COMPRIMATE

1. C. s. Daţi definiţia farmacopeică a comprimatelor ca formă farmaceutică:

A. comprimatele prezintă formă farmaceutică solidă dozată, obţinută prin compresarea
substanţelor medicamentoase sau a amestecului de substanţe medicamentoase şi auxiliare
şi este destinată administrării interne, externe, sublinguale, pentru implantaţii sau
parenterale;
B. formă farmaceutică obţinută prin compresarea substanţelor medicamentoase şi auxiliare la
MCR;
C. formă farmaceutică obţinută prin modelarea substanţelor medicamentoase şi auxiliare în
matriţa maşinii de comprimat;
D. formă farmaceutică dozată pentru uz intern obţinută prin compresarea substanţelor
medicamentoase şi a celor auxiliare;
E. formă farmaceutică dozată obţinută prin compactarea unor mase de compresare speciale la
maşinile ci excentric;
Răspuns corect: A
2. C. m. Cum se clasează comprimatele în dependenţă de metoda de producere:
A. compactate;
B. compresate;
C. friabile;
D. cu carcas;
E. turte;
Răspuns corect: B, C
3. C. s. Care este greutatea specifică a comprimatelor obţinute prin modelarea maselor
speciale (friabile):
A. 1 – 2%;
B. 2 – 5%;
C. 5 – 8%;
D. 8 – 10%;
E. peste 10%;
Răspuns corect: A
4. C. s. Indicaţi comprimatele friabile produse în CSI:
A. norsulfazol;
B. dibazol;
C. ednit;
D. nitroglicerină;
E. asparcam;
Răspuns corect: D
5. C. s. Când şi în ce ţară au apărut pentru prima dată informaţia despre compresarea
pulberilor în comprimate:
A. în a. 1844 în Marea Britanie;
B. în a. 1846 în SUA şi Germania;
C. în a. 1848 în Elveţia şi Franţa;
D. în a. 1850 în Suedia;
E. în a. 1900 în Rusia;
Răspuns corect: A
6. C. s. Când şi în ce ţară comprimatele ca formă farmaceutică a devenit formă oficială:
A. în a. 1850 în Marea Britanie;
B. în a. 1860 în SUA;
C. în a. 1880 în Germania;
D. în a. 1900 în Rusia;
E. în a. 1901 în Suedia;
Răspuns corect: E
7. C. m. Indicaţi avantajele comprimatelor ca formă farmaceutică:
A. volum mic;
B. dozarea exactă în condiţii de producere, mecanizareă pe scară mare;
C. portativitatea comprimatelor, care asigură comoditatea livrării, păstrării şi transportării
medicamentelor;
D. conservarea (relativ îndelungată) a substanţelor în stare presată. Pentru substanţele uşor
labile se pot folosi învelişuri de protecţie;
E. fiind conservate, comprimatele pot pierde dezagregarea şi se cimentează sau invers, îşi
pierd integritatea;
Răspuns corect: A, B, C, D
8. C. m. Indicaţi care sunt neajunsurile comprimatelor ca formă farmaceutică:
A. fiind conservate se cimentează;
B. fiind conservate îşi pierd integritatea;
C. nu toţi bolnavii, mai ales copiii, pot înghiţi liber comprimatele;
D. diferite substanţe medicamentoase (natriu bromid şi kaliu bromid) formează în zona
dizolvării soluţii de concentraţie mare, care pot duce la o iritare puternică a membranelor
mucoasei;
E. au un aspect exterior plăcut;
Răspuns corect: A, B, C, D
9. C. m. Indicaţi grupele de comprimate cunoscute în dependenţă de prescriere şi modul
administrării:
A. oriblettae;
B. rezoriblettae;
C. injectablettae, implantablettae;
D. solublettae;
E. bacili, boli, uteritoria, vagitoria;
Răspuns corect: A, B, C, D, E
10. C. s. Cu ce scop sunt utilizaţi împlutorii:
A. cu scopul asigurării masei necesare a comprimatului;
B. cu scopul granulării şi asigurării rezistenţei mecanice necesare la compresare;
C. cu scopul asigurării biodisponibilităţii substanţelor medicamentoase puţin solubile şi
hidrofile;
D. cu scopul îmbunătăţirii fluidităţii amestecului de compresat;
E. cu scopul asigurării dezagregării comprimatelor în timpul necesar;
Răspuns corect: A
11. C. s. Cu ce scop sunt utilizaţi lianţii în comprimate:
A. pentru granulare şi asigurarea rezistenţei mecanice necesare la compresare;
B. pentru asigurarea biodisponibilităţii substanţelor medicamentoase puţin solubile;
C. pentru asigurarea îmbunătăţirii fluidităţii amestecului de comprimate;
D. pentru a reda culoarea şi gustul necesar comprimatului;
E. pentru asigurarea dezagregării comprimatelor în timpul necesar;
Răspuns corect: A
12. C. s. Cu ce scop sunt utilizaţi diluanţii:
 pentru asigurarea biodisponibilităţii substanţelor puţin solubile şi hidrofobe;
A. pentru asigurarea rezistenţei mecanice necesare a comprimatelor;
pentru asigurarea dezagregării comprimatelor;
pentru a reda culoarea şi gustul necesar comprimatelor;
pentru îmbunătăţirea fluidităţii granulatelor;
Răspuns corect: A
13. C. s. Cu ce scop sunt utilizaţi dezagreganţii:
A. pentru asigurarea masei necesare a comprimatelor;
B. pentru asigurarea rezistenţei mecanice necesare a comprimatelor;
C. pentru asigurarea biodisponibilităţii comprimatelor;
D. pentru asigurarea fluidităţii maselor de compresat;
E. pentru asigurarea dezagregării necesare a comprimatelor sau dizolvarea substanţelor
medicamentoase;
Răspuns corect: E
14. C. s. Cu ce scop sunt utilizaţi lubrifianţii în comprimate:
A. pentru a reda comprimatelor culoarea şi gustul necesar;
B. pentru asigurarea fluidităţii maselor de comprimat;
C. pentru asigurarea dezagregării necesare;
D. pentru granulare şi asigurarea rezistenţei mecanice necesare;
E. pentru asigurarea masei necesare a comprimatelor;
Răspuns corect: B
15. C. s. Cu ce scop sunt utilizaţi coloranţii şi substanţele corigente:
A. pentru asigurarea masei necesare a comprimatelor;
B. pentru granulare şi asigurarea rezistenţei mecanice necesare a comprimatelor;
C. pentru asigurarea biodisponibilităţii comprimatelor;
D. pentru asigurarea dezagregării necesare a comprimatelor sau dizolvarea lor;
E. pentru a reda comprimatelor culoarea şi gustul necesar;
Răspuns corect: E
16. C. m. Care este mecanismul de acţiune al dezagreganţilor:
