TCN 6 Structura și dimensionarea planșeelor de bordaj in sistem transversal

Sunt specifice navelor pentru transportul mărfurilor uscate. De asemenea, se recomandă utilizarea lor
şi la navele vrachiere, petroliere, mineraliere, petrolier - vrachiere şi petrolier-mineraliere, cu L < 180 m.
Alegerea sistemului de construcţie transversal, la tipurile de nave menţionate mai înainte, se
datorează faptului că acesta asigură mai bine rezistenţa locală a planşeelor de bordaj la acţiunea sarcinilor
concentrate (şocurile blocurilor de gheaţă, lovirile de cheu în timpul acostării etc.). Totodată acest sistem de
construcţie oferă posibilitatea dea se obţine o reducere a masei corpului navei.
a. bordaj - nave pentru transportul mărfurilor uscate cu o singură punte

b. bordaj – navă transport mărfuri uscate cu mai multe punţi (inclusiv cea a suprastructurii)

c. navelor vrachiere cu tancuri de gurnă şi antiruliu

1
 1 - coastă simplă sau coastă de cală
2 - coastă de interpunte
3 - coastă de suprastructură
4 - stringher de bordaj
5.- învelișul bordajului
6 - centura punții intermediare
7 - centura punţii principale
8 - centura punții suprastructurii
9 - nervură de rigidizare a stringherului de bordaj
10 - guseu de legătură între stringherul de bordaj şi coasta simplă
Elemente planşeele de bordaj se află în contact direct sau se învecinează.
11- varangă
12 - tablă marginală.
13,14 - fundului şi dublului fund
15 - învelişul gurnei
16 - guseu de gurnă
17, 18, 19 - rama, longitudinala şi învelişul tancului de gurnă
20 - guseu de legătură între coasta de cală şi tancul de gurnă
21, 22 - traversa şi tabla lăcrimară a punţii intermediare
23 - braţol al coastei de cală
24, 25 - traversa şi tabla lăcrimară a punţii principale
26 - braţol al coastei simple respectiv al coastei de interpunte
27 - guseu de legătură între coasta de interpunte şi puntea intermediară
28, 29, 30 - rama, longitudinala şi învelişul tancului antiruliu
31 – guseu de legătură între coasta de interpunte şi tancul antiruliu
32, 33 - traversa şi tabla lăcrimară. a punţii suprastructurii
34 - braţol al coastei de suprastructură
35 - guseu de legătură între coasta de suprastructură şi puntea principală
36, 37, 38 - montantul, orizontala şi învelişul peretelui longitudinal (bordajului interior)
39- guseu de legătură. între orizontala peretelui longitudinal şi varangă
40 - guseu de legătură între montantul şi orizontala peretelui longitudinal
41 - nervură de rigidizare a montantului peretelui longitudinal
42 - traversă de legătură între stringherul de bordaj şi orizontala peretelui longitudinal
43 - cornier lăcrimar
In principiu, osatura transversală a planşeelor de bordaj prezentate este formată din coaste
simple,completată, uneori, cu coaste întărite şi intermediare.
În structura planşeelor de bordaj construite în sistem de osatură transversal, coastele (întărite şi
simple) reprezintă barele de direcţie principală, întărite şi comune, iar stringherii de bordaj (dacă există) barele
de încrucişare.
Coastele întărite și stringherii de bordaj nu se adoptă în toate cazurile.
Coastele întărite se adoptă numai în compartimentul de mașini, la extremitățile navei și în zonele care
lucrează cu sarcini mari locale.
2
Stringherii se adoptă in compartimentul de mașini, la extremitățile navei și in tancurile de lichid sau apă.
Coasta este elementul de osatură transversal, cuprins între varangă sau guseu de gurnă şi traversa
sau învelişul punţii (principale, intermediare respectiv a suprastructurii), care asigură forma şi rigiditatea
planşeului de bordaj in plan vertical-transversal.
Coastele simple sunt formate din diferite tipuri de profile (profile platbandă cu bulb, profile T, cornier cu
aripi neegale etc.) şi se dispun, unele de altele, la anumite distanţe denumite regulamentare sau intercostale.

