Teste Examene (Cu Raspunsuri)

1. C. s.
Dați definiția farmacopeică a comprimatelor ca formă farmaceutică:

a) Comprimatele sînt preparate farmaceutice solide care conţin doze unitare din una sau mai
multe substanţe active; se obţin prin comprimarea unui volum constant de substanţe active,
asociate sau nu cu substanţe auxi1iare şi sînt destinate administrării pe cale oraIă.
b) forma farmaceutica obținută prin compresarea substanțelor medicamentoase și auxiliare la
RTM;
c) comprimatele prezintă forma farmaceutică dozată, obținută prin compresarea substanțelor
medicamentoase sau a amestecului de substanțe medicamentoase și auxiliare și este destinată
administrării interne, externe, sublinguale, pentru implantare sau parenterale;
d) formă farmaceutică dozată pentru uz intern obținută prin presarea substanțelor
medicamentoase și a celor auxiliare;
e) formă farmaceutică dozată obținută prin compactarea unor mase de compresare speciale la
mașinile de comprimat cu excentric;
2. C. m. Clasificați prescripțiile comprimatelor:

a) substanțe comprimate direct;
b) comprimate presate;
c) comprimate friabile;
d) substanțe comprimate după granulare;
e) brichete;
3. C. s. Indicați comprimatele pentru uz special:

a) Comprimate sublinguale;
b) Comprimate de mestecat;
c) Comprimate vaginale;
d) Comprimatele gastrosolubile;
e) Comprimate efervescente;
4. C. s. Selectați comprimatele friabile:

a) norsulfazol;
b) dibazol;
c) ednit;
d) nitroglicerină;
e) asparcam;
5. C. s. Numiți țara care prima a anunțat despre presarea pulberilor în comprimate:

a) Marea Britanie, a. 1844;
b) SUA și Germania, a. 1846;
c) Elvetia și Franța, a. 1848;
d) Suedia, a. 1850;
e) Rusia, a. 1900;
6. C. s. Numiți țara care prima a oficializat comprimatele ca formă farmaceutică:

a) Marea Britanie, a. 1844;
b) SUA și Germania, a. 1846;
c) Elvetia și Franța, a. 1848;
d) Rusia, a. 1900;
e) Suedia, a. 1901;
7. C. m. Indicați avantajele comprimatelor ca formă farmaceutică:

a) volum mic, compacte;
b) dozare exactă, condiții de producere automatizate;
c) comoditatea administrării, păstrării, transportării;
d) termen de valabilitate mare, posibilitatea aplicării învelișurilor de protecție;
e) comprimatele dezagregă rapid, nu „cimentează”;
8. C. m. Indicați dezavantajele comprimatelor ca formă farmaceutică:

a) pot să „cimenteze”, să-și piardă integritatea;
b) nu toți pot înghiti comprimatele;
c) comprimatele dezagregă lent;
d) unele substanțe medicamentoase (natriu și kaliu bromid) formează în zona ezagregării și
dizolvării concentrații mari, care duc la iritarea mucoasei gastrice;
e) nu toate sunt cu învelișuri de protecție;
9. C. m. Clasificați comprimatele în funcție de prescriere și modul administrării:

a) oriblettae; rezoriblettae;
b) drajee
c) injectablettae, implantablettae;
d) solublettae;
e) bacili, boli, uretoria, vagitoria;
10. C. m. Indicați rolurile diluanților în comprimate:

a) îmbunătățesc fluiditatea pulberilor;
b) asigură granularea și rezistența mecanică necesară;
c) asigură disponibilitatea biologică a substanțelor medicamentoase puțin solubile și hidrofobe;
d) asigură masa necesară a comprimatului;
e) asigură dezagregarea comprimatelor;
11. C. s. Indicați rolul lianților:

a) asigură granularea și rezistența mecanică necesară;
b) asigură disponibilitatea biologică a substanțelor medicamentoase puțin solubile și hidrofobe;
c) îmbunătățesc fluiditatea pulberilor;
d) conferă culoare și gust comprimatelor;
12. C. s. Indicați rolul aromatizanților în fabricarea comprimatelor:

a) asigură biodisponibilitatea substanțelor puțin solubile și hidrofobe;
b) asigură rezistența mecanică a comprimatelor;
c) asigură dezagregarea comprimatelor;
d) conferă culoare și gust comprimatelor;
e) îmbunătățesc fluiditatea granulatelor;
13. C. s. Indicați rolul dezagreganților în fabricarea comprimatelor:
a) asigură masa necesară a comprimatelor;
b) asigură rezistența mecanică a comprimatelor;
c) asigură biodisponibilitatea comprimatelor;
d) asigură fluiditatea pulberilor și granulatelor;
14. C. m. Indicați rolul lubrifianților în comprimate:

a) conferă comprimatelor culoare și gust;
b) asigură fluiditatea maselor de comprimat;
c) diminuează aderența pulberilor de matriță și ponsoane;
d) asigură alunecarea și expulzarea comprimatelor în matriță;
e) asigură masa necesară a comprimatelor;
15. C. s. Indicați rolul coloranților în fabricarea comprimatelor:

a) asigură masa necesară a comprimatelor;
b) asigură granularea și rezistența mecanică a comprimatelor;
c) asigură biodisponibilitatea comprimatelor;
d) asigură dezagregarea necesară a comprimatelor și dizolvarea;
e) conferă comprimatelor culoarea necesară;
16. C. m. Indicați mecanismele de acțiune ale dezagreganților:

a) dezintegrarea mecanică rapidă a comprimatelor în mediul gastric are loc ca rezultat al
capacității de a ceda ușor substanța medicamentoasă;
b) agenții dezagreganți contactați de sucul gastric, intestinal eventual gonflează, turgesciază
mărindu-și volumul optim dezagregării comprimatelor;
c) sucul gastric, intestinal pătrunde în interiorul comprimatului prin capilarele interparticulare,
dizolvă lanțurile formate de agenții lianți, dezagreganți, exercitând o presiune hidrostatică;
d) amestecul uscat din carbonați alcalini și acizi organici adăugat în comprimate în prezența apei
interacționează și degajă CO2 care dezagregă rapid comprimatul;
e) dezintegrarea mecanică lentă a comprimatelor are loc ca rezultat al îmbunătățirii hidrofobității
substanțelor medicamentoase;
17. C. m. Identificați diluanții utilizați la fabricarea comprimatelor:

a) zaharoza, lactoza;
b) glucoza, clorura de sodiu;
c) magneziu carbonat, calciu fosfat;
d) gelatina;
e) amidonul;
18. C. m. Identificați dezagreganții utilizați la fabricarea comprimatelor:

a) gelatina, natriu alginat;
b) gumele, amidonul;
c) amestecul de acid tartric, citric cu hidrocarbonat de sodiu, carbonat de calciu;

d) tween - 80;
e) flavurozum și cerulozum;
19. C. m. Identificați lianții utilizați la fabricarea comprimatelor:

a) apa, alcoolul etilic;
b) gumele, gelatina, mucilagul de amidon;
c) zahărul, siropul de zahăr;
d) derivații celulozei, acidului alginic;
e) calciu și magneziu stearat;
20. C. m. Identificați lubrifianții utilizați la fabricarea comprimatelor:

a) calciu și magneziu stearat;
b) acidul stearic;
c) talcul și aerosilul;
d) polietilenoxidul - 4000;
e) eozina, dioxidul de titan;
21. C. m. Identificați coloranții utilizați la fabricarea comprimatelor:

a) indigo, tartrazina;
b) roșu de amarant, tropeolina 00;
c) eozina, dioxidul de titan;
d) clorofila, flavurozum, cerulezum;
e) ceara galbenă, parafina albă, PEG - 400;
22. C. m. Identificați substanțele ce prolongează efectul terapeutic al comprimatelor:

a) ceara albă;
b) parafina, gliceridstearatele;
c) mono- și distearinele;
d) talcul;
e) amidonul;
23. C. m. Identificați substanțele peliculogene:

a) OPMCeluloza, OPCeluloza;
b) PVP, PEG;
c) etilceluloza, etilpropilceluloza;
d) AC, APV, MFC, PEO;
e) gelatina, alginatul de sodiu, gumele;
24. C. m. Selectați proprietățile fizico - chimice ale amestecurilor pulverulente:

a) forma și dimensiunile particulelor, densitatea pulberei;
b) suprafața specifică a pulberilor, densitatea reală;
c) fricțiunea internă, capacitatea de umectare;
d) higroscopicitatea, proprietatile statice;
e) fluiditatea pulberilor și granulatelor;
25. C. m. Identificați proprietățile tehnologice ale pulberilor:

a) componența fracționară, porozitate;
b) factorul de umplere;
c) coeficientul de împachetare și fluiditate;
d) capacitate individuală de presare, de aderare și expulzare din matriță;
e) higroscopicitatea și proprietățile statice;
26. C. m. Specificați componența fracționară optimă comprimării:

a) cel puțin 80% pulbere trebuie să aibă dimensiuni ale particulelor 0,5 - 2 mm;
b) cel mult 20% pulbere trebuie sa aibă dimensiunile particulelor pînă la 0,2 mm;
c) 80% trebuie sa aibă dimensiunile 2 mm și mai mari;
d) 90% trebuie sa aibă dimensiunile pînă la 0,5 mm;
e) toate răspunsurile de mai sus sunt corecte;
27. C. s. Specificați umiditatea pentru majoritatea pulberilor optimă comprimării:

a) cel mult 0,5%;
b) 2 - 5%;
c) 8 - 10%;
d) 10 - 15%;
e) nu se normează;
28. C.s. Specificați fluiditatea pulberilor optimă comprimării:

a) pînă la 1 g/s;
b) 1 - 5 g/s;
c) 6 - 8 g/s;
d) 7 - 9 g/s;
e) peste 8 g/s;
29. C. m. Indicați etapele procesului comprimării:

a) îndesarea (tasarea, condensarea) materialului;
b) deformarea granulelor și particulelor;
c) formarea unui corp compact;
d) aglutinarea materialului sub presiune;
e) contracția după volum a acestui corp compact;
30. C. m. Notați factorii care condiționează formarea contactului dintre particule la presare:
a) suprafețele de contact, proeminențele suprafeței și de particulele neregulate (denivelate);
b) "teoria sinterizării sub presiune";
c) forțele Van - der - Waals;
d) componența fracționară;
e) "sudarea la rece";
31. C. m. Selectați fazele mecanismului unirii materialului in faza solida:

a) umplerea matriței și presarea pulberii;
b) formarea contactului fizic;
c) formarea suprafețelor de contact, proeminențele suprafeței și de particulele neregulate
(denivelate);
d) activizarea suprafețelor de contact;
e) dezvoltarea unei interacțiuni de volum;
32. C. m. Selectați parametrii procesului "sudării la rece" la presare:

a) energia legăturii dintre particule;
b) temperatura;
c) presiunea;
d) elasticitatea și plasticitatea materialului fluid;
e) durata acțiunii;
33. C. m. Indicați teoriile ce stau la baza comprimării pulberilor:

a) teoria mecanică;
b) teoria capilarocoloidală;
c) teoria Van - der - Waals;
d) teoria electrostatică;
e) regula Van-Goff;
34. C. m. Selectați factorii de care depinde rezistența mecanică a comprimatelor:

a) forța de presare;
b) cantitatea de dezagreganți;
c) umiditate (2-5%);
d) cantitatea de lubrifianți;
e) cantitatea de lianți;
35. C. m. Selectați factorii de care depinde dezagregarea comprimatelor:

a) cantitatea de lianți;
b) cantitatea de dezagreganți;
c) cantitatea de lubrifianți;
d) proprietățile substanțelor (dizolvare, umectare, gonflare);
e) forța de presare;
36. C. s. Indicați algoritmul producerii comprimatelor prin metoda de granulare umedă:

a) pregătirea materiilor prime (cîntărire, mărunțire, cernere), amestecare, umectare, granulare,
uscare, pudrare, presare, standardizare, ambalare;
b) pregatirea materiilor prime, amestecarea, compactarea, pudrarea, presarea, standardizarea,
ambalarea;
c) pregătirea materiilor prime, amestecarea pulberilor, presarea, standardizarea, ambalarea;
d) amestecarea, presarea, filmarea, ambalarea;
e) compactarea, pudrarea, presarea, ambalarea;
37. C. s. Indicati algoritmul producerii comprimatelor prin metoda de granulare uscată:

a) pregatirea materiilor prime (cîntarire, măcinare, cernere), amestecare, umectare, granulare,
uscare, pudrare, presare, standardizare, ambalare;
b) pregatirea materiilor prime, amestecare, compactare, pudrare, comprimare, standardizare,
ambalare;
c) pregatirea materiilor prime, amestecarea pulberilor, presarea, standardizarea, ambalarea;
38. C. s. Indicați algoritmul producerii comprimatelor prin metoda de presare directă:

a) pregătirea materiilor prime (ciîntărire, mărunțire, cernere), amestecarea, umectarea,
granularea, uscarea, pudrarea, presarea, standardizarea, ambalarea;
b) pregătirea materiilor prime, amestecarea, compactarea, pudrarea, comprimarea,
standardizarea, ambalarea;
c) pregătirea materiilor prime, amestecarea, presarea, standardizarea, ambalarea;
39. C. m. Indicați tipurile de granulare utilizate la producerea comprimatelor:

a) umedă;
b) uscată;
c) în pat fluidizat;
d) cristalizare dirijată;
e) prin nebulizare;
40. C. m. Indicați particularitățile granulării uscate la producerea comprimatelor:

a) se mai numește „brichetare”;
b) după obținerea brichetelor se trece la măcinarea lor;
c) măcinarea se face, de regulă, pînă la obținerea unei pudre;
d) acceptă adăugarea lubrificanților;
e) acceptă adăugarea lianților solizi;
41. C. m. Indicați aparatele pentru granulare umedă:

a) granulator pentru granularea umedă;
b) malaxor - granulator centripet;
c) SP - 30;
d) granulator tip 3027;
e) SG - 30;
42. C. m. Indicați aparatele pentru granulare uscată:

a) granulator pentru granulare umedă;
b) granulator pentru granulare uscată;
c) granulator - presă;
d) compactor;
e) SG - 30;
43. C. s. Indicați operațiile tehnologice realizate concomitent la granularea în pat fluidizat:

a) amestecarea și uscarea granulelor;
b) granularea și uscarea granulelor;
c) amestecarea și granularea granulelor;
d) granularea și sferonizarea granulelor;
e) amestecarea, umectarea, formarea și uscarea granulelor;
44. C. m. Selectați cele mai productive tipuri de mașini de comprimat:
a) mașini de comprimat cu excentric tip Korsch;
b) mașini de comprimat cu 2-3 stații de alimentare;
c) mașini pentru comprimate friabile;
d) mașini de comprimat rotative tip RTM-41M3;
e) mașini de comprimat rotative tip RTM-41M2;
45. C. m. Selectați parametrii de control la granularea în pat fluidizat:

a) cantitatea de pulbere în lucru;
b) cantitatea de lichid (concentrație, viscozitate etc.), poziția dispozitivului de nebulizare;
c) viteza și timpul dozării lichidului de granulare;
d) presiunea atmosferică;
e) succesiunea alternativă a aerului cald și rece în timp;
46. C. m. Numiți piesele principale ale mașinilor contemporane de comprimat:

a) malaxor-granulator;
b) distribuitor (buncher);
c) motor electric;
d) matrița;
e) ponsoane;
47. C. m. Indicați detaliile numite și „ pres-instrument” la masinile de comprimat:

a) distribuitorul (buncherul);
b) ponsoanele;
c) matrița;
d) șablonul (superior și inferior);
e) mecanismul de expulzare a comprimatelor;
48. C. m. Selectați etapele comprimării la mașinile de comprimat cu excentric:

a) dozarea;
b) presarea;
c) ambalarea;
d) filmarea;
e) expulzarea;
49. C. s. Numiți piesa mașinii de comprimat ce se uzează în primul rând:

a) ponsonul superior;
b) ponsonul inferior;
c) dozatorul;
d) matrița;
e) agitatorul;
50. C. s. Indicați ce se află în mișcare relativă față de matriță la mașinile de comprimat cu

excentric:
a) biela;
b) puansoanele;
c) matrita;
d) dozatorul;
e) manivela;
51. C. s. Indicați ce se află în mișcare relativă față de dozator la mașinile de comprimat rotative:
a) dozatorul;
b) matrițele;
c) ponsoanele;
d) ponsoanele și matrițele;
e) șablonul (superior și inferior);
52. C. m. Numiți tipurile de învelișuri pentru comprimate:

a) formate din compuși complecși;
b) filmate;
c) presate;
d) micromoleculare;
e) drajefiate;
53. C. s. Indicați aparatul pentru acoperirea comprimatelor prin drajefiere:

a) mașini de comprimat rotative;
b) mașini de comprimat cu excentric;
c) turbine (cazane) de drajefiat;
d) mașini de comprimat cu acțiune dublă;
e) mașini de comprimat cu acțiune triplă;
54. C. m. Indicați fazele procesului la acoperirea comprimatelor prin drajefiere:

a) stratificarea;
b) acoperirea sau predrajefierea;
c) amestecarea;
d) uniformizarea;
e) lustruirea;
55. C. s. Indicați metoda de acoperire a comprimatelor propusă de ICSChFH (P.Pașnev):

a) prin drajefiere;
b) prin presare;
c) prin filmare;
d) prin acoperire cu suspensie;
e) în pat fluidizat;
56. C. s. Indicați metoda propusă de firma "Manesti''de acoperire a comprimatelor:

a) prin drajefiere;
b) prin presare;
c) prin filmare;
d) prin acoperirea cu suspensie;
e) în pat fluidizat;
57. C. m. Selectați metodele de filmare a comprimatelor:
a) în turbină de drajefiat;
b) în pat fluidizat;
c) în instalații cu acțiune centripetă;
d) în mașini duble de presare;
e) uscarea prin nebulizare;
58. C. m. Indicați tipurile de filme pentru acoperirea comprimatelor:

a) hidrosolubile;
b) gastrolsolubile;
c) enterosolubile;
d) tip carcas;
e) insolubile;
59. C. m. Numiți filmele hidrosolubile pentru comprimate:

a) PVP, MC;
b) OPMC, NaCMC;
c) dietilaminometilceluloza;
d) acetilftalilceluloza;
e) etilceluloza;
60. C. m. Numiți filmele gastrosolubile pentru comprimate:

a) dietilaminometilceluloza;
b) polivinilpirolidona (PVP) si MC;
c) paraaminobenzoați ai zaharozei;
d) paraaminobenzoați ai acetilcelulozei;
e) benzilaminoceluloza;
61. C. m. Indicați filmele enterosolubile pentru comprimate:

a) AFC, MFC;
b) PVP, MC;
c) lactoza, manitul, sorbitul.
d) șerlacul, rășini de poliacrilați (Eudragit);
e) PVAF, ftalați ai decstrinei;
62. C. m. Indicați substanțele care se folosesc în calitate de filme insolubile la fabricarea

comprimatelor:
a) etilceluloza;
b) acetilceluloza;
c) eudragit;
d) PVP, MC;
e) NaKMC, benzilaminoceluloza;
63. C. s. Indicați operațiile la acoperirea comprimatelor prin presare:

a) acoperirea sau predrajefierea, stratificarea, uniformizarea, colorarea, lustruirea;
b) încărcarea comprimatelor în turbină, pregătirea soluției de acoperit, reglarea parametrilor
procesului (temperatura soluției ce se usucă, timpul de nebulizare a soluției, debitul soluției cu
pompa de dozare), nebulizarea soluției pelicologene, suflarea azotului cald pentru uscarea filmului,
înlăturarea solventului din cazan (turbină);
c) încărcarea comprimatelor în rezervor, instalarea rezervorului în aparat, reglarea parametrilor
procesului (timpul de acoperire, temperatura aerului), pregătire, conectarea sistemului de
pulverizare a soluției, etanșarea aparatului, crearea vidului, filtrarea aerului atmosferic aspirat în
aparat și încălzirea lui, evacuarea aerului în atmosferă;
d) încărcarea comprimatelor în colectorul perforat, menținerea nivelului necesar al soluției de
acoperire, scufundarea comprimatelor în colectorul cu soluția peliculogenă, uscarea
comprimatelor în curent de aer ascendent;
e) dozarea în matriță a stratului inferior de granulat, transferarea nucleului spre matriță cu
ajutorul dispozitivului de transfer, presarea parțială a nucleului în granulat cu ajutorul ponsonului
superior, dozarea stratului superior de granulat, presarea definitivă, cu ambele ponsoane
(superior și inferior), expulzarea comprimatului acoperit;
64. C. s. Indicați operațiile la acoperirea comprimatelor prin drajefiere:

pompa de dozare), nebulizarea soluției pelicologene, suflarea azotului cald pentru uscarea filmului,
înlăturarea solventului din cazan (turbină);
65. C. s. Indicați operațiile la acoperirea comprimatelor în pat fluidizat:

pompa de dozare), nebulizarea soluției pelicologene, suflarea azotului cald pentru uscarea
filmului, înlăturarea solventului din cazan (turbină);
66. C. s. Indicați operațiile la acoperirea comprimatelor cu filme în instalația cu acțiune centrifugă:

e) dozarea în matriță a stratului inferior de granulat, transferarea nucleului spre matriță cu ajutorul
dispozitivului de transfer, presarea parțială a nucleului în granulat cu ajutorul ponsonului superior,
dozarea stratului superior de granulat, presarea definitivă, cu ambele ponsoane (superior și
inferior), expulzarea comprimatului acoperit;
67. C. s. Indicați operațiile la filmarea comprimatelor în turbine de drajefiat:

e) dozarea în matriță a stratului inferior de granulat, transferul nucleului spre matriță cu ajutorul
dispozitivului de transfer, presarea parțială a nucleului în granulat cu ajutorul ponsonului
68. C. m. Numiți avantajele comprimatelor cu multe straturi:

a) combinarea substanțelor incompatibile fizico - chimic;
b) posibilitatea dozării exacte în cazul producerii pe scară industrială;
c) localizarea acțiunii substanțelor medicamentoase;
d) prolongarea acțiunii;
e) modificarea vitezei, locului sau momentului efectului terapeutic și absorbția substanțelor
medicamentoase în timpul prevăzut;
69. C. m. Numiți factorii care determină viteza de absorbție a substanțelor medicamentoase din
comprimatele cu matrița inertă:
a) conținutul enzimelor în mediul aferent;
b) pH-ul;
c) natura substanțelor auxiliare și solubilitatea substanțelor medicamentoase;
d) raportul dintre substanțele medicamentoase și cele ce formează matrița, porozitatea
comprimatului și metoda de obținere;
e) existența soluției tampon (acidă și bazică);
70. C. m. Numiți substanțele auxiliare folosite pentru a obține matrițe hidrofile:

a) hidroxipropilmetilceluloza;
b) metilceluloza, derivați carbovinilici;
c) carboximetilceluloza, polivinilpirolidona;
d) EC, PE, PMM;
e) ceara carnaubă, alcoolii grași superiori;
71. C. m. Numiți substanțele auxiliare folosite la obținerea matrițelor hidrofobe:

a) HOPC, HOPMC;
b) esterii alcoolilor grași superiori, gliceridele;
c) uleiurile hidrogenate vegetale;
d) ceara, alcoolii grași superiori;
e) EC, PE, PMM;
72. C. m. Numiți tipul substanțelor auxiliare folosite pentru obținerea matrițelor inerte:
a) hidrofile;
b) hidrofobe;
c) plastice;
d) HOPC, HOPMC;
e) trigliceride ale acidului miristic, palmitic și stearic;
73. C. m. Numiți substanțele auxiliare anorganice ce folosesc la obtinerea matrițelor

comprimatelor:
a) calciu fosfat;
b) uleiuri hidrogenizate vegetale;
c) bariu sulfat;
d) aerosil;
e) calciu sulfat;
74. C. m. Numiți piesele mașinii de comprimat duble:

a) 2 distribuitoare (bunchere);
b) 2 ponsoane (superior si inferior);
c) 2 piese rotative;
d) sistem de aspirare cu vid;
e) matrițe;
75. C. m. Numiți proprietatile tehnologice ale pulberilor, ce influenţeaza calitatea comprimatelor:

a) componența fracțiilor;
b) forma și dimensiunea particulelor pulberii;
c) factorul de umplere (densitatea volumetrică);
d) higroscopicitatea, umiditatea, apa de cristalizare;
e) fluiditatea, unghiul natural de înclinare;
76. C. s. Indicați timpul dezagregării comprimatelor neacoperite conform FR X:

a) cel mult 15 minute;
b) cel mult 30 minute;
c) 60 minute;
d) cel puțin 1 oră;
e) trebuie să dezagrege imediat;
77. C. s. Indicați timpul dezagregării comprimatelor enterosolubile conform FR X:

a) cel mult o oră în soluție bazică de natriu hidrocarbonat;
b) cel puțin o oră în soluție bazică de natriu hidrocarbonat;
c) cel mult 45 minute în soluție bazică de natriu hidrocarbonat;
d) cel mult 15 minute în soluție bazică de natriu hidrocarbonat;
e) cel mult 30 minute în soluție bazică de natriu hidrocarbonat;
78. C. m. Indicați în ce cazuri se prepară comprimatele friabile:

a) cînd amestecul nu se poate usca la temperaturi înalte;
b) cînd nu se admite umectarea pulberii;
c) cînd nu este posibilă presarea;
d) în cazul unei foarte mici cantități de substanță medicamentoasă;
e) cînd trebuie de preparat comprimate ușor solubile;
79. C. s. Indicați aparatul cu care se testează dezagregarea comprimatelor:

a) identificatorul de laborator "Coșul rotitor";
b) identificatorul de laborator "Coșul oscilant";
c) în termostat cu viteză constanta de agitare;
d) friabilatorul;
e) aparatul ICSChFH;
80. C. s. Indicați aparatul cu care se testează dizolvarea comprimatelor:

c) în termostat cu viteza constantă de agitare;
d) friabilatorul;
e) aparatul ICSChFH;
81. C. c. Indicați aparatul cu care se determină rezistența mecanică la uzură:

c) friabilatorul (toba de uzină);
d) aparatul ICSChFH.
e) aparatul VP-12;
82. C. s. Numiți metoda cea mai răspîndită de producere a comprimatelor:

a) prin granularea umedă;
b) prin presare directă;
c) prin granulare uscată;
d) prin procedee speciale de granulare;
e) comprimate friabile;
83. C. s. Definiți metoda de obținere a comprimatelor friabile:

a) drajefierea substanțelor medicamentoase și auxiliare pe niște granule de zahar "non-parel";
b) presarea la mașinile de presat duble;
c) obținute prin modelarea unei mase umede în plastine-forme speciale, uscate mai apoi;
d) obținute prin comprimarea substanțelor medicamentoase și auxiliare;
e) obținute prin picurare;
84. C. s. Indicați parametrul de calitate care nu se determină pentru comprimatele acoperite:

a) dezagregarea și dizolvarea;
b) masa medie și abaterile de la ea;
c) aspectul;
d) rezistența mecanică la uzură;
e) uniformitatea dozării;
85. C. s. Indicați aparatul cu care se determină compoziția fracționară a pulberilor:

a) set standard de site;
b) microscop dotat cu plasă micrometrică;
c) aparatul VP - 12A;
d) aparatul 545 - P - AK - 3;
e) aparatul firmei "Erweka";
86. C. s. Numiți procedeul de obținere a drageurilor:

a) la mașinile de presat duble;
b) prin dragefiere pe granule de zahăr a substanțelor medicamentoase si auxiliare;
c) prin modelarea masei umede în forme speciale, uscarte ulterior;
d) presarea substanțelor medicamentoase și auxiliare;
e) prin extrudere;
87. C. s. Indicați aparatul pentru determinarea fluidității pulberilor și granulatelor:

a) set standard de site;
b) microscop dotat cu plasă micrometrică;
c) aparatul VP - 12A;
d) aparatul 545 - P - AK - 3;
e) friabilatorul;
88. C. s. Selectați metoda de acoperire a comprimatelor prin presare:
a) în turbinele de dragefiere;
b) în mașini cu presare dublă;
c) în instalații cu acțiune centrifugă;
d) acoperirea în pat fluidizat;
e) în tobe de dragefiat;
89. C. s. Indicați timpul de dezagregare a comprimatelor filmate enterosolubile:

a) 30 minute;
b) nu trebuie să dezagregeze timp de o oră în soluție de acid clorhidric (0,1 mol/l);
c) nu trebuie să dezagregeze timp de o oră în soluție hidrocarbonat de sodiu (ph-ul de la 7,5 -
8,0) timp de 30 minute;
d) nu trebuie să dezagregeze timp de o oră în soluție de acid clorhidric (0,1 mol/l), iar după
spălarea lor cu apă trebuie să dezagrege în soluția de hidrocarbonat de sodiu (pH-ul 7,5 - 8,0) cel
mult în o oră, dacă nu sunt alte indicații;
e) 60 minute;
90. C. m. Indicați temperatura și mediul în care poate avea loc testul de dizolvare a
comprimatelor:
a) la 37°C în apă purificată;
b) la 37°C în soluție de acid clorhidric (0,1 mol/l);
c) la 37°C în soluție-tampon;
d) la 37°C în soluție hidrocarbonat de sodiu (pH 7,5 - 8,0);
e) la 37°C în soluție-tampon;
91. C. s. Indicați tipurile de ambalaje, prevăzute de farmacopee pentru comprimate:

a) blistere;
b) cutii pliante de carton;
c) tuburi de sticlă și metal;
d) strat dublu de celofan;
e) ambalaj, ce protejează de acțiunea factorilor externi și asigură stabilitatea comprimatelor în
termenul de valabilitate stabilit;
92. C. s. Selectați aparatul pentru determinarea diametrului și înălțimii comprimatelor:

a) microscop;
b) lupă;
c) șubler;
d) identificatorul de laborator a procesului dezagregarii;
e) aparatul "Sartorius";
93. C. s. Indicați aparatul în care se determină rezistența mecanică la uzură a comprimatelor:

a) aparatul ICSChFH;
b) aparatul PIT - 20;
c) aparatul "Erweka";
d) aparatul de uzină tubular;
e) friabilator;
94. C. m. Indicați limitele admise ale abaterilor de la masa medie a comprimatelor:

a) ± 10% - pentru comprimate cu masa medie < 0,1g;
b) ±7,5% - pentru comprimate cu masa medie de la 0,1g - 3g;
c) ± 5% - comprimate cu masa medie  0,3g;
d) masa comprimatelor cu invelișuri, obținute prin dragefiere, nu trebuie să devieze de la masa
medie mai mult de ±15%;
e) numai 5 comprimate drajefiate pot sa depășească masa medie, însă nu mai mult de 2 ori;
95. C. m. Indicați limitele variațiilor în conținutul substanțelor medicamentoase în comprimate:

a) ± 15% - cînd doza substanțelor medicamentoase este < 0,001g;
b) ± 10% - cînd doza substanțelor medicamentoase este de la 0,001g - 0,01g;
c) ± 7,5% - cînd doza substanțelor medicamentoase este de la 0,01g - 0,1g;
d) ± 5% - cînd doza substanțelor medicamentoase este > 0,1g;
e) la dozarea substantelor medicamentoase peste 1,0 g - ± 1%;
96. C. m. Indicați parametrii de calitate ai comprimatelor:

a) aspect;
b) masa medie și abaterile de la masa medie;
c) rezistența mecanică la uzură și dezagregarea;
d) omogenitatea și uniformitatea culorii și nuanțelor;
e) exactitatea dozării substanțelor medicamentoase;
97. C. m. Indicați materia primă utilizată la fabricarea blisterelor:

a) PVC;
b) folie de aluminiu;
c) polietilenă;
d) carton;
e) hârtie;
98. C. s. Indicați, din șirul de mai jos, mașina de comprimat considerată cea mai productivă:
a) KTM - 1M;
b) RTM - 12;
c) RTM - 41 M2B;
d) RTM - 41 M3;
e) mașini de comprimat duble;
99. C. m. Selectați avantajele mașinilor de comprimat cu excentric vs cele rotative:

a) exploatare simplă;
b) mobilitate rapidă sortiment;
c) comoditate la îndeplinirea lucrărilor cu cantități neînsemnate de pulberi;
d) presare uniformă cu ponsonul superior și productivitate înaltă;
e) exactitatea dozării comprimatelor;
100. C. m. Indicați avantajele mașinilor de comprimat rotative vs cele cu excentric:

a) productivitate înaltă;
b) presare uniformă cu ambele ponsoane;
c) funcționează fără mult zgomot;
d) exploatare simplă;
e) uniformitatea dozării exacte a comprimatelor;
101. C. m. Indicați afirmațiile corecte, care se referă la granulate:

a) constituie particule de formă neregulată vermiculară, cilindrică sau sferică;
b) se obțin prin granularea umedă sau uscată;
c) sunt destinate administrării per os;
d) se conservă în recipiente închise etanș;
e) se mai numesc și zahăruri granulate;
102. C. s. Indicați cantitatea de talc, care nu trebuie depășită la prepararea granulatelor:

a) 1%;
b) 2%;
c) 3%;
d) 5%;
e) 10%;
103. C. m. Numiți grupele de substanțe auxiliare, care se utilizează la prepararea comprimatelor:

a) diluanți;
b) lubrifianți;
c) izotonizanți;
d) aglutinanți;
e) dezagreganți;
104. C. m. Selectați afirmațiile corecte, care se referă la comprimate ca formă farmaceutică:

a) sunt preparate farmaceutice solide, care conțin doze unice de substanţe active;
b) se obțin prin comprimarea unui volum constant de substanţe active, asociate sau nu cu
substanţe auxiliare;
c) sunt destinate administrarii per os, cu sau fără dizolvare;
d) pot fi cu învelișuri sau fără;
e) în cazul celor cu învelișuri, masa învelișului trebuie sa fie mai mare decât cea a nucleului;
105. C. m. Selectați afirmațiile corecte, care se referă la mașinile de comprimat cu excentric:

a) au pâlnie de alimentare mobilă și matriță fixă;
b) produc comprimate omogene;
c) au un randament mai înalt decât cele rotative;
d) nu produc zgomot și trepedație;
e) se întrețin ușor;
106. C. m. Selectați afirmațiile corecte, care se referă la mașinile de comprimat rotative:

a) prezența unui tambur rotativ, pe care sunt plasate matrițele;
b) existența posturilor fixe de alimentare (1 - 3);
c) existența pâlniei de alimentare mobile;
d) realizarea unei presiuni treptate și uniforme pe ambele fețe ale comprimatului;
e) randament înalt;
107. C. m. Numiți sinonimele noțiunii de „brichetare”:

a) comprimare directă:
b) granulare uscată;
c) granulare umedă;
d) precomprimare;
e) granulare în pat fluidizat;
108. C. s. Indicați rolul talcului în fabricarea comprimatelor:

a) dezagregant;
b) diluant;
c) absorbant al umidității;
d) lubrifiant;
e) liant;
109. C. s. Indicați cantitatea maximă de talc, în cazul în care lipsesc careva prevederi speciale:
a) 1% din masa comprimatului;
b) 2% din masa comprimatului;
c) 3% din masa comprimatului;
d) 5% din masa comprimatului;
e) 10% din masa comprimatului;
110. C. m. Numiți scopul utilizării diluanților la fabricarea comprimatelor:

a) micșorarea timpului de dezagregare al comprimatelor;
b) corectarea gustului și mirosului;
c) reducerea prețului de cost;
d) aducerea comprimatelor la masa corespunzătoare;
e) asigurarea distribuirii uniforme a substanțelor active (cantități mici) în masa comprimatului;
111. C. m. Numiți diluanții care se pot utiliza în fabricarea comprimatelor:

a) avicel (celuloză microcristalină);
b) fosfat de calciu;
c) lactoză;
d) clorură de potasiu;
e) talc;
112. C. s. Numiți substanța care nu se utilizează în calitate de aglutinant:

a) aerosilul;
b) polivinilpirolidona;
c) amidonul;
d) guma arabică dezenzimatică;
e) gelatina;
113. C. m. Selectați substanțele care pot fi în același timp diluanți, lianți și dezagreganți în
formula unui comprimat:
a) zahărul;
b) amidonul;
c) gelatina;
d) celuloza microcristalină;
e) lactoza;
114. C. m. Indicați care dintre următoarele substanțe nu se utilizează în calitate de liant:

a) talcul;
b) zahărul;
c) alginatul de sodiu;
d) gelatina;
e) stearatul de magneziu;
115. C. m. Numiți substanțele care se folosesc pentru obținerea învelișurilor enterosolubile

(gastro rezistente):
a) gume acrilice;
b) acetoftalat de celuloză;
c) zahăr;
d) polietilenglicol;
e) șerlac;
116. C. m. Selectați metodele prin care se poate efectua filmarea comprimatelor:

a) acoperirea în turbine;
b) drajefiere pe cale uscată;
c) suspendare în aer;
d) liofilizare;
e) ștanțare;
117. C. m. Selectați solvenții care se folosesc la prepararea soluțiilor injectabile:

a) apa pentru injecții;
b) dimexid;
c) alcool etilic;
d) glicerol;
e) uleiuri vegetale;
118. C. m. Numiți proprietățile apei pentru injecții, în calitate de solvent:

a) este bine tolerată de țesuturi;
b) este asimilată de organism;
c) suportă acțiunea căldurii;
d) asigură stabilitatea tuturor substanțelor active;
e) dizolvă substanțe cu caracter hidrofob;
119. C. m. Numiți condițiile la care trebuie să corespundă solvenții utilizați în farmacie:

a) să nu posede acțiune farmacologică proprie;
b) să fie inert din punct de vedere chimic;
c) să fie puri;
d) să aibă constanta dielectrică mică;
e) să nu prezinte inocuitate;
120. C. s. Numiți soluția de glucoză care este izotonică:

a) 0,9%;
b) 5%;
c) 20%;
d) 33%;
e) 40%;
121. C. s. Numiți soluția de clorură de sodiu izotonică:

a) 0,9%;
b) 2%;
c) 5%;
d) 10%;
e) 20%;
122. C. m. Selectați exemple de preparate injectabile:

a) soluții;
b) emulsii;
c) suspensii;
d) pulberi, comprimate;
e) capsule.
123. C. m. Indicați capacitatea recipientelor utilizate pentru condiționarea soluțiilor perfuzabile:

a) 100 ml;
b) 250 ml;
c) 500 ml;
d) 1000 ml;
e) 2000 ml;
124. C. m. Completați afirmația selectând cuvântul potrivit: „O soluție izotonică are aceași ... ca
a sângelui”:
a) compozitie;
b) pH;
c) vâscozitate:
d) presiune osmotică;
e) densitate specifică;
125. C. s. Numiți pentru care formă se utilizează sterilizarea prin filtrare:

a) emulsii U/A;
b) emulsii A/U;
c) soluțiile substanțelor termolabile;
d) soluții uleioase;
e) suspensii;
126. C.m. Selectați solvenții neapoși care se utilizează la prepararea soluțiilor injectabile:
a) uleiuri vegetale;
b) apa pentru injecții;
c) alcooli mono- și poliatomici (etanol, glicerol);
d) amide (N1- N- dimetilamida);
e) sulfoxizi și sulfoni (Dimetilsulfoxid și Sulfolan);
127. C. s. Indicați fazele schemei tehnologice generale de preparare a soluțiilor injectabile:

a) fabricarea fiolelor (flacoanelor), pregatirea lor pentru umplere, înfiolarea (umplerea, etanșarea
flacoanelor, sudarea fiolelor), sterilizarea, controlul calității, signarea, ambalarea;
b) producerea și pregătirea solvenților, prepararea soluțiilor, înfiolarea, sterilizarea, controlul
calității, signarea și ambalarea;
c) fabricarea fiolelor (flacoanelor), pregătirea fiolelor (flacoanelor) pentru umplere, prepararea și
pregătirea solvenților, pregătirea soluției, înfiolarea (umplerea, închiderea), sterilizarea, controlul
calității, signarea, ambalarea;
d) dizolvarea, izotonizarea, stabilizarea, adăugarea conservanților, standardizarea, filtrarea
(obișnuit și sterilizantă);
e) toate răspunsurile menționate sunt corecte;
128. C. m. Enumerați avantajele preparatelor parenterale:

a) efect terapeutic imediat și disponibilitate biologică absolută;
b) se evită acțiunea tractului gastro - intestinal și bariera hepatică;
c) administrare comodă;
d) administrarea la bolnavi în stare inconștientă;
e) stabilitate și posibilitate de preparare "în vrac";
129. C. m. Enumerați cerințele înaintate către solutțiile injectabile:

a) pure și lipsite de impurități mecanice;
b) sterile și apirogene;
c) stabile și cu vâscozitatea necesară;
d) izotonice, izoionice și izohidrice;
e) administrate ușor de bolnavul însuși;
130. C. m. Indicați dezavantajele soluțiilor injectabile:

a) efect terapetic imediat și disponibilitate biologică absolută;
b) posibilitatea reacțiilor antigene, alergice și pirogene la administrarea lor;
c) la administrare are loc lezarea vaselor sanguine, țesuturilor, nervilor;
d) dozare exactă și comodă;
e) posibilitatea de a fi administrate bolnavilor în stare de inconstiență;
131. C. m. Enumerați față de ce sunt înaintate exigențe în scopul asigurării calității soluțiilor
injectabile:
a) puritatea încăperilor de producere, sistemul de ventilare;
b) utilajul tehnologic;
c) materiile prime de bază și auxiliare;
d) personal;
e) conducătorii secțiilor de producere și administrația;
132. C. m. Indicați clasele de puritate la care trebuie să corespundă încăperile de producere a

soluțiilor injectabile:
a) clasa A;
b) clasa B;
c) clasa C;
d) clasa D;
e) clasa E;
133. C. s. Numiți tipul torentului de aer care crează condiții optime pentru puritatea încăperilor
aseptice:
a) afluent cu viteza de 50 m/minut pe toată suprafața încăperii;
b) afluent cu viteza de 27,5 m/minut pe toată suprafața încăperii;
c) turbulent;
d) cu vârtej;
e) cu tiraj de ventilare forțat;
134. C. s. Numiți clasa de puritate a încăperilor în care se efectuează descărcarea flacoanelor

sterile, dopurilor, capacelelor, dozarea soluțiilor sterile, fisionarea pulberilor sterile în flacoane,
închiderea flacoanelor cu dopuri, completarea filtrelor pentru sterilizare:
a) clasa A;
b) clasa B;
c) clasa C;
d) clasa D;
e) clasa E;
135. C. s. Numiți clasa de puritate a încăperilor în care se efectuează prepararea soluțiilor

injectabile, filtrarea lor, spălarea fiolelor și a flacoanelor:
a) clasa A;
b) clasa B;
c) clasa C;
d) clasa D;
e) clasa E;
136. C. s. Selectați marca sticlei utilizată la fabricarea fiolelor și flacoanelor, pentru soluțiile
substanțelor ușor oxidabile:
a) MTO;
b) ChT, NS - 2, NS - 2A;
c) AB - 1;
d) SNS - 1;
e) NS - 1, NS - 3;
137. C. s. Selectați marca sticlei utilizată la fabricarea fiolelor și flacoanelor, pentru soluții a
substanțelor fotosensibile:
a) MTO;
b) ChT, NT - 2, NS - 2A;
c) AB - 1;
d) SNS - 1;
e) NS - 1, NS - 3;
138. C. s. Selectați marca sticlei utilizată la fabricarea fiolelor și flacoanelor, pentru

condiționarea preparatelor sângelui și a soluțiilor perfuzabile:
a) MTO;
b) ChT, NS - 2, NS - 2A;
c) AB - 1;
d) SNS - 1;
e) NS - 1, NS - 3;
139. C. s. Selectați marca sticlei utilizată la fabricarea fiolelor și flacoanelor pentru condiționarea
soluțiile uleioase:
a) MTO;
b) ChT, NS - 2, NS - 2A;
c) AB - 1;
d) SNS - 1;
e) NS - 1, NS - 3;
140. C. m. Numiți exigențele de bază, înaintate față de sticlă la fabricarea fiolelor:

a) transparență, incoloră, fuzibilitate;
b) stabilitate chimică și termică;
c) rezistență mecanică;
d) valțare ușoară;
e) ștanțare;
141. C. s. Numiți temperatura optimă a arzatorului cu gaz la fabricarea fiolelor în semiautomate:

a) 1700 - 1800 °C;
b) 1250 - 1350 °C;
c) 900 - 1000 °C;
d) 600 - 650 °C;
e) sub 500 °C;
142. C. s. Indicați din ce cauză în sticla fiolelor apar tensiuni remanente:

a) din cauza stabilității alcaline a sticlei;
b) din cauza stabilității termice a sticlei;
c) din cauza stabilității chimice a sticlei;
d) din cauza variațiilor semnificative de temperatură la formarea pereților, capilarelor, fundului
fiolelor;
e) din cauza proprietăților protectoare ale sticlei față de lumină;
143. C. m. Selectați parametrii în funcție de care în cadrul fabricării fiolelor se reglementează

calitatea tuburilor:
a) tuburile trebuie sa fie omogene (lipsite de bule de aer și impurități);
b) de formă circulară la taietură pe toata lungimea tubului (cerc, dar nu elipsă);
c) diametrul uniform pe toata lungimea;
d) exactitatea masei și lungimea tubului;
e) procent maximal de transparență;
144. C. s. Indicați cea mai răspândită metodă de spălare a tuburilor de sticlă:

a) spălarea cu ultrasunet prin contact direct;
b) ultrasonoră;
c) metoda "camerei";
d) termică;
e) prin condensarea vaporilor;
145. C. m. Numiți efectele specifice ale ultrasunetului care influențează spălarea tuburilor:
a) cavitația, presiunea și "vântul";
b) oscilațiile mecanice proprii ale tuburilor cu frecvență înaltă;
c) mișcarea turbulentă a fluxului de apă;
d) cheltuieli mari și viteza insuficientă a fluxului de apă;
e) piezoefectul;
146. C. s. Indicați consecutivitatea operațiilor la pregătirea fiolelor pentru umplere:

a) deschiderea fiolelor, completarea în casete, spălarea (internă și externă), uscarea, recoacerea;
b) fabricarea fiolelor, sterilizarea, deschiderea, recoacerea;
c) recoacerea, spălarea, determinarea stabilității chimice și termice;
d) deschiderea fiolelor binare, recoacerea, sterilizarea;
e) fabricarea fiolelor, recoacerea, deschiderea, sterilizarea;
147. C. m. Numiți parametrii principali de calitate ai fiolelor:

a) lipsa tensiunilor remanente;
b) stabilitate chimică și termică;
c) proprietăți fotoprotectoare (sticla SNS-1);
d) valoarea suficientă a vidului;
e) tensiuni remanente suficiente;
148. C. s. Numiți dispozitivul care determină tensiunile remanente în sticla fiolelor:

a) cuptoare de recoacere;
b) AП - 25, АП - 30;
c) refractometru;
d) pH-metru;
e) polariscop;
149. C. s. Indicați metodele în care vidul se foloseşte pentru stingerea și spalarea mai eficace a
fiolelor:
a) prin vid, turbovid, condensare a vaporilor;
b) ultrasunet, vibroultrasunet;
c) termică;
d) cu seringa (SAN - 1);
e) în mașinile Strunk;
150. C. m. Selectați metode posibile de producere a apei demineralizate:

a) distilare;
b) schimb de ioni;
c) osmoza inversă;
d) electrodializa;
e) ultradializa, ultrafiltrare, evaporare prin membrană;
151. C. s. Numiți în ce constă esența metodei osmozei indirecte la prepararea apei

demineralizate:
a) trecerea simultană a solventului prin membrana semipermiabilă în soluție;
b) trecerea apei prin membrana semipermiabilă sub influența unei presiuni mai înalte decât cea
osmotică;
c) mișcarea dirijataă a ionilor concomitent cu acțiunea selectivă a membranei acționată de
curentul electric continuu;
d) solventul traversează membrana și sub formă de vapori se îndepărtează de la suprafață;
e) se filtrează ca prin sită;
152. C. s. Indicați elementul constructiv nou pentru acvadistilator, propus de firma "Bonapace",
în scop de a spori randamentul acestuia:
a) talere cu site și clopote;
b) distilarea în trei trepte (multiple);
c) termocompresor;
d) reglatoare de nivel și presiune;
e) captatoare (de spumă, picături);
153. C. m. Selectați solvenții neapoși, care se folosesc la prepararea soluțiilor injectabile:

a) apa purificată;
b) uleiuri vegetale;
c) esteri și eteri (etiloleatul și benzilbenzoatul);
d) alcooli (mono- și polivalenți, etanolul, glicerolul);
e) PEG - 100, PEG - 600;
154. C. s. Indicați soluțiile substanțelor medicamentoase, înfiolarea cărora necesită protecție cu

gaz inert:
a) soluțiile substanțelor ușor oxidabile;
b) sărurile bazelor puternice și acizilor slabi;
c) sărurile acizilor puternici și bazelor slabe;
d) emulsiile parenterale;
e) suspensiile parenterale, pulberile;
155. C. m. Indicați aparatele, în care umplerea fiolelor se realizează cu seringa:

a) АП - 4М2;
b) АП - 5М2;
c) Strunk;
d) Rota – 50;
e) АП - 6М;
156. C. m. Indicați substanțele medicamentoase care trebuie să fie apirogene:

a) sulfat de magneziu, calciu clorid, cofein-benzoat de sodiu;
b) eufilina, hexametilentetramina;
c) citrat de sodiu, hidrocarbonat sau hidrocitrat de sodiu;
d) glucoza;
e) gelatina;
157. C. m. Selectați principiile pe care se bazează metodele fizice de stabilizare a soluțiilor

injectabile:
a) înfiolarea separată a substanței medicamentoase și a solventului;
b) respectarea principiului de protecție gazoasă;
c) selectarea fiolelor confecționate din materiale chimice stabile sau înlocuirea sticlei cu
polimeri;
d) utilizarea stabilizatorilor;
e) utilizarea antioxidanților;
158. C. s. Indicați metoda de sterilizare în care se utilizează izotopi de cobalt și ceziu:

a) sterilizarea cu aer cald la temperatura 180 - 200°C;
b) sterilizarea prin filtrare;
c) sterilizarea cu aburi sub presiune;
d) sterilizarea prin radiații ionizante (radiosterilizatoare);
e) sterilizarea prin încălzire cu aburi;
159. C. s. Indicați agentul de sterilizare pentru metoda de sterilizarea cu gaze:

a) aburi saturați, P - 0,11 ±0,02 mPa și t° 120°C;
b) aerul supraîncalzit cu t° 180°C sau 200°C;
c) membranele de acetat de celuloză de marca MFA - 0,2 şi MFA - 0,3 cu dimensiunea porilor
0,2 şi 0,3 mm;
d) izotopii de cobalt și ceziu;
e) amestecul din etilenoxid și carbon oxid în raport de 9:1;
160. C. m. Selectați automatele care sudează fiolele prin metoda de întindere a capilarului:
a) automatul liniar АП - 6M;
b) automate rotor cu gaze inerte;
c) automatele firmei "Strunk";
d) automatele de sudare cu electroșoc;
e) rota - 50;
161. C. s. Numiți piesa instalației de signare a fiolelor, care transmite inscripția pe fiola cu
soluție injectabilă:
a) baia;
b) racleta;
c) cilindrul portclișeu;
d) cilindrul offset;
e) toba;
162. C. s. Numiți datorită prezenței cărui element se obține celula pentru fiole în ambalajul din
polivinilclorid (PVC):
a) vidului;
b) aerului comprimat;
c) ponsonului;
d) racletei;
e) plunjerului;
163. C. m. Indicați cum se verifică sterilitatea soluțiilor înfiolate:

a) microbiologic, utilizând testul cu microorganisme,
b) prin filtrarea cu membrane;
c) prin metoda membrana microscopică;
d) prin metoda optică;
e) prin sterilizare;
164. C. s. Selectați consecutivitatea corectă a etapelor principale ale procesului de fabricare a

fiolelor:
a) calibrarea tuburilor de sticlă, spălarea, uscarea, sortarea lor;
b) sortarea tuburilor de sticlă, înmuierea și spălarea tuburilor, calibrarea, fabricarea fiolelor;
c) turnarea tuburilor, calibrarea, spălarea și uscarea lor, fabricarea fiolelor;
d) turnarea tuburilor, sortarea conform cerințelor, fabricarea fiolelor;
e) turnarea tuburilor, recoacerea lor, spalarea, uscarea și sterilizarea;
165. C. m. Enumerați metodele posibile de spălare internă a fiolelor:

a) cu seringa, sub vid, cu vârtej, prin condensarea vaporilor;
b) prin turbovid, termic, vibrare, cu ultrasunet;
c) cu ultrasunet în contact;
d) cu seringa, termică, metoda "camerei";
e) prin condensarea vaporilor, termică, metoda "camerei";
166. C. m. Indicați metodele de spălare internă a fiolelor prin intermediul vidului:

a) cu seringa;
b) prin turbovid;
c) prin condensarea vaporilor;
d) prin vibrație;
e) termică;
167. C. m. Selectați aparatele, utilizate pentru uscarea și sterilizarea fiolelor:

a) uscătoria tip tunel, dulapurile de uscare;
b) dulapuri de uscare cu torent de aer cald laminar;
c) sterilizatoare cu vapori de tipul АП - 7 și АП - 18, aparatul lui Rezepin;
d) instalația cu ultrasunet;
e) camera lui Krupin;
168. C. m. Selectați metodele de umplere a fiolelor cu soluție injectabilă:

a) cu vid;
b) prin condensarea vaporilor;
c) cu seringa;
d) cu vârtej;
e) prin metoda "camerei";
169. C. m. Selectați metodele de determinare a etanșietății fiolelor:

a) cu soluție albastru de metilen;
b) cu vid;
c) câmp electric de frecvență înaltă;
d) câmp electric de frecvență joasă;
e) cu soluție de sapun;
170. C. s. Indicați temperatura și scopul recoacerii fiolelor în cuptoarele de tip tunel:

a) 200 - 240°C, pentru încălzirea și răcirea periodică a sticlei;
b) 440 - 620°C, pentru înlăturarea tensiunile remanente;
c) 320 - 400°C, pentru arderea impurităților organice;
d) 300 - 400°C, pentru încălzirea sticlei și înlăturarea tensiunilor remanente;
e) 120 - 200°C, pentru determinarea stabilității termice a sticlei;
171. C. s. Selectați consecutivitatea corectă a operațiilor principale la etapa pregătirii fiolelor

pentru umplere:
a) spălarea fiolelor, uscarea și sterilizarea lor, determinarea calității;
b) deschiderea fiolelor, spălarea și uscarea lor, determinarea vidului;
c) deschiderea fiolelor, recoacerea fiolelor, spălarea externă și internă a fiolelor, uscarea și
sterilizarea, determinarea calității;
d) deschiderea fiolelor, spălarea externă și internă, uscarea, recoacerea fiolelor;
e) deschiderea fiolelor, spălarea fiolelor, uscarea, determinarea stabilității termice și chimice a
sticlei, recoacerea fiolelor;
172. C. s. Selectați consecutivitatea corectă a operațiilor principale la etapa de preparare și

înfiolare a soluțiilor injectabile:
a) dizolvarea, filtrarea, umplerea, standardizarea, sudarea;
b) dizolvarea, standardizarea, filtrarea, umplerea, sudarea;
c) dizolvarea, izotonizarea, stabilizarea, adăugarea conservanților, standardizarea, filtrarea,
umplerea, sudarea;
d) dizolvarea, adăugarea conservanților, stabilizarea, umplerea, sudarea;
e) dizolvarea, stabilizarea, umplerea, sudarea, sterilizarea;
173. C. s. Selectați solvenții farmacopeici neapoși, utilizați în producerea soluțiilor injectabile:

a) uleiuri vegetale, etiloleatul, alcoolul etilic, glicerolul, propilenglicolul, polietilenoxidul - 400,
benzilbenzoatul, alcoolul benzilic;
b) uleiuri vegetale, PEG - 400, izopropilmiristat;
c) etiloleat, alcool etilic, dimexid, uleiuri vegetale;
d) uleiuri vegetale, benzilbenzoat, glicerol, propilenglicol, alcool benzilic, dimetilsulfoxid;
e) apa purificata, apa pentru injectii, etanol, glicerol, uleiuri vegetale;
174. C. s. Indicați componența stabilizatorului pentru soluția injectabilă de glucoză:

a) acidul clorhidric, natriu bromid, apa;
b) apa, acid clorhidric, natriu hidroxid;
c) acid clorhidric, apa, glucoza, natriu nitrit;
d) apa, acid clorhidric, clorura de calciu;
e) acid clorhidric, natriu clorid, apa;
175. C. s. Selectați substanțele cu care se efectuează purificarea specială a soluției injectabile de

clorură de calciu:
a) prin adăugarea oxidului de magneziu și absorbția ulterioară a impurităților pe carbune activat;
b) prin adăugarea albușului de ou și adsorbția ulterioară a impurităților pe carbune activat;
c) prin adăugarea acidului clorhidric și filtrarea ulterioară;
d) prin adăugarea oxidului de fier și adsorbția posterioară a impurităților pe carbune activat;
e) prin adăugarea de hidroxid de calciu și adsorbția ulterioară a impurităților pe carbune activat;

gelatină medicinală:
b) prin adăugarea albușului de ou și absorbția ulterioară a impurităților pe carbune activat;
d) prin adăugarea oxidului de fier și absorbția ulterioară a impurităților pe carbune activat;
e) prin adăugarea de calciu hidroxid și absorbarea posterioară a impurităilor pe carbune activat;

sulfat de magneziu:
e) prin adăugarea de calciu hidroxid și adsorbția ulterioară a impurităților pe carbune activat;

glucoză:
e) prelucrarea prealabilă cu cărbune activat și stabilizarea ulterioară cu acid clorhidric;
179. C. m. Indicați exigențele înaintate față de sticla pentru fiole:

a) transparență, stabilitate chimică, rezistență mecanică;
b) incoloră, stabilitate termică, fragilitate corespunzătoare;
c) rezistență la apă, transparență, stabilitate chimică și termică;
d) stabilitate chimică și termică, lipsa tensiunilor remanente;
e) proprietăți fotoprotectoare, transparență, incoloră, stabilitate termică și chimică;
180. C. s. Indicați stabilizatorul folosit pentru stabilizarea soluțiilor injectabile de novocaină de

0,5%, 1% și 2%:
a) soluție de acid clorhidric de 0,1 mol/l pâna la pH 3,8 - 4,5;
b) soluție de hidroxid de sodiu 0,1 mol/l;
c) metabisulfit de sodiu;
d) hidrocarbonat de sodiu și sulfit de sodiu anhidru;
e) soluție de acid clorhidric 0,1 mol/l și clorură de sodiu;
181. C. s. Indicați stabilizatorul care se folosește pentru stabilizarea soluției injectabile de cafeină
și benzoat de sodiu 10% și 20%:
a) soluție de acid clorhidric de 0,1 mol/l pâna la pH 3,8 - 4,5;
b) soluție de hidroxid de sodiu 0,1 mol/l;
182. C. s. Indicați stabilizatorul folosit pentru stabilizarea soluției injectabile de novocainamidă

10%:
a) soluție de acid clorhidric de 0,1 mol/l până la pH 3,8 - 4,5;
b) soluție de natriu hidroxid 0,1 mol/l;
183. C. s. Indicați stabilizatorul folosit pentru stabilizarea soluției injectabile de acid ascorbinic
5%:
184. C. s. Indicați stabilizatorul folosit pentru stabilizarea soluției injectabile de glucoză de 10%,
25% și 40%:
185. C. s. Indicați soluția injectabilă care se prepară fără sterilizarea termică (aseptic):
a) novocaina;
b) glucoza;
c) sulfat de magneziu;
d) hexametilentetramina;
e) clorura de calciu;
186. C. m. Indicați particularitățile preparării soluției uleioase de camfor 20% pentru injecții:
a) sterilizarea prealabilă a uleiului;
b) camforul prealabil se tritureaza în mojar steril și se dizolvă în ulei semirece (40°C) prin
amestecare;
c) filtrarea soluției se face prin filtru sub presiune;
d) umplerea se face cu seringa în fiole nesterile și umede;
e) sudarea se face prin întinderea capilarului, controlul calității se face cu soluție de săpun;
187. C. m. Indicați metodele de sudare a fiolelor:

a) topirea capilarului;
b) întinderea capilarului;
c) prin încălzire electrică;
d) închiderea cu masă plastică;
e) parafinarea capilarului;
188. C. m. Numiți instalațiile în care se realizează sterilizarea termică:

a) sterilizatoare cu aburi;
b) dulapuri de uscare;
c) cu gaze;
d) cu izotopii de ceziu și cobalt;
e) bujii filtrante tip "GhIChI";
189. C. m. Selectați substanțele, pentru care se înaintează exigențe sporite de puritate "Calitate
pentru injecții":
a) glucoza;
b) gelatina;
c) sulfat de magneziu, clorură de calciu, cafeina și benzoatul de sodiu;
d) eufilina, hexametilentetramina;
e) citrat de sodiu, hidrocarbonat de sodiu și hidrocitrat de sodiu;
190. C. m. Indicați dezavantajele metodei farmacopeice de determinare a pirogenelor în soluții

injectabile:
a) rezultatele experimentale depind de sensibilitatea individuală a animalului;
b) sensibilitate mai înaltă față de pirogene a omului decât a iepurilor;
c) cheltuieli mari legate de întreținerea și îngrijirea animalelor;
d) metodă ușor de efectuat;
e) sensibilitate mare la determinarea substanțelor pirogene;
191. C. m. Selectați testele de determinare a substanțelor pirogene în soluțiile injectabile:

a) testul de pirogenitate pe iepuri, cu măsurarea temperaturii rectale (1,5-2,0 kg);
b) testul Limulus (L.A.L. - Limulus Amoebocite Lysatae);
c) testul membrano - microscopic;
d) testul filtrării prin membrane;
e) testul filtrării prin bujii "GhIChI";
192. C. m. Selectați testele de determinare a sterilității soluțiilor injectabile:

a) testul microbiologic pe medii speciale;
b) testul filtrării prin membrane pentru volume mari de soluții;
c) prin sterilizare;
d) metoda optică;
e) metoda microscopică pe membrană;
193. C. m. Indicați cum se realizează rebutarea soluțiilor injectabile la particule în suspensie

(testul de claritate):
a) fiolele (flacoanele) se agită și se privesc vizual pe fonul alb - negru la lumina unui bec electric
de 60 Wt;
b) metode optico - vizuale (folosind lentile, lumina polarizată, raze lazer);
c) metode optice (cu înregistrarea automată de către fotoelement a absorbției luminii);
d) metoda microscopică pe membrană;
e) filtrând prin hârtie de filtru;
194. C. m. Indicați normele farmacopeice de umplere a fiolelor cu volumul 1, 2, 5, 10, 20 ml în

cazul soluțiilor apoase:
a) 1,10;
b) 2,15;
c) 5,75;
d) 10,50;
e) 20,60;
195. C. m. Indicați normele farmacopeice de umplere a fiolelor cu volumul 1, 2, 5, 10, 20 ml în

cazul soluțiilor uleioase:
a) 1,15;
b) 2,95;
c) 5,50;
d) 10,70;
e) 20,90;
196. C. m. Indicați testele de calitate la standardizarea soluțiilor injectabile până la înfiolare:

a) teste chimice (identificarea și dozarea);
b) testul de claritate (impurități mecanice);
c) determinarea pH-ului;
d) transparența și culoarea;
e) sterilitatea;
197. C. s. Indicați metoda farmacopeică de calculare a concentrației izotonice în soluțiile

injectabile:
a) conform legii Want - Goff;
b) conform legii lui RAOULT;
c) conform echivalentului izotonic (E) după clorura de sodiu;
d) conform punctului crioscopic (metoda crioscopică);
e) metode grafice;
198. C. m. Numiți exigențele suplimentare la care trebuie să corespundă substituienții de sânge:

a) izotonie;
b) izoionie;
c) izohidrie;
d) vâscozitate similară plasmei sângelui;
e) sterilitate;
199. C. s. Numiți metoda prin care se disperseză emulsiile și suspensiile parenterale:

a) ultrasonoră (magnitostricție și piezoefect);
b) în moara coloidală prin fricțiune;
c) în moara coloidală tip rotor cu bile;
d) în moara coloidală;
e) în moara coloidală cu vibrocavitație;
201. C. s. Numiți metoda de fabricare exclusivă a capsulelor gelatinoase operculate:

a) liofilizare;
b) imersie;
c) ștanțare;
d) picurare;
e) presare;
202. C. m. Indicați grupele de substanțe auxiliare utilizate la fabricarea învelișului capsulelor

operculate:
a) agenți de opacefiere;
b) substanțe tensioactive;
c) conservanți;
d) coloranți;
e) lubrefianți;
203. C. m. Numiți procedeele care se folosesc în scopul obținerii capsulelor enterosolubile:

a) acoperirea capsulelor cu pelicule de natriu carboximetilceluloză;
b) modificarea chimică a gelatinei prin prelucrarea cu formalina;
c) introducerea în compoziția masei gelatinoase a substanțelor stabile în sucul gastric;
d) acoperirea capsulelor cu pelicule de acetilftalilceluloză;
e) introducerea în compoziția masei gelatinoase a polivinilpirolidonei;
204. C. m. Indicați dezavantajele capsulelor gelatinoase:

a) posibilitatea localizării acțiunii substanțelor medicamentoase;
b) sensibilitate înaltă față de umiditate;
c) apariția imediată a efectului terapeutic;
d) mediu prielnic pentru dezvoltarea microorganismelor;
e) posibilitatea mascării mirosului și gustului neplacut al medicamentelor;
205. C. s. Selectați afirmația INCORECTĂ cu referire la capsulele gelatinoase tari:

a) sunt preparate din gelatină;
b) au forma de cilindri alungiți;
c) se conservă în recipiente bine închise;
d) conțin substanțe active sub formă de soluții apoase;
e) conțin de obicei substanțe active sub formă de pulberi sau granulate;
206. C. m. Numiți plastifianții folosiți la prepararea capsulelor gelatinoase:

a) glicerol;
b) acetoftalat de celuloză;
c) hidroxipropilceluloza;
d) sorbitol;
e) glucoza;
207. C. m. Numiți parametrii de control al calității capsulelor gelatinoase:

a) timpul de dezintegrare;
b) timpul de deformare;
c) masa medie;
d) omogenitatea dozării;
e) testul dizolvării;
208. C. m. Numiți coloranții folosiți la prepararea capsulelor gelatinoase tari:

a) indigotina;
b) eritrozina;
c) amarant;
d) albastru de metil;
e) tartrazina;
209. C. m. Selectați conservanții care se adaugă în componența masei gelatinoase:

a) nipagina, nipazol;
b) cloretona;
c) acid salicilic;
d) acid benzoic;
e) metabisulfit de sodiu;
210. C. s. Indicați timpul de dezagregare a capsulelor gelatinoase gastrosolubile în apă:

a) în cel mult 5 minute;
b) în cel mult 15 minute;
c) în cel mult 30 minute;
d) între 30 si 60 minute;
e) în cel mult 60 minute;
211. C. m. Numiți metodele de preparare a capsulelor gelatinoase moi în industria farmaceutică:

a) imersie;
b) ștanțare;
c) liofilizare;
d) picurare;
e) brichetare;
212. C. m. Indicați modurile de administrare a capsulelor gelatinoase:

a) rectal;
b) peroral;
c) sublingual;
d) parenteral;
e) vaginal;
213. C. s. Selectați afirmația GREȘITĂ cu referire la capsulele gelatinoase moi:

a) se mai numesc "perle";
b) sunt constituite dintr-un înveliș continuu și moale de gelatină;
c) au forma sferică sau ovală;
d) conțin soluții uleioase a substanțelor medicamentoase;
e) se obțin exclusiv prin metoda de imersie;
214. C. s. Indicați, conform cerințelor farmacopeii, în cât timp trebuie să se dezagrege capsulele
gelatinoase enterosolubile:
a) în apa, în cel mult 15 minute;
b) în pepsină - soluție acidă, în cel mult 120 minute;
c) în soluție cu mediu bazic în cel mult 60 minute dupa ce capsulele nu s-au dezagregat în soluția
cu mediu acid în 120 minute;
d) în pancreatină - soluție alcalină în cel mult 120 minute;
e) nici una din afirmațiile de mai sus nu este valabilă;
215. C. m. Selectați afirmațiile adevărate referitoare la prepararea capsulelor gelatinoase moi

prin picurare:
a) operația de umplere și de formare a capsulelor se face concomitent;
b) formarea învelișului capsulelor și umplerea capsulelor se realizează în doua faze distincte;
c) mărimea capsulelor poate fi modificată prin ajustarea vitezei de scurgere a soluțiilor
medicamentoase;
d) produsele lichide se introduc după transformarea lor în paste;
e) ca mediu de captare a picăturilor se foloseşte ulei de parafină;
216. C. m. Nominalizați factorii care pot influența efectul terapeutic al substanțelor

medicamentoase din capsule:
a) grosimea învelișului de gelatină;
b) doza substanței medicamentoase;
c) regimul tehnologic de preparare a masei gelatinoase;
d) dimensiunile capsulelor;
e) granularea substanței medicamentoase și adăugarea substanțelor auxiliare;
217. C. s. Indicați particularitățile procesului tehnologic de preparare a capsulelor gelatinoase

prin ștanțare:
a) formarea unei picături sferice concomitent cu dozarea soluției substanței medicamentoase;
b) formarea capsulelor cu ajutorul a două injectoare concentrice;
c) formarea capsulelor prin scufundarea formelor metalice răcite în masa gelatinoasă;
d) formarea benzilor de gelatină, formarea jumătăților de capsulă cu umplerea concomitentă și
sudarea capsulelor;
e) formarea capsulelor are loc cu ajutorul formelor cilindrice;
218. C. m. Numiți substanțele care pot intra în compoziția masei pentru prepararea capsulelor
gelatinoase:
a) gelatina;
b) amidonul;
c) apa;
d) glicerol;
e) nipagina;
219. C. m. Indicați avantajele capsulelor ca formă medicamentoasă:

a) posibilitatea încapsulării substanțelor colorante;
b) posibilitatea mascării mirosului și a gustului neplacut al medicamentelor;
c) posibilitatea protecției substanței medicamentoase de acțiunea factorilor mediului ambiant;
d) posibilitatea încapsulării soluțiilor apoase a substanțelor medicamentoase;
e) posibilitatea dezvoltării favorabile a microorganismelor;
220. C. m. Selectați din lista nominalizată preparatele care se eliberează în capsule gelatinoase
moi;
a) soluție uleioasă de vitamina A;
b) levomicetina;
c) aevit;
d) ulei de ricin;
e) lincomicina hidroclorid;
221. C. s. Numiți solventul utilizat pentru spălarea capsulelor gelatinoase obținute prin imersie:
a) apa;
b) glicerolul;
c) uleiul de parafina;
d) acetona;
e) alcoolul izopropilic;
222. C. s. Indicați procedeul care se folosește pentru înlăturarea bulelor de aer din masa
gelatinoasă înainte de imersie:
a) filtrarea;
b) centrifugarea;
c) asprirarea aerului cu pompa de vid;
d) decantarea;
e) masa este supusă acțiunii presiunii aerului;
223. C. s. Indicați doza substanțelor medicamentoase în capsule pentru care se determină
omogenitatea dozării:
a) mai mult de 100 mg;
b) 50 mg și mai puțin;
c) 50 mg - 100 mg;
d) 1 mg și mai puțin;
e) până la 100 mg;
224. C. s. Indicați prin ce se deosebește procedeul Colton de metoda Scherer la prepararea

capsulelor prin ștanțare:
a) capsulele sunt umplute numai pe jumatate;
b) lipsa liniei mediane la perimetru;
c) prezența liniei mediane care reprezintă locul de sudare;
d) pentru ștantare se folosesc matrițe sub formă de valțuri;
e) benzile de gelatină se introduc între valțuri în poziție verticală;
225. C. m. Selectați metodele de preparare a capsulelor, bazate pe presarea benzilor de gelatină:

a) metoda imersiei;
b) metoda picurării;
c) metoda ștanțării;
d) metoda scufundării;
e) metoda cu matrițe rotative;
226. C. m. Indicați clasificarea emplastrelor în funcție de modul de acțiune:

a) epidermice;
b) endermatice;
c) de plumb;
d) cauciucate;
e) diadermatice;
227. C. m. Indicați grupele de substanțe auxiliare care se conțin în masele pentru emplastre:
a) plastifianți;
b) glisanți;
c) substanțe aderente;
d) substanțe care îmbunatățesc proprietățile reologice;
e) substanțe care neutralizează acizii rășinoși;
228. C. s. Numiți materia primă pentru fabricarea emplastrului simplu de plumb:

a) ulei de floarea soarelui, cauciuc, oxid de plumb;
b) benzen, lanolină, oxid de plumb, oxid de zinc;
c) lanolină, colofoniu, oxid de plumb;
d) ulei de floarea soarelui, grăsime de porc, oxid de plumb, apă;
e) benzen, cauciuc, oxid de plumb;
229. C. m. Numiți exemple de emplastre lichide (cleiuri dermatologice):

a) colodiu elastic;
b) cerigelul;
c) furaplastul cu perclorvinil;
d) cleolul;
e) emplastru cu extract de ardei;
230. C. m. Numiți exemple de emplastre obișnuite (simple):

a) emplastru simplu de plumb;
b) emplastru cu epilină;
c) emplastru de plumb compus;
d) emplastru cu acrihină;
e) emplastrul cu extract de ardei;
231. C. s. Selectați compoziția corectă a emplastrului adeziv elastic extern:

a) cauciuc, colofoniu, lanolină, parafină lichidă, fenil - naftilamină, benzină, sulf;
b) cauciuc, zinc oxid, lanolină, parafina lichidă, fenil - naftilamină, benzină;
c) colofoniu, oxid de zinc, lanolină, parafină lichidă, acid salicilic, fenil - naftilamină;
d) cauciuc, colofoniu, oxid de zinc, fenil - naftilamină;
e) cauciuc, colofoniu, benzină, oxid de zinc, lanolină, ceară, fenil - naftilamină;
232. C. m. Numiți substanțele capabile să formeze filme elastice în compoziția emplastrelor

lichide:
a) colodiu;
b) colofoniu;
c) polimetacrilați;
d) etilceluloza;
e) polietilenglicol;
233. C. m. Numiți fazele procesului tehnologic de fabricare a sinapismelor:

a) presarea semințelor;
b) degresarea semințelor presate;
c) hidroliza macuhului obținut;
d) prepararea masei de muștar;
e) întinderea masei pe banda de hârtie;
234. C. m. Numiți compușii care asigură efectul terapeutic al sinapismelor:

a) sinigrina;
b) alilizotoicianat;
c) emulsina;
d) uleiul gras;
e) mirosina;
235. C. s. Indicați la ce tip de emplastre se referă sinapismele:

a) de plumb;
b) rășinoase;
c) cerate;
d) cauciucate;
e) lichide;
236. C. s. Indicați temperatura apei în care se cufundă sinapismele înainte de aplicare:

a) + 20°C;
b) + 30°C;
c) + 37°C;
d) + 25°C;
e) +45°C;
237. C. m. Indicați condițiile și termenul de păstrare ale sinapismelor:

a) la rece;
b) la loc uscat;
c) în loc ferit de lumină;
d) timp de 8 luni;
e) timp de 1 an;
238. C. m. Numiți acțiunile farmacoteraputice ale cataplasmelor, datorită cărora acestea se

folosesc în răceli, artroze și afecțiuni reumatismale:
a) antihistaminice;
b) analgezice;
c) rubefiante;
d) calmante;
e) hipermiante;
239. C. s. Numiți produsul intermediar care se formează la fierberea emplastrului simplu de

plumb:
a) săpunul de plumb;
b) glicerolul;
c) sulfatul de plumb;
d) carbonatul de plumb;
e) grăsimi nesapunificate;
240. C. m. Indicați pentru fabricarea căror produse, emplastrul simplu de plumb servește drept
semifabricat:
a) leucoplastului;
b) emplastrului de plumb compus;
c) emplastru cu eplină;
d) emplastrului bactericid;
e) emplastrului cu extract de ardei;
241. C. s. Numiți ce substanță se adaugă în calitate de antioxidant al cauciucului în compoziția

emplastrului adeziv elastic extern:
a) nipagina;
b) nipazol;
c) butiloxianizol;
d) fenil - naftilamina;
e) α - tocoferol;
242. C. s. Numiți ce substanță se adaugă în compoziția leucoplastului pentru a micșora acțiunea

iritantă a colofoniului asupra pielii:
a) oxid de zinc;
b) lanolina anhidră;
c) ceara galbenă;
d) cauciuc;
e) oxid de plumb;
243. C. m. Indicați pentru ce servește benzina la fabricarea emplastrelor cauciucate:

a) dizolvant pentru colofoniu;
b) dizolvant pentru fenil - naftilamină;
c) dizolvant pentru cauciuc;
d) dizolvant pentru zinc oxid;
e) dizolvant pentru ceară;
244. C. m. Numiți substanțele antiseptice care intră în compoziția emplastrului bactericid:

