PEREȚI

Au rolul de a separa interiorul corpului navei in compartimente etanșe sau neetanșe si

totodată de a mări rezistenta structurala a corpului navei .
Pereții etanși se numesc si pereți principali iar in funcție de modul de dispunere sunt
transversali si longitudinali.
Pereții transversali etanși si rezistenți împart spațiul din interiorul navei in compartimente
etanșe.
Numărul pereților transversali etanși , respectiv al compartimentelor etanșe depind de mărimea
si destinația navei. Ei trebuie sa asigure nescufundabilitatea navei .
Exista pereți transversali neetanși, care au numai rol de a separa spatii in interiorul unor
compartimente etanșe, denumiți pereți despărțitori.
Pereți longitudinali etanși nu întâlnim decât la navele care transporta mărfuri lichide in
vrac, la unele nave care transporta minereu si la navele mari de pasageri. Pot exista si pereți
longitudinali neetanși si care au rolul de a separa anumite spatii in interiorul unor compartimente
etanșe.
In interiorul depozitelor de combustibil lichid situate in afara dublului fund se mai
montează pereți longitudinali si transversali neetanși cu scopul de a micșora forțele de inerție pe
care le capătă lichidul transportat atunci când nava executa mișcări de ruliu si tangaj.
Acești pereți poarta denumirea de diafragme de ruliu si diafragme de tangaj.

1-picul pupa (afterpic, compartiment de coliziune pupa);

2-peretele picului pupa;
3-punte principala continua;
4-punte inferioara continua;
5-perete etans;
6-perete neetans;
7-puntea dublului fund;
8-peretele picului prova;
9-picul prova (forpic, compartiment de coliziune prova);
10-compartimente neetanse;
11-compartiment etans;
12-dublu fund.

După modul de dispunere, se deosebesc:

• pereţii transversali, care asigură rigidizarea vertical-transversală a corpului navei ;
• pereţii longitudinali, care asigură rigidizarea vertical-longitudinală a corpului navei .
După modul în care realizează compartimentarea spaţiului interior al corpului navei, se
deosebesc:
• pereţii etanşi (la lichide şi la gaze), care se extind până la puntea principală şi nu permit
transferul lichidelor sau gazelor între compartimentele ce le delimitează
• pereţii uşori, care nu asigură etanşeitatea între compartimentele ce le delimitează.
La rândul lor, pereţii etanşi la lichide (apă, produse petroliere ,etc.) se împart în două
categorii, şi anume:
 • pereţii etanşi supuşi la presiunea lichidului numai în caz de avarie (pereţii etanşi
transversali şi longitudinali care nu limitează tancuri pentru depozitarea lichidelor) ;
• pereţii etanşi supuşi la presiunea lichidului timp îndelungat (pereţii etanşi transversali şi
longitudinali care limitează tancuri pentru depozitarea lichidelor).
Din punct de vedere constructiv, se deosebesc:
• pereţii plaţi, formaţi din planşee plane ;
• pereţii gofraţi, formaţi din cute paralele de tablă.
După extinderea pe înălțimea şi lăţimea respectiv lungimea corpului navei, se deosebesc:
• pereţi cu extindere totală ;
• pereţi cu extindere parţială.

Pereţii plaţi.
Din punct de vedere constructiv, pereţii plaţi se asimilează cu planşeele plane ale căror
elemente de osatură sunt reprezentate prin bare verticale şi orizontale.
Pereţii construiţi în sistem de osatură vertical.
Sunt specifici cargourilor construite în sistem de osatură transversal şi petrolierelor,
respectiv vrachierelor, construite în sistem de osatură combinat.
Utilizarea pereţilor construiţi în sistem de osatură vertical, la tipurile de nave amintite
mai înainte, prezintă următoarele avantaje :
• asigură rezistenţa la presiunea apei de inundare (în cazul cargourilor) sau la presiunea
produselor petroliere (în cazul petrolierelor) cu o structură de greutate minimă ;
• asigură mai bine stabilitatea pereţilor, în cazul solicitării acestora de reacţiunile scaunelor
de doc, pe timpul andocării navei;
• la petroliere, prin îmbinarea barelor verticale ale pereţilor cu longitudinalele de punte şi
de fund se formează rame închise, paralele cu PD,care măresc rigiditatea osaturii corpului.

In figură este reprezentat un perete transversal construit în sistem de osatură vertical, întâlnit la
cargouri.

1- montant de cală ;
2- montant de interpunte;
3- tablele învelişului peretelui transversal.
4- varangă etanşe ; 5- nervură de rigidizare a varangei etanşe ;6 - varangă schelet ; 7 - suport
central (carlingă centrală); 8 - suport lateral (carlingă. laterală); 9 - tabla marginală; 10-chila; 11-
învelişul fundului;12- învelişul gurnei;13 – învelişul dublului fund;14 - coastă simplă ;15 -
învelișul bordajului ;16 - centura punţii intermediare;17-centura punţii principale;18 - traversa
punţii intermediare;19 - învelişul punţii intermediare; 20- tabla lăcrimară a punţii intermediare;
21 - traversa punţii principale; 22-învelişul punţii principale;23 - tabla lăcrimară a punţii
principale; 24-guseu de prindere al montantului.
2. Pereţii construiți in sistem de osatură orizontal.

1 - orizontală ; 2- montant întărit ; 3- nervură de rigidizare a montantului întărit ; 4 - învelişul

peretelui transversal, 5 - varangă etanşe ;6 - nervură de rigidizare a varangei etanşe;7 - varangă
cu inimă; 8-suport central (carlingă centrală) ;9 - suport lateral (carlingă laterală); 10-tabla
marginală.;11- chila ;12 – învelişul fundului;13-învelişul gurnei;14- învelişul dublului fund;15-
coastă simplă ;16 - învelişul bordajului ;17 - centura punţii principale ;18 - traversa punţii
principale ;19 - învelişul punţii principale ;20- tabla lăcrimară a punţii principale ;21 - guseu de
legătură între întăritura orizontală a peretelui şi bordaj ; 22 - guseu de legătură între montantul
întărit al peretelui şi dublul fund;23 - guseu de legătură între montantul întărit al peretelui şi
puntea principală.
Elementul de osatură vertical, inclus în structura pereţilor (transversali şi longitudinali),
având capetele prinse de fundul navei (dublul fund) şi respectiv de o punte sau de două punţi
succesive se numeşte montant (montant întărit).
Elementul de osatură care asigură rigidizarea orizontal transversală, respectiv orizontal-
longitudinală, a pereţilor (transversali şi longitudinali) construiţi în sistem de osatură vertical se
numeşte orizontală întărită.
Orizontalele întărite se utilizează, de regulă, la navele cu o singură punte continuă. La navele cu
mai multe punţi continue, acestea preiau şi rolul orizontalelor întărite care, în acest caz, pot să.
lipsească.
Pereţii longitudinali sunt prevăzuţi cu montanţi întăriți,in dreptul coastelor întărite .
Montanţii şi orizontalele pereţilor plaţi se execută din profile laminate (platbandă cu bulb,
cornier cu aripi neegale, T etc.). Montanţii întăriți şi orizontalele întărite se execută din profile
compuse dintr-o inimă de tablă şi o platbandă sudată pe muchia liberă a acesteia. Capetele
montanţilor se prind de planşeele adiacente ale fundului şi punţilor prin intermediul guseelor.
Acestea se extind până la traversa, respectiv varanga, cea mai apropiată .Se admit montanţi liberi
la numai în interpuntea superioară şi la navele.
Capetele orizontalelor se prind de planşeele adiacente ale bordajelor prin intermediul
guseelor, care se extind până la coasta cea mai apropiată.
Învelișul pereţilor plaţi este format din file de tablă care, de regulă, sunt dispuse orizontal.
Această dispunere este raţională, întrucât permite variaţia grosimii învelişului,pe înălțimea
peretelui, în raport cu legea de distribuţie a sarcinii ce o suportă.
Pereţii gofraţi.
Gofrele (cutele) acestor pereţi se realizează după diferite tipuri de profile : pătrat,
dreptunghiular, triunghiular, ondulat, trapezoidal etc.
 După direcţia de dispunere a gofrelor se deosebesc:
• pereți cu gofre orizontale
• pereți cu gofre verticale.
Structura unui perete transversal cu gofre orizontale.
elemente constructive:
1 - montat întărit ;
2- gofră orizontală a peretelui transversal ;
3-tabla plană inferioară a peretelui transversal ;
4 - tabla plană superioară a peretelui transversal.

5- longitudinală de fund; 6 - longitudinală de gurnă ; 7- învelişul fundului ;8 - învelişul gurnei; 9

- longitudinală de bordaj ;10- învelişul bordajului ;11- centura punţii principale ; 12 -
longitudinală de punte ;13 - învelişul punţii principale; 14 - tabla lăcrimară a punţii principale
;15 - gofră orizontală a peretelui longitudinal ;16 - tabla plană inferioară a peretelui longitudinal;
17- tabla plană superioară a peretelui longitudinal;18- guseu de legătură între montantul întărit al
peretelui transversal şi învelișul fundului 19 - guseu de legătură între montantul întărit al
peretelui transversal şi învelişul punţii;20 - guseu de legătură între longitudinală. (de fund, de
gurnă, de bordaj, de punte) şi peretele transversal; 21-profil dublu T, de îmbinare a peretelui
transversal gofrat cu peretele longitudinal gofrat.
Aceste elemente aparţin planşeelor adiacente sau asigură legătura peretelui transversal
gofrat cu planşeele adiacente.
Secţiunea gofrelor orizontale variază, pe înălțime, în raport cu legea de distribuţie a
sarcinii suportate de perete.
Părţile inferioare şi superioare ale pereţilor cu gofre orizontale pot fi confecţionate din table
plane, tăiate după conturul fundului respectiv al punţii. De asemenea,aceşti pereţi sunt prevăzuţi
cu montanţi întăriți.
Pereţii transversali cu gofre verticale prezintă următoarele particularităţi:
• gofrele verticale au secţiunea constantă pe toată înălțimea peretelui;
• pereţii cu gofre verticale sunt prevăzuţi cu orizontale întărite ;
• în dreptul pereţilor cu gofre verticale se prevăd varange, coaste întărite şi traverse
întărite, iar gofrele se sudează de platbandele acestor elemente de osatură