Conform prevederilor registrelor de clasificație, distanţele regulamentare maxime sunt: 0,6 m în picuri;
0,7 m între peretele picului prova şi secţiunea dispusă la 0,2L de la perpendiculara prova ; 1,0 m în celelalte
zone
In funcție de poziția pe înălțimea navei , coastele simple pot fi :
- coaste de cală sau de magazie, care se extind de la guseul de gurnă la puntea inferioară
- coaste de interpunți, care fac parte din planșeele de bordaj dintre punți
- coaste de suprastructuri, care se extind de la puntea continuă de rezistență la puntea
suprastructurilor
Coastele întărite se dispun între pereţii transversali etanşi la maximum cinci intervale intercostale şi formează,
împreună cu varangele şi traversele, cadre care preiau unele solicitări locale mai mari. Este indicată folosirea
coastelor întărite în următoarele situații : - la navele pentru transportul mărfurilor uscate cu L > 30 m, în zonele
compartimentului maşini şi tancurilor de balast sau combustibil din afara dublului fund;
- la navele petroliere, petrolier - vrachiere şi petrolier-mineraliere, în orice zonă a corpului, dacă distanţa
dintre pereţii transversali etanşi ce o delimitează depăşeşte 10 m.
Coastele întărite sunt continue pe toată înălţimea navei.
Coastele intermediare (dispuse între coastele simple) se utilizează, la navele ce navigă prin zone cu gheţuri şi
la spărgătoarele de gheaţă, cu scopul de a întări structura de rezistenţă a planşeelor de bordaj care sunt
supuse în acest caz, unor solicitări mai mari.
In principiu, coastele au inimile sudate direct pe placa învelişului bordajului, iar capetele îmbinate cu
elementele planşeelor de fund (varange, tabla marginală,longitudinale de fund) şi de punte (traverse,
semitraverse) prin intermediul guseelor de gurnă şi respectiv a braţolilor.
De asemenea, coastele se îmbină şi cu stringherii de bordaj,acolo unde aceştia există.
Pereţii transversali etanşi se prind direct de învelişul bordajului şi, in consecinţă, în dreptul lor nu se
prevăd coaste .
Coastele de cală, la navele cu trei şi mai multe punţi, trebuie extinse cel puţin până la puntea
inferioară.
Coastele de cală nu trebuie să fie mai slabe decât cele de interpunte

Legăturile la extremităţi
- Dacă coastele sunt legate la capătul de sus de o punte în sistem longitudinal, atunci între traversele
întărite, la fiecare interval de coastă, se dispune câte un guseu care se extinde până la prima longitudinală.
Dimensiunile guseelor se determină după modulul de rezistenţă a coastelor.
Legăturile de la capete
Coastele de interpunte şi suprastructuri trebuie îmbinate cu coastele sau puntea situată sub nivelul
interpunţii. Îmbinarea poate corespunde figurii:

3
 La navele cu mai multe punţi există următoarele variante constructive ale coastelor simple: -dacă
segmentele de coastă - (de cală, respectiv de interpunte) au module de rezistenţă diferite -, atunci coasta se
întrerupe în dreptul punţilor
- dacă segmentele de coastă (de cală, respectiv de interpunte) au acelaşi modul de rezistenţă,
atunci coasta trece prin punţi, în acest caz se vor lua măsuri speciale de etanşare a
trecerilor).

Osatura longitudinală a planşeelor de bordaj cuprinde stringherii de bordaj .

Stringher de bordaj este elementul de osatură longitudinal care asigură forma şi rigiditatea planşeului
de bordaj în plan orizontal - longitudinal .
Stringherii de bordaj se utilizează după cum urmează:
- la navele pentru transportul mărfurilor uscate obişnuite, cu L > 30 m, în zonele: compartimentului
maşini, picurilor şi tancurilor de balast sau combustibil din afara dublului fund;
- la navele pentru transportul mărfurilor uscate prevăzute cu întărituri pentru gheaţă, la petroliere,
vrachiere, petrolier-vrachiere și petrolier-mineraliere, cu bordajul simplu sau dublu, pe toată lungimea
corpului.
Stringherii de bordaj se întrerup în dreptul coastelor întărite, respectiv pereţilor transversali etanşi.
Obişnuit, stringherul este constituit dintr-o inimă de tablă având sudată pe muchia liberă o platbandă
(soluţie întâlnită la navele cu bordajul simplu) sau numai dintr-o inimă de tablă de înălţime egală cu cea a
coastei întărite (cadru) (soluţie întâlnită la navele cu bordajul dublu).
Inimile stringherilor de bordaj sunt prevăzute cu decupări prin care trec coastele simple.
Stringherii au muchia opusă platbenzii sudată de bordaj şi capetele prinse de coastele întărite sau de
pereţii transversali etanşi prin intermediul unor gusee orizontale.

Structura și dimensionare planşee de bordaj construite în sistem de osatură longitudinal.