a) dioxidina;
b) furacilina;
c) sintomicina;
d) verde de briliant;
e) furadonina;
245. C. s. Indicați ce reacție are lor la fierberea emplastrului simplu de plumb în prezența apei:
a) oxidare;
b) reducere;
c) esterificare;
d) neutralizare;
e) saponificare;
246. C. s. Selectați afirmația FALSĂ cu referire la supozitoare:

a) conțin doze unitare din una sau mai multe substanțe active;
b) sunt destinate administrării pe cale rectală, vaginală sau uretrală;
c) se pot obține prin presare, topire și turnare;
d) se folosesc exclusiv pentru acțiune locală;
e) se conservă în recipiente bine închise, la cel mult 25°C;
247. C. m. Indicați procedeele de fabricare a supozitoarelor pe cale industrială:

a) imersie;
b) turnare;
c) modelare manuală;
d) presare;
e) dispersare;
248. C. m. Indicați în ce caz se recomandă administrarea pe cale rectală a medicamentelor:

a) în cazul substanțelor care sunt modificate în contact cu sucurile digestive;
b) la copii;
c) în cazul substanțelor care sunt inactivate la nivelul ficatului;
d) în cazul sfincterului relaxat;
e) în cazurile de iritare a mucoasei gastrice;
249. C. m. Numiți dezavantajele untului de cacao ca excipient la prepararea supozitoarelor:

a) existența fenomenului de polimorfism;
b) absența contracției de volum;
c) tendința de râncezire;
d) capacitatea scazută de încorporare a apei;
e) posibilitatea de prelucrare a supozitoarelor prin modelare manuală, presare, topire și turnare în
forme;
250. C. m. Numiți caracteristicile polietilenglicolilor ca excipienți pentru supozitoare:

a) se pretează la prepararea supozitoarelor prin modelare manuală;
b) râncezesc cu usurință;
c) cedează substanțele medicamentoase prin dizolvare;
d) nu prezintă tendință de curgere din cavitățile în care se introduc;
e) sunt higroscopice;
251. C. s. Indicați temperatura de păstrare a supozitoarelor conform farmacopeei;

a) rece (2 - 8°C);
b) loc răcoros (8 -15°C);
c) cel mult 20°C;
d) cel puțin 25°C;
e) orice temperatură;
252. C. s. Numiți preparatul care NU este destinat administrării vaginale;

a) ovule;
b) capsule gelatinoase moi;
c) pesarii;
d) globule;
e) rectiole;
253. C. s. Numiți timpul de deformare completă pentru supozitoare:

a) nu mai puțin de 3 - 4 min;
b) nu mai mult de 3- 4 min;
c) 5 min;
d) 15 min;
e) 30 min;
254. C. m. Indicați substanțele care sunt administrate pe cale rectală pentru acțiune locală;
a) astringente;
b) antiseptice;
c) emoliente;
d) hemostatice;
e) anestezice locale;
255. C. m. Numiți substanțele care se pot încorpora în supozitoare vaginale:

a) antiseptice;
b) antifungice;
c) antipiretice;
d) antihemoragice;
e) anticoncepționale;
256. C. m. Numiți avantajele capsulelor rectale față de supozitoare:

a) sunt mai stabile la temperaturi ridicate;
b) sunt mai comode în administrare, păstrare și transportare;
c) substanța medicamentoasă este absorbită mai rapid;
d) substanța medicamentoasă este absorbită mai încet;
e) procesul tehnologic de fabricare este mult mai simplu;
257. Numiți masa supozitoarele rectale pentru adulți (N2);

a) 1 - 2 g;
b) 1 - 3 g;
c) 2 - 3 g;
d) 2 - 4 g;
e) 3 - 4 g;
258. C. m. Indicați substituienții untului de cacao la prepararea supozitoarelor:

a) masa Estarinum;
b) masa gelatinoasă;
c) lassupol G;
d) masa de glicerină cu stearină;
e) massupol;
259. C. s. Numiți sinonimul rectiolelor:

a) capsule gelatinose rectale;
b) rectotampoane;
c) clisme;
d) microclisme;
e) pesarii;
260. C. m. Indicați acțiunea substanțelor active din componența ovulelor:

a) antiseptică;
b) analgezic - antipiretică;
c) antihemoragică;
d) antihelmintică;
e) anticoncepțională;
261. C. m. Selectați afirmațiile corecte cu referire la supozitoarele obținute prin liofilizare:

a) apa conținută este îndepărtată la temperaturi ridicate;
b) sunt poroase;
c) sunt rezistente;
d) la preparare se folosesc substanțe hidrofile macromoleculare (gelatina, alginați, derivați de
celuloză);
e) este indicată prepararea lor în cazul substanțelor termostabile;
262. C. m. Selectați formele farmaceutice care pot fi folosite pentru administrare vaginală:
a) soluții;
b) unguente;
c) supozitoare;
d) pulberi nedozate;
e) capsule gelatinoase moi;
263. C. s. Indicați masa supozitoarelor rectale pentru copii (N1):

a) 1 - 2 g;
b) 1 - 3 g;
c) 2 - 3 g;
d) 2 - 4 g;
e) 3 - 4 g;
264. C. m. Numiți substanțele la asocierea cărora are loc coborârea punctului de topire al untului
de cacao:
a) cloralhidrat;
b) azotat de argint;
c) acetat de plumb;
d) camfor;
e) fenol;
265. C. m. Selectați afirmațiile corecte cu referire la supozitoarele rectale:

a) are forma cilindrico - conică sau de torpilă;
b) au diametrul bazei de 8 - 10 mm;
c) au lungimea de 20 - 30 mm;
d) au masa de 2 - 3 g pentru adulți;
e) sunt obținute prin dizolvare;
266. C. m. Indicați dispozitivele utilizate pentru omogenizarea emulsiilor în condiții de uzină:

a) omogenizatorul cu două sau trei valțuri;
b) reactorul - omogenizator;
c) moara cu pietre;
d) aparatul cu rotor pulsativ;
e) morile coloidale (prin fricțiune; cu rotor și bile; cu vibrocavitație);
267. C. s. Indicați care din prescripțiile următoare reprezintă paste farmaceutice:

a) amidoclorură de mercur 10,0; vaselină 60,0; lanolină 30,0;
b) kaliu iodid 50,0; tiosulfat de sodiu 1,0; apă purificată 44,0; lanolină anhidră 135,0; excipient
emulsiv 270,0;
c) acid salicilic 2,0; oxid de zinc 25,0; vaselină 48,0;
d) amicazol 5,0; esterul monoetilic al etilenglicolului 4,5; lanolină anhidră 10,0; emulgatorul T-2
20,0; alcool cinamic 0,15; tetraborat de sodiu 1,5; apă purificată 48,85;
e) acid undecilenic 8,0, cupru undicelinat 8,0; esterul paraclorfenilic al glicerolului 4,0;
emulgatorul N 1 7,0; etilceluloză 4,0; apa purificată ad 100,0;
268. C. m. Numiți indicii de calitate conform cărora are loc standardizarea linimentelor:
a) dozarea principiilor active;
b) valoarea pH-ului mediului;
c) gradul de dispersie al fazei solide în suspensii și al picăturilor în emulsii;
d) stabilitatea termică;
e) rezistența la fierbere;
269. C. s. Numiți aparatul care se folosește pentru producerea unguentelor în condiții de uzină:
a) malaxoare cu turbină;
b) aparatul cu rotor pulsativ;
c) moara coloidală;
d) fluierul fluid;
e) emițătorul magnitostrictor;
270. C. s. Numiți care este diapazonul undelor ultrasonore:

a) peste 1010 Hz;
b) de la 16000 până la 1010 Hz;
c) până la 16 Hz;
d) de la 16 până la 16000 Hz;
e) până la 16000 Hz;
271. C. m. Numiți principiile pe care se bazează forfecarea în morile coloidale la producerea

suspensiilor și emulsiilor:
a) triturarea particulelor solide;
b) lovirea;
c) triturarea și lovirea;
d) cavitația;
e) tăierea;
272. C. s. Numiți aparatul care se folosește pentru producerea suspensiilor industriale:

a) fluierul fluid;
b) emițătorul magnitostrictor;
c) moara coloidală cu rotor și bile;
d) malaxorul universal;
e) malaxorul cu turbină;
273. C. m. Numiți exigențele înaintate față de emulsiile și suspensiile parenterale:

a) transparență;
b) sterilitate;
c) incolore;
d) lipsite de impurități mecanice vizibile, omogene;
e) apirogenitate;
274. C. m. Indicați metodele de fabricare a linimentelor care se folosesc în condiții de uzină:

a) amestecarea cu ajutorul malaxoarelor rapide și a aparatului cu rotor pulsativ;
b) micronizarea cu ajutorul infrasunetului;
c) forfecarea în mediu lichid în morile coloidale;
d) micronizarea cu ajutorul ultrasunetului;
e) amestecarea intensivă hipersonoră;
275. C. m. Selectați factorii de care depinde stabilitatea fizică a unei emulsii:

a) diferența de densități dintre faze;
b) vâscozitatea mediului de dispersie;
c) raportul de concentrație al fazelor;
d) diametrul particulelor fazei dispersate;
e) tensiunea interfacială;
276. C. m. Selectați caracteristicile tweenurilor în calitate de emulgatori:

a) reprezintă derivați de polioxietilen ai esterilor grași cu sorbitanul;
b) reprezintă esteri ai acizilor grași cu polietilenglicoli;
c) sunt emulgatori de tip A/U;
d) sunt emulgatori de tip U/A;
e) sunt neionogeni;
277. C. s. Continuați fraza: „Emulsiile parenterale sunt exclusiv emulsii de tipul ...”:
a) A/U;
b) U/A;
c) U/A/V;
d) A/U/A;
e) toate tipurile enumerate;
278. C. m. Selectați substanțele care se adaugă în scop de a asigura stabilitatea microbiologică a

unei emulsii de uz intern:
a) nipagin;
b) nipazol;
c) α - tocoferol;
d) acid benzoic;
e) butilhidroxianisol;
279. C. m. Numiți factorii de care depinde vâscozitatea emulsiilor:

a) vâscozitatea fazei externe;
b) vâscozitatea fazei interne;
c) concentrația fazei disperse;
d) gradul de dispersie;
e) tipul recipientului;
280. C. m. Selectați locul de aplicare a suspensiilor preparate aseptic:
a) plăgi;
b) arsuri;
c) pielea sugarilor;
d) pielea capului;
e) mucoasa oculară;
281. C. m. Selectați afirmațiile adevărate referitoare la suspensiile injectabile:

a) se prepară din substanțe active aduse la gradul de finețe prevăzut în monografia respectivă;
b) în cazul suspensiilor injectabile uleioase se admite o ușoară încălzire, la 37°C, înainte de
administrare;
c) se administrează i/m;
d) se administrează i/v;
e) se pot prepara cu sau fără adaos de agenți de suspendare;
282. C. m. Numiți prin ce se manifestă modul de acțiune al agentilor stabilizanți folosiți la

prepararea suspensiilor:
a) mărirea vâscozității mediului de dispersie;
b) formarea de filme în jurul particulelor de substanță insolubilă;
c) scaderea tensiunii interfaciale solid/lichid;
d) conferirea de sarcini electrice;
e) micșorarea razei particulelor;
283. C. m. Indicați de ce substanțele tensioactive facilitează suspendarea:

a) se absorb la interfața aer - lichid;
b) se absorb la interfața solid - lichid;
c) reduc tensiunea interfacială solid - lichid;
d) măresc tensiunea superficială a lichidului;
e) favorizează umectarea solidului;
284. C. s. Continuați definiția: „Conform farmacopeei FR X pastele sunt unguente - suspensii în

care faza dispersată depășeşte ....”:
a) 10% din masa unguentului
b) 15% din masa unguentului;
c) 20% din masa unguentului;
d) 25% din masa unguentului;
e) 30% din masa unguentului;
285. C. s. Continuați definiția: „Conform FR X cremele sunt unguente - emulsii în care faza
apoasă depaseşte ...”:
a) 5% din masa unguentului;
b) 10% din masa unguentului;
c) 20% din masa unguentului;
d) 30% din masa unguentului;
e) 40% din masa unguentului;
286. C. m. Selectați care din următoarele afirmații referitoare la bazele de unguent grase sunt
adevarate:
a) sunt denumite și baze anhidre lipofile;
b) pot conține grăsimi, uleiuri vegetale și animale, hidrocarburi, siliconi;
c) se pot îndepărta prin spălare cu apă;
d) cele care pot încorpora apa ca fază internă se numesc baze de absorbție;
e) nici una din afirmații nu este corectă;
287. C. m. Selectați care din urmatoarele afirmații referitoare la bazele de unguent hidrosolubile
sunt adevarate:
a) în general nu sunt inerte din punct de vedere fiziologic;
b) se usucă și formează film la locul de aplicare;
c) se îndepărtează ușor prin spălare cu apa;
d) pH - ul poate fi ușor reglat prin tamponare;
e) consistența este influențată considerabil de temperatură;
288. C. m. Indicați în ce cazuri terapeutice sunt indicate bazele de unguent hidrosolubile:

a) bolnavilor cu pielea sensibilă la grăsimi;
b) pielea acoperită cu păr;
c) pielea traumatizată;
d) afecțiuni ale organelor interne;
e) afecțiuni oftalmice;
289. C. m. Selectați componentele din care se obține excipientul emulsiv pentru prepararea
unguentului cu sulf:
a) apa purificată;
b) lanolina;
c) emulgator T - 2;
d) parafina solidă;
e) vaselina;
290. C. s. Numiți care unguent se păstrează la lista A:

a) unguentul cu hidrocortizon acetat 1%;
b) unguentul cu clotrimazol 1%;
c) unguentul cu clorhidrat de pilocarpină 2%;
d) unguentul cu fenilbutazonă 4%;
e) unguentul cu oxid de zinc 10%;
291. C. m. Indicați care dintre urmatoarele afirmații referitoare la unguente sunt adevarate
conform FR X:
a) sunt preparate farmaceutice semisolide;
b) sunt destinate aplicării pe piele sau pe mucoase;
c) se folosesc în scop terapeutic sau de protecție;
d) sunt constituite din excipienți în care se pot încorpora substanțele active;
e) se conservă în recipiente bine închise, la rece;
292. C. m. Indicați care dintre urmatoarele afirmații referitoare la unguentele oftalmice sunt
adevarate conform FR X:
a) sunt preparate farmaceutice semisolide, sterile;
b) sunt destinate aplicării pe mucoasa conjunctivală;
c) nu se prepara în condiții aseptice;
d) la preparare se folosesc în general baze de unguent liposolubile și neiritante pentru mucoasa
conjunctivală;
e) substanțele active se încorporează în baza de unguent sub formă de soluții sau pulberi
micronizate;
293. C. s. Indicați diametrul maxim al particulelor în unguentele-suspensii oftalmice conform FR