A. asigură o dezintegrare mecanică rapidă în mediu lichid şi ca rezultat o cedare uşoară şi
absorbţie posterioară a substanţelor medicamentoase;
B. dezagregă comprimatul din cauza măririi volumului (turgescieri) agenţilor de dezagregare
în contact cu apa;
C. un factor este capilaritatea care favorizează pătrunderea apei în interiorul comprimatului,
exercitarea unei presiuni hidrostatice şi dizolvarea legăturilor interparticulare de liant;
D. asigură formarea unui gaz în mediu lichid ce favorizează dezagregarea;
E. îmbunătăţeşte hidrofobitatea substanţelor medicamentoase;
Răspuns corect: B, C, D
17. C. m. Ce substanţe fac parte din împlutori şi diluanţi:
A. zaharoza, lactoza;
B. glucoza, natriu clorid;
C. magneziu carbonat, calciu fosfat;
D. gelatina;
E. mercur diclorid;
Răspuns corect: A, B, C
18. C. m. Ce substanţe fac parte din dezagreganţi:
A. gelatina, natriu alginat;
B. gumele, amidonul;
C. amestec de acid tartric şi citric cu natriu hidrocarbonat şi calciu carbonat;
D. twin – 80;
 E. flavurozum şi cerulozum;
Răspuns corect: A, B, C, D
19. C. m. Ce substanţe fac parte din aglutinanţi:
A. apa, alcoolul etilic;
B. gumele, gelatina, mucilagul de amidon;
C. zahărul, siropul de zahăr;
D. derivaţi ai celulozei, acidul alginic şi alginaţi;
E. calciu şi magniu stearat;
Răspuns corect: A, B, C, D
20. C. m. Ce substanţe fac parte din lubrifianţi:
A. calciu şi magniu stearat;
B. acidul stearic;
C. talcul şi aerosilul;
D. polietilenoxidul – 4000;
E. eozina, titanul dioxid;
Răspuns corect: A, B, C, D
21. C. m. Ce substanţe fac parte din coloranţi:
A. indigo, tartrazin;
B. roşu de amarant, galben de tartrazin, tropeolin 00;
C. eozina, titanul dioxid;
D. clorofila, flavurozum, cerulezum;
E. ceara galbenă, parafina alba, PEG – 400;
Răspuns corect: A, B, C, D
22. C. m. Ce substanţe fac parte din cele ce favorizează efect prelungit:
A. ceara albă;
B. parafina, gliceridstearatele;
C. mono- şi distearinele;
D. talcul;
E. amidonul;
Răspuns corect: A, B, C
23. C. m. Ce substanţe fac parte din cele peliculogene:
A. OPMCeluloza, OPCeloloza;
B. PVP, PEG;
C. Etilceluloza, etilpropilceluloza;
D. AC, APV, MFC, PEO;
E. Gelatin, alginaţi de sodiu, gumele;
Răspuns corect: A, B, C, D
24. C. m. Care sunt proprietăţile fizico – chimice principale ale preparatelor pulverulente:
A. forma şi dimensiunile particulelor, densitatea pulberei;
B. suprafaţa specifică a pulberilor, densitatea reală;
C. fricţiunea internă, capacitatea de umectare;
D. higroscopicitatea, proprietăţile electrice;
E. fluiditatea maselor de compresat;
Răspuns corect: A, B, C, D
25. C. m. Care sunt proprietăţilor tehnologice principale ale preparatelor pulverulente:
A. componenţa fracţiilor, porozitatea masei pulverulente;
B. factorul de umplere;
C. coeficientul de împachetare şi fluiditatea pulberilor;
D. presarea pulberilor şi forţa de expulzare a comprimatelor din matriţă;
E. higroscopicitatea şi proprietăţile electrice;
Răspuns corect: A, B, C, D
26. C. m. Care este componenţa granulometrică optimă a maselor de comprimat:
A. peste 60% trebuie să fie fracţii de dimensiunile particulelor 0,5 – 2 mm;
B. până la 20% trebuie să fie fracţiile de dimensiunile particulelor până la 0,2 mm;
C. 80% trebuie să fie fracţiile de dimensiunile 2 mm şi mai mari;
D. 90% trebuie să fie fracţiile de dimensiunile de până la 0,5 mm;
E. toate fracţiile de mai sus sunt corecte;
Răspuns corect: A, B
27. C. m. Care sunt valorile umidităţii optimale pentru masele de comprimat:
A. până la 0,5%;
B. de la 0,5 la 4%;
C. de la 4 până la 6%;
D. de la 8 la 10%;
E. peste 10%;
Răspuns corect: B, C
28. C. m. Care este fluiditatea optimală pentru masele de comprimat:
A. până la 1 g/s;
B. de la 1 g/s la 4 g/s;
C. de la 4 g/s la 5 g/s;
D. de la 5 g/s la 8 g/s;
E. peste 8 g/s;
Răspuns corect: B, C
29. C. m. Care sunt etapele procesului comprimării:
A. îndesarea (tasarea, condensarea) materialului;
B. deformarea granulelor şi particulelor;
C. formarea unui corp compact;
D. aglutinarea materialului sub presiune;
E. contracţia după volum a acestui corp compact;
Răspuns corect: A, C, E
30. C. m. De ce depinde formarea contactului dintre particule la presarea comprimatelor:
A. contactul se formează în rezultatul formării suprafeţelor de contact mecanice dintre
particule şi deasemenea în ansamblu de proeminenţele suprafeţei şi de particulele
neregulate;
B. de “teoria sinterizării sub presiune”;
C. însemnătatea deosebită de presare o are umeditatea (umeditatea reziduală);
D. sub acţiunea forţelor intermoleculare crescânde (Van – der – Waals) particulele aderă între
ele;
E. de legarea diferitor materiale în faza solidă (“sudarea rece”);
Răspuns corect: A, B, C, D, E
31. C. m. Care sunt fazele de bază a mecanismului unirii materialului în faza solidă:
A. topirea şi presarea materialului;
B. proeminenţele suprafeţei formate şi particulele neregulate ale granulatelor;
C. formarea contactului fizic;
D. activizarea suprafeţelor de contact;
E. dezvoltarea unei interacţiuni de volum;
Răspuns corect: C, D, E
32. C. m. Care sunt parametrii principali ai procesului “sudării la rece” la comprimare:
A. energia legăturii dintre particule;
B. elasticitatea şi plasticitatea materialului fluid;
C. presiunea compresării;
 D. temperatura materialului;
E. durata acţiunii presării;
Răspuns corect: C, D, E
33. C. m. Care sunt teoriile contemporane de bază ce lămuresc procesul compresării:
A. teoria mecanică;
B. teoria copilarocoloidală;
C. teoria electrostatică;
D. teoria sinterizării sub presiune;
E. “Sudarea la rece”;
Răspuns corect: A, B, C, D, E
34. C. m. De ce depinde rezistenţa mecanică a comprimatelor:
A. de presiunea de compresare;
B. de cantitatea de aglutinanţi;
C. de cantitatea de umeditatea (2-5%) în granulate;
D. de substanţele lubrifiante;
E. de substanţele colorante;
Răspuns corect: A, B, C
35. C. m. De ce depinde dezagregarea comprimatelor:
A. de cantitatea substanţei aglutinante;
B. de gradul compresării;
C. de cantitatea substanţelor dezagregante;
D. de proprietăţile substanţelor încorporate în comprimat (posibilitatea de a se dizolva, a se
umecta, a se gonfla);
E. de cantitatea substanţelor lubrifiante;
Răspuns corect: A, B, C, D
36. C. s. Care este schema tehnologică adevărată la presarea comprimatelor folosind
granularea umedă:
A. pregătirea materiei prime (cântărirea, măsurarea, măcinarea, cernerea), amestecarea,
umectarea, granularea, uscarea, pudrarea, presarea, standardizarea, ambalarea;
B. pregătirea materiei prime, amestecarea, compactarea, pudrarea, compresarea,
standardizarea, ambalarea;
C. pregătirea materiei prime, amestecarea pulberilor, presarea, standardizarea, ambalarea;
D. amestecarea, presarea, filmarea, ambalarea;
E. compactarea, pudrarea, presarea, ambalarea;
Răspuns corect: A
37. C. s. Care este schema tehnologică adevărată la producerea comprimatelor folosind
granularea uscată:
A. pregătirea materiei prime (cântărirea, măsurarea, măcinarea, cernerea), amestecarea,
umectarea, granularea, uscarea, pudrarea, presarea, standardizarea, ambalarea;
B. pregătirea materiei prime, amestecarea, compactarea, pudrarea, compresarea,
standardizarea, ambalarea;
C. pregătirea materiei prime, amestecarea pulberilor, presarea, standardizarea, ambalarea;
D. amestecarea, presarea, filmarea, ambalarea;
E. compactarea, pudrarea, presarea, ambalarea;
Răspuns corect: B
38. C. s. Care este schema tehnologică adevărată la producerea comprimatelor folosind
presarea directă a substanţelor medicamentoase şi celor auxiliare:
A. pregătirea materiei prime (cântărirea, măsurarea, măcinarea, cernerea), amestecarea,
umectarea, granularea, uscarea, pudrarea, presarea, standardizarea, ambalarea;
 B. pregătirea materiei prime, amestecarea, compactarea, pudrarea, compresarea,
standardizarea, ambalarea;
C. pregătirea materiei prime, amestecarea pulberilor, presarea, standardizarea, ambalarea;
D. amestecarea, presarea, filmarea, ambalarea;
E. compactarea, pudrarea, presarea, ambalarea;
Răspuns corect: C
39. C. m. Ce tipuri de granulare sunt utilizate la producerea comprimatelor prin presarea
directă:
A. umedă;
B. uscată;
C. în pat fluidizat;
D. prin nebulizare;
E. cristalizarea dirijată;
Răspuns corect: D, E
40. C. m. Ce metode de granulare sunt utilizate la producerea comprimatelor:
A. umedă;
B. uscată;
C. în pat fluidizat;
D. prin nebulizare;
E. prin fluiditate;
Răspuns corect: A, B, C, D
41. C. m. Ce granulatoare (aparate) sunt utilizate la efectuarea granulării umede:
A. granulator pentru granularea umedă;
B. malaxorul – granulator centripet;
C. granulatorul de tipul 3027;
D. SP – 30;
E. SG – 30;
Răspuns corect: A, B, C, E
42. C. m. Ce granulatoare (aparate) sunt utilizate la efectuarea granulării uscate:
A. granulator pentru granularea umedă;
B. granulator pentru granularea uscată;
C. granulator – presă;
D. compactorul;
E. SG – 30;
Răspuns corect: B, C, D
43. C. s. Ce operaţii tehnologice sunt realizate concomitent prin granularea în pat fluidizat:
A. amestecarea şi uscarea;
B. granularea şi uscarea;
C. amestecarea şi granularea;
D. granularea şi sferonizarea;
E. amestecarea, umectarea pulberii, formarea şi uscarea granulatelor;
Răspuns corect: E
44. C. m. Ce maşini de comprimat contemporane cunoaşteţi:
A. maşini de comprimat cu excentrie tip KTM – 1M;
B. maşini de comprimat rotative tip RTM – 41;
C. maşini pentru comprimate friabile;
D. maşini de comprimat rotative tip RTM41M3;
E. maşini de comprimat rotative tip RTM41M2;
Răspuns corect: D, E
45. C. m. Ce parametri este necesar de reglat la granularea în pat fluidizat:
 A. cantitatea de pulbere în lucru;
B. cantitatea de lichid de granulare (concentraţia soluţiei, vâscozitatea etc.), poziţia
dispozitivului de nebulizare;
C. viteza şi timpul dăzării lichidului de granulare;
D. temperatura şi viteza aerului, timpul uscării;
E. succesiunea alternativă a aerului cald şi rece după timp;
Răspuns corect: A, B, C, D, E
46. C. m. Care sunt piesele principale ale dozatorului de alimentare din trei camere la maşina
contemporană RTM:
A. malaxorul de încărcare;
B. malaxorul de umplere;
C. malaxorul de dozare;
D. matriţa;
E. puansoanele;
Răspuns corect: A, B, C
47. C. m. Ce serveşte ca pres-instrument de bază la maşinile de tipul RTM:
A. matriţele;
B. puansoanele;
C. dozatorul de alimentare;
D. şablonul (superior şi inferior);
E. mecanismul de expulzare a comprimatelor;
Răspuns corect: A, B
48. C. m. Care sunt operaţiile principale la compresarea în maşinile excentrice (KTM):
A. dozarea granulatelor;
B. presarea granulatelor;
C. expulzarea (evacuarea) comprimatului în matriţă;
D. filmarea comprimatului;
E. ambalarea comprimatului;
Răspuns corect: A, B, C
49. C. s. Ce piesă a maşinii de comprimat se uzează în primul rând:
A. puansonul superior;
B. puansonul inferior;
C. matriţa;
D. dozatorul;
E. agitatorul;
Răspuns corect: C
50. C. s. Ce se află în mişcare relativă faţă de matriţă la compresarea comprimatelor în
maşinile cu excentric:
A. dozatorul;
B. puansoanele;
C. matriţa;
D. biela;
E. manivela;
Răspuns corect: A
51. C. s. Ce se află în mişcare relativă faţă de dozator la maşinile rotative (tip RTM):
A. dozatorul;
B. matriţa;
C. puansoanele;
D. rotorul (cu poansoane şi matriţe);
E. şablonul (superior şi inferior);