Sunt specifice navelor petroliere, vrachiere, mineraliere, petrolier - vrachiere şi mineralier - vrachiere,
cu L>180 m.
De asemenea, se recomandă utilizarea lor şi la tipurile de nave amintite mai înainte sau altele, cu L <
180 m, care reclamă luarea unor măsuri constructive severe privind asigurarea rezistenţei longitudinale a
corpului.
a. planşee de bordaj, unul cu simplu bordaj

4
 b. planşee de bordaj, cu dublu bordaj

1 - coastă cadru sau coastă întărită

2 - stringher de bordaj (diafragmă orizontală abordajului dublu)
3 - longitudinală de bordaj exterior;
4 - longitudinală de bordaj interior
5 - nervură de rigidizare a coastei cadru sau a coastei întărite
6 - învelişul bordajului exterior ;
7 - centura punţii principale;
8 - învelișul bordajului interior
Elementele planşeelor de bordaj se află în contact direct sau se învecinează cu :
9 - varangă cadru sau varangă cu inimă
10 - suport lateral (carlingă laterală)
11 - longitudinală de fund;
12 - longitudinală de dublu fund
13 - tabla marginală
14 - longitudinală de gurnă ;
15 - nervură de rigidizare a varangei cadru sau a varangei cu inimă
16 - fundului;
17 - învelişul gurnei;
18 - învelişul dublului fund
19 - guseu de gurnă
20 - nervură de rigidizare a guseului de gurnă
21 - traversă cadru sau traversă întărită a punţii principale;
22 - longitudinală de punte;
23 - nervură de rigidizare a traversei cadru sau a traversei întărite
24 - tabla lăcrimară a punţii principale;
25 - învelişul punţii principale;
26 - guseu de legătură a traversei punţii principale cu bordajul
interior
5
 27 - nervură de rigidizare a guseului de legătură
In structura planşeelor de bordaj construite în sistem de osatură longitudinal, longitudinalele de bordaj
şi stringherii (dacă există) reprezintă barele de direcţie principală, comune şi întărite, iar coastele (întărite sau
cadru) barele de încrucişare .
Osatura transversală a planşeelor de bordaj prezentate cuprinde coastele: întărite sau cadru. Navele
ale căror planşee de bordaj sunt construite în sistem de osatură longitudinal au şi planşeele de fund (dublu
fund), respectiv de punte, construite în acelaşi sistem.
Coastele întărite sau cadru se dispun în corespondenţa varangelor cu inimă şi sunt continue pe toată
înălţimea bordului.
In cazul simplului bordaj, coasta întărită sau cadru este formată dintr-o inimă de tablă şi o platbandă
aplicată pe muchia liberă.
Când se foloseşte dublu bordaj, atunci coasta întărită este formată numai din inima de tablă. Inimile
coastelor întărite sau cadru sunt prevăzute cu decupări pentru trecerea longitudinalelor de bordaj şi cu nervuri
de rigidizare.
Coasta cadru se continuă la capătul inferior prin varangă, iar la capătul superior prin traversa punţii principale
formând, împreună cu acestea, un corp comun.
Coasta întărită (întrebuinţată atât la navele cu simplu bordaj cât şi la cele cu dublu bordaj) se leagă de
elementele adiacente, aparținând planşeului de fund şi respectiv de punte, prin intermediul guseelor.
De regulă, osatura longitudinală a planşeelor de bordaj este formată din longitudinalele de bordaj
(exterior şi interior, dacă este cazul). Uneori, în special la navele cu dublu bordaj, osatura longitudinală poate fi
întărită cu stringheri de bordaj.
Longitudinalele de bordaj sunt elementele de osatură longitudinale sudate de învelişul bordajului
(exterior sau interior) şi a cărui înălţime este mai mică decât a stringherului.
In mod obişnuit, longitudinalele bordajului interior (dacă există) sunt dispuse în corespondenţa
longitudinalelor bordajului exterior.
Longitudinalele de bordaj sunt formate din diferite tipuri de profile (platbandă cu bulb, T, cornier cu
aripi egale, cornier cu aripi neegale etc.).
Ele sunt continue pe toată lungimea navei. Dacă se întrerup în dreptul pereţilor transversali etanşi, atunci
continuitatea longitudinalelor de bordaj va fi asigurată prin intermediul unor gusee continue .

învelișului bordajului.
Învelișul bordajelor este constituit din șiruri de table, dispuse de obicei, in sens longitudinal. Șirurile de
table din partea de mijloc a navei se dispun paralel cu linia punții superioare, iar celelalte șiruri se dispun
paralel cu linia chilei.
Filele de tablă care se îmbină cu învelişul punților formează elementele de structură denumite centuri.
Deoarece centura punţii principale este cea mai îndepărtată de axa de încovoiere a secţiunii
rezistente este cea mai solicitată, ea este mai groasă decât celelalte table ale învelişului bordajului. De aceea,
nu se admite executarea de orificii in marginea superioară a centurii pentru scurgerile de pe punte sau in alt
scop.
Din aceleași motive, grosimea tablelor din zona de mijloc a navei trebuie să fie mai mare decât
grosimea tablelor bordajului spre extremități. Grosimea tablelor maximă în zona centrală a corpului, se reduce
treptat spre extremităţi.