X:
a) 25 mcm pentru 90% și 50 mcm pentru 10% din particulele examinate;
b) 50 mcm pentru 90% și 100 mcm pentru 10% din particulele examinate;
c) 50 mcm pentru 90% și 180 mcm pentru 10% din particulele examinate;
d) 25 mcm pentru 75% și 50 mcm pentru 25% din particulele examinate;
e) 50 mcm pentru 75% și 100 mcm pentru 25% din particulele examinate;
294. C. s. Indicați masa maximă a unguentelor oftalmice condiționate în recipiente, conform FR

X:
a) 5 g unguent;
b) 10 g unguent;
c) 15 g unguent;
d) 20 g unguent;
e) 50 g unguent;
295. C. s. Indicați temperatura maximă de conservare a unguentelor oftalmice conform FR X:

a) 8°C;
b) 15°C;
c) 25°C;
d) 40°C;
e) FR X nu face nicio precizare în acest sens;
296. C. s. Indicați aparatul care constă din 2 discuri, așezate orizontal unul deasupra altuia; discul
inferior se rotește, cel superior este imobil și este unit cu pâlnia de alimentare a unguentului:
a) desmembratorul;
b) dezintegratorul;
c) moara coloidală;
d) moara cu discuri;
e) moara cu 3 valțuri;
297. C. m. Indicați ce se întâmplă în cazul dispersării cu ajutorul ultrasunetului:

a) o acțiune hidraulică puternică care duce la turbulență și pulsarea amestecului;
b) crearea alternativă a zonelor de contracție și dilatare a lichidului;
c) crearea bulelor de cavitație în timpul contracției;
d) crearea bulelor de cavitație în timpul dilatării;
e) crearea bulelor de cavitație la interfața dintre faze;
298. C. m. Selectați aparatele care se folosesc pentru dispergarea mecanică în mediu lichid:
a) malaxoare cu elice;
b) aparatul cu rotor pulsativ;
c) malaxoare cu turbină;
d) fluierul fluid;
e) morile cu jet;
299. C. m. Numiți metodele de fabricare a suspensiilor în industria farmaceutică:

a) sedimentare;
b) amestecare intensivă;
c) dispersarea fazei solide în faza lichidă;
d) condensare;
e) dispersarea ultrasonoră;
300. C. s. Indicați consecutivitatea topirii componentelor din compoziția excipientului:

a) în ordinea creșterii temperaturii de topire;
b) în ordinea descreșterii temperaturii de topire;
c) în primul rând se topesc excipienții hidrocarburați, apoi grași;
d) în primul rind se topesc excipienții grași, apoi hidrocarburați;
e) componentele excipientului se dizolvă la încălzire în uleiuri grase sau minerale;
301. C. m. Indicați aparatele care se folosesc în industrie pentru omogenizarea unguentelor:

a) panelul electric pentru topirea bazelor de unguent;
b) emițători magnitostrictori;
c) aparatul cu rotor pulsativ;
d) moara cu pietre;
e) morile cu valțuri;
302. C. m. Numiți cerințele înaintate către excipienții pentru unguente:

a) inofensitate;
b) compatibilitate cu substanțele medicamentoase;
c) transparența;
d) rezistența mecanică;
e) puritate microbiologică;
303. C. m. Selectați dintre urmatoarele unguente produse industrial pe cele care prezintă
unguente - suspensii:
a) cu mercur alb;
b) cu streptocidă;
c) cu camfor;
d) cu oxid de zinc;
e) cu sulf;
304. C. m. Indicați tipurile de ambalaj pentru unguente:
a) tuburi din aluminiu;
b) cutii de carton pergaminate;
c) borcane din sticlă;
d) tuburi din polietilenă;
e) panele din mase plastice cu capac;
305. C. m. Indicați parametrii de apreciere a calității unguentelor:

a) apirogenitatea;
b) valoarea pH-ului;
c) mărimea particulelor în unguentele suspensii;
d) proprietățile reologice;
e) omogenitatea;
306. C. m. Indicați parametrii de apreciere a proprietăților consistente (reologice) ale unguentelor

a) gradul cedării principiilor active;
b) densitatea;
c) vâscozitatea;
d) plasticitatea;
e) penetrația;
307. C. m. Selectați componentele hidrofile ale excipienților pentru unguente:

a) metilceluloza;
b) ulei de piersic;
c) vaselina;
d) polietilenglicolii;
e) polivinilpirolidona;
308. C. m. Selectați componentele lipofile ale excipienților pentru unguente:

a) natriu carboximetilceluloză;
b) uleiurile hidrogenizate;
c) siliconii;
d) parafina;
e) vaselina;
309. C. s. Numiți scopul principal al omogenizării unguentelor:

a) repartizarea uniformă a substanței medicamentoase în excipient;
b) micșorarea dimensiunilor particulelor fazei solide în unguentele suspensii;
c) micșorarea proprietăților reologice ale unguentelor (plasticitatea și penetrația);
d) sporirea disponibilității biologice a substanțelor medicamentoase;
e) pentru realizarea tuturor parametrilor indicați;
310. C. s. Indicați factorul principal, care poate influența efectul terapeutic al unguentelor:
a) tehnologia de fabricare a unguentului;
b) natura excipientului;
c) cantitatea de unguent aplicată pe piele sau mucoase;
d) coeficientul de repartiție a substanței medicamentoase în excipient și prin piele;
e) prezența substanțelor tensioactive;
311. C. s. Numiți în ce caz la fabricarea suspensiilor și emulsiilor, procesul tehnologic prevede

mărunțirea extrafină a fazei dispersate:
a) la obținerea mixturilor;
b) la fabricarea unguentelor oftalmice;
c) la fabricarea linimentelor;
d) la fabricarea suspensiilor și emulsiilor parenterale;
e) la producerea comprimatelor;
312. C. s. Indicați prin ce tehnică se realizează prepararea bazelor grase de unguent conform FR
X:
a) topirea componentelor la 37°C;
b) dispersarea fazei apoase în faza grasă;
c) dispersarea fazei grase în faza apoasă;
d) triturarea la mojar a componentelor;
e) amestecarea până la răcire a componentelor topite și eventual filtrate;
313. C. s. Selectați afirmația FALSĂ cu referire la bazele hidrosolubile:

a) sunt inerte din punct de vedere fiziologic;
b) se usucă și formează film la locul de aplicare;
c) consistența este influențată considerabil de temperatură;
d) pH - ul poate fi ușor reglat prin tamponare;
e) sunt lavabile;

Teste Examene (Cu Raspunsuri)

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Teste Examene (Cu Raspunsuri)

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

1. C. s.

Dați definiția farmacopeică a comprimatelor ca formă farmaceutică:

2. C. m. Clasificați prescripțiile comprimatelor:

3. C. s. Indicați comprimatele pentru uz special:

4. C. s. Selectați comprimatele friabile:

5. C. s. Numiți țara care prima a anunțat despre presarea pulberilor în comprimate:

6. C. s. Numiți țara care prima a oficializat comprimatele ca formă farmaceutică:

7. C. m. Indicați avantajele comprimatelor ca formă farmaceutică:

8. C. m. Indicați dezavantajele comprimatelor ca formă farmaceutică:

9. C. m. Clasificați comprimatele în funcție de prescriere și modul administrării:

10. C. m. Indicați rolurile diluanților în comprimate:

11. C. s. Indicați rolul lianților:

12. C. s. Indicați rolul aromatizanților în fabricarea comprimatelor:

14. C. m. Indicați rolul lubrifianților în comprimate:

15. C. s. Indicați rolul coloranților în fabricarea comprimatelor:

16. C. m. Indicați mecanismele de acțiune ale dezagreganților:

17. C. m. Identificați diluanții utilizați la fabricarea comprimatelor:

18. C. m. Identificați dezagreganții utilizați la fabricarea comprimatelor:

c) amestecul de acid tartric, citric cu hidrocarbonat de sodiu, carbonat de calciu;

19. C. m. Identificați lianții utilizați la fabricarea comprimatelor:

20. C. m. Identificați lubrifianții utilizați la fabricarea comprimatelor:

21. C. m. Identificați coloranții utilizați la fabricarea comprimatelor:

22. C. m. Identificați substanțele ce prolongează efectul terapeutic al comprimatelor:

23. C. m. Identificați substanțele peliculogene:

24. C. m. Selectați proprietățile fizico - chimice ale amestecurilor pulverulente:

25. C. m. Identificați proprietățile tehnologice ale pulberilor:

26. C. m. Specificați componența fracționară optimă comprimării:

27. C. s. Specificați umiditatea pentru majoritatea pulberilor optimă comprimării:

28. C.s. Specificați fluiditatea pulberilor optimă comprimării:

29. C. m. Indicați etapele procesului comprimării:

31. C. m. Selectați fazele mecanismului unirii materialului in faza solida:

32. C. m. Selectați parametrii procesului "sudării la rece" la presare:

33. C. m. Indicați teoriile ce stau la baza comprimării pulberilor:

34. C. m. Selectați factorii de care depinde rezistența mecanică a comprimatelor:

35. C. m. Selectați factorii de care depinde dezagregarea comprimatelor:

36. C. s. Indicați algoritmul producerii comprimatelor prin metoda de granulare umedă:

37. C. s. Indicati algoritmul producerii comprimatelor prin metoda de granulare uscată:

38. C. s. Indicați algoritmul producerii comprimatelor prin metoda de presare directă:

39. C. m. Indicați tipurile de granulare utilizate la producerea comprimatelor:

40. C. m. Indicați particularitățile granulării uscate la producerea comprimatelor:

41. C. m. Indicați aparatele pentru granulare umedă:

42. C. m. Indicați aparatele pentru granulare uscată:

43. C. s. Indicați operațiile tehnologice realizate concomitent la granularea în pat fluidizat:

45. C. m. Selectați parametrii de control la granularea în pat fluidizat:

46. C. m. Numiți piesele principale ale mașinilor contemporane de comprimat:

47. C. m. Indicați detaliile numite și „ pres-instrument” la masinile de comprimat:

48. C. m. Selectați etapele comprimării la mașinile de comprimat cu excentric:

49. C. s. Numiți piesa mașinii de comprimat ce se uzează în primul rând:

50. C. s. Indicați ce se află în mișcare relativă față de matriță la mașinile de comprimat cu

52. C. m. Numiți tipurile de învelișuri pentru comprimate:

53. C. s. Indicați aparatul pentru acoperirea comprimatelor prin drajefiere:

54. C. m. Indicați fazele procesului la acoperirea comprimatelor prin drajefiere:

55. C. s. Indicați metoda de acoperire a comprimatelor propusă de ICSChFH (P.Pașnev):

56. C. s. Indicați metoda propusă de firma "Manesti''de acoperire a comprimatelor:

58. C. m. Indicați tipurile de filme pentru acoperirea comprimatelor:

59. C. m. Numiți filmele hidrosolubile pentru comprimate:

60. C. m. Numiți filmele gastrosolubile pentru comprimate:

61. C. m. Indicați filmele enterosolubile pentru comprimate:

62. C. m. Indicați substanțele care se folosesc în calitate de filme insolubile la fabricarea

63. C. s. Indicați operațiile la acoperirea comprimatelor prin presare:

64. C. s. Indicați operațiile la acoperirea comprimatelor prin drajefiere:

65. C. s. Indicați operațiile la acoperirea comprimatelor în pat fluidizat:

66. C. s. Indicați operațiile la acoperirea comprimatelor cu filme în instalația cu acțiune centrifugă: