TCN 6

Structura punților
Tipuri de punţi:
- puntea superioară, este puntea cea mai de sus, continuă pe întreaga lungime a navei şi
poate fi numită şi de compartimentaj pentru că până la ea se extind pereţii etanşi sau puntea
de bord liber.
- punţi inferioare, sunt situate sub puntea superioară şi au rolul de a compartimenta nava pe
verticală (punţile inferioare parţiale sunt denumite platforme);
- punţi de suprastructură, sunt dispuse deasupra punţii superioare
Din punct de vedere al extinderii lor, punţile pot fi:
- continue , (extinse din bord în bord şi pe toată lungimea navei) ;
- parţiale (extinse pe o anumită porţiune din lungimea navei şi total sau parţial pe lăţime) ;
Puntea dublului fund - este o punte rezistenta si etanșa, poate fi continua sau discontinua.
Spatiile formate intre puntea dublului fund, fundul navei si elementele de osatura sunt utilizate drept
tancuri de apa, combustibil si ulei, precum si pentru balastarea navei când naviga fără marfa.

Selatura şi curbura transversală a punţii

În scopul îmbunătăţirii calităţilor de navigaţie punţile navelor prezintă o înălţare spre prova şi
spre pupa, denumită selatură .
Înălţarea punţii spre prova este, de obicei, mai mare decât înălţarea spre pupa. Aceasta contribuie la
mărirea bordului liber la prova şi astfel cantităţile de apă care pot inunda puntea la navigaţia pe mare
agitată se micşorează.
Navele mici care nu dispun de teugă sau de dunetă au o selatură mai mare.
Pentru a se accelera scurgerea apei, care poate fi aruncată de valuri pe punte în timpul
navigaţiei pe furtună, punţile expuse sunt înălţate în planul diametral şi coborâte în borduri, adică au
o curbură transversală.
Secţiunile transversale ale punţii expuse au o curbură transversală au formă de arc de cerc sau de
parabolă, formă care se menţine pentru toate secţiunile transversale ale corpului navei.
Planșee de punte - sistem transversal
Sunt. specifice punţilor principale, inferioare şi superioare, ale navelor pentru transportul
mărfurilor uscate construite în sistem de osatură transversal.
 În structura acestui planșeu de punte intră următoarele elemente :
1 - traversa punţii ;
2 - traversa de capăt a punţii;
3 - semitraversa punţii;
4 - semitraversă întărită (cadru) a punţii;
5 - nervură de rigidizare a semitraversei întărite (cadru) a punţii;
6 - rama transversală a gurii de magazie;
7 - nervură orizontală de rigidizare a ramei transversale a gurii de magazie;
8 - curentul (cadru) de punte din PD ;
9 - nervură de rigidizare a curentului (cadru) de punte din PD;
10 - curent de punte din dreptul ramei longitudinale a gurii de magazie;
11 - rama longitudinală a gurii de magazie;
12 - nervură orizontală de rigidizare a ramei longitudinale a gurii de magazie;
13 - tabla lăcrimară a punţii ;
14 - învelişul punţii ;
15 - guseu de legătură între rama transversală a gurii de magazie şi învelişul punţii;
16 - guseu de legătură între rama longitudinală a gurii de magazie şiînvelişul punţii ;
17 - guseu de legătură Intre curentul de 'punte şi traversa (semitraversa) punţii.
Secțiunea A – A este realizată în dreptul unei semitraverse a punții
Secțiunea B – B este realizată în dreptul unei traverse a punții
Secțiunea C – C este realizată în dreptul curentului de punte din PD
Secțiunea E – E este realizată în dreptul unei semitraverse întărite a punții
Osatura planșeelor de punte în sistem transversal se compune din : traverse, semitraverse și curenți
de punte.

Traversa este elementul de osatura transversală a punții ce are capetele prinse intre cele
două bordaje , între doi pereți longitudinali sau intre un peretele longitudinal și bordaj.
Traversele sunt executate din corniere cu aripi egale, profile T, profile cu bulb.
 Traversele şi semitraversele sunt dispuse in dreptul coastelor.
Traversele se extind din bord în bord, se sudează de învelişul metalic al punţii, iar la capete
se îmbină cu coastele prin gusee .
Ele pot fi continue sau întrerupte în dreptul curenţilor de punte. Îmbinarea traversei, respectiv
a semitraversei, cu coasta se face în două moduri, şi anume: cu braţol sudat cap la cap sau cu
braţol sudat prin suprapunere .

Îmbinarea dintre traverse şi coaste:

— prin gusee sudate cap la cap

— prin gusee sudate prin suprapunere; 1 —

coastă; 2 — traversă; 3 — gusee
(braţoli).

Dacă traversele sunt continue din bord în bord, atunci, ele trec prin decupările prevăzute în
curenţii de punte (d).
Dacă traversele sunt întrerupte în dreptul curenţilor, atunci se prevăd gusee de legătură intre
cele două elemente de osatură.
Aceste gusee sunt dispuse de ambele părţi ale inimilor curenţilor .
Traversele din dreptul ramelor transversale ale gurii de magazie se numesc traverse de capăt. Ele
pot fi extinse din bord în bord sau întrerupte la colţurile gurii de magazie şi sudate la ramele
acesteia.
Traversele de la capetele gurilor de magazie se extind din bord în bord sau se întrerup la
colţurile acestora şi se sudează la rame.
Prinderea ramelor longitudinale de traversele de la capetele gurilor de magazie se consolidează
prin gusee orizontale.
Traversele care susţin punţile superioare sunt curbate.
Semitraversele, numite şi traverse întrerupte, se extind din borduri până la ramele
longitudinale ale gurilor de magazie şi se sudează de învelişul metalic al punţii.
Semitraversele se îmbină la un capăt cu coastele prin gusee, iar la celălalt capăt cu ramele
longitudinale ale gurilor de magazie prin sudură. Uneori, îmbinarea dintre semitraverse şi ramele
longitudinale se completează prin gusee.
Semitraversele au capetele opuse coastelor sudate de ramele longitudinale ale gurii de magazie.
Pentru consolidarea ramelor longitudinale, la jumătatea lungimii gurii de magazie se prevăd
semitraverse întărite (cadru) (g) .
Curenţii de punte , constituie osatura longitudinală a planşeelor de punte şi au rolul de
reazeme intermediare pentru traverse şi semitraverse.
Curentul de punte central este dispus în planul diametral al navei.
Curenţii de punte laterali pot fi dispuşi în dreptul ramelor longitudinale ale gurilor de magazii
sau paraleli cu acestea. In mod obişnuit, curentul de punte este constituit dintr-o inimă verticală din
tablă având sudată pe latura inferioară o platbandă orizontală. Latura superioară a inimii curentului
este sudată de învelişul punţii.
Curentul central se întrerupe în dreptul pereţilor transversali etanşi şi ramelor transversale
ale gurilor de magazii.
 Prinderea curenţilor de punte de pereţii transversali etanşi . Montanţii peretelui transversal,
care nu sunt în corespondenţa curenţilor de punte, se prind de traversa de punte cea mai apropiată
prin intermediul unui guseu.

1 - traversă de punte;
2 - montant al peretelui transversal etanş ;
3 - guseu de prindere al montantului de traversa de punte;
4 - învelişul punţii;
5 - învelișul peretelui transversal etanş.
Curentul de punte este constituit dintr-o inimă de tabla sudată de învelişul punţii şi dintr-o
platbandă sudată de marginea liberă a inimii .

Planșee -sistem longitudinal de osatură

Sunt specifice punţilor principale ale navelor petroliere, vrachiere, mineraliere, petrolier-vrachiere,
petrolier-mineraliere, construite în sistem de osatură longitudinal sau combinat.
De asemenea, acest tip de planşee poate fi utilizat şi la construcţia punţilor principale ale
unor nave pentru transportul mărfurilor uscate,puternic solicitate la încovoiere longitudinală.
Pentru prezentarea structurii lor, sunt date planşee aparținând punţii principale: a unei nave
pentru transportul mărfurilor uscate construită în sistem de osatură combinat şi a unui petrolier
construit în sistem de osatură longitudinal (prin secţiunea transversală din dreptul unei coaste cadru
şi respectiv o secţiune transversală situată între două coaste cadru).
puntea principale a unei nave pentru transportul mărfurilor uscate construită în sistem de osatură
combinat

Planșeu punte petrolier construit în sistem de osatură longitudinal

1 - traversa întărită a punţii
2 - nervură de rigidizare a traversei întărite a punţii
3 - traversa cadru a punţii din zona tancului lateral;
4 - nervură de rigidizare a traversei cadru
5 - traversa de capăt a punţii
6 – semitraversa întărită a punţii
7 - nervură de rigidizare a semitraversei întărite a punţii
8 - rama transversală a gurii de magazie
9 - nervură orizontală de rigidizare a ramei transversale a gurii de magazie
10 - curentul (cadru) de punte din PD
11 - nervură de rigidizarea curentului cadru din PD
12 - curent de punte din dreptul ramei longitudinale a gurii de magazie
13 - rama longitudinală a gurii de magazie
14 - nervură orizontală de rigidizare a ramei longitudinale a gurii de
15 - longitudinală de punte;
16 - tabla lăcrimară a punţii;
17 - învelişul punţii
18 - guseu de legătură între rama transversală a gurii de magazie şi înveliș
19 - guseu de legătură între rama longitudinală a gurii de magazie şi învelişul punţii b); 20,21
- guseu de legătură
22 - coastă simplă
 23 - coastă cadru
24 - nervură de rigidizare a coastei cadru
25 - braţol al coastei simple
26 - guseu de legătură Intre coasta simplă şi punte
27 - longitudinală de bordaj
28 - centura punţii;
29 - cornier lăcrimar
30 - parapet
31 - guseul parapetului
32 - copastie
33 - perete transversal etanş
34- montant întărit(cadru) al peretelui transversal etanş
35 - învelişul peretelui transversal etanş
36 - montant cadru al peretelui longitudinal
37 - nervură de rigidizare a montantului cadru
38- orizontală a peretelui longitudinal
39 - învelişul peretelui longitudinal
40 - guseu de legătură între traversa întărită a punţii din tancul central şi peretele longitudinal
41 - guseu de legătură între punte şi peretele longitudinal
42 - guseu de legătură 1ntie punte şi
Osatura transversală a planșeelor de punte prezentate se compune din:
- traverse întărite (traverse cadiu),
- traverse de capăt
- semitraverse întărite
- ramele transversale ale gurii de magazie .
Traversele şi semitraversele întărite ale punţii se dispun în corespondenţa varangelor cu inimă.
Constructiv,traversa(semitraversa) întărită este formată dintr-o inimă de tablă verticală având
sudată de muchia inferioară o platbandă orizontală. Muchia superioară este sudată de învelişul
punţii. Inimile traverselor (semitraverselor) întărite sunt prevăzute cu decupări prin care trec
longitudinalele de punte.
In cazul navelor petroliere cu doi sau mai mulţi pereți longitudinali, tancurile laterale se
prevăd cu traverse cadru, iar tancurile centrale cu traverse întărite, ultimele având capetele prinse
de pereţii longitudinali prin intermediul guseelor.
Osatura longitudinală a planşeelor de punte prezentate este formată din:
- curenţii de punte
- ramele longitudinale ale gurilor de magazie
- longitudinalele de punte
Elementul de osatură longitudinal sudat de învelişul punţii şi a cărui înălţime este mai mică
decât a curentului de punte este denumit longitudinală de punte
Longitudinalele de punte se extind pe toată lungimea planșeului trecând prin decupările
practicate în traversele (semitraversele) întărite. Ele se îmbină cu traversele(semitraversele) întărite
prin sudură directă sau prin intermediul nervurilor de rigidizare.
Constructiv, longitudinalele de punte sunt formate din diferite tipuri de profile (platbandă cu
bulb, cornier cu aripi neegale, T etc.).
In dreptul pereţilor transversali etanşi, longitudinalele de punte pot fi întrerupte.
In structura planşeelor de punte construite în sistem de osatură longitudinal, longitudinalele de
punte, respectiv curenţii de punte şi ramele longitudinale ale gurilor de magazii, reprezintă barele de
direcţie principală .
În construcția învelișului punții se deosebesc trei tipuri de grosimi :
- grosimea învelișului tablelor din zona tablelor lăcrimare
- grosimea învelișului tablelor din zona cuprinsă între deschiderile mari
- grosimea învelișului tablelor din dreptul deschiderilor mari
Grosimea tablelor învelişului punţii superioare la navele cu L>80 m, în partea de mijloc a
navei se determină conform prescripţiilor registrului de clasificație.
Învelişul punţii deasupra compartimentului maşini, a compartimentului căldări şi a tancurilor
trebuie să fie metalic, pe toată lungimea acestora.