TEORIA, CONSTRUCŢIA ŞI VITALITATEA NAVEI – I.F.R.

CURSUL 1
1.1. CALITĂŢI NAUTICE
1.2. CLASIFICAREA SUMARĂ A NAVELOR
Nava este un solid rigid etanş, capabil să plutească şi să se deplaseze pe apă într-o
direcţie voită, cu o viteză stabilită şi cu un scop bine determinat. Pentru ca o navă să poată
naviga în siguranţă, ea trebuie să îndeplinească o serie de condiţii speciale, numite calităţi
nautice.

1.1. CALITĂŢI NAUTICE

Sunt însuşiri obligatorii ale navei, care determină interacţiunea dintre navă şi mediu
înconjurător. Calităţile nautice sunt:
1. Flotabilitatea
2. Stabilitatea
3. Nescufundabilitatea
4. Calitatea de a efectua oscilaţii line
5. Calităţi de marş
6. Manevrabilitatea
7. Stabilitatea de drum
Statica navei - reprezintă prima parte componentă a „Teoriei şi Construcţiei Navei” care
studiază calităţile nautice statice: flotabilitatea, stabilitatea şi nescufundabilitatea.

Dinamica navei – este a doua parte componentă a „Teoriei şi Construcţiei Navei” care
studiază calităţile nautice dinamice ale acesteia: calitatea de a efectua oscilaţii line,
stabilitatea de drum, manevrabilitatea şi calităţile de marş.

Construcţia navei – reprezintă partea a treia a „Teoriei şi Construcţiei Navei” ce studiază

fenomenele care stau la baza construcţiei unei nave. Sunt analizate nomenclatura
elementelor de construcţie în cazul diverselor tipuri de nave comerciale, solicitări ale
corpului navei atât în regim static cât şi dinamic.

1. Flotabilitatea – reprezintă calitatea nautică ce presupune plutirea navei la un anumit

pescaj într-un mod impus şi controlat.

Se asigură din construcţie, prevăzând nava cu un înveliş etanş ce închide în interior un

volum de aer, producând forţa de flotabilitate. În exploatare se menţine printr-o întreţinere
adecvată atât a corpului navei (rugina) cât şi a deschiderilor din acest înveliş. Nava
dispune şi de o rezervă minimă de flotabilitate, ce depinde de tipul navei (prin înălţimea
bordului liber) şi de zona în
care navigă. Pierderea flotabilităţii (scufundarea) anulează celelalte calităţi nautice ale
navei.

2. Stabilitatea – este calitatea nautică ce presupune redresarea navei anterior înclinate

sub acţiunea unor forţe exterioare, atunci când cauzele îşi încetează acţiunea.

 Conf.dr.ing. Laurenţiu Chiotoroiu 1

Stabilitatea se asigură constructiv printr-o distribuţie adecvată a greutăţilor fixe (centrul de
greutate cât mai coborât) iar în exploatare prin amplasarea corectă a mărfii şi a rezervelor.
Pierderea stabilităţii (răsturnarea) atrage în mod automat pierderea flotabilităţii.
Situaţia ideală de navigaţie o reprezintă cea pe chilă dreaptă, adică greutăţi distribuite
uniform şi simetric la bord cu planul diametral al navei în poziţie verticală. Deseori în
practică, nava se înclină în borduri în mod:
Temporar:
- ruliu (în jurul axului longitudinal)
- tangaj (în jurul axului transversal)
Permanent:
- canarisire într-un bord (atunci când nava bandată nu revine la poziţia iniţială)

Figura 1.1. Mişcarea unei nave după cele 6 grade de libertate

O navă are asietă dreaptă sau este pe chilă dreaptă dacă pescajele prova şi pupa sunt
egale.

Dacă o navă este înclinată longitudinal, asieta navei, ca diferenţă între pescaje, poate fi:
- apupată (când pescajul pupa este mai mare ca pescajul prova)
- aprovată (când pescajul pupa este mai mic ca pescajul prova).

3. Nescufundabilitatea – reprezintă capacitatea navei de a pluti şi de a-şi menţine

stabilitatea în cazul când unul sau mai multe compartimente sunt inundate în urma unor
avarii la corp. Se mai poate defini şi astfel: calitatea nautică care presupune menţinerea
flotabilităţii şi stabilităţii în condiţii de avarie în cazul perforării învelişului etanş (coliziuni,
eşuări, explozii interne etc.)

 Conf.dr.ing. Laurenţiu Chiotoroiu 2

Se asigură prin mijloace constructive (compartimentarea etanşă a corpului navei şi bord
liber minim suficient de mare) sau mijloace active (la acţiunea echipajului).

4. Calitatea de a efectua oscilaţii line – este calitatea nautică ce presupune efectuarea

de oscilaţii line indiferent de condiţiile de navigaţie (atât în apă calmă cât şi pe mare
agitată). Nava, privită ca sistem oscilator este excitată de suprafaţa ondulată a mării şi
astfel capătă oscilaţii întreţinute transversale – ruliu şi longitudinale – tangaj.

Oscilaţiile pot fi: line (perioadă mare, acceleraţie mică) şi dure (per. mică, acc.mare).
Oscilaţiile dure provoacă 2 fenomene negative:
- asupra părţilor mobile ale instalaţiei de propulsie – suprasarcini
- asupra echipajului – rău de mare.
Este o calitate nautică antagonistă cu stabilitatea. În practică se asigură stabilitatea, iar
oscilaţiile se reduc cu mijloace suplimentare (stabilizatoare de ruliu etc.).

5. Calităţi de marş – este calitatea nautică ce presupune deplasarea navei cu o anumită

viteză şi într-un sens impus şi controlat. Se referă la obţinerea de viteze mari de
deplasare, în condiţiile unor consumuri reduse de combustibil. Pentru aceasta, nava este
dotată cu un propulsor ce produce o forţă egală şi de sens contrar cu rezistenţa la
înaintare a navei. Propulsorul consumă putere de la o
instalaţie de forţă aflată pe navă sau exterioară acesteia (în cazul navelor cu vele).

6. Manevrabilitatea – este calitatea nautică ce presupune schimbarea drumului (a

direcţiei de deplasare) navei aflate în mişcare, într-un mod impus şi controlabil. Drumul
este unghiul făcut de direcţia de marş cu un anumit reper. În acest scop, nava este dotată
cu instalaţie de guvernare capabilă să efectueze schimbări rapide de direcţie.

7. Stabilitatea de drum – este calitatea nautică ce presupune revenirea la drumul iniţial

atunci când nava a fost deviată de o cauză, după încetarea acesteia. Este o calitate
nautică antagonistă cu manevrabilitatea. Compromisul se rezolvă în funcţie de tipul navei:
în cazul remorcherelor manevrabilitatea este mai importantă, la navele de cursă lungă
(linere) se sacrifică manevrabilitatea în folosul stabilităţii de drum. Manevrabilitatea
scăzută se compensează prin remorcherele de manevră sau mijloace auxiliare (bow
thrustere).

1.2. CLASIFICAREA SUMARĂ A NAVELOR

În conformitate cu bibliografia de specialitate, navele se pot clasifica după mai multe
criterii: zonă de navigaţie, tipul mărfii transportate, sistem de propulsie, material de
construcţie etc. În Diagrama 1.1. şi 1.2. sunt prezentate principalele tipuri de nave
maritime şi fluviale, clasificate după criteriul „zona de navigaţie”.
În afară de criteriile amintite, navele maritime se mai clasifică după: destinaţie şi modul în
care navigă. Vor fi prezentate în continuare numai o parte din cele ilustrate în Diagrama
1.1. şi anume acele nave maritime de transport mărfuri considerate de importanţă practică
deosebită pentru viitorii ofiţeri de marină dar şi cele la care bibliografia de specialitate nu a
făcut întotdeauna referire. În plus, se prezintă în Tabelul 1.1. navele de transport mărfuri,
clasificate după clase şi categorii, cu denumirea acestora în română şi engleză.

 Conf.dr.ing. Laurenţiu Chiotoroiu 3

 CLASIFICARE
DUPĂ ZONA DE NAVIGAŢIE

NAVE MARITIME NAVE FLUVIALE

După modul în care navigă: După destinaţie:

De suprafaţă În imersiune

• De deplasament • Submarine Destinaţie

• Semi- deplasament Transport De pescuit De serviciu Tehnice
• Batiscafuri Transport specială
(sau semi-glisare) Mărfuri Pasageri
• Glisoare
• Cu aripi portante
• Pe pernă de aer
• Cargouri • Pacheboturi • Traulere • Remorchere • Drăgi • Nave şcoală
• Mineraliere • Hidrobuze • Sainere • Pilotine • Şalande • Nave
• Vrachiere • Nave cu aripi • Toniere • Tancuri de • Macarale hidrografice
• Tancuri portante • Baleniere bunkeraj plutitoare şi de cercetare
• Port-containere • Nave pe pernă • Colectoare • Nave stins • Platforme • Spărgătoare
• Ro –Ro de aer frigirifice incendiu plutitoare de gheaţă
• Nave portbarje • Feriboturi • Nave far
• Frigorifice

Diagrama 1.1. Clasificarea sumară a navelor maritime

 Conf.dr.ing. Laurenţiu Chiotoroiu 4

 CLASIFICARE
DUPĂ ZONA DE NAVIGAŢIE

NAVE FLUVIALE
Nave Maritime

Autopropulsate:
Nepropulsate:

De transport Transport De serviciu Tehnice Destinaţie

De transport Mărfuri Pasageri specială

• Şlepuri • Remorchere de linie • Pasagere clasice • Remorchere de • Drăgi • Nave şcoală

• Barje • Împingătoare de linie • Nave semiglisoare manevră • Şalande • Nave
• Ceamuri • Barje autopropulsate • Nave cu aripi • Pilotine • Macarale hidrografice
• Tancuri • Şlepuri autopropulsate portante (pasagere rapide) • Tancuri de bunkeraj plutitoare • Spărgătoare de
• Tancuri autopropulsate • Nave pe pernă de aer • Nave stins incendiu gheaţă
• Feriboturi • Şalupe de diverse • Nave de salvare
servicii

După materialul de fabricaţie: După sistemul de propulsie: După propulsor:

• Nave din lemn
• Nave din metal: oţel sau Al
• Nave din material plastic
• Nave din fibră de sticlă
• Nave din ferociment
• Nave cu maşini alternative de abur cu piston • Elice navală cu P.F. sau E.P.V.
• Nave cu turbine cu abur sau gaze • Roţi cu zbaturi
• Nave cu M.A.I. • Nave cu sistem Voith - Schneider
• Nave cu motoare electrice • Nave cu elice aeriană
• Nave cu propulsie nucleară • Nave cu jet de apă
• Nave cu vele • Nave cu propulsie magneto-hidro-dinamică

Diagrama 1.2. Clasificarea sumară a navelor fluviale

 Conf.dr.ing. Laurenţiu Chiotoroiu 5

 Criteriu Categorie Clasa Tipul Denumire
• Cargouri (Multipurpose cargo ships)
I. Transport mărfuri 1. Nave mărfuri generale (General cargo • Nave frigorifice (Reefers ship)
generale ships) • Cargouri specializate (Heavy-lift
ships)
• Nave portcontainer (Container ships)
1. Nave containiere • Nave portcontainer combinate (CON-
RO, CON-BULK ships)
II. Transport marfă • Nave RO/RO (Ro/RO ships)
specializată 2. Nave Roll on/Roll off • Nave RO/RO specializate (PCC,
PCTC, RO-PAX ferry)
• Nave Lash
3. Nave port barje • Nave SeaBee
• Nave BACO
• Vrachiere specializate (Ore carriers,
1. Nave transport marfă uscată în vrac
Grain carriers)
III. Transport marfă în
vrac (Vrachiere) • Vrachiere combinate (O/O -oil/ore
Nave 2. Nave transport marfă combinată în
carriers)
Destinaţie transport vrac
• Vrachier universal (OBO -oil bulk ore)
mărfuri • Handysize Dw: 15000 – 25000 tdw
1. Petroliere (ţiţei, petrol brut) (Crude Oil
• Panamax Dw: 40000 – 70000 tdw
Tankers)
• Aframax Dw: 70000 – 120000 tdw
• Suezmax Dw: 120000 – 180000 tdw
2. Nave tanc produse petroliere (Product
• VLCC Dw: 180000 – 300000 tdw
IV. Transport produse Carriers = Parcel Tankers)
• ULCC Dw: > 300000 tdw
lichide în vrac
• Tancuri chimice multiparcelate
(Nave cisternă)
(Chemical Parcel Tankers)
3. Nave tanc produse chimice (Chemical • Tancuri chimice specializate
carriers = Chemical Tankers) (Specialised Chemical Tankers)
• Tancuri chimice de cabotaj (Small
Shortsea Chemical Tankers)
• Tancuri produse gazoase lichefiate
(LPG): propaniere, butaniere etc.
V. Transport gaze • Tancuri produse gazoase naturale
1. Nave transportoare de gaze lichefiate
lichefiate lichefiate (LNG) - metaniere
• Etileniere (LEG)
• Hibride (LPF/LEG/Chemical)

Tabelul 1.1. Tipuri de nave maritime de transport marfuri (cargo ship type)

 Conf.dr.ing. Laurenţiu Chiotoroiu 6

I. Nave maritime de transport mărfuri generale

CARGOURI MĂRFURI GENERALE (engl. General dry cargo ships)– sunt nave destinate
transportului diverselor categorii de mărfuri uscate ambalate (saci, lăzi, cutii, butoaie, bale
etc.) sau neambalate.

Sunt prezentate în continuare câteva din caracteristicile acestui tip de navă:

• Datorită duratei mari petrecute la încărcare/descărcare, cargourile au dimensiuni şi
deplasamente reduse: lungimi cuprinse între 100 – 170 m, iar DW = 1500....20.000 tdw,
la viteze economice de 12....22 Nd (limita superioară pentru linere). În exploatare, din
raţiuni economice, se urmăreşte marşul plin-plin, evitând marşul în balast.
• Sunt prevăzute cu mijloace proprii de încărcare-descărcare: bigi, macarale, vinciuri,
dispuse de regulă între magazii.

© Maik Ebel@ www.ship-photos.de

Figura 1.2. Cargou mărfuri generale în exploatare

Raportul viteză-lungime v N / L este aproximativ 0,87 sau chiar mai mic, valori mai mari
ale acestuia indicând o navă mai puţin economică. Marfa cu densitate mare se transportă
în compartimentele inferioare, în timp ce marfa mai puţin densă se transportă în „tween
decks”. Nava este prevăzută din construcţie cu dublu fund în care se află de obicei
tancurile de combustibil şi balast.
Încă din anii '70 ponderea acestui tip de navă era în scădere, deşi tonajul flotei mondiale
de cargouri era în creştere. Acest fapt s-a datorat în principal dezvoltării în paralel a
navelor specializate dar şi a cheltuielilor de transport însemnate pe care acest tip de navă
le dezvoltă.
Se poate concluziona că, deşi ne aflăm în era containerizării ce presupune o reducere
dramatică a construcţiei acestui tip de navă, cargourile de mărfuri generale există şi vor
mai exista, din simplul motiv că nu toate tipurile de mărfuri pot fi paletizate sau
containerizate. Ca argumente, pot fi menţionate: echipamentele industriale, materiale de
construcţii precum şine sau profile de oţel, role de tablă, maşini agricole etc.

NAVE FRIGORIFICE (engl. Reefers; Refrigerated ships) - sunt nave de construcţie

specială destinate pentru transportul produselor perisabile în stare proaspătă la

 Conf.dr.ing. Laurenţiu Chiotoroiu 7

temperaturi scăzute, prin refrigerare sau congelare.

Sursa: www.njscuba.net

Figura 1.3. Vedere generală a unei nave frigorifice

După natura mărfurilor transportate şi după regimul de răcire, există 4 categorii de nave
frigorifice:

1. Nave ce transportă produse răcite prin ventilaţie (t ≥ +3°C) - (rute scurte -fructe
proaspete). Ventilaţia este forţată cu aer răcit.
2. Nave ce transportă produse refrigerate (- 4° C ÷ +7°C ) - citrice (2 ÷ 6°C) / banane
(+7°C) / ouă (0 ÷ 1°C) / carne (-6 ÷ -3°C ) / peşte (- 3 ÷ 0°C). Navele sunt dotate cu
instalaţii frigorifice proprii.
3. Nave ce transportă produse congelate (t ≤ - 6°C) - navele asigură prin instalaţiile
frigorifice proprii temperaturi constante sub 6°C.
4. Nave frigorifice universale - asigură transportul produselor perisabile de orice natură
prin toate regimurile de răcire amintite.
Reeferele au urmatoarele caracteristici generale:
• Au capacitate de încărcare cuprinsă între 6.000…15.000 tdw şi viteze economice
cuprinse în gama 18…23 Nd;
• Capacitatea de transport este mai mică decât a unui cargo echivalent ca mărime,
ajungând cu 25% mai mică în cazul mărfurilor răcite prin ventilaţie şi cu 35% mai
mică în cazul mărfurilor congelate;
• Navele frigorifice politerme au volumul rezervat mărfii fragmentat în 4 – 5
compartimente pentru ca tipurile diferite de marfă să fie transportate separat şi la
temperaturi diferite, dacă este necesar (de la -25°C la +13°C), sistemul frigorific
fiind astfel descentralizat;
• Mărfurile sunt de obicei paletizate, iar operaţiunile de încărcare-descărcare se fac
cu ajutorul transportoarelor sau motostivuitoarelor electrice. În unele cazuri,
manipularea mărfurilor precum citricele se face prin deschideri laterale în bordaje.
În ultima perioadă, în afara „tradiţionalelor” nave frigorifice, mărfurile perisabile sunt
preluate din ce în ce mai des la bordul navelor portcontainer, în containere frigorifice
dotate cu compresoare proprii, ce folosesc agenţi frigorifici ecologici,
racordate la instalaţia electrică a navei. Şi asta din simplul motiv că o navă portcontainer
are o capacitate de transport mărfuri refrigerate mult mai mare decât un reefer
convenţional şi în plus un timp de operare mult mai scăzut.

Containerele frigorifice pot fi de mai multe feluri, după cum urmează:

• Containere izoterme (Conair) – nu au instalaţie frigorifică proprie, ci două racorduri
pentru legarea la tubulatura de circulaţie a agentului de răcire; ventilarea fiind făcută
pe verticală, iar temperatura monitorizată cu ajutorul calculatoarelor de bord.

 Conf.dr.ing. Laurenţiu Chiotoroiu 8

• Containerele frigorifice (Reefers) – au propria instalaţie frigorifică însă necesită
racordarea la instalaţia electrică a navei cu care sunt transportate; pot fi debranşate
temporar, comportându-se astfel ca cele izoterme.
• Containerele cu atmosferă controlată – utilizate la transporturi mai scurte de 3
săptămâni; refrigerantul este în acest caz azot lichid iar atmosfera este condiţionată de
gazul carbonic pulverizat prin injectoare şi monitorizată de un micro computer.
Autonomia acestora este de o săptămână, după care containerele trebuie reîncărcate
cu agent refrigerant - azot lichid.

NAVE HEAVY-LIFT – sunt nave specializate ce transportă mărfuri agabaritice, dotate cu

macarale rotative speciale şi proiectate cu punţi, guri de magazii sau alte structuri întărite.
Se mai întâlnesc şi sub numele de „crane vessels”.

Sursa: www.solentwaters.co.uk

Figura 1.4. Vedere generala a unei nave heavy lift

Fac parte din categoria navelor cargou specializate, proiectate să transporte mărfuri
speciale, cu gabarit depăşit, ce necesită operaţiuni de încărcare/descărcare cu totul
deosebite. Macaralele/cranicele acestor tipuri de nave operează de obicei în tandem,
adică pot ridica, susţine şi deplasa o marfă agabaritică. Aceste nave prezintă şi o
versatilitate deosebită, ele putând transporta atât mărfuri generale, containere cât şi
greutăţi agabaritice de genul yachturi, nave de pescuit, componente fabrici, generatoare/
transformatoare electrice sau locomotive. O atenţie deosebită este acordată instalaţiei de
balast, special proiectată pentru a asigura stabilitatea navei şi a realiza coborârea centrului
de greutate la navei în cazul transportului produselor agabaritice.

Sursa: GSP Constanta

Figura 1.5. Navă heavy lift semi-submersată pentru transportul platformelor

Din punct de vedere constructiv, navele heavy lift se întâlnesc în două variante: monococă
şi semi-submersibile (cu puntea imersată), cele din urmă fiind destinate transportului
platformelor marine şi în general construcţiilor offshore.

 Conf.dr.ing. Laurenţiu Chiotoroiu 9