Răspuns corect: D
52. C. m. Ce tipuri de filme (pentru acoperire) cunoaşteţi:
A. prin drajefiere;
B. peliculogene;
C. presate;
D. micromoleculare;
E. formate din compuşi complecşi;
Răspuns corect: A, B, C
53. C. s. În ce aparate se efectuează acoperirea comprimatelor prin drajefiere:
A. maşini KTM;
B. maşini RTM;
C. turbine (cazane) de drajefiat;
D. RTM – 24 D;
E. maşini de compresare cu acţiune triplă;
Răspuns corect: C
54. C. m. Care sunt fazele principale la acoperirea comprimatelor prin drajefiere:
A. dizolvarea pulberei;
B. acoperirea sau predrajefierea;
C. stratificarea;
D. uniformizarea;
E. lustruirea;
Răspuns corect: B, C, D, E
55. C. s. Ce metodă de acoperire a comprimatelor a fost propusă de ICŞChFH (P.Paşnev):
A. prin drajefiere;
B. prin presare;
C. prin filmare;
D. prin acoperirea cu suspensie;
E. în pat fluidizat;
Răspuns corect: D
56. C. s. Ce metodă de acoperire a comprimatelor a fost propusă în Marea Britanie de firma
Manesti :
A. prin drajefiere;
B. prin presare;
C. prin filmare;
D. prin acoperirea cu suspensie;
E. în pat fluidizat;
Răspuns corect: B
57. C. m. Ce metodă de filmare a comprimatelor cunoaşteţi:
A. în turbina de drajefiat;
B. în pat fluidizat;
C. în instalaţii cu acţiune centripetă;
D. în maşini cu presare dublă;
E. de uscare prin nebulizare;
Răspuns corect: A, B, C
58. C. m. Ce tipuri de filme pentru acoperirea comprimatelor cunoaşteţi:
A. hidrosolubile;
B. solubile în sucul gastric;
C. enterosolubile (solubile în intestine);
D. insolubile;
E. tip carcas;
Răspuns corect: A, B, C, D
59. C. m. În calitate de filme hidrosolubile pentru comprimate folosesc:
A. PVP, MC;
B. OPMC, NaCMC;
C. dietilaminometilceluloza;
D. acetilftalilceluloza;
E. etilceluloza;
Răspuns corect: A, B
60. C. m. În calitate de filme solubile în sucul gastric pentru comprimate folosesc:
A. dietilaminometilceluloza;
B. benzilaminoceluloza;
C. paraaminobenzoaţi ai zaharozei;
D. paraaminobenzoaţi ai acetilcelulozei;
E. polivinilpirolidona (PVP) şi MC;
Răspuns corect: A, B, C, D
61. C. m. În calitate de filme enterosolubile (solubile în intestine) folosesc:
A. AFC, MFC;
B. PVAF, ftalaţi ai decstrinei;
C. lactoza, manitul, sorbitul.
D. şerlacul, răşini de poliacrilaţi (Eudragit);
E. PVP, MC;
Răspuns corect: A, B, C, D
62. C. m. În calitate de filme insolubile pentru comprimate folosesc:
A. etilceluloză;
B. acetilceluloză;
C. eudragit;
D. PVP, MC;
E. NaKMC, benzilaminoceluloză;
Răspuns corect: A, B
63. C. s. Indicaţi operaţiile principale la acoperirea comprimatelor prin presare:
A. acoperirea sau predrajefierea, stratificarea, uniformizarea, colorarea, lustruirea;
B. încărcarea comprimatelor în turbină, pregătirea soluţiei de acoperit, reglarea parametrilor
procesului (temperatura, soluţiei ce se usucă, timpul de nebulizare a soluţiei, debitul soluţiei
cu pompa de dozare), nebulizarea soluţiei pelicologene, suflarea azotului cald pentru
uscarea filmului, înlăturarea solventului din cazan (turbină);
C. încărcarea comprimatelor în rezervor, instalarea rezervorului în aparat, reglarea
parametrilor procesului (timpul de acoperire, temperatura aerului), pregătire, conectarea
sistemului de pulverizare a soluţiei, etanşarea aparatului, crearea vidului în sistemă, filtrarea
aerului atmosferic aspirat în aparat şi încălzirea lui, ieşirea aerului în atmosferă;
D. încărcarea comprimatelor în colectorul perforat, menţinerea nivelului necesar al soluţiei de
acoperire, scufundarea comprimatelor în colectorul cu soluţia peliculogenă, uscarea
comprimatelor în curent de aer ascendent;
E. dozarea în matriţă a stratului de granulate inferior, transportul nucleului spre matriţă cu
ajutorul dispozitivului de transfer, presarea parţială a nivelului în granulat cu ajutorul
puansonului superior, dozarea stratului superior de granulat, presarea definitivă cu ambele
puansoane (superior şi inferior), expulzarea comprimatului acoperit;
Răspuns corect: E
64. C. s. Indicaţi operaţiile de bază la acoperirea comprimatelor prin metoda drajefierii:
A. acoperirea sau predrajefierea, stratificarea, uniformizarea, colorarea, lustruirea;
 B. încărcarea comprimatelor în turbină, pregătirea soluţiei de acoperit, reglarea parametrilor
procesului (temperatura, soluţiei ce se usucă, timpul de nebulizare a soluţiei, debitul soluţiei
cu pompa de dozare), nebulizarea soluţiei pelicologene, suflarea azotului cald pentru
uscarea filmului, înlăturarea solventului din cazan (turbină);
C. încărcarea comprimatelor în rezervor, instalarea rezervorului în aparat, reglarea
parametrilor procesului (timpul de acoperire, temperatura aerului), pregătire, conectarea
sistemului de pulverizare a soluţiei, etanşarea aparatului, crearea vidului în sistemă, filtrarea
aerului atmosferic aspirat în aparat şi încălzirea lui, ieşirea aerului în atmosferă;
D. încărcarea comprimatelor în colectorul perforat, menţinerea nivelului necesar al soluţiei de
acoperire, scufundarea comprimatelor în colectorul cu soluţia policulogenă, uscarea
comprimatelor în curent de aer ascendent;
E. dozarea în matriţă a stratului de granulate inferior, transportul nucleului spre matriţă cu
ajutorul dispozitivului de transfer, presarea parţială a nivelului în granulat cu ajutorul
puansonului superior, dozarea stratului superior de granulat, presarea definitivă cu ambele
puansoane (superior şi inferior), expulzarea comprimatului acoperit;
Răspuns corect: A
65. C. s. Indicaţi operaţiile principale la acoperirea comprimatelor în pat fluidizat:
A. acoperirea sau predrajefierea, stratificarea, uniformizarea, colorarea, lustruirea;
B. încărcarea comprimatelor în turbină, pregătirea soluţiei de acoperit, reglarea parametrilor
procesului (temperatura, soluţiei ce se usucă, timpul de nebulizare a soluţiei, debitul soluţiei
cu pompa de dozare), nebulizarea soluţiei pelicologene, suflarea azotului cald pentru
uscarea filmului, înlăturarea solventului din cazan (turbină);
C. încărcarea comprimatelor în rezervor, instalarea rezervorului în aparat, reglarea
parametrilor procesului (timpul de acoperire, temperatura aerului), pregătire, conectarea
sistemului de pulverizare a soluţiei, etanşarea aparatului, crearea vidului în sistemă, filtrarea
aerului atmosferic aspirat în aparat şi încălzirea lui, ieşirea aerului în atmosferă;
D. încărcarea comprimatelor în colectorul perforat, menţinerea nivelului necesar al soluţiei de
acoperire, scufundarea comprimatelor în colectorul cu soluţia policulogenă, uscarea
comprimatelor în curent de aer ascendent;
E. dozarea în matriţă a stratului de granulate inferior, transportul nucleului spre matriţă cu
ajutorul dispozitivului de transfer, presarea parţială a nivelului în granulat cu ajutorul
puansonului superior, dozarea stratului superior de granulat, presarea definitivă cu ambele
puansoane (superior şi inferior), expulzarea comprimatului acoperit;
Răspuns corect: C
66. C. s. Indicaţi operaţiile principale la acoperirea comprimatelor cu filme în instalaţia cu
acţiune centrifugă:
A. acoperirea sau predrajefierea, stratificarea, uniformizarea, colorarea, lustruirea;
B. încărcarea comprimatelor în turbină, pregătirea soluţiei de acoperit, reglarea parametrilor
procesului (temperatura, soluţiei ce se usucă, timpul de nebulizare a soluţiei, debitul soluţiei
cu pompa de dozare), nebulizarea soluţiei pelicologene, suflarea azotului cald pentru
uscarea filmului, înlăturarea solventului din cazan (turbină);
C. încărcarea comprimatelor în rezervor, instalarea rezervorului în aparat, reglarea
parametrilor procesului (timpul de acoperire, temperatura aerului), pregătire, conectarea
sistemului de pulverizare a soluţiei, etanşarea aparatului, crearea vidului în sistemă, filtrarea
aerului atmosferic aspirat în aparat şi încălzirea lui, ieşirea aerului în atmosferă;
D. încărcarea comprimatelor în colectorul perforat, menţinerea nivelului necesar al soluţiei de
acoperire, scufundarea comprimatelor în colectorul cu soluţia policulogenă, uscarea
comprimatelor în curent de aer ascendent;
E. dozarea în matriţă a stratului de granulate inferior, transportul nucleului spre matriţă cu
ajutorul dispozitivului de transfer, presarea parţială a nivelului în granulat cu ajutorul
 puansonului superior, dozarea stratului superior de granulat, presarea definitivă cu ambele
puansoane (superior şi inferior), expulzarea comprimatului acoperit;
Răspuns corect: D
67. C. s. Indicaţi care sunt operaţiile principale la filmarea comprimatelor în turbine de
drajefiat:
A. acoperirea sau predrajefierea, stratificarea, uniformizarea, colorarea, lustruirea;
B. încărcarea comprimatelor în turbină, pregătirea soluţiei de acoperit, reglarea parametrilor
procesului (temperatura, soluţiei ce se usucă, timpul de nebulizare a soluţiei, debitul soluţiei
cu pompa de dozare), nebulizarea soluţiei pelicologene, suflarea azotului cald pentru
uscarea filmului, înlăturarea solventului din cazan (turbină);
C. încărcarea comprimatelor în rezervor, instalarea rezervorului în aparat, reglarea
parametrilor procesului (timpul de acoperire, temperatura aerului), pregătire, conectarea
sistemului de pulverizare a soluţiei, etanşarea aparatului, crearea vidului în sistemă, filtrarea
aerului atmosferic aspirat în aparat şi încălzirea lui, ieşirea aerului în atmosferă;
D. încărcarea comprimatelor în colectorul perforat, menţinerea nivelului necesar al soluţiei de
acoperire, scufundarea comprimatelor în colectorul cu soluţia policulogenă, uscarea
comprimatelor în curent de aer ascendent;
E. dozarea în matriţă a stratului de granulate inferior, transportul nucleului spre matriţă cu
ajutorul dispozitivului de transfer, presarea parţială a nivelului în granulat cu ajutorul
puansonului superior, dozarea stratului superior de granulat, presarea definitivă cu ambele
puansoane (superior şi inferior), expulzarea comprimatului acoperit;
Răspuns corect: B
68. C. m. Care sunt avantajele comprimatelor cu multe straturi:
A. localizarea acţiunii substanţelor medicamentoase;
B. posibilitatea dozării exacte în cazul producerii pe scară industrială;
C. combinarea substanţelor incopatibile fizico – chimic;
D. prolongarea acţiunii substanţelor medicamentoase;
E. reglarea ritmului efectului terapeutic şi absorbţia substanţelor medicamentoase la timpul
necesar;
Răspuns corect: C, D, E
69. C. m. Ce factori determină viteza de absorbţie a substanţelor medicamentoase din
comprimatele cu matriţă inertă:
A. conţinutul enzimelor în mediul înconjurător;
B. valoarea pH mediului înconjurător;
C. natura substanţelor auxiliare şi solubilitatea substanţelor medicamentoase;
D. raportul substanţelor medicamentoase şi a celor ce formează matriţa, porozitatea
comprimatului şi metoda de obţinere a lui;
E. existenţa soluţiei tampon (acide şi bazice);
Răspuns corect: B, C, D
70. C. m. Ce substanţe auxiliare se folosesc pentru obţinerea matriţelor hidrofile a
comprimatelor cu matriţă inertă:
A. hidroxipropilmetilceluloza, hidroximetilceluloza;
B. hidroxietilmetilceluloza, 2 – oximetilceluloza;
C. metilmetacrilat, vinilpirolidon;
D. EC, PE, PMM;
E. ceara carnaubă, alcoolii graşi superiori;
Răspuns corect: A, B, C
71. C. m. Ce substanţe auxiliare se folosesc la obţinerea matriţelor hidrofobe a
comprimatelor cu matriţă inertă:
A. ceara carnaubă, alcoolii graşi superiori.
 B. esterii mono-, bi-, şi trigliceridelor sintetice cu acizii miristic, palmitic şi stearic;
C. uleiuri hidrogenate vegetale;
D. HOPC, HOPMC;
E. EC, PE, PMM;
Răspuns corect: A, B, C
72. C. m. Ce substanţe auxiliare se folosesc la obţinerea matriţelor inerte a comprimatelor
tip carcas:
A. EC, PE, PMM;
B. copolimeri ai metilmetacrilaţilor;
C. copolimeri ai alchilacrilaţilor;
D. HOPC, HOPMC;
E. trigliceride ale acidului miristic, palmitic şi stearic;
Răspuns corect: A, B, C
73. C. m. Ce substanţe auxiliare anorganice se folosesc la obţinerea matriţelor comprimatelor
tip carcas:
A. calciu fosfat;
B. calciu sulfat;
C. bariu sulfat;
D. aerosil;
E. uleiuri hidrogenizate vegetale;
Răspuns corect: A, B, C, D
74. C. m. Ce piese ale maşinii de comprimat se mai numesc “instrument de compresare”:
A. pâlnia de alimentare;
B. puansoanele (superior şi inferior);
C. agitatorul;
D. dozatorul;
E. matriţa;
Răspuns corect: B, E
75. C. m. Numiţi proprietăţile tehnologice ale pulberilor, ce influenţează calitatea
comprimatelor:
A. componenţa fracţiilor;
B. forma şi dimensiunea particulelor pulberii;
C. factorul de umplere (densitatea volumetrică);
D. higroscopicitatea, umeditatea, apa de cristalizare;
E. fluiditatea, unghiul natural de înclinaţie;
Răspuns corect: A, C, E
76. C. s. Indicaţi timpul dezagregării comprimatelor orale neacoperite în apă la t° 37°C:
A. până la 15 minute;
B. până la 30 minute;
C. într-un ceas;
D. peste un ceas;
E. trebuie să dezagregheze imediat;
Răspuns corect: A
77. C. s. Indicaţi timpul dezagregării comprimatelor filmate cu filme enterosolvente, conform
FS XI:
A. nu mai mult de o oră în soluţie bazică de natriu hidrocarbonat;
B. nu mai puţin de o oră în soluţie bazică de natriu hidrocarbonat;
C. nu mai mult de 45 minute în soluţie bazică de natriu hidrocarbonat;
D. nu mai mult de 15 minute în soluţie bazică de natriu hidrocarbonat;
E. nu mai mult de 30 minute în soluţie bazică de natriu hidrocarbonat;
Răspuns corect: A
78. C. m. Indicaţi în ce cazuri se pregătesc comprimate friabile:
A. când nu se poate usca materialul la temperaturi mari;
B. când nu se poate umecta materialul;
C. când nu se poate folosi presarea;
D. în cazul unei foarte mici cantităţi de substanţă medicamentoasă;
E. când se cere de preparat comprimate uşor solubile în apă pentru colire;
Răspuns corect: C, D, E
79. C. s. Indicaţi, cu ce aparat se determină testul dezagregării comprimatelor conform FS
XI:
A. identificatorul de laborator “Coşul rotitor”;
B. identificatorul de laborator “Coşul oscilant”;
C. în termostat cu viteză constantă de agitare;
D. friabilatoare;
E. aparatul ICŞChFH;
Răspuns corect: B
80. C. s. Indicaţi, cu ce aparat se determină testul dizolvării comprimatelor conform FS XI:
A. identificatorul de laborator “Coşul rotitor”;
B. identificatorul de laborator “Coşul oscilant”;
C. în termostat cu viteză constantă de agitare;
D. friabilatoare;
E. aparatul ICŞChFH;
Răspuns corect: A
81. C. m. Indicaţi, cu ce aparat se determină testul friabilităţii (rezistenţa la uzură) conform
FS XI:
A. identificatorul de laborator “Coşul rotitor”;
B. identificatorul de laborator “Coşul oscilant”;
C. toba de uzină;
D. aparatul ICŞChFH.
E. friabilatoare;
Răspuns corect: C, E
82. C. m. Numiţi metodele cele mai răspândite de producere a comprimatelor:
A. utilizând granularea umedă;
B. folosind presarea directă;
C. utilizând granularea uscată;
D. utilizând granularea structurală;
E. comprimate friabile;
Răspuns corect: A, B
83. C. s. Comprimatele friabile sunt cele:
A. obţinute prin drajefiere pe nişte granulate de zahăr “non-parel” a substanţelor
medicamentoase şi auxiliare;
B. obţinute la maşinile cu presare dublă;
C. modelate dintr-o masă umectată, care se apasă în nişte matriţe speciale, uscate mai apoi;
D. obţinute prin compresarea substanţelor medicamentelor şi auxiliare;
E. obţinute prin picurare;
Răspuns corect: C
84. C. s. Indicaţi, care din parametrii de calitate de mai jos nu se determină pentru
comprimatele acoperite:
A. dezagregarea şi dizolvarea;
B. masa medie şi devierea de la ea;
 C. aspectul exterior;
D. rezistenţa mecanică (friabilitatea);
E. uniformitatea dozării;
Răspuns corect: D
85. C. s. Indicaţi cu ce aparate se determină componenţa fracţiilor (granulelor) materialelor
pulverulente:
A. cu un complet standard de site;
B. cu microscopul dotat cu plasă micrometrică;
C. cu aparatul VP – 12A;
D. cu aparatul 545 – P – AK – 3;
E. aparatul firmei “Erweka”;
Răspuns corect: A
86. C. s. Daţi definiţia formei farmaceutice “Drage”:
A. forma farmaceutică obţinută la maşinile cu presare dublă;
B. formă farmaceutică, obţinută prin dragefiere pe granulate de zahăr a substanţelor
medicamentoase şi auxiliare;
C. formă farmaceutică, obţinută prin modelarea masei umectate şi apăsată în matriţe speciale
cu uscarea posterioară;
D. formă farmaceutică, obţinută prin compresarea substanţelor medicamentoase şi a celor
auxiliare;
E. formă farmaceutică, obţinută prin extrudere;
Răspuns corect: B
87. C. s. Indicaţi cu ce aparate se determină fluiditatea pulberelor şi granulatelor:
A. cu un complet standard de site;
B. cu microscopul dotat cu plasă micrometrică;
C. cu aparatul VP – 12A;
D. cu aparatul 545 – P – AK – 3;
E. cu friabilatorul;
Răspuns corect: C
88. C. s. Din metodele de acoperire a comprimatelor propuse mai jos, arătaţi cele prin
compresare:
A. acoperirea în turbine de dragefiere;
B. utilizând maşini cu presarea dublă;
C. acoperirea în instalaţii cu acţiune centrifugă;
D. acoperirea în pat fluidizat;
E. acoperirea în tobe de dragefiere;
Răspuns corect: B
89. C. s. Indicaţi timpul de dezagregare a comprimatelor filmate la t° 37°C conform Fs XI:
A. până la 30 minute;
B. nu trebuie să dezagregeze timp de o oră în soluţie de acid clorhidric (0,1 mol/l);
C. nu trebuie să dezagregeze timp de o oră în soluţie de natriu hidrocarbonat (ph-ul de la 7,5
– 8,0) timp de 30 minute;
D. nu trebuie să dezagregeze timp de o oră în soluţie de acid clorhidric (0,1 mol/l) iar după
spălarea lor cu apă trebuie să dezagrege în soluţie de natriu hidrocarbonat (ph-ul de la 7,5
– 8,0) nu mai mult de o oră , dacă nu sunt alte indicaţii în monografia particulară;
E. peste o oră;
Răspuns corect: D
90. C. m. La ce temperatură şi în ce mediu se determină dizolvarea substanţelor
medicamentoase din comprimate:
A. la 37°C în apă purificată;
 B. la 37°C în soluţie de acid clorhidric (0,1 mol/l);
C. la 37°C în soluţie tampon cu valori diferite de pH;
D. la 37°C în soluţie natriu hidrocarbonat (ph-ul de la 7,5 – 8,0);
E. la 37°C în soluţie tampon fosfat;
Răspuns corect: A, B, C, D
91. C. s. Cum se ambalează comprimatele conform FS XI:
A. în ambalaj blister;
B. în cutii de carton;
C. în tuburi de sticlă şi metal;
D. în strat dublu de celofan;
E. în ambalaj, ce protectează de acţiunea factorilor exteriori şi asigură stabilitatea
comprimatelor în termenul valabil stabilit;
Răspuns corect: E
92. C. s. În ce aparat se determină solubilitatea comprimatelor conform FS XI:
A. în balon conic;
B. în “Coşul oscilant ”;
C. în “Coşul rotitor ”;
D. identificatorul de laborator a procesului dezagregării;
E. în aparatul “Sortorius”;
Răspuns corect: C
93. C. s. În ce aparat se determină rezistenţa mecanică la uzură a comprimatelor conform FS
XI:
A. în aparatul ICŞChFH;
B. în aparatul PIT – 20;
C. în aparatul “Erweka”;
D. în aparatul de uzare prin frecare tubular;
E. în instalaţie de uzare prin frecare (friabilator) a comprimatelor;
Răspuns corect: E
94. C. m. Care sunt limitele variaţiilor în masa comprimatelor conform FS XI:
A. pentru comprimate cu masa până la 0,1±10%;
B. comprimate cu masa între 0,1 şi 0,3%±7,5%;
C. comprimate cu masa între 0,3 şi mai mult ±5% de la masa medie;
D. masa comprimatelor acoperite, obţinute prin dragefiere, nu trebuie să se deosebească de la
masa medie mai mult decât ±15%;
E. numai două comprimate pot să depăşească masa medie, a limitelor indicate, însă nu mai
mult de două ori;
Răspuns corect: A, B, C, D, E
95. C. m. Care sunt limitele variaţiilor în conţinutul substanţelor medicamentoase a
comprimatelor conform FS XI:
A. la dozarea substanţelor medicamentoase până la 0,001±15%;
B. la dozarea substanţelor medicamentoase de la 0,001 până la 0,01±10%;
C. la dozarea substanţelor medicamentoase de la 0,01 până la 0,1±7,5%;
D. la dozarea substanţelor medicamentoase de la 0,1 şi mai mult ±5%;
E. la dozarea substanţelor medicamentoase peste 1,0 g ±1%;
Răspuns corect: A, B, C, D
96. C. m. La ce teste se supun comprimatele la aprecierea calităţii conform FS XI:
A. aspectul exterior şi dozarea uniformă;
B. masa medie şi variaţiile de la ea;
C. rezistenţa mecanică la uzură;
D. dezagregarea şi dizolvarea;
 E. exactitatea dozării substanţelor medicamentoase în comprimate;
Răspuns corect: A, B, C, D, E
97. C. m. Indicaţi substanţele auxiliare utilizate în calitate de material ambalat la ambalarea
blister (în contur de fag) a comprimatelor:
A. PVCul;
B. cositorul;
C. celofanul;
D. cartonul;
E. hârtia;
Răspuns corect: A, B
98. C. s. Indicaţi ce prese (maşini de compresat) sunt cele mai productive:
A. KTM – 1M;
B. RTM – 12;
C. RTM – 41 M2B;
D. RTM – 41 M3;
E. pres de comprimat cu acţiune dublă;
Răspuns corect: C
99. C. m. Arătaţi avantajele KTM faţă de cele RTM:
A. exploatare simplă;
B. schimb uşor şi rapid a sortimentului şi dozării;
C. lucru comod la îndeplinirea lucrărilor de laborator cu cantităţi neînsemnate de amestec
medicamentos;
D. productivitate mare;
E. exactitatea dozării comprimatelor;
Răspuns corect: A, B, C, E
100. C. m. Indicaţi avantajele RTM faţă de KTM:
A. productivitate mare;
B. compresare din ambele părţi (uniformă);
C. lucru liniştit (fără zgomot);
D. exploatarea simplă;
E. uniformitate în exactitatea dozării comprimatelor;
Răspuns corect: A, B, C, E
101. C. m. Care dintre următoarele afirmaţii referitoare la granulate sunt valabile:
A. sunt constituite din particule de formă neregulată vermiculară, cilindrică sau sferică;
B. se obţin prin granulare pe cale umedă sau uscată;
C. sunt destinate administrării pe cale orală;
D. se conservă în recipiente închise etanş;
E. se mai numesc şi zaharuri granulate;
Răspuns corect: A, B, C, E
102. C. s. Conform FS XI, la formularea granulatelor, talcul trebuie să fie prezentat în
proporţie de cel mult:
A. 1%;
B. 2%;
C. 3%;
D. 5%;
E. 10%;
Răspuns corect: C
103. C. m. Conform FS XI ca substanţe auxiliare la prepararea comprimatelor, se pot
folosi:
A. diluanţi;
 B. lubrifianţi;
C. izotonizanţi;
D. aglutinanţi;
E. dezagreganţi;
Răspuns corect: A, B, D, E
104. C. m. Conform FS XI comprimatele:
A. sunt preparate farmaceutice solide, care conţin doze unitare de substanţe active;
B. se obţin prin comprimarea unui volum constant de substanţe active asociate sau nu cu
substanţe auxiliare;
C. sunt destinate administrării pe cale orală, ca atare sau după dizolvare sau dispersare în apă;
D. pot fi acoperite sau neacoperite;
E. trebuie să aibă în cazul celor acoperite, masa învelişului mai mare decât cea a nucleului;
Răspuns corect: A, B, C, D
105. C. m. Maşinile de comprimat cu excentric:
A. au pâlnie de alimentare mobilă şi matriţă fixă;
B. dau comprimate omogene;
C. dau un randament mai mare decât cele rotative;
D. nu produc zgomot şi trepidaţie;
E. se întreţin uşor;
Răspuns corect: A, E
106. C. m. Maşinile rotative se caracterizează prin:
A. prezenţa unui tambur rotativ, pe care sunt plasate matriţele;
B. existenţa posturilor fixe de alimentare (1 – 3);
C. existenţa pâlniei de alimentare mobile;
D. realizarea unei presiuni treptate şi uniforme pe ambele feţe ale comprimatului;
E. randament mare;
Răspuns corect: A, B, D, E
107. C. m. Brichetarea se mai numeşte şi:
A. comprimare directă:
B. granulare uscată;
C. granulare umedă;
D. precomprimare;
E. granulare în pat fluidizat;
Răspuns corect: B, D
108. C. s. La obţinerea comprimatelor, talcul are rol de:
A. dezagregant;
B. diluant;
C. absorbant al umidităţii;
D. lubrifiant propriu zis;
E. liant;
Răspuns corect: D
109. C. s. Conform FS XI, dacă altfel nu se prevede, talcul trebui să reprezinte cel mult:
A. 1% din masa comprimatului;
B. 2% din masa comprimatului;
C. 3% din masa comprimatului;
D. 5% din masa comprimatului;
E. 10% din masa comprimatului;
Răspuns corect: C
110. C. m. Diluanţii se introduc în formularea comprimatelor în special pentru:
A. micşorarea timpului de desfacere a comprimatului în sucurile digestive;
 B. corectarea gustului şi mirosului preparatului farmaceutic;
C. micşorarea preţului de cost;
D. aducerea comprimatelor la masa corespunzătoare;
E. asigurarea dispersiei omogene în masa comprimatului a substanţelor active prevăzute în
cantităţi mici;
Răspuns corect: D, E
111. C. m. Ca excipienţi diluanţii se pot utiliza:
A. avicel (celuloză microcristalină);
B. fosfat de calciu;
C. lactoză;
D. clorură de potasiu;
E. talc;
Răspuns corect: A, B, C
112. C. s. Ca agenţi aglutinanţi se folosesc următoarele substanţe, cu excepţia:
A. aerosilului;
B. polivinilpirolidonei;
C. amidonului;
D. gumei arabice dezenzimatice;
E. gelatinei;
Răspuns corect: A
113. C. m. Precizaţi care dintre substanţele următoare pot fi în acelaşi timp diluanţi, lianţi
şi dezagregaţi în formularea unui comprimat:
A. zahărul;
B. amidonul;
C. gelatina;
D. celuloza microcristalină;
E. lactoza;
Răspuns corect: B, D
114. C. m. Care dintre următoarele produse nu se utilizează ca liant în formulările de
comprimate:
A. talcul;
B. zahărul;
C. alginatul de sodiu;
D. gelatina;
E. stearatul de magneziu;
Răspuns corect: A, E
115. C. m. Pentru învelişuri enterice (gastro rezistente) se folosesc:
A. rezine acrilice;
B. acetoftalat de celuloză;
C. zahăr;
D. polietilenglicol;
E. şerlac;
Răspuns corect: A, B, E
116. C. m. Filmarea comprimatelor se face prin:
A. acoperire în turbine;
B. drajefiere pe cale uscată;
C. suspendare în aer;
D. liofilizare;
E. ştanţare;
Răspuns corect: A, C