntea principală şi în 0
funcţionare cu schema bloc a instalaţiei de compartimentul maşinii de cârmă compartimentul căldări
guvernare?
371 Susţinerea bigii într-o anumită poziţie se MAR.S6. 1 1 cablul de balansină 1 cablul de sarcină 0 gaiul de manevră 0
poate face cu:
372 Rotirea bigii se face cu ajutorul: MAR.S6. 1 1 cablului de balansină 0 gaiurilor de manevră 1 cablului de sarcină 0
373 Deplasarea sarcinii bigii pe verticală se face MAR.S6. 1 1 gaiurilor de manevră 0 cablului de sarcină 1 lanţului balansinei 0
cu ajutorul:
374 Care sunt elementele de legătură dintre MAR.S6. 1 1 stopele de lanţ 0 lanţurile şi parâmele de ancoră 1 puţul de lanţ 0
ancoră şi corpul navei?
375 Ce reprezintă cheile de lanţ? MAR.S6. 1 1 chei cu care se înfăşoară lanţul de 0 diametrul sârmei de oţel din care 0 tronsoane din lanţul de 1
ancoră pe un tambur este confecţionată zaua de lanţ ancoră,de o anumită lungime
378 Care dintre afirmaţiile de mai jos este MAR.S6. 1 1 stopele de lanţ sunt deschideri în 0 stopele de lanţ sunt dispozitive de 1 nările de ancoră sun dispozitive 0
adevărată? corpul navei,prin care lanţul blocare a lanţului de ancoră faţă de de blocare a lanţului de ancoră
traversează bordajul şi puntea corpul navei,pentru sitaţiile de faţă de corpul navei
marş sau ancorare
379 Unde se depozitează lanţurile de ancoră MAR.S6. 1 1 în puţurile de lanţ 1 în stopele de lanţ 0 în nările de punte 0
virate parţial sau total la bord?
380 Ce sunt nările de punte? MAR.S6. 1 1 sunt deschideri în corpul 0 sunt elemente ale instalaţiei de 1 sunt dispozitive de blocare a 0
navei,prin care lanţul traversează ancorare prin care lanţul aflat pe lanţului de ancoră faţă de corpul
bordajul şi puntea barbotina mecanismului de navei,pentru sitaţiile de marş sau
ancorare este introdus în puţul ancorare
lanţului
381 În figura de mai jos,cu"1" s-a notat: MAR.S6. 1 1 imagini\mar_06 cabestanul 0 puţul lanţului de ancoră 1 electromotor 0
3.jpg
382 În figura de mai jos,cu"2" s-a notat: MAR.S6. 1 1 imagini\mar_06 cabestanul 1 puţul lanţului de ancoră 0 electromotor 0
3.jpg
383 În figura de mai jos,cu"3" s-a notat: MAR.S6. 1 1 imagini\mar_06 cabestanul 0 gheara de drac 1 electromotor 0
3.jpg
384 În figura de mai jos,cu"4" s-a notat: MAR.S6. 1 1 imagini\mar_06 cabestanul 0 ancora 0 electromotor 1
3.jpg
385 În figura de mai jos,cu"5" s-a notat: MAR.S6. 1 1 imagini\mar_06 cabestanul 0 postamentul 1 electromotor 0
3.jpg
386 În figura de mai jos,cu"6" s-a notat: MAR.S6. 1 1 imagini\mar_06 cabestanul 0 ancora 1 electromotor 0
3.jpg
387 În figura de mai jos,cu"7" s-a notat: MAR.S6. 1 1 imagini\mar_06 nara de ancoră 1 ancora 0 electromotor 0
3.jpg
388 În figura de mai jos,cu"1" s-a notat: MAR.S6. 1 1 imagini\mar_06 cârma 0 timona 1 axiometrul 0
4.jpg
389 În figura de mai jos,cu"2" s-a notat: MAR.S6. 1 1 imagini\mar_06 transmisia de comandă 1 timona 0 axiometrul 0
4.jpg
390 În figura de mai jos,cu"3" s-a notat: MAR.S6. 1 1 imagini\mar_06 transmisia de comandă 0 maşina cârmei 1 axiometrul 0
4.jpg
391 În figura de mai jos,cu"4" s-a notat: MAR.S6. 1 1 imagini\mar_06 transmisia de forţă 1 maşina cârmei 0 axiometrul 0
4.jpg
392 În figura de mai jos,cu"5" s-a notat: MAR.S6. 1 1 imagini\mar_06 transmisia de comandă 0 maşina cârmei 0 cârma 1
4.jpg
393 În figura de mai jos,cu"6" s-a notat: MAR.S6. 1 1 imagini\mar_06 transmisia de comandă 0 maşina cârmei 0 transmisia de control 1
4.jpg
394 În figura de mai jos,cu"7" s-a notat: MAR.S6. 1 1 imagini\mar_06 transmisia de comandă 0 axiometru 1 cârma 0
4.jpg
395 În figura de mai jos,cu"8" s-a notat: MAR.S6. 1 1 imagini\mar_06 element comparator 0 axiometru 0 cârma 1
4.jpg
396 În figura de mai jos,cu"9" s-a notat: MAR.S6. 1 1 imagini\mar_06 element comparator 0 legătura inversă 1 cârma 0
4.jpg
397 În figura de mai jos,cu"1" s-a notat: MAR.S6. 1 1 imagini\mar_06 ancora 1 nara de ancoră 0 vinciul de ancoră 0
5.jpg
398 În figura de mai jos,cu"2" s-a notat: MAR.S6. 1 1 imagini\mar_06 ancora 0 lanţul de ancoră 1 vinciul de ancoră 0
5.jpg
399 În figura de mai jos,cu"3" s-a notat: MAR.S6. 1 1 imagini\mar_06 nara de ancoră 1 vinciul de ancoră 0 ghidajele de lanţ 0
5.jpg
400 În figura de mai jos,cu"4" s-a notat: MAR.S6. 1 1 imagini\mar_06 nara de ancoră 0 vinciul de ancoră 0 stopa de lanţ 1
5.jpg
401 În figura de mai jos,cu"5" s-a notat: MAR.S6. 1 1 imagini\mar_06 ghidajele de lanţ 1 vinciul de ancoră 0 stopa de lanţ 0
5.jpg
402 În figura de mai jos,cu"6" s-a notat: MAR.S6. 1 1 imagini\mar_06 ghidajele de lanţ 0 vinciul de ancoră 1 stopa de lanţ 0
5.jpg
403 În figura de mai jos,cu"7" s-a notat: MAR.S6. 1 1 imagini\mar_06 nara de punte 1 tubul de ghidare 0 puţul de lanţ 0
5.jpg
404 În figura de mai jos,cu"8" s-a notat: MAR.S6. 1 1 imagini\mar_06 nara de punte 0 tubul de ghidare 1 puţul de lanţ 0
5.jpg
405 În figura de mai jos,cu"9" s-a notat: MAR.S6. 1 1 imagini\mar_06 nara de punte 0 tubul de ghidare 0 puţul de lanţ 1
5.jpg
406 În figura de mai jos,cu"10" s-a notat: MAR.S6. 1 1 imagini\mar_06 dispozitiv de prindere de corpul 1 tubul de ghidare 0 puţul de lanţ 0
5.jpg navei ,a lanţului
407 Greementul reprezintă: MAR.S7. 1 1 totalitatea pieselor confecţionate 0 totalitatea manevrelor fixe şi 1 un stâlp vertical,aşezat în planul 0
din lemn sau metal şi care se curente de la bord,folosite pentru diametral al navei şi fixat de
numesc:catarge, fixarea arborilor,susţinerea şi osatura de rezistenţă a navei
arbori,ghiu,bompres. manevra vergilor şi a velelor
408 Arborada reprezintă: MAR.S7. 1 1 totalitatea pieselor confecţionate 1 totalitatea manevrelor fixe şi 0 un stâlp vertical,aşezat în planul 0
din lemn sau metal şi care se curente de la bord,folosite pentru diametral al navei şi fixat de
numesc:catarge, fixarea arborilor,susţinerea şi osatura de rezistenţă a navei
arbori,ghiu,bompres. manevra vergilor şi a velelor
409 Ce este un catarg? MAR.S7. 1 1 totalitatea pieselor confecţionate 0 totalitatea manevrelor fixe şi 0 un stâlp vertical,aşezat în planul 1
din lemn sau metal şi care se curente de la bord,folosite pentru diametral al navei şi fixat de
numesc:catarge, fixarea arborilor,susţinerea şi osatura de rezistenţă a navei
arbori,ghiu,bompres. manevra vergilor şi a velelor
410 Catargul face parte din: MAR.S7. 1 1 greementul navei 0 arborada navei 1 instalaţia de încărcare-descărcare 0
a navei
411 Părţile componente ale unui catarg sunt: MAR.S7. 1 1 călcâi,picior şi gabir 0 coloana,gabierul, arboretul 1 butuc şi crucetă 0
412 Care este partea innferioară a unui catarg? MAR.S7. 1 1 gabierul 0 coloana 1 arboretul 0
413 Care este partea superioară a unui catarg? MAR.S7. 1 1 gabierul 0 coloana 0 arboretul 1
414 Care este partea de mijloc a unui catarg? MAR.S7. 1 1 gabierul 1 coloana 0 arboretul 0
415 Cum se numeşte vârful catargului,în limbaj MAR.S7. 1 1 butuc 0 măr 1 gabie 0
marinăresc?
416 Arboretul este partea superioară a MAR.S7. 1 1 nu 0 da 1 nu face parte din catarg 0
catargului?
417 Gabierul este partea de mijloc a unui catarg? MAR.S7. 1 1 nu 0 da 1 nu face parte din catarg 0
418 Coloana este partea inferioară a catargului? MAR.S7. 1 1 da 1 nu 0 nu face parte din catarg 0
419 Ce este gabia? MAR.S7. 1 1 platforma coloanei catargului 1 platforma gabierului catargului 0 o manevră mobilă 0
420 Ce este cruceta? MAR.S7. 1 1 platforma coloanei catargului 0 platforma gabierului catargului 1 o manevră mobilă 0
421 Unde sunt fixate antenele radio şi de MAR.S7. 1 1 pe sarturi 0 pe catarge 1 pe pataraţine 0
radiolocaţie?
422 Pe o navă pot exista mai multe catarge MAR.S7. 1 1 nu 0 nu se montează pe catarge 0 da 1
pentru montarea luminilor de semnalizare?
423 Cum se mai numeşte catargul prova,la MAR.S7. 1 1 arborele mare 0 trinchet 1 capelatura 0
navele moderne?
424 Cum se mai numeşte catargul pupa,la navele MAR.S7. 1 1 arborele mare 1 trinchet 0 capelatura 0
moderne?
425 Ce reprezintă manevrele fixe? MAR.S7. 1 1 toate operaţiunile ce se fac la 0 toate parâmele metalice sau 1 toate parâmele mobile,cu 0
bord pentru acostarea navei vegetale fixate permanent cu un ajutorul cărora se manevrează
capăt de arboradă şi cu celălalt vergile,velele,bărcile şi diferite
capăt de corpul navei greutăţi la bord
426 Ce reprezintă manevrele mobile? MAR.S7. 1 1 toate operaţiunile ce se fac la 0 toate parâmele metalice sau 0 toate parâmele mobile,cu 1
bord pentru acostarea navei vegetale fixate permanent cu un ajutorul cărora se manevrează
capăt de arboradă şi cu celălalt vergile,velele,bărcile şi diferite
capăt de corpul navei greutăţi la bord
427 Ce este capelatura navei? MAR.S7. 1 1 o manevră fixă de la bordul navei 0 o manevră mobilă de la bordul 0 locul unde manevrele fixe se 1
navei fixează pe arbori şi accesoriile
necesare legării
428 Ce sunt sarturile navei? MAR.S7. 1 1 manevre mobile,ce susţin arborii 0 manevre fixe,ce susţin arborii în 1 accesorii de punte,cu ajutorul 0
în planul transversal,în ambele plan transversal,în ambele borduri cărora se dau gaşe la mal
borduri
435 Care sunt manevrele curente de la bordul MAR.S7. 1 1 straiurile,sarturile, pataraţinele 0 acostarea,legarea şi descărcarea 0 fungile,braţele,scotele 1
navei? mărfurilor
436 Ce sunt murele? MAR.S7. 1 1 manevre fixe 0 manevre curente 1 catarge tripod 0
437 Ce este verga? MAR.S7. 1 1 un catarg simplu 0 o traversă orizontală,încruţişată pe 1 o manevră curentă 0
catarg