Nr Materie vec Intrebare Sectiune TipRaspuns1 URL Da Raspuns2

1 COLREG Căror nave li se aplică prevederile Colreg-1972? COLREG 1 tuturor navelor care navigă în apele internaţionale. 0 tuturor navelor care navigă în rade, strâmtori şi marea liberă

2 COLREG Tuturor navelor aflate în largul mării ori pe toate apele învecinat COLREG 1 COLREG-1972. 1 R.N.D.

3 COLREG Dispoziţiile Regulamentului împiedică aplicarea prescripţiilor spec

COLREG 1 da. 0 nu.
4 COLREG Cum influenţează prevederile Regulamentului prescripţiile speciale
COLREG 1 dispoziţiile regulamentului nu trebuie să împiedice aplicarea prescripţiilor sp 1 autoritatea competentă nu este obligată să ţină seama de pre
5 COLREG Guvernul unui stat poate stabili prescripţiile speciale cu privire COLREG 1 nu. 0 nu este precizat.
6 COLREG Dispoziţiile Regulamentului scutesc nava, comandantul sau armato
COLREG 1 nu este precizat. 0 da.
7 COLREG Când este exonerată o navă, comanantul sau armatorul de conseciCOLREG 1 aplicarea regulilor scuteşte nava, comandantul sau armatorul de orice răspun 0 conformarea întocmai la prevederile regulii "navă privilegia
8 COLREG Când există riscul unei coliziuni, precum şi în toate împrejurăril COLREG 1 abaterea de la prevederile Regulamentului. 1 abateri de la prevederile autorităţilor portuare.
9 COLREG Când sunt permise abateri de la prevederile Regulamentului? COLREG 1 în apele naţionale, rade şi în toate apele învecinate accesibile navelor mariti 0 când există pericol de navigaţie, riscul unei coliziuni, precum
10 COLREG Ce se înţelege prin expresia"navă", conform Regulamentului? COLREG 1 orice construcţie sau aparat, de orice natură, capabil să plutească pe apă fără 0 orice construcţie sau orice aparat, de orice natură ar fi, inclu

11 COLREG Ce se înţelege prin "navă cu propulsie mecanică"? COLREG 1 orice navă pusă în mişcare de către o maşină. 1 navele care folosesc ca mijloc de propulsie un motor Diesel
12 COLREG O navă care navigă cu vele, chiar dacă are o maşină proprie, cu co
COLREG 1 o navă cu vele. 1 o navă cu propulsie mecanică, care foloseşte şi velele.
13 COLREG Ce se înţelege prin expresia "navă cu vele"? COLREG 1 o navă care foloseşte ca mijloc de propulsie forţa vântului. 0 o navă cu propulsie mecanică, care foloseşte şi vele.
14 COLREG O navă care din cauza unei împrejurări excepţionale nu este în mCOLREG 1 nava nu este stăpână pe manevra sa. 1 navă cu capacitate de manevră redusă.
15 COLREG Ce se înţelege prin expresia "navă cu capacitate de manevră red COLREG 1 o navă a cărei capacitate de manevră conform Regulamentului este limitată prin
1 o navă cu avarii accidentale la cârmă şi/sau maşină, în curs d
16 COLREG O navă cu propulsie mecanică, care din cauza pescajului şi a adâ COLREG 1 navă stânjenită de pescajul său. 1 navă cu lungime mai mare de 200 m
17 COLREG O navă care nu este nici la ancoră, nici legată la cheu, nici eşuat COLREG 1 navă "în marş". 1 navă în derivă.
18 COLREG Când una dintre nave poate fi observată vizual de către cealaltă COLREG 1 navă în siguranţă. 0 nave aflate în vedere.
19 COLREG Când două nave se consideră în vedere? COLREG 1 când se observă vizual reciproc. 0 numai când una dintre ele poate fi observată vizual de către
20 COLREG Cum trebuie să se asigure veghea la bordul navei? COLREG 1 trebuie să se asigure în permanenţă o veghe vizuală şi auditivă corespunzătoare,
1 trebuie să se asigure în permanenţă o veghe vizuală pentru e

21 COLREG Pentru a se putea acţiona corect şi eficace pentru prevenirea uneiCOLREG 1 viteză maximă. 0 viteză minimă.
22 COLREG Care sunt factorii care trebuie luaţi în consideraţie pentru deter COLREG 1 lungimea navei, calităţile nautice ale navei, puterea maşinii şi vizibilitatea. 0 pregătirea echipajului, condiţiile de navigaţie, vizibilitatea.
23 COLREG Orice navă trebuie să folosească toate mijloacele disponibile coreCOLREG 1 un pericol de eşuare. 0 un pericol iminent.
24 COLREG Ce mijloace trebuie să folosească o navă pentru a stabili dacă exiCOLREG 1 orice navă trebuie să folosească toate mijloacele disponibile corespunzătoare î1 orice navă trebuie să folosească toate mijloacele vizuale, pen

25 COLREG Când relevmentul compas la o navă care se apropie nu variază înCOLREG 1 nave în vedere. 0 pericol de coliziune.
26 COLREG Când se consideră că există pericol de coliziune? COLREG 1 când navele navigă în drumuri opuse. 0 când relevmentul compas la o navă care se apropie nu variaz
27 COLREG Cum trebuie să se execute o manevră pentru evitarea unei colizi COLREG 1 din timp, cu schimbări mici de drum, pentru a nu devia prea mult de la drumu0 hotărât, din timp şi conform cu buna practică marinărească.
28 COLREG Cum trebuie să se execute schimbările de drum şi/sau de viteză pCOLREG 1 schimbări mici de drum şi/sau de viteză, pentru a nu devia prea mult de la dr 0 schimbări destul de mari de viteză şi mici de drum, pentru a
29 COLREG Dacă pentru evitarea unei coliziuni este suficientă numai schimb COLREG 1 manevra se va face cu mult timp înainte, să fie substanţială şi să nu conducă l 1 se vor executa schimbări mari de drum, suficiente pentru ev
30 COLREG Manevra de evitare între nave se va efectua astfel încât să permitCOLREG 1 o distanţă maximă. 0 o distanţă de siguranţă.
31 COLREG Până când se controlează eficacitatea unei manevre de evitare? COLREG 1 până când navele vor fi la travers una faţă de cealaltă. 0 până când nava cealaltă va fi într-un unghi de 45° tribord/ba
32 COLREG Care este manevra cea mai indicată pentru a se câştiga mai mult tCOLREG 1 reducerea vitezei sau opirea completă, stopând maşinile ori punându-le înapo 1 stoparea navei.
33 COLREG Cum se navigă în şenal sau cale navigabilă îngustă? COLREG 1 pe mijlocul şenalului sau căii de acces. 0 cât mai aproape posibil de marginea exterioară din dreapta ş
34 COLREG Ce semnale pot da navele care navigă prin şenal şi se îndoiesc deCOLREG 1 un sunet lung şi două scurte. 0 un semnal de avertizare compus din cinci sunete scurte.
35 COLREG Ce măsuri de siguranţă trebuie să ia o navă care se apropie de un COLREG 1 să emită cinci sunete scurte (de avertizare) 0 să emită un semnal scurt şi să navige pe partea dreaptă a şen
36 COLREG Schemelor de separare a traficului li se aplică reglementările ref COLREG 1 guvernele ţărilor unde se află schemele. 0 Organizaţie.
37 COLREG Nava trebuie să navige pe banda de navigaţie corespunzătoare în COLREG
di 1 în exteriorul unei scheme de separare a traficului. 0 în interiorul unei scheme de separare a traficului.
38 COLREG Cum trebuie să se angajeze o navă pentru intrarea sau ieşirea din COLREG 1 sub un unghi drept faţă de direcţia generală a traficului. 0 ca regulă generală pe la una din extremităţi,dar atunci când s
39 COLREG Cum trebuie să întretaie o navă benzile de separaţie, când este obCOLREG 1 sub un unghi cât mai mic faţă de direcţia generală a traficului şi cu viteza red 0 sub un unghi cât mai mic faţă de direcţia generală a traficulu
40 COLREG Zonele de navigaţie costieră pot fi folosite pentru traficul costier COLREG 1 în mod normal nu trebuie folosite pentru traficul direct, cu excepţia navelor 1 pot fi folosite de toate navele aparţinând ţării riverane.
41 COLREG Când poate o navă să pătrundă într-o zonă de separare sau să taieCOLREG 1 când condiţiile hidrometeorologice fac dificilă navigaţia în sensul general al t 0 în caz de urgenţă, pentru evitarea unui pericol imediat, sau p
42 COLREG Cum trebuie să se navige în zone vecine cu extremităţile unei zonCOLREG 1 se va naviga în direcţia generală a traficului. 0 se vor semnaliza sonor şi vizual intenţiile de schimbare de d
43 COLREG Este permisă ancorarea în schemele de separare a traficului? COLREG 1 se va evita în măsura maximă a posibilului ancorarea atât în schema de separar1 se poate ancora, dar se vor da toate semnalele prevăzute în p
44 COLREG Cum trebuie să navige navele care nu folosesc o schemă de separCOLREG 1 să folosească zonele de navigaţie costieră. 0 să se îndepărteze cât mai mult de zona de separare a traficul
45 COLREG Care sunt navele exceptate de la prevederile regulii referitoare COLREG 1 navele cu capacitate de manevră redusă, angajate în manevra de menţinere a s1 navele cu defecţiuni la motorul principal.
46 COLREG Ce navă trebuie să se abată din drumul navei ajunsă din urmă? COLREG 1 nava care se află la o distanţă de 200 m. 0 nava care se află la o distanţă de 100 m.
47 COLREG Cum se comportă o navă care ajunge din urmă (depăşeşte) o alt COLREG 1 nava care ajunge din urmă o altă navă va avea prioritate. 0 nava ajunsă din urmă va manevra astfel încât să-i permită na
48 COLREG Când se consideră că o navă ajunge din urmă altă navă? COLREG 1 când vine dintr-o direcţie mai mare de 22°5 dinapoia traversului celeilalte n 1 când vede lumina din pupa şi luminile din bordurile navei aj
49 COLREG Cum trebuie să manevreze o navă care nu poate stabili cu sigura COLREG 1 să se considere navă privilegiată şi şă-şi menţină viteza şi drumul. 0 să se considere navă care ajunge din urmă şi să manevreze î
50 COLREG Cum trebuie să manevreze două nave cu vele care se apropie unaCOLREG
de 1 nava care primeşte vântul din babord trebuie să se abată din drumul navei car 1 nava care primeşte vântul din tribord trebuie să se abată din
51 COLREG Cum trebuie să manevreze două nave cu vele care se apropie unaCOLREG
de 1 nava care o vede pe cealaltă prin babord trebuie să se abată din drumul celeil 0 nava care este în vânt se va abate din drumul navei de sub v
52 COLREG Care este manevra unei nave care nu este obligată să se abată di COLREG 1 trebuie să-şi menţină drumul şi viteza. 1 va schimba numai drumul, pentru a evita o situaţie periculoa
53 COLREG Când trebuie să manevreze nava care nu este obligată să se abatăCOLREG 1 indiferent de situaţie, nu se va abate niciodată din drumul altei nave. 0 imediat ce i se pare evident faptul că nava care are obligaţia
54 COLREG Din drumul căror nave trebuie să se abată o navă cu propulsie m COLREG 1 navelor cu vele. 1 velierelor care navigă numai cu maşina.
55 COLREG Din drumul căror nave trebuie să se abată o navă cu vele în mar COLREG 1 navelor cu propulsie mecanică cu viteză mică. 0 navelor care nu sunt stăpâne pe manevra lor.
56 COLREG Din drumul căror nave trebuie să se abată o navă cu vele în mar COLREG 1 navelor frigorifice cu viteză mare. 0 navelor petroliere.
57 COLREG Din drumul căror nave trebuie să se abată o navă cu vele în mar COLREG 1 navelor în curs de pescuit. 1 traulelor aflate în marş spre zona de pescuit.
58 COLREG Din drumul căror nave trebuie să se abată o navă stânjenită de p COLREG 1 navelor cu vele. 0 navelor nestăpâne pe manevra lor.
59 COLREG Căror nave li se aplică regulile de conducerea navelor pe vizibili COLREG 1 navelor care navigă în interiorul zonelor de vizibiliate redusă şi numai una di 0 navelor care nu se văd una pe alta şi care navigă înlăuntrul s
60 COLREG Cu ce viteză trebuie să navige o navă în condiţii de vizibilitate COLREG 1 cu viteză redusă şi veghe la prova. 0 cu viteză economică, dar cu radarul în funcţiune şi cu o vegh
61 COLREG Când se vor respecta regulile referitoare la "lumini şi semne"? COLREG 1 în marş ziua şi noaptea. 0 pe orice vreme.
62 COLREG În ce perioadă sunt respectate regulile referitoare la lumini? COLREG 1 pe timpul nopţii. 0 pe timpul nopţii şi pe vizibilitate redusă.
63 COLREG Pe timpul zilei se vor respecta regulile cu privire la: COLREG 1 lumini. 0 semne.
64 COLREG Când mai pot fi purtate luminile prevăzute de reguli? COLREG 1 de la răsăritul la apusul soarelui, pe timp cu vizibilitate redusă, în toate împr 1 când vizibilitatea este sub 3 Mm.
65 COLREG Când se vor respecta regulile referitoare la semne? COLREG 1 în timpul crepusculului. 0 pe timpul zilei.
66 COLREG Lumina albă aşezată deasupra axului longitudinal al navei, arătânCOLREG 1 lumina de pupa. 0 lumina de catarg.
67 COLREG Lumină verde din tribord şi lumină roşie din babord, vizibile pe COLREG 1 lumină de bord. 1 lumină de pupa.
68 COLREG Ce se înţelege prin expresia "lumină de catarg"? COLREG 1 orice lumină albă instalată pe catargul unei nave la o înălţime prevăzută de n 0 orice lumină albă vizibilă pe tot orizontul.
69 COLREG Ce se înţelege prin expresia "lumină de bord"? COLREG 1 lumină verde din tribord şi lumină roşie din babord, vizibile pe un arc de 112 1 lumină albă din borduri, de la scările de acces.
70 COLREG Lumina albă aşezată cât mai aproape posibil în pupa, arătând o l COLREG 1 lumina de ancoră pupa. 0 lumina de remorcaj.
71 COLREG Ce se înţelege prin expresia "lumină de pupa"? COLREG 1 o lumină albă instalată la pupa unei nave. 0 o lumină aşezată cât mai aproape posibil în pupa, arătând o l
72 COLREG Lumina galbenă aşezată cât mai aproape posibil în pupa arătând oCOLREG 1 lumina de pupa. 0 lumina de remorcaj.
73 COLREG Trei lumini în poziţie verticală din care luminile de sus şi de jos COLREG 1 cu capacitate de manevră redusă când nu este în marş. 1 nestăpână pe manevra sa.
74 COLREG Ce se înţelege prin expresia "lumină de remorcaj"? COLREG 1 o lumină albă aşezată deasupra luminii de la pupa după care se guvernează în 0 o lumină galbenă neîntreruptă vizibilă la 360°.
75 COLREG Luminile roşu-alb-roşu dispuse pe verticală, lumina de ancoră deCOLREG 1 nestăpână pe manevră la ancoră. 0 cu capacitate de manevră redusă la ancoră.
76 COLREG Lumina neîntreruptă pe un arc de orizont de 360° este: COLREG 1 lumina de catarg. 0 lumină cu sclipiri regulate.
77 COLREG Trei semne suprapuse din care semnul superior şi inferior câte o COLREG 1 nestăpână pe manevra sa. 0 stânjenită de pescajul ei.
78 COLREG Ce se înţelege prin expresia "lumină vizibilă pe întreg orizontul COLREG 1 lumină neîntreruptă pe un arc de de orizont de 360° 1 lumină neîntreruptă vizibilă la prova şi în borduri.
79 COLREG O lumină cu sclipiri regulate a cărei frecvenţă este de 120 sclipi COLREG 1 lumină de bord. 0 lumină cu sclipiri.
80 COLREG O bulă la prova şi trei semne dispuse vertical, dintre care semnul COLREG 1 cu capacitate de manevră redusă la ancoră. 1 stânjenită de pescajul ei la ancoră.
81 COLREG Ce se înţelege prin expresia "lumină cu sclipiri"? COLREG 1 o lumină cu sclipiri regulate cu frecvenţa de 60 sclipiri pe minut. 0 o lumină cu sclipiri regulate cu frecvenţa de 120 sclipiri pe m
82 COLREG La ce distanţă trebuie să se vadă luminile de la catarge pentru n COLREG 1 1-2 Mm. 0 2 Mm.
83 COLREG La ce distanţă trebuie să se vadă luminile de la catarge pentru COLREG 1 3 Mm. 0 2 Mm.
84 COLREG Un cilindru negru reprezintă semnul purtat de o navă: COLREG 1 stânjenită de pescajul său. 1 cu capacitate de manevră redusă.
85 COLREG La ce distanţă trebuie să se vadă luminile din borduri pentru nav COLREG 1 3 Mm. 0 2 Mm.
86 COLREG La ce distanţă trebuie să se vadă luminile din borduri pentru na COLREG 1 2 Mm. 0 0,5 Mm.
87 COLREG La ce distanţă trebuie să se vadă lumina din pupa pentru navele COLREG 1 3 Mm. 0 2 Mm.
88 COLREG La ce distanţă trebuie să se vadă lumina din pupa pentru navele COLREG 1 3 Mm. 0 1,5 Mm.
89 COLREG La ce distanţă trebuie să se vadă lumina de remorcaj pentru na COLREG 1 3 Mm. 1 4 Mm.
90 COLREG La ce distanţă trebuie să se vadă lumina de remorcaj pentru nave COLREG 1 3 Mm. 0 2 Mm.
91 COLREG La ce distanţă trebuie să se vadă lumina de remorcaj pentru nav COLREG 1 1 Mm. 0 3 Mm.
92 COLREG La 2 Mm se văd luminile albe, roşii, verzi sau galbene pe întreg COLREG 1 cu lungimea mai mare de 50 m. 0 cu lungimea mai mică de 100 m.
93 COLREG La ce distanţă trebuie să se vadă lumina albă, roşie, verde sau ga COLREG 1 3 Mm. 0 2 Mm.
94 COLREG Ce lumini trebuie să poarte o navă cu pernă de aer în exploatare COLREG 1 aceleaşi lumini ca o navă cu propulsie mecanică în marş. 0 o lumină galbenă cu sclipiri vizibile pe tot orizontul.
95 COLREG Ce lumini trebuie să poarte o navă cu propulsie mecanică în mar COLREG 1 o lumină albă vizibilă peste tot orizontul şi dacă este posibil şi luminile din 1 luminile din borduri.
96 COLREG La ce distanţă trebuie să se vadă lumina albă vizibilă pe tot oriz COLREG 1 3 Mm. 1 2Mm.
97 COLREG Ce lumini trebuie să poarte obiectele sau navele remorcate, altel COLREG 1 luminile de catarg şi lumina de pupa. 0 luminile din borduri şi lumina de pupa.
98 COLREG Ce lumini trebuie să poarte o navă împinsă înainte când formeazăCOLREG 1 trebuie să poarte la extremitatea prova luminile din borduri. 1 lumina de catarg şi luminile din borduri.
99 COLREG Ce lumini tebuie să poarte o navă remorcată la ureche? COLREG 1 luminile de catarg şi lumina de pupa. 0 lumina de pupa şi luminile din borduri la extremitatea prova
100 COLREG Luminile din borduri şi lumina din pupa sunt luminile pe care le COLREG 1 în seviciul de pilotaj şi este în marş. 0 cu vele când este la ancoră.
101 COLREG Ce lumini poartă o navă cu vele în marş? COLREG 1 luminile din borduri. 0 luminile de catarg şi luminile din borduri.
102 COLREG Luminile din borduri şi lumina din pupa, reunite într-un felinar esCOLREG 1 o navă cu vele mai mică de 7 m, în marş. 1 o navă cu rame.
103 COLREG Ce lumini poartă o navă cu vele în marş, mai mică de 20 m? COLREG 1 luminile din borduri şi lumina din pupa, pe care le poate reuni într-un felinar. 1 luminile din borduri.
104 COLREG La măr sau în partea superioară a catargului, în locul cel mai vi COLREG 1 30 m. 0 20 m.
105 COLREG Unde trebuie să poarte felinarul combinat o navă cu vele în ma COLREG 1 poate să-l ţină oriunde şi să-l arate numai la nevoie. 0 la măr sau la partea superioară a catargului, în locul cel mai
106 COLREG Care sunt luminile suplimentare pe care le poate purta o navă cu COLREG 1 la măr o lumină verde vizibilă pe tot orizontul. 0 la măr o lumină roşie vizibilă pe tot orizontul.
107 COLREG Nava care trebuie să fie gata să arate în orice moment o lanternă COLREG 1 15 m. 0 10 m.
108 COLREG Ce lumini poartă o navă cu vele, mai mică de 7 m, în marş? COLREG 1 trebuie să fie gata să arate în orice moment o lanternă electrică sau un felina 1 luminile din borduri.
109 COLREG Ce lumini trebuie să poarte o navă cu rame? COLREG 1 o lampă albastră care să poată fi arătată oricând. 0 o lumină roşie.
110 COLREG La prova, în locul cel mai vizibil, un con cu vârful în jos este se COLREG 1 o navă care pescuieşte şi ale cărei unelte se întind pe o distanţă orizontală 0 o navă care navigă în acelaşi timp cu vele şi cu ajutorul unui
111 COLREG Ce semn trebuie să poarte o navă care navigă în acelaşi timp cu vCOLREG 1 la prova, în locul cel mai vizibil, un con cu vârful în jos. 1 un bicon în locul cel mai vizibil.
112 COLREG Două lumini suprapuse, vizibile pe tot orizontul, lumina superioaCOLREG 1 o navă angajată în operaţiuni de deminare. 0 o navă cu vele în marş.
113 COLREG Ce semne poartă o navă ancorată? COLREG 1 o bulă ridicată la prova. 1 un bicon instalat la prova.
114 COLREG Unde trebuie instalate semnele şi luminile navelor eşuate? COLREG 1 la prova. 0 la catargul pupa.
115 COLREG Când nu sunt obligate navele mai mici de 7 m lungime să poart COLREG 1 când sunt la ancoră dar nu într-un canal navigabil îngust, pase de intrare în p 1 când sunt ancorate într-un bazin portuar.
116 COLREG Căror nave eşuate nu li se cere să poarte luminile şi semnele spe COLREG 1 nave cu lungime mai mică de 7 m. 0 nave cu lungime mai mică de 15 m.
117 COLREG Ce este "sunetul scurt"? COLREG 1 un sunet cu o durată de 2-3 secunde, emis de o navă. 0 un sunet emis de o navă propulsată, în marş, cu o durată mic
118 COLREG Ce se înţelege prin expresia "sunet lung"? COLREG 1 un sunet a cărui durată este de 4-6 secunde. 1 un sunet emis de o navă propulsată, în marş, cu o durată de p
119 COLREG Ce echipament de semnalizare sonoră trebuie să aibă o navă cu COLREG 1 un singur fluier în mijlocul navei. 0 un clopot la prova sau pupa navei.
120 COLREG Ce echipament de semnalizare sonoră trebuie să aibă o navă su COLREG 1 navele sub 12 m lungime nu sunt obligate să aibă echipament de semnalizare 0 navele sub 12 m lungime sunt obligate să aibă un fluier şi un
121 COLREG Când se emit semnalele sonore de manevră? COLREG 1 în orice situaţii. 0 când navele se văd unele pe altele.
122 COLREG Ce semnal sonor se emite pentru indicarea manevrei "vin la trib COLREG 1 un sunet scurt. 1 un sunet scurt, urmat de un sunet lung.
123 COLREG Ce semnal sonor se emite pentru indicarea manevrei "vin la bab COLREG 1 un sunet lung şi două scurte. 0 două sunete scurte.
124 COLREG Ce semnal sonor se emite pentru indicarea manevrei "am maşina COLREG 1 un sunet lung şi trei sunete scurte. 0 trei sunete scurte precedate şi urmate de un sunet lung.

125 COLREG Cu ce se pot completa semnalele sonore emise cu fluierul, pentr COLREG 1 cu semnale luminoase. 1 cu orice alte semnale.
126 COLREG La ce interval de timp se pot da semnalele necesare luminoase p COLREG 1 la cel puţin 10 secunde. 1 după minim un minut.
127 COLREG Ce semnale dă o navă care îşi dă acordul în legătură cu manevra COLREG 1 un sunet lung şi 5 sunete scurte. 0 un sunet lung, un sunet scurt, un sunet lung şi unul scurt (lite
128 COLREG Când se emit semnalele sonore pentru vizibilitate redusă? COLREG 1 numai ziua, pe vizibilitate redusă. 0 noaptea pe timp de ceaţă.
129 COLREG Când se emit semnalele sonore pe vizibilitate redusă? COLREG 1 înlăuntrul sau în apropierea zonei în care vizibilitatea este redusă. 1 înlăuntrul unei zone în care vizibilitatea este redusă
130 COLREG Ce semnal sonor emite o navă cu capacitatea de manevră redusă pCOLREG 1 un sunet lung urmat de trei sunete scurte la intervale de 2 minute. 0 3 sunete scurte precedate şi urmate de un sunet lung, la inter
131 COLREG Ce semnale sonore vor emite navele stânjenite de pescajul lor pe COLREG 1 un sunet lung urmat de două sunete scurte, la intervale nu mai mari de 2 minu1 un sunet lung precedat şi urmat de un sunet scurt la intervale
132 COLREG Ce semnale sonore emite o navă cu vele pe vizibilitate redusă? COLREG 1 un sunet lung dat cu sirena, la intervale de un minut. 0 4 sunete scurte la intervale de două minute.
133 COLREG Ce obligaţii are o navă mai mică de12 m, pe vizibilitate redusă, COLREG 1 să emită cu fluierul un semnal sonor format din 5 sunete la interval de un min0 să emită un semnal sonor eficace la intervale care să nu depă
134 COLREG Care este semnalul de pericol din Codul Internaţional de Semnal COLREG 1 "N.C" 1 "P."
135 COLREG Care poate fi considerat semnal de pericol? COLREG 1 un pavilion având deasupra sau dedesubt o bulă sau un obiect asemănător. 1 3 bule negre vertical.
136 COLREG Care poate fi considerat semnal de pericol? COLREG 1 fuzee sau facle de mână care produc lumină roşie. 1 fuzee sau facle de mână care produc lumină verde.
137 COLREG Ce este semnalul de pericol dat cu braţele? COLREG 1 mişcări lente repetate cu braţele, descriind cercuri deasupra capului. 0 ridicarea ambelor braţe vertical deasupra capului.
138 COLREG Care este semnalul de alarmă radiotelefonică? COLREG 1 un semnal bitonal continuu. 1 un semnal de ton continuu.
139 COLREG Ce nave pot folosi zonele de navigaţie de trafic costier? COLREG 1 navele cu o lungime mai mică de 20 m, navele cu vele şi navele angajate în op1 navele ce aparţin ţării riverane.
140 COLREG Când pot folosi navele zonele de navigaţie de trafic costier? COLREG 1 pentru evitarea unui pericol evident. 1 când sunt considerate nave privilegiate.
141 COLREG Ce semnificaţie au semnele aprobate transmise prin sisteme de COLREG 1 sunt considerate semnale de pericol. 1 sunt considerate semnale de test.
142 COLREG Ce semnificaţie au semnalele transmise de SART-urile mijloceloCOLREG 1 sunt considerate semnale de atragere a atenţiei. 1 sunt considerate semnale de avertizare.

1 NAVIGATScara numerică a unei hărţi este NAVIGATI 1 Raportul dintre lungimea şi lăţimea hărţii 0 Un număr de catalog
2 NAVIGATÎn emisfera vestică, daca nava se deplasează s NAVIGATI 1 latitudinea punctului de sosire este mai mica decât lati 0 longitudinea punctului de plecare este mai
3 NAVIGATTemperatura apei de mare se exprimă în NAVIGATI 1 Milibari 0 grade Celsius
4 NAVIGATCorespunzător sensului convenţional de balizajNAVIGATI 1 tribord-verde, babord-rosu 0 tribord-alba fixa, babord- alba cu sclipiri
5 NAVIGATDrumul giro al navei este NAVIGATI 1 Unghiul din planul orizontului adevărat măsurat de la axu0 Unghiul din planul orizontului adevărat măs
6 NAVIGATRelevmentul prova la un reper costier este NAVIGATI 1 Unghiul din planul orizontului adevărat măsurat de la axu1 Unghiul din planul orizontului adevărat măs
7 NAVIGATLatitudinea geografică este NAVIGATI 1 Arcul de ecuator măsurat de la meridianul Greenwich pâ0 Arcul de paralel măsurat de la meridianul G
8 NAVIGATIn emisfera estică, daca nava se deplasează sp NAVIGATI 1 latitudinea punctului de sosire este mai mica decât lati 0 longitudinea punctului de sosire este mai m
9 NAVIGATDaca vântul bate dinaintea traversului acesta NAVIGATI 1 creşterea vitezei si derivă de vânt 0 numai creşterea vitezei
10 NAVIGATRelevmentul compas la un reper costier este NAVIGATI 1 Unghiul din planul orizontului adevărat măsurat de la axu0 Unghiul din planul orizontului adevărat măs
11 NAVIGATLongitudinea geografică este NAVIGATI 1 Arcul de ecuator măsurat de la meridianul Greenwich pâ1 Arcul de paralel măsurat de la meridianul G
12 NAVIGATViteza unei ambarcaţiuni se măsoară cu NAVIGATI 1 sonda 0 barometrul
13 NAVIGATÎn emisfera sudica, daca nava se deplasează s NAVIGATI 1 latitudinea punctului de plecare este mai mica decât lat 0 latitudinea punctului de plecare este mai m
14 NAVIGATAcul magnetic al compasului magnetic de la borNAVIGATI 1 Nord adevărat 0 Nord giro
15 NAVIGATMarcajele laterale din sistemul de balizaj semnNAVIGATI 1 Limitele laterale ale unui pericol de navigaţie 0 Limitele laterale ale unei serii de pericole d
16 NAVIGATDrumul magnetic al navei este NAVIGATI 1 Unghiul din planul orizontului adevărat măsurat de la axu0 Unghiul din planul orizontului adevărat măs
17 NAVIGATRelevmentul magnetic la un reper costier este NAVIGATI 1 Unghiul din planul orizontului adevărat măsurat de la axu0 Unghiul din planul orizontului adevărat măs
18 NAVIGATPolii geografici sunt NAVIGATI 1 Cele două puncte în care axa de rotaţie intersectează 1 Punctele în care linia ce trece prin centrul P
19 NAVIGATAdâncimea apei se măsoară cu NAVIGATI 1 lochul 0 sonda
20 NAVIGATReperele costiere utilizate pentru determinareaNAVIGATI 1 geamanduri, balize, scondri 0 alte nave aflate la ancoră
21 NAVIGATDrumul adevărat al navei este: NAVIGATI 1 Unghiul din planul orizontului adevărat măsurat de la axu0 Unghiul din planul orizontului adevărat măs
22 NAVIGATDaca vântul bate din travers acesta produce NAVIGATI 1 creşterea vitezei si deriva de vânt 0 doar creşterea vitezei
23 NAVIGATLumina alternativă a unui far are următoarea sNAVIGATI 1 intensitatea luminii este variabila 0 lumina fixa combinata cu intensificare de lu
24 NAVIGATLongitudinea geografică este NAVIGATI 1 Arcul de ecuator măsurat de la meridianul Greenwich pâ1 Arcul de paralel măsurat de la meridianul G
25 NAVIGATCartile pilot se corectează la zi utilizând NAVIGATI 1 hartile rutiere 0 avizele pentru navigatori
26 NAVIGATDaca vântul bate din prova tribord acesta pro NAVIGATI 1 micşorarea vitezei si deriva de vânt la tribord 0 deriva de vânt la babord
27 NAVIGATLumina unui far în izofază are următoarea semnNAVIGATI 1 durata de lumina este egala cu durata de întuneric 1 intensitatea luminii este constanta
28 NAVIGATDrumul compas al navei este NAVIGATI 1 unghiul din planul orizontului adevărat măsurat de la axu0 unghiul din planul orizontului adevărat măs
29 NAVIGATHarta marină este NAVIGATI 1 o hartă tematică care figurează aspecte detaliate ale în 1 o harta geografică a unei porţiuni din supra
30 NAVIGATÎn emisfera nordică, daca nava se deplasează NAVIGATI 1 latitudinea punctului de plecare este mai mica decât lat 1 latitudinea punctului de plecare este mai m
31 NAVIGATRelevmentul adevărat la un reper costier este NAVIGATI 1 Unghiul din planul orizontului adevărat măsurat de la axu0 Unghiul din planul orizontului adevărat măs
32 NAVIGATPoziţia navei se poate determina, printre altel NAVIGATI 1 temperatură 0 relevmente
33 NAVIGATLinia de credinţă a compasului magnetic de la NAVIGATI 1 Direcţia nord magnetic 0 Axul longitudinal al navei
34 NAVIGATViteza ambarcatiunii se masoara cu: NAVIGATI 1 sonda; 0 barometrul;
35 NAVIGATAdancimea apei se masoara cu: NAVIGATI 1 lochul; 0 sonda;
36 NAVIGATDaca vantul bate dinaintea traversului acesta NAVIGATI 1 cresterea vitezei si deriva de vant; 0 numai cresterea vitezei;
37 NAVIGATDaca vantul bate din travers acesta produce: NAVIGATI 1 cresterea vitezei si deriva de vant; 0 doar cresterea vitezei;
38 NAVIGATDaca vantul bate din prova tribord acesta prod NAVIGATI 1 micsorarea vitezei si deriva de vant la tribord; 0 deriva de vant la babord;
39 NAVIGATTemperatura apei de mare se exprima in: NAVIGATI 1 milibari; 0 grade Celsius;
40 NAVIGATAcul magnetic al compasului magnetic de la borNAVIGATI 1 Nord adevarat; 0 Nord giro;
41 NAVIGATCele mai sigure repere costiere utilizate pentr NAVIGATI 1 geamanduri, balize, scondri; 0 orice constructie de la coasta;
42 NAVIGATLinia de credinta a compasului magnetic de la NAVIGATI 1 directia Nord magnetic; 0 axul longitudinal al ambarcatiunii;
43 NAVIGATLumina unui far in izofaza are urmatoarea semni NAVIGATI 1 durata de lumina este egala cu durata de intuneric; 1 intensitatea luminii este constanta;
44 NAVIGATCorpul balizei marcajului cardinal de Vest este pNAVIGATI 1 galben-negru-galben; 1 negru-galben-negru;
45 NAVIGATCorpul balizei marcajului cardinal de Nord este NAVIGATI 1 negru-galben-negru; 0 galben-negru-galben;
46 NAVIGATCorpul balizei marcajului cardinal de Est este piNAVIGATI 1 negru-galben-negru; 1 galben-negru-galben;
47 NAVIGATMarcajul lateral de babord din regiunea A are NAVIGATI 1 un con negru cu varful in sus; 0 un cilindru verde:
48 NAVIGATMarcajul lateral de tribord din regiunea A are NAVIGATI 1 Un con verde cu varful in sus; 1 un cilindru verde;
49 NAVIGATMarcajul de pericol izolat are ca semn de varf: NAVIGATI 1 un con rosu cu varful in sus; 0 o sfera de culoare rosie;
50 NAVIGATRegula "verde la tribord- rosu la babord" valabilNAVIGATI 1 in sensul de la coasta catre larg; 0 in sensul de larg catre coasta;
51 NAVIGATConducatorul de ambarcatiune vede pe timp deNAVIGATI
n 1 un semn de ape sigure; 0 un semn de pericol izolat;
52 NAVIGATConducatorul de ambarcatiune vede pe timp deNAVIGATI 1 un semn de ape sigure; 0 un semn de pericol izolat;
53 NAVIGATConducatorul de ambarcatiune vede pe timp deNAVIGATI
n 1 un semn de ape sigure; 0 un semn de pericol izolat;
54 NAVIGATConducatorul de ambarcatiune vede pe timp deNAVIGATI
n 1 un semn de ape sigure; 0 un semn de vest;
55 NAVIGATConducatorul de ambarcatiune vede pe timp deNAVIGATI 1 un semn special; 0 un semn de pericol izolat;
56 NAVIGATCartul N este un cart: NAVIGATI 1 intercardinal; 0 cardinal;
57 NAVIGATCartul SW este un cart: NAVIGATI 1 intercardinal; 1 cardinal;
58 NAVIGATCartul SSE este un cart: NAVIGATI 1 intercardinal; 0 cadinal;
59 NAVIGATCartul E la N este un cart: NAVIGATI 1 intercardinal; 0 inter- intercadinal;
60 NAVIGATDrumul adevarat al ambarcatiunii este egal c NAVIGATI 1 Vest; 0 Est;
61 NAVIGATDrumul adevarat al ambarcatiunii este egal c NAVIGATI 1 Nord 1 Est;
62 NAVIGATDrumul adevarat al ambarcatiunii este egal c NAVIGATI 1 Vest; 0 Est;
63 NAVIGATDrumul adevarat al ambarcatiunii este egal c NAVIGATI 1 Vest; 1 Est;
64 NAVIGATDrumul compas al ambarcatiunii se afla cuprin NAVIGATI 1 Dc = 212 grade; 0 Dc = 034 grade;
65 NAVIGATDrumul compas al ambarcatiunii se afla cuprin NAVIGATI 1 Dc = 112 grade; 1 Dc = 034 grade;
66 NAVIGATDrumul compas al ambarcatiunii se afla cuprin NAVIGATI 1 Dc = 102 grade; 0 Dc = 234 grade;
67 NAVIGATDrumul compas al ambarcatiunii se afla cuprin NAVIGATI 1 Dc = 102 grade; 0 Dc = 234 grade;
1

1 MARINARPiesa de rezistenta situata in extremitatea prova

MARINAR
, constituind
contrachila
o prelungire a chilei , se numeşte 0 etrava
2 MARINARCe reprezintă un cui de strapazan? MARINAR 1 un cui de lemn folosit la asamblarea pieselor de reziste 0 un cui de lemn bătut in marginea bordajulu
3 MARINARLa ce foloseşte podul in cazul zalei de ancora MARINAR 1 zalele de ancora nu au pod 0 la ghidare pe nara de ancora
4 MARINARBarbetele sunt bucati de parâma fixate la provaMARINAR
si pupa bărcii
1 pentru
si servesc
amaraj 0 in cazul unei persoane cazuta peste bord
5 MARINARParâma obţinuta din răsucirea a trei suvite se numeşte
MARINAR paramã simplã sau lanƫanã
1 1 paramã simplã sau garlin
6 MARINARAparatoarele gaşelor mici la parâme se numes MARINAR 1 guardaman 0 rodante
7 MARINARBabalele sunt piese metalice din fonta sau otelMARINAR 1 întărirea structurii de rezistenta a navei 0 ancoraj
8 MARINARLa navele mici locul babalelor poate fi luat de MARINAR 1 trancheti 0 tacheti
9 MARINARLa ce foloseşte operaţiunea de matisire? MARINAR împreunarea a doua capete de parâma sau realizarea un1
1 trecerea de la o parâma mai groasa spre un
10 MARINARCe reprezintă voltele? MARINAR 1 legăturile prin care parâmele se fixează la dispozitivele 1 totalitatea manevrelor mobile de la bord
11 MARINARIn cazul unei rame, pana reprezintă MARINAR 1 îngroşarea braţului imediat după manşon 0 partea ramei din care este manevrata
12 MARINARIn general o ancora se compune din următoarele MARINAR
parţi : 1 braţe , fus , diamant , inel , traversa 1 traverse, braţe , diamant si eche
13 MARINARCe înţelegeţi prin graparea ancorei : MARINAR ancora si lanţul sunt suprasolicitate
1 0 ancora se taraste pe fundul apei
14 MARINARDaca o parama intra in compunerea altei parâmMARINAR 1 lanƫanã 0 garlin
15 MARINARAdâncimea apei se măsoară cu: MARINAR 1 lochul 0 sonda
16 MARINARFiecare rând de scânduri sau de table al învelişului
MARINAR
( bordajului
1 traversa
) exterior se numeşte : 0 copastie
17 MARINARUn observator care sta pe puntea navei cu fataMARINAR bordul babord
1 0 bordul tribord
18 MARINARCârma se compune din : MARINAR 1 panã si eche 1 dame si eche
19 MARINARAncora cu patru braţe este folosită : MARINAR 1 la fluviu si ape interioare 1 în golfuri si estuare
20 MARINARO baba simpla , formata dintr-o singura coloanMARINAR 1 tranchet 0 turnichet
21 MARINARPiesele metalice de ghidare a parâmelor elim MARINAR binte 1 0 babale
22 MARINARCe reprezintă patronarea unei parâme ? MARINAR 1 protejarea contra frecării , prin învelirea unei porţiuni 0 infasurarea capetelor ca sa nu se destrame
23 MARINARPiesa fundamentala de rezistenta a oricărei navMARINAR 1 chila 1 etrava
24 MARINARCare este elementul de baza la structura oricăruiMARINAR
tip de parâma
1 lanƫana 0 firul
25 MARINARPiesele metalice mai mici , care servesc la lua MARINAR 1 tacheti 1 trancheti
26 MARINARDispozitivele de constructie speciala , fixate i MARINAR 1 rodante 0 urechi
27 MARINAROrificiul rotund prin care trece axul cârmei s MARINAR 1 stelatura pupa 0 etrava
28 MARINARViteza unei ambarcaţiuni se măsoară cu MARINAR Sonda
1 0 Barometrul
29 MARINARDama reprezintă MARINAR 1 o scobitura in marginea superioara a bordajului , in care 1separtea
introduce
cea mai
ramalata a ambarcaţiunii
30 MARINARIn cazul unei ancore , diamantul este MARINAR 1 locul de unde se leagă capătul lanţului 0 ramificaţia braţelor
31 MARINARCum se măsoară calibrul lanţului de ancora MARINAR 1 grosimea la mijlocul zalei 1 lăţimea maxima a zalei la interior
32 MARINARDispozitivele de construcţie speciala , fixate i MARINAR rodante
1 0 urechi
33 MARINARCablurile fixate de cârma , cu ajutorul cărora seMARINAR
guvernează1 eche
se numesc 0 troƫe
34 MARINARPiesa fundamentala de rezistenta a oricărei navMARINAR 1 chila 1 etrava
35 MARINARPiesele metalice mai mici , care servesc la lua MARINAR 1 tacheti 1 trancheti
36 MARINARUn observator care sta pe puntea navei cu fataMARINAR bordul babord
1 0 bordul tribord
37 MARINARElementele de osatura transversale, fixate pe chila
MARINAR
la intervale
1 filă egale
lacrimară
, se numesc 0 coaste
38 MARINARLocul de îmbinare a filelor se numeşte MARINAR 1 cusătura 1 gurna
39 MARINARDin punct de vedere al materialului folosit la c MARINAR paramele vegetale
1 1 paramele rasucite (garline)
40 MARINARLa paramele vegetale si sintetice circumferinta MARINAR greutatea
1 0 grosimea
41 MARINARChila reprezinta: MARINAR 1 element de rezistenta al navei dispus in planul transvers 0 element de rezistenta dispus in planul longi
42 MARINARSarcina la care parama se rupe reprezinta: MARINAR 1 grosimea paramei 0 greutatea paramei
43 MARINARCe este merlinul? MARINAR o lantana de 40-80mm grosime folosita la legarea navel 0 o parama cu grosimea de 100-620mm folos
1

44 MARINARRaiul unei macarale este: MARINAR 1 o rola care se invarteste liber in jurul unui ax 1 o piesa formata din doua placi laterale ovale
45 MARINAREtrava reprezinta: MARINAR 1 prelungirea chilei in tribord si babord 0 prelungirea chilei in prova
46 MARINARCare din urmatoarele parame au in interior o i MARINAR 1 paramele sintetice 0 paramele vegetale
47 MARINARCapacitatea paramei de a se indoi, fara a-si mod MARINAR flexibilitatea paramei
1 1 greutatea paramei
48 MARINARCe este grandeea? MARINAR o lantana cu circumferinta de 25-120mm
1 1 o parama cu grosimea de 100-620mm folos
49 MARINARSbirul unei macarale este: MARINAR 1 o rola care se invarteste liber in jurul unui ax 0 o piesa formata din doua placi laterale ovale
50 MARINAREtamboul reprezinta: MARINAR 1 prelungirea chilei in tribord si babord 0 prelungirea chilei in prova
51 MARINARCaracteristicile paramelor sunt: MARINAR grosimea, flotabilitatea, greutatea, rezistenta, elasticitat 0 grosimea, greutatea, rezistenta, flexibilitatea
1

52 MARINARCe se intelege prin "bataia paramei"? MARINAR 1 separara firelor dupa lungime si eliberarea produsului 0 indepartarea materialelor straine din materia
53 MARINARCe este saula? MARINAR 1 o lantana de 40-80mm grosime folosita la legarea navel 0 o parama cu grosimea de 100-620mm folos
54 MARINARMacaralele in marinarie sunt: MARINAR 1 dispozitive de genul scripetilor, folosite pentru ridicar 1 instalatii de forta prevazute cu cabina si pan
55 MARINARCoastele reprezinta elemente de constructie aleMARINAR 1 liniei de plutire 0 longitudinal
56 MARINARPescajul navei reprezinta: MARINAR 1 distanta masurata pe orizontala in planul cuplului maestru,0 distanta masurata pe orizontala in planul cu
57 MARINARParamele metalice se impart in trei categorii astMARINAR 1 parame rigide, parame semirigide, parame flexibile 0 parame rigide, parame semiflexibile, param
58 MARINARCe se intelege prin "pieptanarea paramei"? MARINAR 1 separarea firelor dupa lungime si eliberarea produsului 1 indepartarea materialelor straine din materia
59 MARINARCe este lusinul? MARINAR 1 o lantana de 40-80mm grosime folosita la legarea navel 0 o lantana mai fina decat merlinul, folosita la
60 MARINARPartile componente ale unei macarale sunt: MARINAR 1 capatana, raiul, sbirul 1 capatana, raiul, troliul
61 MARINARVarangele reprezinta elemente de constructie aMARINAR 1 liniei de plutire 0 longitudinal
62 MARINARCe este flotabilitatea? MARINAR 1 proprietatea navei de a reveni la pozitia initiala, dupa c 0 proprietatea navei de a pluti, la pescajul me
63 MARINARPastrarea paramelor vegetale se face ferindu-l MARINAR 1 razele solare 0 umezeala
64 MARINARCe se intelege prin "toarcerea paramei"? MARINAR 1 separarea firelor dupa lungime si eliberarea produsului 0 indepartarea materialelor straine din materia
65 MARINARCe este garlinul? MARINAR 1 o lantana de 40-80mm grosime folosita la legarea navel 0 o parama cu grosimea de 100-620mm folos
66 MARINARPalancurile sunt: MARINAR 1 dispozitive compuse din una sau mai multe macarale cu 1 instalatii compuse din grinzi de otel sudate s
67 MARINARElementul de baza din structura oricarei param MARINAR 1 suvita 0 firul
68 MARINARDin ce sunt confectionate paramele metalice? MARINAR 1 din fire de canepa, in, bumbac, iuta 0 din fire de sarma de otel zincat cu grosimi d
69 MARINARMandarul simplu este: MARINAR 1 dispozitiv de ridicat, alcatuit din doua macarale duble 0 dispozitiv de ridicat alcatuit dintr-o macara f
70 MARINARParamele simple se numesc si: MARINAR 1 garline 0 lantane
71 MARINARDin ce sunt confectionate paramele vegetale? MARINAR 1 din fire de canepa, in, bumbac, iuta 1 din fire de sarma de otel zincat cu grosimi d
72 MARINARParamele rasucite se numesc si: MARINAR 1 garline 1 lantane
73 MARINARDin ce sunt confectionate paramele sintetice? MARINAR 1 din fire de canepa, in, bumbac, iuta 0 din fire de sarma de otel zincat cu grosimi d
74 MARINARMai multe fire rasucite intre ele formeaza: MARINAR 1 o suvita 0 o lantana
75 MARINARCe sunt paramele de manila? MARINAR 1 parame vegetale confectionate din fire lungi de canepa 0 parame vegetale confectionate din fibre de
76 MARINARCe sunt paramele de sizal? MARINAR 1 parame vegetale confectionate din fire lungi de canepa 0 parame vegetale confectionate din fibre de
77 MARINARUnde se pastreaza paramele pentru uzul curenMARINAR 1 in magazii 0 pe punte
78 MARINARLa ce sunt folosite paramele de cocos? MARINAR 1 la confectionarea manevrelor curente 1 la confectionarea baloanelor si paietelor
79 MARINARCe trebuie verificat la primirea paramelor vegetMARINAR 1 culoarea si mirosul 1 calitatea zincarii
80 MARINARLa ce sunt folosite paramele de canepa? MARINAR 1 la confectionarea manevrelor curente, la barci si la arb 1 la confectionarea baloanelor si paietelor
81 MARINARBarbetele sunt: MARINAR 1 parame folosite pentru prinderea butoaielor si ridicarea 0 capete de parama folosite la botare
82 MARINARBoturile sunt: MARINAR 1 capete de parama vegetala sau de lant fixate cu unul din0 sigurante ale axului unei macarale.
83 MARINARCare dintre afirmatiile de mai jos este adevara MARINAR 1 tachetii sunt piese metalice formate din doua coloane cil 0 tachetii sunt piese metalice in forma de T, m
 84 MARINARCare dintre afirmatiile de mai jos este adevara MARINAR 1 turnichetii sunt piese metalice in forma de T, ce se folo 0 turnichetii sunt piese metalice de ghidarea p
85 MARINARCare dintre afirmatiile de mai jos este falsa? MARINAR 1 viteza navei se masoara in noduri. 0 viteza navei se masoara in Mile marine pe o
86 MARINARCe tip de ancora este ancora Amiralitate? MARINAR 1 cu fus articulat. 0 cu gheare de pisica.
87 MARINARCe tip de ancora este ancora Hall? MARINAR 1 cu fus articulat. 1 cu gheare de pisica.
88 MARINARCum se masoara greutatea unei parame? MARINAR 1 prin masurarea circumferintei ei 0 prin masurarea sarcinii la care se rupe para
89 MARINARCum se masoara grosime unei parame? MARINAR 1 prin masurarea circumferintei ei 1 prin masurarea sarcinii la care se rupe para
90 MARINARCum se masoara rezistenta unei parame? MARINAR 1 prin masurarea circumferintei ei 0 prin masurarea sarcinii la care se rupe para
91 MARINAREchea reprezinta: MARINAR 1 partea carmei scufundata in apa, care realizeaza efectu 0 o piesa sub forma unei bare sau a unui sec
92 MARINARElementele componenete ale unei ancore sunt MARINAR 1 nara de ancora, vinciul de ancora si lantul de ancorare. 0 fus, diamant, brate si gheare.
93 MARINARElementele structurale ale unei parame sinteti MARINAR 1 firul, sfilata, suvita, lantana, cordonul, garlinul. 1 firul, suvita, lantana, cordonul, garlinul, gasa
94 MARINARIn categoria nodurilor speciale intra: MARINAR 1 nodul gura de stiuca, nodul de remorca 0 nodul de bandula, nodul picior de caine
95 MARINARIn categoria obiectelor de armament destinate peMARINAR 1 ghiordel 0 cutit de gabier
96 MARINARIn categoria obiectelor de armament destinate peMARINAR 1 pistol de semnalizare 1 butoias cu apa potabila
97 MARINARIn categoria obiectelor de armament destinate peMARINAR 1 colacii de salvare 0 pavilioane de semnalizare cu bratele.
98 MARINARIn categoria obiectelor de armament destinate peMARINAR 1 bastonul de pavilion cu pavilionul 1 ciocanul
99 MARINARIn categoria obiectelor de armament destinate peMARINAR 1 pistolul de semnalizare 0 butoias cu apa potabila
### MARINARIn categoria obiectelor de armament destinate peMARINAR 1 trusa cu scule de marangozerie 0 veste de salvare
### MARINARIn categoria obiectelor de armament destinate peMARINAR 1 colaci de salvare 1 ghiordelul
### MARINARIn categoria obiectelor de armament destinate peMARINAR 1 trusa cu medicamente 1 trusa cu scule de marangozerie
### MARINARIn categoria obiectelor de armament destinate pen
MARINAR 1 butoias cu apa potabila 0 ghiordelul
### MARINARIn categoria obiectelor de armament destinate pen
MARINAR 1 pavilioane de semnalizare cu bratele. 0 ispolul
### MARINARIn categoria obiectelor de armament destinate pen
MARINAR 1 dopuri de lemn 1 bastonul de pavilion cu pavilionul
### MARINARIn categoria obiectelor de armament destinate pen
MARINAR 1 trusa cu medicamente 0 pene, cuie, calti
### MARINARIn categoria obiectelor de armament destinate pen
MARINAR 1 trusa cu medicamente 0 trusa cu scule de marangozerie
### MARINARIn categoria propulsoarelor intra: MARINAR 1 zbaturile, ramele, elicele. 1 linia de arbori, bulbul, carma.
### MARINARInstalatia de ancorare a navei reprezinta: MARINAR 1 un complex de mecanisme care, actionate separat sau in0 instalatia cu care se realizeaza propulsia na
### MARINARInstalatia de ancorare: MARINAR 1 reprezinta un ansamblu de piese si mecanisme destinate0 reprezinta un ansamblu de piese si mecanis
### MARINARInstalatia de guvernare a navei reprezinta: MARINAR 1 un complex de mecanisme care, actionate separat sau in1 instalatia cu care se realizeaza propulsia na
### MARINARInstalatia de guvernare: MARINAR 1 reprezinta un ansamblu de piese si mecanisme destinate0preprezinta un ansamblu de piese si mecanis
### MARINARInstalatia de propulsie a navei: MARINAR 1 reprezinta un ansamblu de piese si mecanisme destinate1 reprezinta un ansamblu de piese si mecanis
### MARINARLa ce foloseste un palanc dublu? MARINAR 1 pentru multiplicarea fortei de actionare a manevrelor cure0 pentru dublarea fortei de tractiune a unei fu
### MARINARMatagonirea reprezinta: MARINAR 1 operatiunea de furbisare a alamurilor de pe nava 0 operatiunea de indepartare a ruginii si a stra
### MARINARNodul de ancora este un nod: MARINAR 1 de impreunare 0 de legatura
### MARINARNodul de capelatura este un nod: MARINAR 1 de legatura 0 de carlig
### MARINARNodul de gripie este un nod: MARINAR 1 de legatura 0 de carlig
### MARINARNodul de pescar este un nod: MARINAR 1 de impreunare 1 de legatura
### MARINARNodul de scaun este un nod: MARINAR 1 de impreunare 0 de legatura
### MARINARNodul de shela este un nod: MARINAR 1 de legatura 0 de carlig
### MARINARNodul de vacar este un nod: MARINAR 1 de impreunare 1 de legatura
### MARINARNodul gura de stiuca este un nod: MARINAR 1 de impreunare 0 de legatura
### MARINARNodul lat este un nod: MARINAR 1 de impreunare 1 de legatura
### MARINARNodul picior de caine este un nod: MARINAR 1 de legatura 0 de carlig
### MARINARNodurile de carlig sunt: MARINAR 1 nodurile folosite la legarea unui capat de parama de car 1 nodurile folosite la impreunarea a doua cap
### MARINARNodurile de impreunare sunt: MARINAR 1 nodurile folosite la legarea navelor 0 nodurile folosite la impreunarea a doua cap
### MARINARNodurile de legatura sunt: MARINAR 1 nodurile folosite la legarea unui capat de parama de car 0 nodurile folosite la impreunarea a doua cap
### MARINARObiectele din alama si bronz se pitureaza? MARINAR 1 nu 1 da
### MARINARParamele de bumbac sunt folosite la confectionMARINAR 1 nu 1 da
### MARINARParamele de bumbac sunt folosite la confecti MARINAR 1 nu 1 da
### MARINARParamele de bumbac sunt folosite la confectionMARINAR 1 nu 0 da
### MARINARParamele de canepa sunt confectionate din fi MARINAR 1 nu 0 da
### MARINARParamele de canepa sunt folosite la confection MARINAR 1 nu 1 da
### MARINARParamele de canepa sunt folosite la confectio MARINAR 1 nu 0 da
### MARINARParamele de canepa sunt folosite la confection MARINAR 1 nu 1 da
### MARINARParamele de cocos sunt folosite la confectionarMARINAR 1 nu 0 da
### MARINARParamele de cocos sunt folosite la confection MARINAR 1 nu 1 da
### MARINARParamele de manila sunt confectionate din fibr MARINAR 1 nu 0 da
### MARINARParamele de manila sunt confectionate din fir MARINAR 1 nu 1 da
### MARINARParamele de sizal sunt confectionate din fire MARINAR 1 nu 1 da
### MARINARParamele de sizal sunt confectionate din frunz MARINAR 1 nu 0 da
### MARINARParamele metalice de 6x12 sunt: MARINAR 1 rigide 0 semirigide
### MARINARParamele metalice de 6x19 sunt: MARINAR 1 rigide 1 semirigide
### MARINARParamele metalice de 6x24 sunt: MARINAR 1 rigide 0 semirigide
### MARINARParamele metalice de 6x37 sunt: MARINAR 1 rigide 0 semirigide
### MARINARParamele metalice de 6x61 sunt: MARINAR 1 rigide 0 semirigide
### MARINARParamele metalice de 6x7 sunt: MARINAR 1 rigide 1 semirigide
### MARINARPrincipiul lui Arhimede se aplica: MARINAR 1 oricarui corp care zboara 0 oricarui corp aflat la sol.
### MARINARRodantele sunt: MARINAR 1 aparatoare ale macaralelor 0 aparatoare ale gaselor
### MARINARSabordurile sunt: MARINAR 1 deschideri in bordaj de forma dreptunghiulara, cu destinat1 deschideri in punte de dimensiuni mici, dest
### MARINARSarcina la care parama se rupe reprezinta: MARINAR 1 grosimea paramei 0 greutatea paramei
### MARINARSaula "tin-te" bine se intalneste la : MARINAR 1 barcile de serviciu 0 barcile de salvare
### MARINARSe poate da a doua mana de vopsea, daca nu M s ARINAR 1 da 0 nu
### MARINARSunt elemente componente ale instalatiei de a MARINAR 1 stopa de lant, vinciul de ancora si nara de punte. 1 babale, parame, turnicheti
### MARINARSunt elemente componente ale instalatiei de a MARINAR 1 fungile, bratele si scotele. 0 ancora, nara de ancora si ghidajele de lant.
### MARINARTambuchirile sunt: MARINAR 1 deschideri in punte necesare incarcarii-descarcarii marfii0 deschideri in punte de dimensiuni mici, dest
### MARINARTimona reprezinta un element component al inst MARINAR 1 propulsie 0 guvernare
### MARINARUmezeala altereaza paramele vegetale? MARINAR 1 da 1 nu
### MARINARUnde se afla puntirile barcii? MARINAR 1 in prova si in pupa 1 in mijlocul barcii
### MARINARVoltele in cadrul lucrarilor de matelotaj sunt: MARINAR 1 noduri marinaresti 0 legaturi prin care se fixeaza paramele la dis
### MARINARVoltele se pot face la : MARINAR 1 baba, tacheti, cavile 1 baba, turnicheti, somare
1

1 MANEVRLa deplasarea înainte a bărcii, efectul cârmei MANEVRA
2 MANEVRLa marş înainte, pupa este abătută MANEVRA1
3 MANEVRAcostarea ambarcaţiunii la mal neamenajat MANEVRA1
4 MANEVRDepăşirile se execută MANEVRA1
5 MANEVRRemorcarea este o operaţiune la care lungim MANEVRA1
6 MANEVRÎnainte de pătrunderea în ecluză MANEVRA1
7 MANEVRDin motive de siguranţă şi fluidizare a circulaţi MANEVRA1
8 MANEVRÎn funcţie de tipul cocii, viteza bărcii este cu MANEVRA1
9 MANEVRÎnainte de a părăsi locul de acostare MANEVRA1
10 MANEVRAlegerea celei mai bune elice şi a înălţimii mo MANEVRA1
11 MANEVRNumărul de ture pe care îl efectuează o elice î MANEVRA1
12 MANEVRLegăturile ambarcaţiunii sunt MANEVRA1
orientarea provei în vânt 0 orientarea provei în bordul în care s-a pus c
spre dreapta 0 în bordul pasului elicei, iar prova are tendin
nu este recomandată 0 se face cu vigilenţă sporită, protejând elicea
la o distanță cât mai mare de nava depăşită, viteza se a 1 de către ambarcaţiunea care merge pe mijl
se va alege astfel încât nava remorcată să nu suporte c 1 nu contează lungimea parâmei de legare
nu trebuiesc făcute pregătiri speciale la bordul ambarca 0 la bordul ambarcaţiunilor parâmele trebuie
personalul de supraveghere a ecluzelor poate emite ordin 1 personalul de supraveghere a ecluzelor nu
suprafaţa udată la viteza maximă este mai mare 0 suprafaţa udată la viteza maximă este mai m
îndepărtaţi orice material în plus din barca şi lăsaţi-l la 1 nu este nevoie de asemenea pregătire
turaţia maximă a motorului; viteza bărcii; ventilaţia elice1 lungimea bărcii
numărul de rotaţii al elicei pe minut (RPM) 1 spaţiul parcurs de elice într-un minut
parâma pupa 0 parâma prova şi pupa
13 MANEVRLocul de ancorare trebuie să îndeplinească o seMANEVRA1 să permită o ancorare-plecare uşoară, fără să deranjeze 1 nu sunt impuse condiţii speciale pentru anc
14 MANEVRÎn cazul în care nu putem observa în mod clar MANEVRA1 nu facem manevra de recuperare a celui căzut în apă 0 venim iniţial cu prova pe direcţia inversă a r
15 MANEVRÎn timpul ecluzării, în camerele ecluzelor MANEVRA1 este interzisă curăţarea şi maturarea navelor şi corpuril 1 este permisă curăţarea şi maturarea navelo
16 MANEVRConducerea de motovehicule nautice (skyjet) eMANEVRA1 motorul nu se opreşte la căderea conducătorului 0 regulile de construcţie privesc pe construct
17 MANEVRDacă barca dumneavoastră este echipată cu unMANEVRA1 toate componentele sistemului trebuie să îndeplinească1 componentele sistemului pot fi alese după
18 MANEVRManevra de oprire se execută astfel MANEVRA1 in cazul in care nu exista nici un motiv sa faceţi altfel 1 ambarcaţiunea se opreşte rapid, prin puner
19 MANEVRDacă înclinaţi motorul în sus la viteze mari MANEVRA1 nu se observa nici un efect 0 forţele turbionare vor acţiona brusc şi pot c
20 MANEVRLa acostare se folosesc MANEVRA1 baloane de protecţie polivinilice umplute cu aer 1 corpul ambarcaţiunii nu se protejează
21 MANEVRCu cât viteza de deplasare este mai mare MANEVRA1 presiunea apei asupra penei cârmei va fi mai mare, iar 1 presiunea apei asupra penei cârmei va fi ma
22 MANEVRMărimea şi forma elicei depinde de MANEVRA1 turaţia dată la axul elicei 0 puterea motorului, mărimea corpului amba
23 MANEVRGuvernarea poate fi îmbunătăţită de: MANEVRA1 reducerea numărului de cârme 0 mărimea suprafeţei penei cârmei
24 MANEVRLa manevra de acostare, pe lângă calităţile manMANEVRA1 să se evite influenţa lor 0 ca forţa acestora să fie folosită în ajutorul m
25 MANEVRManevra de ”Om la apă“ este o manevră clasicMANEVRA1 ţinând cont de efectul vântului şi curentului asupra amb1 nu este nevoie de nici o estimare a efectulu
26 MANEVRÎn camerele ecluzei: MANEVRA1 nu se folosesc baloanele/trancheţi pentru acostare 0 este obligatorie folosirea trancheţilor pentr
27 MANEVRConducerea de motovehicule nautice (skyjet-urMANEVRA1 se poate naviga atât ziua cât şi noaptea 0 este permisă numai ziua
28 MANEVRIndicatorul înclinării este folosit MANEVRA1 la ridicarea cizmei/motorului pentru controlul elicei 0 numai de persoanele autorizate
29 MANEVRÎnainte de a părăsi locul de acostare: MANEVRA1 asiguraţi-vă că operaţiunile de pe algoritmul verificări 1 nu se fac nici un fel de verificări
30 MANEVRPasul elicei reprezintă: MANEVRA1 mărimea diametrului butucului 0 lungimea palei
31 MANEVRLocul de ancorare trebuie să îndeplinească o seMANEVRA1 este interzisă ancorarea în afara radelor 0 să fie un loc ferit de efectele curenţilor, valu
32 MANEVRÎn categoria ecluzelor intră: MANEVRA1 ecluzele şi suprafeţele de apă dinăuntrul şi dinafara sasu1 barajele şi porţile amonte şi aval
33 MANEVRÎn timpul ecluzării, în camerele ecluzelor MANEVRA1 ambarcaţiunile mici pot să staţioneze oriunde in interio 0 ambarcaţiunile mici nu au voie să ecluzeze
34 MANEVRConducerea de motociclete nautice (skyjet) es MANEVRA1 conducătorul şi însoţitorul trebuie să poarte veste de s 1 conducătorul şi însoţitorul nu trebuie să po
35 MANEVRMişcarea transversală a unei nave în jurul uneiMANEVRA1 tangaj 0 ruliu
36 MANEVR"Mărimea’’ forţei ce acţionează asupra timoneiMANEVRA1 puterea motorului, de câtă porţiune din elice este în apă,1 numai de puterea motorului
37 MANEVRInstalaţia de guvernare se compune din MANEVRA1 timonă şi transmisie 0 timona sau manipulatorul electric; servomo
38 MANEVRElicea are pas stânga dacă: MANEVRA1 la mersul înainte al ambarcaţiunii elicea se învârte la d 0 la mersul înapoi al ambarcaţiunii elicea se în
39 MANEVRÎn cazul acostării cu bordul: MANEVRA1 nava se apropie de cheu sub un unghi ascuţit, pentru a 1 ambarcaţiunea se apropie de cheu pe o dire
40 MANEVRReuşita ancorării depinde şi de folosirea core MANEVRA1 nu sunt stabilite reguli speciale privind lungimea lanţu 0 lungimea parâmei/lanţului de ancorare nu
41 MANEVRÎn zona de ecluzare: MANEVRA1 ancorele trebuie să fie ridicate la post şi asigurate 1 ancorele pot fi folosite în ecluză
42 MANEVRO ambarcaţiune este dificil de controlat în tim MANEVRA1 echipată cu motoare de puteri mai mari decât cea pentru 1 este echipată cu motoare cu putere asemăn
43 MANEVRDacă barca devine instabilă MANEVRA1 măriţi viteza pentru a stabiliza deplasarea 0 reduceţi viteza în mod gradat, nu acceleraţi
44 MANEVRPentru alegerea elicei care să corespundă exig MANEVRA1 tonajul bărcii 0 experienţa conducătorului
45 MANEVRÎnmulţind rotaţiile pe minut (RPM) cu pasul elicMANEVRA1 valoarea rezistenţei elicei 0 spaţiul parcurs de ambarcaţiune într-un min
50 MANEVRLocul de ancorare trebuie să îndeplinească o seMANEVRA1 nu sunt impuse condiţii speciale pentru ancorare 0 este interzisă ancorarea în afara radelor
51 MANEVRÎn zona de ecluzare este interzisă depăşirea, n MANEVRA1 atunci când conducătorul sau pasagerii consideră neces 0 numai atunci când ambarcaţiunile trebuie s
52 MANEVRÎnainte de pătrunderea în ecluză MANEVRA1 nu trebuie făcute pregătiri speciale la bordul ambarcaţi 0 la bordul ambarcaţiunilor parâmele trebuie
53 MANEVRÎn timpul ecluzării, în camerele ecluzelor MANEVRA1 este permis să se lase pasagerii să urce sau să coboare 0 este interzis să se lase pasagerii să urce sau
54 MANEVRConducerea de skyjet este supusă următoareloMANEVRA1 pe skyjet trebuie să se aplice numere de înmatriculare v 1 pe skyjet nu trebuie să se aplice numere de
55 MANEVRConducătorul ambarcațiunii: MANEVRA1 poate să dea drumul timonei la orice viteză a bărcii 0 poate să balanseze timona la o viteză mare
56 MANEVRUn motor înclinat în sus MANEVRA1 are o abilitate de frânare mai redusă decât unul înclinat 1 are o abilitate de a opri mai uşor barca
57 MANEVRSchimbarea direcţiei de deplasare a ambarcaţiuMANEVRA1 navigarea în ape cu salinități diferite 0 punerea cârmei într-un bord sau altul şi est
58 MANEVRPrin rotaţia elicei se generează efect de MANEVRA1 propulsie şi guvernare 1 propulsie
59 MANEVRDacă înclinaţi motorul în sus la viteze mari MANEVRA1 nu se observa nici un efect 0 forţele turbionare vor acţiona brusc şi pot c
60 MANEVRLa trecerea prin avanporturi de ecluză şi la int MANEVRA1 să-şi micşoreze viteza, pentru a fi posibilă în orice condi 1 să execute manevra de intrare cu viteza cea
61 MANEVROrdinea ecluzării este MANEVRA1 nu există reguli privind ordinea ecluzării 0 navele administraţiei; navele care sunt plec
62 MANEVRO persoană care nu este pregătită pentru operMANEVRA1 poate încerca să conducă, crescând succesiv viteza fără 0 nu este nici o problemă, deoarece nu există
63 MANEVRÎnainte de a părăsi locul de acostare: MANEVRA1 nu se fac nici un fel de verificări 0 asiguraţi-vă că toate mecanismele folosite p
64 MANEVRCe fenomene hidrologice şi meteorologice pot MANEVRA1 vântul, valurile, curentul, adâncimi mari 0 vântul, valurile, curentul
65 MANEVRÎn cazul în care ambarcaţiunea dvs. este utiliz MANEVRA1 să alimentaţi mai des barca cu combustibil 0 să schimbaţi uleiul mai des
66 MANEVRÎn ce constă manevrabilitatea bărcii? MANEVRA1 manevrabilitatea constă în capacitatea bărcii de a-şi men1 manevrabilitatea consta in incapacitatea bă
67 MANEVRElicea are pas dreapta dacă: MANEVRA1 la mersul înainte al ambarcaţiunii elicea se învârte la d 1 la mersul înapoi al ambarcaţiunii elicea se în
68 MANEVRManevrele de acostare și plecare: MANEVRA1 sunt manevre simple, care nu solicită cunoştinţe de spec0 se fac numai cu piloţi specializaţi
69 MANEVRReuşita ancorării depinde și de folosirea core MANEVRA1 lungimea parâmei/lanţului la ancoră trebuie să fie de 1 nu sunt stabilite reguli speciale privind lung
70 MANEVRÎn zona de ecluze navele care sunt dotate cu o MANEVRA1 închid aparatul VHF 0 folosesc canalul pe care îl consideră util
71 MANEVRÎn timpul ecluzării, în camerele ecluzelor: MANEVRA1 este permis să se folosească după legarea navei și până 0 nu este prevăzută expres această regulă
72 MANEVRMotorul ataşabil al unei ambarcaţiuni se mont MANEVRA1 având placa anticavitație la nivelul chilei ambarcaţiunii 1 având placa anticavitație deasupra nivelulu
73 MANEVRÎn cazul în care ambarcaţiunea dvs. este utiliz MANEVRA1 să alimentaţi mai des barca cu combustibil 0 să schimbaţi uleiul mai des
74 MANEVRLa deplasarea înapoi a bărcii, efectul cârmei MANEVRA1 nu are nici o influenţă 0 orientarea provei în bordul în care s-a pus c
75 MANEVRLa marş înapoi, pupa este abătută: MANEVRA1 în bordul opus pasului elicei, iar prova va gira în bordul 1 spre stânga
76 MANEVRAcostarea ambarcaţiunii la o navă se face în u MANEVRA1 nava la care urmează a se acosta reduce viteza și păstre 1 nu contează condiţiile
77 MANEVRLa întâlniri, conducătorul ambarcaţiunii MANEVRA1 păstrează direcţia şi viteza de deplasare 0 va reduce viteza în întâmpinarea valurilor p
78 MANEVRÎn camerele ecluzei MANEVRA1 navele trebuie să se menţină în interiorul limitelor, în c 1 navele se pot lega oriunde consideră
79 MANEVRSchiul nautic pe căile navigabile interioare est MANEVRA1 numai în zonele stabilite şi marcate, acest lucru fiind va 1 fără restricţie de zonă, deoarece ambarcaţi
80 MANEVRCând motorul este înclinat în jos la capătul cu MANEVRA1 barca glisează orizontal pe apă 0 pupa bărcii va intra mai adânc în apă, la am
81 MANEVRPasul elicei reprezintă MANEVRA1 mărimea diametrului butucului 0 lungimea palei
82 MANEVRGuvernarea clasică poate fi ajutată prin instal MANEVRA1 propulsoare prova şi pupa (bowtruster si sterntruster) 1 reducerea suprafeţei penei cârmei
84 MANEVRConducerea de skyjet pe căile navigabile inter MANEVRA1 este interzisă 0 este permisă numai în porţiunile stabilite şi
85 MANEVRDacă barca pe care aţi cumpărat-o nu are plac MANEVRA1 nu este nici o problemă, parametrii limită de exploatare 0 contactaţi dealer-ul dumneavoastră sau pro
86 MANEVRÎnainte de a părăsi locul de acostare MANEVRA1 verificaţi funcţionarea butonului pentru oprire de urgen 1 nu se fac nici un fel de verificări
87 MANEVRDacă pupa intră adânc în apă, datorită înclinăriMANEVRA1 barca ar putea să înceapă să se rotească rapid şi să se 1 barca îşi măreşte stabilitatea de drum
 URL Dat Raspuns3 URL Data Raspuns4 URL Data Raspuns5 URL
lor care navigă în rade, strâmtori şi marea liberă. 0 tuturor navelor aflate în largul mării ori pe toate apele învecinate accesibile 1

0 Codului ISPS. 0

1 nu este precizat. 0
ompetentă nu este obligată să ţină seama de prescri 0 în toate situaţiile se vor aplica prevederile Regulamentului. 0
0 da. 1
0 nu. 1
a întocmai la prevederile regulii "navă privilegiată" 0 dispoziţiile Regulamentului nu scutesc nava, comandantul sau armatorul de co
1
prevederile autorităţilor portuare. 0 abateri de la prevederile legilor specifice. 0
pericol de navigaţie, riscul unei coliziuni, precum şi 1 indiferent de situaţie, nu este permisă abaterea de la prevederile Regulament 0
ucţie sau orice aparat, de orice natură ar fi, inclusiv 1 orice corp plutitor cu orice mijloc de propulsie. 0

folosesc ca mijloc de propulsie un motor Diesel. 0 toate navele care se pot deplasa pe apă, cu excepţia navelor cu vele. 0
ropulsie mecanică, care foloseşte şi velele. 0 o navă care foloseşte ca mijloc de propulsie forţa vântului. 0
opulsie mecanică, care foloseşte şi vele. 0 o navă care navigă cu vele, chiar dacă are o maşină proprie, cu condiţia ca ac1
acitate de manevră redusă. 0 navă stânjenită de pescajul său. 0
varii accidentale la cârmă şi/sau maşină, în curs de r 0 o navă care nu se poate abate din drumul său, datorită unor pericole de navig0
gime mai mare de 200 m 0 navă cu capacitate de manevră redusă. 0
0 navă care ţine la capă. 0
n vedere. 1 nave în marş. 0
una dintre ele poate fi observată vizual de către ceal 1 când navele se află în limita de observare cu radarul. 0
asigure în permanenţă o veghe vizuală pentru evitar0 în condiţii de vizibilitate redusă, se va organiza o veghe corespunzătoare, pe 0

0 viteză de siguranţă. 1
chipajului, condiţiile de navigaţie, vizibilitatea. 0 vizibilitatea, densitatea traficului, capacitatea de manevră a navei, noaptea-e 1
minent. 0 un pericol de coliziune. 1
ebuie să folosească toate mijloacele vizuale, pentru 0 orice navă trebuie să folosească radarul, pentru a stabili dacă există pericolu 0

oliziune. 1 nave cu drumuri opuse. 0

entul compas la o navă care se apropie nu variază în 1 când viteza de apropiere între cele două nave este foarte mare. 0
timp şi conform cu buna practică marinărească. 1 hotărât, cu variaţii de viteză, pentru evitarea pericolului. 0
estul de mari de viteză şi mici de drum, pentru a nu 0 dacă împrejurările permit, să fie destul de mare, pentru a putea fi percepută 1
ta schimbări mari de drum, suficiente pentru evitarea0 se va efectua o schimbare de drum suficientă pentru ca să se elimine orice pe0
e siguranţă. 1 o distanţă minimă. 0
ava cealaltă va fi într-un unghi de 45° tribord/babord0 până când nava cealaltă a fost complet şi definitiv depăşită. 1
0 reducerea la minimum de viteză, până la limita guvernării. 0
ape posibil de marginea exterioară din dreapta şenalu1 se va naviga întotdeauna cât mai aproape posibil de marginea exterioară a şe0
e avertizare compus din cinci sunete scurte. 1 un semnal lung de atenţionare. 0
semnal scurt şi să navige pe partea dreaptă a şenalul 0 să emită un semnal lung şi să navige cu prudenţă şi vigilenţă. 1
1 Organizaţie şi guvernele anumitor ţări. 0
unei scheme de separare a traficului. 1 în interiorul unei benzi de separaţie. 0
nerală pe la una din extremităţi,dar atunci când se an1 prin zona de separare a traficului,dar cu aprobarea autorităţilor care suprav 0
i cât mai mic faţă de direcţia generală a traficului ş 0 pe cât posibil perpendicular faţă de direcţia generală a traficului. 1
e de toate navele aparţinând ţării riverane. 0 pot fi folosite de navele cu capacitate de manevră redusă. 0
genţă, pentru evitarea unui pericol imediat, sau pentr 1 zona de separare nu va fi traversată în nici o situaţie. 0
aliza sonor şi vizual intenţiile de schimbare de drum 0 cu atenţie deosebită. 1
ora, dar se vor da toate semnalele prevăzute în preze0 nu se poate ancora în nici o situaţie. 0
rteze cât mai mult de zona de separare a traficului. 1 să navige în apropiere, dar să nu intersecteze linia de separare. 0
fecţiuni la motorul principal. 0 navele cu avarii la cârmă. 0
află la o distanţă de 100 m. 0 nava care ajunge din urmă. 1
din urmă va manevra astfel încât să-i permită navei 0 orice navă care ajunge din urmă o altă navă trebuie să se abată din drumul n 1
umina din pupa şi luminile din bordurile navei ajuns 0 când vede lumina catargului pupa şi luminile din pupa. 0
ere navă care ajunge din urmă şi să manevreze în co 1 să dea semnalele corespunzătoare şi după edificare să procedeze conform sit0
imeşte vântul din tribord trebuie să se abată din dr 0 nava care primeşte vântul din pupa trebuie să se abată din drumul navei care 0
te în vânt se va abate din drumul navei de sub vânt. 1 nava care o vede pe cealaltă prin tribord trebuie să se abată din drumul celei 0
numai drumul, pentru a evita o situaţie periculoasă. 0 va reduce viteza sau va stopa, pentru a nu crea situaţii periculoase. 0
se pare evident faptul că nava care are obligaţia de 1 când în urma observării relevmentului şi-a dat seama că există pericolul de c0
re navigă numai cu maşina. 0 velierelor care poartă la prova un semn conic negru, cu vârful în jos. 0
nu sunt stăpâne pe manevra lor. 1 navelor petroliere sau navelor care transportă gaze lichefiate. 0
oliere. 0 navelor cu capacitate de manevră redusă. 1
ate în marş spre zona de pescuit. 0 navelor colectoare de peşte aflate în marş. 0
ăpâne pe manevra lor. 1 navelor petrolier sau navelor care transportă gaze lichefiate. 0
nu se văd una pe alta şi care navigă înlăuntrul sau î 1 navelor care navigă în interiorul sau în apropierea zonelor de vizibilitate re 0
onomică, dar cu radarul în funcţiune şi cu o veghe co0 cu o viteză de siguranţă adaptată împrejurărilor existente şi condiţiilor de viz1
1 în staţionare ziua şi noaptea. 0
opţii şi pe vizibilitate redusă. 0 de la apusul la răsăritul soarelui. 1
1 lumini şi semne. 0
tatea este sub 3 Mm. 0 în srâmtori, când vizibiliatea este redusă. 0
1 ziua sau noaptea, când sunt iluminate. 0
1 lumina de remorcaj. 0
0 lumină de remorcaj. 0
albă vizibilă pe tot orizontul. 0 o lumină albă aşezată deasupra axului longitudinal al navei, arătând o lumină1
din borduri, de la scările de acces. 0 lumină albă de la scările exterioare. 0
 morcaj. 0 lumina de pupa. 1
ezată cât mai aproape posibil în pupa, arătând o lumi 1 o lumină albă instalată la pupa, care arată ca o lumină întreruptă pe un arc d 0
morcaj. 1 lumina de ancoră pupa. 0
e manevra sa. 0 stânjenită de pescajul ei când nu este în marş. 0
benă neîntreruptă vizibilă la 360°. 0 o lumină galbenă aşezată cât mai aproape posibil de pupa, arătând o lumină n1
e de manevră redusă la ancoră. 1 stânjenită de pescajul ei la ancoră. 0
clipiri regulate. 0 lumină vizibilă pe întreg orizontul. 1
pescajul ei. 0 cu capacitate de manevră redusă. 1
reruptă vizibilă la prova şi în borduri. 0 lumină neîntreruptă vizibilă pe un arc de orizont de 180° 0
clipiri. 1 lumină de remorcaj. 0
pescajul ei la ancoră. 0 nestăpână pe manevră la ancoră. 0
sclipiri regulate cu frecvenţa de 120 sclipiri pe min 1 o lumină cu sclipiri regulate foarte repezi. 0
0 3 Mm. 1
1 1 Mm. 0
e de manevră redusă. 0 nestăpână pe manevră 0
1 1,5 Mm. 0
0 1 Mm. 1
1 1 Mm. 0
0 2 Mm. 1
0 3,5 Mm. 0
1 5 Mm. 0
0 2 Mm. 1
mai mică de 100 m. 0 cu lungimea între 12 şi 20 m. 1
1 1 Mm. 0
benă cu sclipiri vizibile pe tot orizontul. 0 luminile unei nave cu propulsie mecanică în marş plus o lumină galbenă cu sc
1
borduri. 0 o lumină albă care poate fi ridicată la nevoie. 0
0 1 Mm. 0
borduri şi lumina de pupa. 1 luminile de remorcher şi lumina de pupa. 0
atarg şi luminile din borduri. 0 lumină de catarg şi lumină de pupa. 0
upa şi luminile din borduri la extremitatea prova. 1 luminile de borduri la extremitatea prova. 0
este la ancoră. 0 cu vele în marş. 1
catarg şi luminile din borduri. 0 luminile din borduri şi lumina de pupa. 1
0 o navă cu vele la ancoră. 0
borduri. 0 o lumină albă pe care să o arate la nevoie. 0
1 15 m. 0
a partea superioară a catargului, în locul cel mai vizib1 la bastonul prova. 0
mină roşie vizibilă pe tot orizontul. 0 la măr sau la partea superioară a catargului o lumină roişie deasupra unei lumi
1
0 7 m. 1
borduri. 0 o lumină albă la catarg. 0
0 dacă nu poartă luminile unei nave cu vele, să fie pregătiră să arate o lantern 1
navigă în acelaşi timp cu vele şi cu ajutorul unui apa 1 o navă sau obiect remorcat care este parţial în imersiune şi greu de observat 0
ocul cel mai vizibil. 0 două conuri negre vârf la vârf. 0
ele în marş. 0 o navă care traulează şi nu este în marş. 1
talat la prova. 0 un con negru instalat la prova. 0
0 în locul cel mai vizibil. 1
corate într-un bazin portuar. 0 când sunt la ancoră şi în radă. 0
gime mai mică de 15 m. 0 nave cu lungime mai mică de 12 m. 1
is de o navă propulsată, în marş, cu o durată mică, s 0 un sunet a cărui durată este de aproximativ o secundă. 1
is de o navă propulsată, în marş, cu o durată de pest 0 un sunet sonor emis de o navă cu o durată de 2-3 secunde. 0
prova sau pupa navei. 0 un fluier şi un clopot. 1
2 m lungime sunt obligate să aibă un fluier şi un clo 0 navele sub 12 m lungime nu sunt obligate să aibă la bord echipamentul de semn
1
se văd unele pe altele. 1 pe timp de vizibilitate redusă. 0
rt, urmat de un sunet lung. 0 două sunete lungi, urmate de unul scurt. 0
scurte. 1 două sunete lungi, urmate de două sunete scurte. 0
curte precedate şi urmate de un sunet lung. 0 trei sunete scurte. 1

semnale. 0 cu una sau două bule negre ridicate la catarg. 0

un minut. 0 de câte ori este nevoie. 0
g, un sunet scurt, un sunet lung şi unul scurt (litera 1 un sunet scurt pentru tribord şi 2 sunete scurte pentru babord. 0
imp de ceaţă. 0 atât ziua cât şi noaptea, pe vizibilitate redusă. 1
nei zone în care vizibilitatea este redusă 0 numai pe timp de ceaţă. 0
rte precedate şi urmate de un sunet lung, la interval 0 un sunete lung urmat de 2 sunete scurte la intervale nu mai mari de 2 minute 1
g precedat şi urmat de un sunet scurt la intervale de 0 5 sunete scurte la intervale de 2 minute. 0
rte la intervale de două minute. 0 un sunet lung urmat de 2 sunete scurte, la intervale ce nu vor fi mai mari de 1
semnal sonor eficace la intervale care să nu depăşea 1 să emită cu gongul bătăi repezi la interval de maxim un minut. 0
0 "O." 0
vertical. 0 un pavilion roşu (B). 0
cle de mână care produc lumină verde. 0 fuzee sau facle de mână care produc lumină albă strălucitoare. 0
belor braţe vertical deasupra capului. 0 mişcări lente şi repetate de sus în jos a braţelor întinse lateral. 1
e ton continuu. 0 un semnal compus din tonuri scurte, continuu. 0
arţin ţării riverane. 0 navele cu capacitate de manevră redusă. 0
nsiderate nave privilegiate. 0 când sunt nave stânjenite de pescajul lor. 0
rate semnale de test. 0 sunt considerate semnale de avertizare. 0
rate semnale de avertizare. 0 sunt considerate semnale de pericol.
ăr de catalog
nea punctului de plecare este mai mic 1
lsius
lba fixa, babord- alba cu sclipiri
din planul orizontului adevărat măsura 0
din planul orizontului adevărat măsurat0
paralel măsurat de la meridianul Gre 0
nea punctului de sosire este mai mică 1
eşterea vitezei
din planul orizontului adevărat măsurat1
paralel măsurat de la meridianul Gre 0
ea punctului de plecare este mai mare 1
laterale ale unei serii de pericole de n 0
din planul orizontului adevărat măsura 0
din planul orizontului adevărat măsurat0
în care linia ce trece prin centrul P 0
e aflate la ancoră
din planul orizontului adevărat măsurat1
şterea vitezei
xa combinata cu intensificare de lumi 0
paralel măsurat de la meridianul Gre 0
entru navigatori
e vânt la babord
tea luminii este constanta
din planul orizontului adevărat măsura 1
eografică a unei porţiuni din suprafa 0
0
0 Raportul dintre lungimea unitară de pe Pământ şi core 1
longitudinea punctului de plecare este mai mare decât 0
1 milimetri coloana de mercur 0
0 tribord-rosu, babord-verde 1
Unghiul din planul orizontului adevărat măsurat de la di 1
Unghiul din planul orizontului adevărat măsurat de la d 0
Arcul de meridian măsurat de la ecuatorul terestru până 1
longitudinea punctului de sosire este mai mare decât l 0
0 micşorarea vitezei si derivă de vânt 1
Unghiul din planul orizontului adevărat măsurat de la d 0
Arcul de meridian măsurat de la ecuatorul terestru până 0
0 lochul 1
longitudinea punctului de plecare este mai mica decât 0
0 Nord compas 1
Limitele laterale ale şenalului navigabil 1
Unghiul din planul orizontului adevărat măsurat de la d 1
Unghiul din planul orizontului adevărat măsurat de la di 1
Punctele în care linia ce trece prin centrul Pământulu 0
1 barometrul 0
0 faruri 1
Unghiul din planul orizontului adevărat măsurat de la d 0
0 derivă de vânt 1
culori diferite in sectoare strict delimitate 1
Arcul de meridian măsurat de la ecuatorul terestru până 0
1 hartile meteorologice in facsimil 0
0 micşorarea vitezei si derivă de vânt la babord 1
0 lumina fixa este combinata cu o intensificare de lumin 0
unghiul din planul orizontului adevărat măsurat de la d 0
este o reprezentare în plan, convenţională, micşorată ş 0
ea punctului de plecare este mai mare 0 longitudinea punctului de plecare este mai mica decât 0
din planul orizontului adevărat măsurat1 Unghiul din planul orizontului adevărat măsurat de la d 0
1 salinitate 0
gitudinal al navei 1 Direcţia nord compas 0
0 lochul. 1
1 barometrul. 0
esterea vitezei; 0 micsorarea vitezei si deriva de vant. 1
sterea vitezei; 0 deriva de vant. 1
e vant la babord; 0 micsorarea vitezei si deriva de vant la babord. 1
elsius; 1 milimetri coloana de mercur. 0
0 Nord compas. 1
nstructie de la coasta; 0 faruri de aterizare. 1
itudinal al ambarcatiunii; 1 directia Nord compas. 0
ea luminii este constanta; 0 lumina fixa este combinata cu o intensificare de lumina. 0
lben-negru; 0 negru-galben. 0
egru-galben; 0 negru-galben. 1
egru-galben; 0 negru-galben. 0
u verde: 0 un cilindru rosu. 1
u verde; 0 un cilindru rosu. 0
e culoare rosie; 0 doua bule suprapuse de culoare neagra. 1
de larg catre coasta; 1 este de competenta guvernelor statelor riverane. 0
de pericol izolat; 1 un semn de vest. 0
de pericol izolat; 1 un semn de est. 0
de pericol izolat; 0 un semn de vest. 1
de vest; 1 un semn de pericol izolat. 0
de pericol izolat; 1 un semn de vest. 0
1 inter-intercardinal; 0
0 inter-intercardinal; 0
0 inter-intercardinal; 1
ercadinal; 0 intermediar 1
1 Sud; 0
 0 Sud; 0
0 Sud; 1
0 Sud; 0
4 grade; 1 Dc = 328 grade. 0
4 grade; 0 Dc = 328 grade. 0
4 grade; 1 Dc = 328 grade. 0
4 grade; 0 Dc = 328 grade. 1

1 carlinga 0
e lemn bătut in marginea bordajului , v
1 un cui de lemn , aşezat la prova de care se leagă barca 0
e pe nara de ancora 0 măreşte rezistenta la întindere si împiedica încurcarea 1
unei persoane cazuta peste bord 0 pentru legare sau remorcat 1
simplã sau garlin 0 paramã simplã sau cordon 0
1 binte 0
0 luarea voltelor cu parâme 1
1 turnicheti 0
de la o parâma mai groasa spre una m 0 sporirea rezistentei la rupere a parâmei 0
ea manevrelor mobile de la bord 0 ochiurile făcute de o parâma semirigida 0
amei din care este manevrata 0 partea lata in forma de lopata 1
braţe , diamant si eche 0 inel , traversa, braţe si pana 0
e taraste pe fundul apei 1 ancora s-a agatat intr-un corp dur pe fundul apei 0
0 cordon 1
1 barometrul 0
0 fila 1
ibord 1 cuplul maestru 0
eche 0 panã si dama 0
si estuare 0 la mare in ape de adâncime medie 0
0 binta 1
0 turnicheti 1
 ea capetelor ca sa nu se destrame 1 eliminarea unei porţiuni uzate 0
0 etambou 0
1 garlinul 0
0 turnicheti 0
1 tacheţi 0
0 etambreu 1
0 Lochul 1
ea mai lata a ambarcaţiunii 0 locul in care se întâlnesc filele de bordaj cu copastia 0
ia braţelor 0 locul de împreunare a braţelor cu fusul 1
maxima a zalei la interior 0 lăţimea maxima a zalei la exterior 0
1 tacheti 0
1 pene 0
0 etambou 0
0 turnicheti 0
ibord 1 cuplul maestru 0
1 traverse 0
0 binta 0
e rasucite (garline) 0 paramele simple (lantane) 0
1 rezistenta 0
de rezistenta dispus in planul longitudi 1 element de rezistenta dispus in planul cuplului maestru 0
a paramei 0 rezistenta paramei 1
a cu grosimea de 100-620mm folosita 0 o lantana subtire de 7-8mm folosita la infasurari si pa 1
ormata din doua placi laterale ovale si 0 piesa de sustinere a macaralei 0
ea chilei in prova 1 prelungirea chilei in pupa 0
e vegetale 0 paramele metalice 1
a paramei 0 rezistenta paramei 0
a cu grosimea de 100-620mm folosita 0 o lantana subtire de 7-8mm folosita la infasurari si pa 0
ormata din doua placi laterale ovale si 0 piesa de sustinere a macaralei 1
ea chilei in prova 0 prelungirea chilei in pupa 1
a, greutatea, rezistenta, flexibilitatea, e 1 grosimea, flotabilitatea, greutatea, elasticitatea, asieta 0
area materialelor straine din materia p 1 operatiunea prin care firele sunt rasucite 0
a cu grosimea de 100-620mm folosita 0 o parama cu grosimea de 15-40mm folosita la bandula s 1
de forta prevazute cu cabina si pan 0 instalatii compuse dintr-un ansanmblu de grinzi metalice 0
0 transversal 1
masurata pe orizontala in planul cuplul 0 distanta masurata pe verticala, de la linia de baza pana l 1
igide, parame semiflexibile, parame fle 1 parame semirigide, parame semiflexibile, parame flexib 0
area materialelor straine din materia p 0 operatiunea prin care firele sunt rasucite 0
a mai fina decat merlinul, folosita la pat 1 o parama cu grosimea de 15-40mm folosita la bandula s 0
a, raiul, troliul 0 capatana, raiul, spiraiul 0
0 transversal 1
tea navei de a pluti, la pescajul medi 1 proprietatea navei de a-si schimba directia miscarii 0
1 nu necesita masuri speciale pentru pastrare 0
area materialelor straine din materia p 0 operatiunea prin care firele sunt rasucite spre dreapta 1
a cu grosimea de 100-620mm folosita 1 o lantana subtire de 7-8mm folosita la infasurari si pa 0
compuse din grinzi de otel sudate sau 0 ansamble alcatuite din mai multe bigi sau cranice, folos 0
1 lantana 0
e sarma de otel zincat cu grosimi de 1 din fire de capron, relon, nailon, polipropilena 0
v de ridicat alcatuit dintr-o macara fix 1 dispozitiv de ridicat alcatuit dintr-o macara mobila, prin 0
1 cordoane 0
e sarma de otel zincat cu grosimi de 0 din fire de capron,relon,nailon, polipropilena 0
0 gase 0
e sarma de otel zincat cu grosimi de 0 din fire de capron, relon, nailon, polipropilena 1
0 o sfilata 1
vegetale confectionate din fibre de ba 1 parame vegetale confectionate din frunze de cactus 0
vegetale confectionate din fibre de ba 0 parame vegetale confectionate din frunze de cactus 1
1 intr-un cofferdam 0
tionarea baloanelor si paietelor 0 la confectionarea saulelor la ambarcatiuni sport si de 0
zincarii 0 sa nu fie indoite 0
tionarea baloanelor si paietelor 0 la confectionarea saulelor, la ambarcatiuni sportive si 0
e parama folosite la botare 0 capete de parama fixate la prova si la pupa barcii. 1
e ale axului unei macarale. 0 stifturi de siguranta ale unei chei de impreunare. 1
unt piese metalice in forma de T, mon 1 tachetii sunt piese metalice de ghidarea paramelor, cu 0
 ii sunt piese metalice de ghidarea pa 1 turnichetii sunt piese metalice pentru agatat lanturi, p 0
vei se masoara in Mile marine pe ora 0 viteza navei se masoara cu anemometrul. 1
e de pisica. 0 cu fus nearticulat 1
e de pisica. 0 cu fus nearticulat 0
urarea sarcinii la care se rupe parama 0 prin masurarea greutatii in kilograme a unui metru linia 1
urarea sarcinii la care se rupe parama 0 prin masurarea greutattii in kilograme a unui metru lini 0
urarea sarcinii la care se rupe parama 1 prin masurarea greutatii in kilograme a unui metru linia 0
ub forma unei bare sau a unui sector 1 partea de carma ce se afla deasupra liniei de plutire. 0
mant, brate si gheare. 1 stopa de lant, lantul de ancorare si tubul de ghidare. 0
ta, lantana, cordonul, garlinul, gasa. 0 firul, sfilata, suvita, lantana, cordonul, carlinga. 0
bandula, nodul picior de caine 1 nodul de scaun, nodul de ancora. 0
gabier 0 compas de barca 1
u apa potabila 0 ispol 0
e de semnalizare cu bratele. 1 veste de salvare 0
0 ghiordelul 0
u apa potabila 1 ispolul 0
salvare 1 ispolul 0
0 compasul de barca 0
scule de marangozerie 0 felinar de vant 0
1 veste de salvare 0
1 ciocanul 0
de pavilion cu pavilionul 0 centuri de salvare 0
ie, calti 1 compasul de barca 0
scule de marangozerie 1 felinar de vant 0
rbori, bulbul, carma. 0 carma, timona, masina carmei. 0
cu care se realizeaza propulsia navei 0 instalatia cu care se realizeaza fixarea intr-o pozitie bi 1
a un ansamblu de piese si mecanisme 1 dereprezinta un ansamblu de piese si mecanisme cu ajutorul 0
cu care se realizeaza propulsia navei 0 instalatia cu care se realizeaza fixarea intr-o pozitie bi 0
a un ansamblu de piese si mecanisme 1 reprezintpa un ansamblu de piese si mecanisme destina 0
a un ansamblu de piese si mecanisme 0 dereprezinta un ansamblu de piese si mecanisme cu ajutorul 0
ublarea fortei de tractiune a unei fungi 0 pentru ridicarea greutatilor si la instalatiile de gruie. 1
nea de indepartare a ruginii si a stratu 1 operatiunea de aplicare a grundului pe suprafete curata 0
1 de carlig 0
0 special 1
0 special 1
0 de carlig 0
1 de carlig 0
0 special 1
0 de carlig 0
0 de carlig 1
0 de carlig 0
0 special 1
folosite la impreunarea a doua capet 0 nodurile folosite la fixarea unui capat de parama. 0
folosite la impreunarea a doua capet 1 nodurile folosite la fixarea unui capat de parama. 0
folosite la impreunarea a doua capet 0 nodurile folosite la fixarea unui capat de parama. 1
0 uneori 0
0 uneori 0
0 uneori 0
1 uneori 0
1 uneori 0
0 uneori 0
1 uneori 0
0 uneori 0
1 uneori 0
0 uneori 0
1 uneori 0
0 uneori 0
0 uneori 0
1 uneori 0
1 flexibile 0
0 flexibile 0
1 flexibile 0
 0 flexibile 1
0 flexibile 1
0 flexibile 0
corp aflat la sol. 0 oricarui corp scufundat in apa. 1
re ale gaselor 1 dispozitive de vitalitate 0
ri in punte de dimensiuni mici, destin 0 deschideri in punte destinate pentru iluminarea si aeris 0
a paramei 0 rezistenta paramei 1
e salvare 1 barcile de serviciu si barcile de salvare 0
1 nu conteaza 0
parame, turnicheti 0 vinciuri de balansina, balansina si carligul de sarcina 0
nara de ancora si ghidajele de lant. 1 straiurile, sarturile si pataratinele 0
ri in punte de dimensiuni mici, destin 1 deschideri in punte, destinate pentru iluminarea si aeris 0
1 ancorare 0
0 uneori 0
ul barcii 0 pe fundul barcii. 0
prin care se fixeaza paramele la dispoz 1 intoarceri ale navelor sub actiunea vantului. 0
nicheti, somare 0 baba, galion, goling 0

ea provei în bordul în care s-a pus câr 1 mersul în linie dreaptă 0

l pasului elicei, iar prova are tendinţa 1 spre stânga 0
u vigilenţă sporită, protejând elicea ş 1 este interzisă 0
ambarcaţiunea care merge pe mijlocul0 oricum deoarece nu sunt reguli speciale de siguranţă î 0
ază lungimea parâmei de legare 0 nu se fac remorcări cu ambarcaţiuni 0
ambarcaţiunilor parâmele trebuie ţi 1 conducătorul nu are nici o obligaţie 0
ul de supraveghere a ecluzelor nu are 0 este permisă orice măsură propusă de conducătorii na 0
a udată la viteza maximă este mai mic 1 elicea are mai multe pale 0
nevoie de asemenea pregătire 0 puteţi depozita materialele după libera dvs. alegere 0
a bărcii 0 pescajul şi lăţimea bărcii 0
arcurs de elice într-un minut 0 viteza de rotaţie a elicei 0
prova şi pupa 1 parâma prova 0
 mpuse condiţii speciale pentru ancor 0 este interzisă ancorarea în afara radelor 0
iţial cu prova pe direcţia inversă a re 1 nu este nevoie de nici o estimare a efectului curentului 0
misă curăţarea şi maturarea navelor şi 0 nu este prevăzută expres această regulă 0
de construcţie privesc pe constructor 0 motorul trebuie sau să se oprească automat la căderea c1
entele sistemului pot fi alese după apr 0 nu există reguli şi standarde pentru această instalaţie 0
ţiunea se opreşte rapid, prin punerea 0 barca se opreşte din mers prin scoaterea cheii din cont 0
urbionare vor acţiona brusc şi pot ca 1 barca se înclină în bordul pasului elicei 0
mbarcaţiunii nu se protejează 0 orice fel de obiecte din metal sau lemn 0
a apei asupra penei cârmei va fi mai m 0 viteza nu influenţează rapiditatea schimbării direcţiei 0
motorului, mărimea corpului ambarcaţiu 1 parametrii motorului 0
suprafeţei penei cârmei 1 micşorarea unghiului de rotire a cârmei 0
acestora să fie folosită în ajutorul m 1 nu se ţine cont de vânt şi curent 0
nevoie de nici o estimare a efectului cu 0 această manevră o fac numai navele de salvare 0
gatorie folosirea trancheţilor pentru 0 se folosesc trancheţi care trebuie să fie flotabili, dacă 1
misă numai ziua 1 nu sunt prevăzute reguli exprese 0
e persoanele autorizate 0 sa orienteze motorul la un unghi predeterminat pentru 1
nici un fel de verificări 0 toate verificările sunt făcute de către un service 0
a palei 0 spaţiul parcurs de marginea exterioară a elicei in mişca 1
loc ferit de efectele curenţilor, valuril 1 nu sunt impuse condiţii speciale pentru ancorare 0
şi porţile amonte şi aval 0 numai sasurile ecluzelor 0
ţiunile mici nu au voie să ecluzeze 0 ambarcaţiunile mici trebuie să păstreze suficientă dist 1
torul şi însoţitorul nu trebuie să poart 0 conducătorul şi însoţitorul nu trebuie să poarte veste d 0
1 mişcare ascensională 0
e puterea motorului 0 numai de pasul elicei 0
au manipulatorul electric; servomotor 1 timona 0
l înapoi al ambarcaţiunii elicea se înv 0 la mersul înainte al ambarcaţiunii elicea se învârte la s 1
ţiunea se apropie de cheu pe o direcţ 0 ambarcaţiunea se apropie de cheu din orice pozitie 0
a parâmei/lanţului de ancorare nu infl 0 lungimea parâmei/lanţului la ancoră trebuie să fie de 1
pot fi folosite în ecluză 0 nu sunt prevăzute reguli speciale pentru acest caz 0
pată cu motoare cu putere asemănătoa0 nu este importantă puterea motorului 0
viteza în mod gradat, nu acceleraţi, op 1 nu este nevoie de nici o verificare, continuaţi mersul 0
 ţa conducătorului 0 viteza probabilă a bărcii, care este cea mai bună elice p 1
arcurs de ambarcaţiune într-un minut 1 numărul de pale de elice 0
rzisă ancorarea în afara radelor 0 să permită plecarea rapidă a navei de la ancoră, în oric 1
unci când ambarcaţiunile trebuie să fie1 ori de câte ori conducătorul consideră că este o manev 0
ambarcaţiunilor parâmele trebuie ţi 1 conducătorul nu are nici o obligaţie 0
rzis să se lase pasagerii să urce sau 1 nu este prevăzută expres această regulă 0
nu trebuie să se aplice numere de în 0 nu sunt reguli prevăzute expres 0
balanseze timona la o viteză mare a b 0 nu ar trebui să dea drumul timonei la nici un fel de vit 1
litate de a opri mai uşor barca 0 nu are nici un fel de influenţă 0
cârmei într-un bord sau altul şi este d 1 ambarcaţiunea schimbă direcţia când este influenţată d 0
0 guvernare 0
urbionare vor acţiona brusc şi pot ca 1 barca se înclină în bordul pasului elicei 0
te manevra de intrare cu viteza cea m 0 nu sunt impuse reguli speciale 0
dministraţiei; navele care sunt plecate 1 operatorul ecluzei dispune cum crede de cuviinţă 0
nici o problemă, deoarece nu există ris 0 nu ar trebui să încerce să conducă fără o instruire pre 1
-vă că toate mecanismele folosite pent1 nu sunt reguli prevăzute expres 0
alurile, curentul 0 vântul, valurile, curentul, adâncimi mici 1
baţi uleiul mai des 0 să fie verificate instalaţiile de elevare a motorului, de 1
bilitatea consta in incapacitatea bărcii 0 nu este o definiţie prevăzuta pentru aceasta caracteris 0
l înapoi al ambarcaţiunii elicea se înv 0 la mersul înainte al ambarcaţiunii elicea se învârte la s 0
mai cu piloţi specializaţi 0 prezintă grad sporit de dificultate, solicitând cunoaşter 1
stabilite reguli speciale privind lung 0 lungimea parâmei/lanţului de ancorare nu influenţează 0
canalul pe care îl consideră util 0 trebuie să aibă comutat la recepţie canalul ecluzei 1
prevăzută expres această regulă 0 este interzis să se folosească după legarea navei și pân 1
aca anticavitație deasupra nivelului chi 0 se poate monta oricum, deoarece nu sunt influenţaţi pa 0
baţi uleiul mai des 0 să fie verificate instalaţiile de elevare a motorului, de 1
ea provei în bordul în care s-a pus câr 0 orientarea provei în bordul opus celui în care s-a pus c 1
0 spre dreapta 0
ază condiţiile 0 aceasta manevră este interzisă 0
e viteza în întâmpinarea valurilor prov 1 se vor evita constant întâlnirile 0
e pot lega oriunde consideră 0 nu este nevoie de legarea navelor în timpul ecluzării 0
ricţie de zonă, deoarece ambarcaţiuni 0 nu sunt reguli prevăzute special pentru schiul nautic 0
cii va intra mai adânc în apă, la amba 1 înclinarea motorului/cizmei nu influenţează alura depla 0
a palei 0 spaţiul parcurs de marginea exterioară a elicei, în mişc 1
ea suprafeţei penei cârmei 0 micşorarea unghiului de rotire a cârmei 0
misă numai în porţiunile stabilite şi m 1 nu sunt reguli expres enunţate 0
ţi dealer-ul dumneavoastră sau producă1 calculaţi dumneavoastră datele de care aveţi nevoie 0
nici un fel de verificări 0 nu trebuie legată saula de haine sau vesta de salvare 0
măreşte stabilitatea de drum 0 nu se observă nici un efect 0
Data Raspuns6 URL Data Raspuns7 URL Data Raspuns8 URL Data Raspuns9 URL
Data Raspuns10 URL Data