Botanica Grile Cu Raspunsuri Sem 1

CELULA
TESTE GRILĂ TIP COMPLEMENT SIMPLU
1. Protoplasma este formată din:

A. vacuom celuar, incluziuni ergastice, aparat Golgi
B. ribozomi, R.E., centru celular, perete celular
C. R.E., ribozomi, aparat Golgi, sistem lizozomat, microcorpi celulari, corpi
paramurali, mitocondrii, plastidom celular, centru celular, nucleu, aparat
locomotor
D. R.E, ribozomi, nucleu, aparat locomotor, corpi paramurali, perete celular
E. vacuom celular, perete celular, incluziuni ergastice
R: C
2. Plastidomul celular este reprezentat de totalitatea:

A. mitocondriilor
B. ribozomilor
C. lizozomilor
D. cromoplastelor
E. plastidelor
R: E
3. Modelul mozaicului fluid a fost elaborat de către:

A. Singer
B. Slantterback
C. Singer şi Nicolson
D. Robertson şi Stoeckemins
E. Harway şi Schmidt
R: C
4. Următoarea afirmaţie este adevărată pentru celulele uninucleate:

A. sunt celule care nu au nucleu
B. se întâlnesc la bacterii şi la alge albastre
C. sunt celule cu un singur nucleu
D. se mai numesc şi polienergide
E. au substanţa nucleară răspândită în toată citoplasma
R: C
5. În funcţie de prezenţa sau de absenţa peretelui celular, celulele sunt:

A. dermoplaste şi gimnoplaste
B. anucleate, uninucleate şi polinucleate
C. eucariote şi procariote
1
D. simple şi complexe
E. anucleate, uninucleate şi polienergide
R: A
6. Care din afirmaţiile de mai jos nu corespund adevărului:

A. hialoplasma se mai numeşte şi matrix celular
B. citoplasma reprezintă constituentul fundamental al celulei
C. celulele eucariote nu prezintă mitocondrii
D. organismele procariote sunt unicelulare
E. celulele eucariote sunt caracteristice algelor verzi, roşii, brune, muşchilor,
plantelor vasculare
R: C
7. Care din următoarele variante sunt adevărate:

A. sinciţiu – vase laticifere
B. plasmalemă – matrice citoplasmatică
C. mişcare de circulaţie – cicloză
D. paraplasmă – protoplasmă
E. carion – nucleol
R: A
8. Din punct de vedere chimic, plasmalema se compune din:

A. lipide şi proteine
B. glucide şi lipide
C. glucide, lipide, steroli, substanţe minerale
D. proteine, glucide, lipide
E. proteine, glucide, lipide, steroli, substanţe minerale
R: E
9. Următoarea afirmaţie referitoare la protoplasmă este adevărată:

A. se mai numeşte şi metaplasmă
B. denumirea de protoplasmă este dată de Hanstein
C. este formată din vacuom celular, incluziuni ergastice şi perete celular
D. se mai numeşte şi paraplasmă
E. reprezintă componenta vie a celulei
R: E
10. Conform modelului mozaicului fluid plasmalema este:
A. bilamelară, alcătuită din două benzi paralele
B. trilamelară, formată din două benzi paralele
C. unilamelară
D. bilamelară, formată din trei benzi paralele
E. trilamelară, alcătuită din trei benzi paralele
R: B
2
11. Pe suprafaţa canaliculelor R.E.G. se găsesc ataşaţi:
A. peroxizomi
B. lizozomi
C. glioxizomi
D. dictiozomi
E. ribozomi
R: E
12. Totalitatea mitocondriilor dintr-o celulă formează:

A. plastidomul celular
B. aparatul Golgi
C. vacuomul
D. condriomul celular
E. reticulul endoplasmatic
R: D
13. Ribozomii sunt constituiţi în principal din:

A. 50% apă, 50% masă uscată
B. 40% apă, 60% masă uscată
C. 60% apă, 40% masă uscată
D. 30% apă, 70% masă uscată
E. 70% apă, 30% masă uscată
R: A
14. Ciclul Lyner se mai numeşte:

A. fosforilare oxidativă
B. ciclul acizilor tricarboxilici
C. sistemul transportor de electroni
D. oxidare terminală
E. lanţ respirator
R: D
15. După natura substanţelor depozitate, leucoplastele se împart în:

A. cromoplaste, oleoplaste
B. cloroplaste, cromoplaste
C. amiloplaste, proteoplaste, cloroplaste
D. oleoplaste, amiloplaste, cloroplaste
E. amiloplaste, proteoplaste, oleoplaste
R: E
16. În funcţie de masa moleculară şi după coeficientul de sedimentare,

ribozomii sunt:
3
A. de 70 S şi 80 S
B. mitoribozomi
C. plastoribozomi
D. de 75 S şi 85 S
E. citoribozomi
R: A
17. Granulele de aleuronă prezintă:

A. doar corpusculi de natură proteică, cristaloizi
B. doar corpusculi de natură anorganică, globoizi
C. doar corpusculi de natură organică, globoizi
D. doar corpusculi de natură proteică, globozi
E. un cristaloid şi unul sau mai mulţi globoizi
R: E
18. Carioteca reprezintă:

A. anvelopa nucleară
B. membrana nucleolului
C. substanţa fundamentală a nucleului
D. membrana R.E.
E. substanţa fundamentală a celulei
R: A
19. Compoziţia chimică a membranelor R.E. conţine:

A. 30% lipide, 70% proteine
B. 70% lipide, 30% proteine
C. 30% lipide, 70% glucide
D. 70% lipide, 30% glucide
E. 99% lipide
R: A
20. După culoarea pigmentului pe care îl conţin, plastidele se grupează în:

A. cloroplaste şi plastide incolore
B. amiloplaste şi cromoplaste
C. plastide colorate şi plastide incolore
D. proteoplaste şi cloroplaste
E. oleoplaste şi proteoplaste
R: C
21. Plastidele incolore se mai numesc:

A. amiloplaste
B. leucoplaste
C. proteoplaste
4
D. oleoplaste
E. cloroplaste
R: B
22. Ribozomii au fost evidentiaţi de către:

A. Robert Hooke
B. George E. Palade
C. Matille
D. Golgi
E. Singer şi Nicolson
R: B
23. Substanţa fundamentală a mitocondriei se numeşte:

A. hialoplasmă
B. enchilemă
C. stromă
D. reticuloplasmă
E. nici o variantă nu este corectă
R: C
24. Plastidele mature sunt reprezentate de:

A. cloroplaste şi plastidele incolore
B. cloroplaste şi cromoplaste
C. doar cromoplaste
D. doar cloroplaste
E. protoplastide
R: B
25. Fosforilarea oxidativă se referă la:

A. oxidarea şi descompunerea glucozei
B. β-oxidarea acizilor graşi
C. oxidarea şi descompunerea aminoacizilor
D. sintetizarea ATP-ului din ADP cu ajutorul fosforului aflat în matrice
E. oxidarea aerobă a hidraţilor de carbon
R: D
26. Membranele R.E. au grosimea de:

A. 50-60 nm
B. 50-60 Å
C. 50-70 Å
D. 70-75 Å
E. 70-75 nm
R: B
5
27. Perioada de viaţă a mitocondriilor este de:
A. 8 zile
B. 5 zile
C. o săptămână
D. 24 de ore
E. 2-3-zile
R: A
28. Cromoplastele sunt:

A. incolore
B. colorate în verde
C. plastide fotosintetizatoare
D. colorate numai în galben
E. inactive în timpul procesului de fotosinteză
R: E
29. Membranele R.E. sunt de natură:

A. proteică
B. lipidică
C. fosfolipidică
D. lipoproteică
R: D
30. Substanţa din interiorul canaliculelor veziculelor R.E. se numeşte:

A. hialoplasmă
B. enchilemă
C. reticuloplasmă
D. citoplasmă
E. variantele B şi C sunt corecte
R: E
31. Unitatea structurală şi funcţională a complexului Golgi este:

A. lizozomul
B. dictiozomul
C. ribozomul
D. peroxizomul
E. glioxizomul
R: B
32. Ribozomii intervin în biosinteza:

A. fosfolipidică
6
B. lipidică
C. glucidică
D. proteică
R: D
33. Din punct de vedere al stadiului de dezvoltare, plastidele se clasifică în:

A. proplastide şi plastide active
B. plastide senescente şi plastide active
C. plastide embrionare, plastide mature şi plastide senescente
D. plastide principale şi secundare
E. plastide juvenile şi plastide bătrâne
R: C
34. Totalitatea incluziunilor inerte se numeşte:

A. aparat vacuolar
B. aparat Golgi
C. condriom celular
D. ergastom
E. tonoplast
R: D
35. Printre modificările secundare ale peretelui celular nu se numără:

A. lichefierea
B. cerificarea
C. hidratarea
D. gelificarea
E. mineralizarea
R: C
36. Alegeţi afirmaţiile adevărate:

A. substanţele pectice pot produce modificări secundare ale peretelui celular
B. substanţele încrustante se depun în profunzimea organelor unor plante
C. lignina are rolul de liant al substanţelor scheletice
D. caloza face parte din categoria substanţelor încrustante
E. substanţele încrustante au rolul de reducere a suprafeţei de transpiraţie
R: E
37. În sucul vacuolar se găsesc:

A. aminoacizi
B. săruri insolubile: oxalat acid de potasiu
C. ioni de Zn
D. săruri solubile: cristale de oxalat de Ca
7
E. nitraţi întâlniţi la muşchi şi ferigi
R: A
38. Alegeţi afirmaţia falsă:

A. fucoidina se poate întâlni şi la algele brune
B. constituentul de bază al substanţelor încrustante este celuloza
C. în pereţii celulari de la ciuperci se pot întâlni xilani şi glucani
D. Phyllophora sp. se utilizează la obţinerea gelozei vegetale
E. murina se găseşte în cantitate mare în peretele rigid al bacteriilor
R: B
39. Alegeţi asociaţia corectă:

A. hemicelulozele – rol structural
B. substanţele pectice – rol de rezervă
C. caloza – rol de liant
D. extensina – rol de înmulţire vegetativă
E. hemicelulozele – rol în conexiunile celulare
R: A
40. Care dintre următoarele afirmaţii este adevărată:

A. maclele apar sub formă de agregate de cristale în tulpina de Begonia sp.
B. nisipul cristalin se întâlneşte la frunzele de ghiocel
C. globoidul reprezintă o incluziune poliedrică formată din proteine
D. cea mai importantă poliglucidă din lumea vegetală este amidonul de rezervă
E. cristalele minerale sunt incluziuni ergastice solide ale plastidelor
R: D
41. Alegeţi afirmaţia adevărată:

A. în celulele foarte tinere vacuolele sunt mari, numeroase
B. celulele din interiorul seminţelor se hidratează progresiv
C. sucul celular din vacuole este un lichid neapos
D. în timp, celula matură ajunge să aibă o singură vacuolă centrală
E. celulele meristematice din vârful vegetativ al organelor plantelor conţin
vacuole pline cu un gel coloidal condensat şi hidrofob
R: D
42. Alegeţi afirmaţia adevărată referitoare la aleuronă:

A. prezintă o mărime maximă de 20-70µ
B. nu se poate întâlni la ricin
C. face parte din sistemul lizozomal
D. are o structură complexă la seminţele de nuc
E. este o substanţă de rezervă de natură glucidică
R: C
8
43. Vacuomul celular este alcătuit din totalitatea:
A. mitocondriilor
B. cloroplastelor
C. ribozomilor
D. plastidelor
E. vacuolelor
R: E
44. Care dintre următoarele afirmaţii referitoare la inulină este falsă:

A. se prezintă sub formă de sferocristale radiale
B. se întâlneşte mai ales la speciile din fam. Asteraceae
C. se poate depune în colţurile celulei
D. se poate întâlni şi la specii din fam. Liliaceae
E. este un glucozid flavonic ce se întâlneşte în parenchimul de depozitare din
rădăcinile unor plante
R: E
45. Antocianii:
A. sunt glucozizi flavonici ce dau culoarea galbenă petalelor de lăcrămioară
B. în mediu acid colorează sucul celular în violet
C. se găsesc în rădăcina de sfeclă roşie
D. sunt glucozizi fenolici ce dau culoarea albă la ghiocel
E. sunt incluzini ergastice solide ce pigmentează în mod diferit sucul celular
din vacuole în funcţie de Ph
R: C
46. Picăturile lipidice:

A. se găsesc în cantităţi mari în cariopsele poaceelor
B. sunt incluziuni ergastice lipidice lichide
C. sunt în cantitate mică la fructele speciei Juglans regia
D. sunt în procent de 30-50% la Arachys hipogea
E. apar la microscop sub formă de corpusculi sferici, viu coloraţi
R: B
47. Alegeţi afirmaţiile false referitoare la formaţiunile figurate ale celulei:

A. sunt produşi finali ai activităţii protoplastului
B. se pot acumula în citoplasmă
C. totalitatea lor formează ergastomul
D. reprezintă produşi de excreţie ce servesc ca materii de rezervă
E. pot fi conţinute în vacuole
R: D
9
48. Dintre incluziunile ergastice lichide nu fac parte:
A. uleiurile volatile
B. antocianii
C. aleurona
D. oleiorezinele
E. inulina
R: C
CELULA TESTE GRILĂ TIP COMPLEMENT MULTIPLU
1.Alegeţi răspunsurile corecte:

A. microtubulii sunt structuri permanente la cili şi flageli şi efemere la fusul de
diviziune
B. citoscheletul intracelular menţine forma celulei
C. hialoplasma este sediul principalelor reacţii metabolice de sinteză şi de
descompunere a unor substanţe
D. mişcarea de alunecare a citoplasmei este o mişcare ordonată
E. trecerea citoplasmei de la sol la gel şi invers nu este influenţată de
temperatură şi de Ph
R: A,B,C
2. Identificaţi asociaţiile corecte:

A. celule anucleate – bacterii şi alge albastre
B. idioblaste – celule în forma literei T din mezofilul frunzei de ceai
C. citoplasma – componentă a protoplasmei
D. mişcare de alunecare – cicloză
E. flagelina – substanţă citoplasmatică
R: A,B,C
3. Conform modelului mozaicului fluid:

A. plasmalema este trilamelară, formată din două benzi paralele
B. partea centrală este formată din glucide
C. plasmalema este bilamelară
D. partea centrală este alcătuită dintr-o pătură dublă de fosfolipide
E. dublul strat lipidic are o stare fluidă
R: A,D,E
4. Următoarele afirmaţii sunt valabile pentru steroli:

A. sunt molecule apolare asociate fosfogliceridelor
B. se găsesc la toate tipurile de celule
C. reprezintă 2/3 din greutatea totală a plasmalemei
D. cei mai frecvenţi sunt lanosterolul, fucosterolul, ergosterolul
10
E. reprezintă 1/3 din greutatea totală a plasmalemei
R: A,D
5. Microscopul cu voltaj înalt arată că hialoplasma prezintă:

A. o reţea tridimensională şi neregulată de microfilamente lungi de polipeptide
B. o structură trilamelară formată din două benzi paralele
C. o reţea în ochiurile căreia se află apă şi substanţe organice
D. o biomembrană dinamică ce delimitează citoplasma de interiorul celulei
E. un strat biomolecular de fosfoaminolipide
R: A,C
6. Citoscheletul intracelular:
A. reprezintă infrastructura celulei vii cu rol în menţinerea formei şi în
mişcările protoplasmatice
B. este reprezentată doar de microtubuli
C. componentele sale sunt lipsite de membrană proprie
D. este reprezentată de microtubuli şi de microfilamente
E. este reprezentată doar de microfilamente
R: A,C,D
7. Celulele uninucleate se caracterizează prin prezenţa:

A. unui singur nucleu
B. mai multor nuclee
C. substanţei nucleare răspândită în toată citoplasma
D. la majoritatea organismelor vii cu organizare simplă
E. lipsei nucleului
R: A,D
8. Microtubulii sunt:
A. filamente cilindrice cu lungimea de 10.000 nm fiecare şi diameterul de 23-
25 nm
B. formaţi din fibrile de actină şi miozină
C. grupaţi în fascicule lungi de până la 1µ şi cu diametrul de 8-10 nm
D. orientaţi în direcţia de creştere în lungime a celulei
E. structuri permanente la cili şi flageli şi efemere la fusul de diviziune
R: A,D,E
9. Mişcarea amiboidă:
A. este asemănătoare mişcării browniene
B. este specifică gimnoplastelor
C. caracterizează începutul şi sfârşitul dinezei
D. se întâlneşte la Elodea canadensis
11
E. se caracterizează prin faptul că hialoplasma se deplasează cu ajutorul
pseudopodelor, cililor sau a flagelilor
R: B,E
10. Din punct de vedere chimic, hialoplasma este constituită din:

A. 70-75% apă
B. 90-95% apă
C. 25-30% substanţe organice
D. 10-50% substanţe organice
E. 25-30% substanţe anorganice
R: A,C
11. Celulele eucariote, spre deosebire de cele procariote prezintă:

A. numai diviziune simplă (amitoză)
B. un singur cromozom de formă circulară
C. un nucleu bine individualizat, cu aparat mitotic şi meiotic
D. mitocondrii, aparat Golgi, plastide
E. numeroşi cromozomi
R: C,D,E
12. Alegeţi afirmaţiile false despre plasmodii:

A. se întâlnesc la Botrydium granulatum
B. rezultă din fuzionarea a două mixamibe uninucleate
C. provin din unirea mai multor celule uninucleate
D. constituie corpul mixomicetelor
E. sunt reprezentate de vasele laticifere
R: A,C,E
13. Următoarele afirmaţii sunt adevărate, cu excepţia:

A. denumirea de celulă a fost dată de Robert Hooke
B. paraplasma cuprinde vacuomul celular, incluziunile ergastice şi peretele
celular
C. condriomul celular este reprezentat de totalitatea cromoplastelor
D. celulele eucariote sunt caracteristice atât algelor verzi, roşii, brune,
muşchilor cât şi plantelor vasculare
E. gimnoplastele sunt celule cu perete celular celulozopectic
R: C,E
14. Substanţele minerale ale plasmalemei sunt reprezentate:

A. doar de apă
B. numai de ionii metalici de K+, Na+
C. numai de ionii metalici de Ca2+, K+
D. de apă (30% din greutatea totală)
12
E. de ionii metalici de K+, Na+, Ca2+, Mg2+
R: D,E
15. Componentele paraplasmei sunt:

A. aparatul Golgi
B. vacuomul celular
C. incluziunile ergastice
D. condriomul
E. peretele celular
R: B,C,E
16. Caracteristicile celulei sunt:

A. capacitate de autoreglare, autoconservare, autoreproducere
B. sistem biologic deschis, dinamic
C. capacitate de autoreglare
D. sistem biologic închis
E. capacitate de autoconservare
R: A,B,C,E
17. În funcţie de prezenţa şi de numărul nucleelor celulele pot fi:

A. anucleate, uninucleate, polienergide
B. dermoplaste, gimnoplaste
C. anucleate, polinucleate
D. uninucleate, polienergide
E. anucleate, uninucleate, polinucleate
R: A,E
18. Identificaţi răspunsurile corecte:

A. în compoziţia chimică a plasmalemei, proteinele reprezintă 1/3 din
greutatea totală
B. sterolii sunt molecule apolare asociate fosfogliceridelor
C. Nicolson a elaborat “Modelul mozaicului fluid”
D. grosimea unei membrane plasmatice variază între 50-75Å
E. starea de sol a hialoplasmei se mai numeşte şi plasmagel
R: A,B
19. Identificaţi variantele corecte:

A. plasmalema – biomembrană dinamică
B. lipide – constituente dominante, ocupă 2/3 din greutatea totală a
plasmalemei
C. hialoplasma – substanţă fundamentală a celulei
D. mişcarea de rotaţie – efectuată într-un singur sens
E. celule uninucleate – polienergide
13
R: A,B,C,D
20. Caracteristicile celulelor parenchimatice sunt următoarele:

A. au lungimea cu mult mai mare decât lăţimea
B. prezintă pereţii îngroşaţi
C. au peretele celular subţire
D. ambele diametre sunt aproximativ egale
E. sunt celule izolate, înglobate într-un ţesut cu celule uniforme
R: C,D
21. Identificaţi greşelile:

A. metaplasma – protoplasma
B. condriom – totalitatea mitocondriilor
C. aparat Golgi – totalitatea ribozomilor
D. cloroplaste – plastide incolore
E. carion – nucleu
R: A,C,D
22. Plastidomul celular este format din totalitatea:

A. plastidelor
B. ribozomilor
C. lizozomilor
D. vacuolelor
E. cromoplastelor, cloroplastelor, leucoplastelor
R: A,E

A. denumirea de celulă a fost dată de Robert Hooke
B. celula reprezintă unitatea morfologică şi funcţională a tuturor organismelor
vegetale, neîntâlnită la animale
C. celula este un sistem biologic închis, dinamic
D. denumirea de protoplasmă este dată de Mohl (1840)
E. paraplasma şi metaplasma sunt componente diferite ale celulei
R: B,C,E
24. Proteinele existente în compoziţia chimică a plasmalemei prezintă

următoarele caracteristici:
A. reprezintă 2/3 din greutatea totală a plasmalemei
B. sunt de tip globular
C. sunt reprezentate prin proteine structurale, enzime, receptori proteici
D. reprezintă 1/3 din greutatea totală a plasmalemei
E. formează cu glucidele complexe glicolipidice
R: B,C,D
14
25. Dimensiunile celulelor sunt influenţate de următorii factori:
A. condiţiile de mediu
B. dimensiunea nucleului
C. prezenţa mitocondriilor
D. funcţia pe care o îndeplinesc
E. diviziunea celulară
R: A,D

A. R.E. reprezintă sistemul circulator al celulei
B. membranele R.E. sunt de natură lipoproteică
C. reticulul endoplasmatic neted se mai numeşte şi reticul endoplasmatic rugos
D. R.E.N. intervine în procesul de sinteză a proteinelor
E. cea mai importantă funcţie a R.E. este cea de sistem transportor intra şi
intercelular al unor enzime, ATP, metaboliţi dar şi a unor substanţe care nu
mai sunt necesare
R: C,D
27. Fiecare ribozom este alcătuit din:

A. 3 subunităţi identice, ovoidale
B. 2 subunităţi identice, sferice
C. 2 subunităţi, una mai mică, asimetrică şi una mai mare, simetrică
D. 2 subunităţi, una mai mică, simetrică sau asimetrică şi una mai mare
hemisferică, asimetrică
E. 2 subunităţi (mică şi mare) care se separă la concentraţii scăzute de Mg 2+ şi
se asociază formând dimeri la concentraţii mari de Mg2+
R: D,E
28. Următoarele afirmaţii sunt adevărate despre mitocondrii:

A. sunt prezente atât în celulele animale cât şi în cele vegetale, lipsind la
celulele procariote
B. ansamblul mitocondriilor dintr-o celulă formează plastidomul celular
C. mitocondriile sunt considerate centrul respirator al celulei
D. mitocondriile au o perioadă de viaţă de numai 8 zile
E. s-a calculat că 42% din volumul citoplasmei este ocupat de mitocondrii
R: A,C,D
29. După natura substanţelor depozitate, plastidele incolore se împart în:

A. amiloplaste
B. proteoplaste
C. oleoplaste
D. cromoplaste
15
E. cloroplaste
R: A,B,C
30. Protoplastidele se mai numesc şi plastide:

A. active
B. senescente
C. juvenile
D. embrionare
E. mature
R: C,D
31. Caracteristicile cloroplastelor sunt:

A. conţinut de pigmenţi clorofilieni de culoare verde
B. implicare directă în procesul de fotosinteză
C. capabile de roluri ecologice
D. conţinut de pigmenţi carotenoizi
E. la alge se numesc cromatofori
R: A,B,E
32. Amiloplastele sunt prezente, în special, în:

A. celulele parenchimatice ale organelor subterane de depozitare
B. fructe
C. endospermul seminţelor
D. frunze
E. flori şi inflorescenţe
R: A,C
33. Caracteristicile anvelopei nucleare:

A. este străbătută de pori
B. prezintă o membrană dublă (internă şi externă)
C. fiecare membrană a anvelopei nucleare are o structură bilamelară şi o
grosime de cca 7nm
D. membrana externă nu prezintă ribozomi
E. atât membrana internă cât şi cea externă prezintă structură trilamelară
R: A,B,E
34. Cromatina:
A. este componenta esenţială a citoplasmei
B. prezintă un conţinut ridicat în ARN
C. este componenta esenţială a nucleoplasmei
D. are un conţinut ridicat în ADN
E. defineşte, de fapt, forma de existenţă interfazică a materialului genetic
R: C,D,E
16
35. Nucleolul:
A. este o componentă nucleară
B. este un corpuscul mai puţin refringent decât carioplasma
C. conţine o cantitate mai mare de substanţă uscată decât carioplasma
D. este un corpuscul dens şi mai refringent decât carioplasma
E. prezintă o membrană proprie
R: A,C,D
36. Nucleolonema:
A. este predominantă în structura nucleolului
B. corespunde cromatinei asociate nucleului numită cromatină perinucleolară
C. este o componentă structurală a nucleolului
D. formează o reţea în zona centrală a nucleolului
E. este alcătuită din fibre de origine cromozomială
R: C,D,E
37. Următoarele afirmaţii sunt adevărate cu excepţia:

A. nucleolul prezintă o membrană proprie
B. cromatina este componenta esenţială a nucleoplasmei
C. carioteca reprezintă membrana nucleolului
D. amiloplastele conţin pigmenţi carotenoizi
E. cyclul Lynen implică oxidarea şi descompunerea glucozei
R: A,C,D,E
38. Rolurile R.E.N.:

A. intervine în procesul de sinteză a proteinelor
B. intervine în procesul de sinteză a fosfolipidelor
C. participă la transportul intra şi intercelular
D. participă la procesul de citodiereză
E. intervine în procesul de sinteză a sterolilor
R: B,E
39. Ribosomii se mai numesc:

A. granulele lui Palade
B. uzinele energetice ale celulei
C. granule ribonucleoproteice
D. charosomi
E. vezicule Golgiene
R: A,C
40. În celula vegetală, ribozomii sunt localizaţi în:

A. citoplasmă (mitoribozomi)
17
B. mitocondrii (mitoribozomi)
C. nucleu
D. plastide (citoribozomi)
E. citoplasmă (citoribozomi), plastide (plastoribozomi)
R: B,C,E
41. Aparatul Golgi:

A. este prezent atât în celulele procariote cât şi la eucite
B. lipseşte din celulele procariote
C. este localizat în special în citoplasma din jurul nucleului
D. are ca unitate structurală şi morfologică peroxizomul
E. nu este vizibil la microscopul fotonic
R: B,C
42. Lisosomii:
A. au fost descoperiţi mai întâi la celulele animale
B. nu sunt prezenţi în celulele vegetale
C. sunt prezenţi şi în celulele vegetale şi se numesc fitolisosomi
D. au activitate citocromoxidazică
E. prezintă un bogat echipament enzimatic digestiv
R: A,C,E
43. Fitolisosomii pot fi:

A. primari
B. secundari
C. sferosomi
D. peroxizomi
E. terţiari
R: A,B
44. Oxizomii:
A. sunt prezenţi pe suprafaţa cristelor mitocondriale cât şi pe cea a membranei
interne mitocondriale
B. prezintă 2 componente: soclu şi cap
C. intervin în transferul electronilor din procesul de fosforilare oxidativă
D. prezintă soclu (bază), col şi cap
E. se găsesc la nivelul R.E.G.
R: A,C,D
45. Tilacoidele granale:

A. au aspect de vezicule aplatizate sau de discuri granale
B. se formează numai la lumină şi se mai numesc lamele stromatice
C. se mai numesc discuri granale
18
D. sunt suprapuse, paralele între ele, asociate câte 2-8 într-un teanc, formând
grana
E. pe suprafaţa lor se găsesc cuantozomii
R: A,C,D,E
46. Cuantozomii sunt alcătuiţi din:

A. clorofiliă a
B. clorofilă b
C. cromozomi
D. ficobiline
E. carotenoide
R: A,B,D,E
47. Alegeţi afirmaţiile false referitoare la incluziunile ergastice:

A. se pot acumula numai în vacuolele celulelor
B. se pot găsi dizolvate sau insolubile
C. totalitatea lor formează ergastomul
D. reprezintă produşi de excreţie ce vor fi utilizaţi din nou de către celulă
E. sunt denumite şi formaţiunile figurate ale celulei
R: A,D
48. Care dintre următoarele afirmaţii referitoare la aleuronă sunt false:

A. conţine un corp mic, sferic numit globoid format din proteine
B. reprezintă o incluziune ergastică lichidă a citoplasmei
C. prezintă la exterior o membrană de 10-60µ
D. este o substanţă de rezervă de natură proteică
E. este formată dintr-un globoid şi un cristaloid
R: A,B,C
49. Rafidele se pot întâlni la:

A. tulpina de lintiţă
B. tulpina de Solanum tuberosum
C. frunzele de Begonia sp.
D. Aptenia cordifolia
E. rădăcina de Aloe sp.
R: A,D
50. Alegeţi afirmaţiile adevărate referitoare la biogeneza peretelui celular:

A. la formarea peretelui primar iau parte diverticule ale R.E., vezicule golgiene
şi microtubuli
B. în regiunea ecuatorială a fragmoplastului se acumulează vezicule
C. fragmosomii sunt bogaţi în substanţe pectice
D. lamela mijlocie poate fi distrusă experimental cu acizi, baze, alcooli
19
E. spre sfârşitul telofazei are loc diferenţierea fragmoplastului
R: A,B,C,E
51. Inulina:
A. se întâlneşte mai ales la speciile din fam. Lauraceae
B. este un polizaharid
C. poate precipita prin adăugare de acizi
D. este o incluziune ergastică solidă
E. este un fructozan întâlnit în parenchimul de depozitare al unor plante
R: B,E
52. Printre rolurile aparatului vacuolar se numără:

A. realizarea circulaţiei din interiorul unei celule
B. participarea la procesul de fotosinteză
C. înmagazinarea unor substanţe de rezervă
D. participarea la diviziunea celulară
E. participarea activă la schimburile de apă dintre celulă şi mediul extern
R: C,E
53. Referitor la picăturile lipidice, sunt adevărate afirmaţiile:

A. se pot întâlni în celulele muşchilor hepatici
B. sunt incluziuni ergastice lipidice solide
C. apar la microscop sub formă de corpusculi ovoizi, incolori
D. se găsesc în cantităţi importante în cariopsele de porumb
E. sunt conţinute în procent de 75% la specia Arachys hipogea
R: A,E
54. Maclele pot să apară în:

A. tulpina de Opuntia sp.
B. frunza de Aloe sp.
C. peţiolul frunzei de Begonia sp.
D. cotiledoanele de Cercis canadensis
E. frunzele de Atropa belladona
R: A,C,D
55. Substanţele încrustante:

A. au rol de apărare
B. sunt reprezentate de suberină, cutină, lignină, celuloză, etc.
C. se depun la suprafaţa organelor unor plante
D. nu pot produce modificări secundare ale peretelui celular
E. se găsesc în citoplasma majorităţii celulelor vegetale
R: A,C
56. Care dintre următoarele roluri aparţin peretelui celular:
20
A. depozitarea unor materii de rezervă
B. asigurarea individualităţii celulei
C. susţinerea plantei
D. participarea la diviziunea celulară
E. realizarea integrităţii fiziologice a organismelor unicelulare
R: A,B,C
57. Alegeţi afirmaţiile false:

A. chitina se întâlneşte la majoritatea ciupercilor
B. lignina variază cantitativ între 1-6% în structura peretelui celular
C. caloza obturează vasele lemnoase în sezonul rece
D. lipidele intră în alcătuirea cutinei, ligninei şi a cerii vegetale
E. proteinele nu pot realiza biosinteza la nivelul peretelui celular
R: C,D,E
58. Din categoria incluziunilor ergastice lichide fac parte:

A. aleurona
B. uleiurile volatile
C. inulina
D. amidonul
E. antocianii
R: B,C,E
59. Celulele foarte tinere au vacuolele:

A. mici
B. mari
C. în număr redus
D. numeroase
E. în formă de bastonaş
R: A,D,E
60. Punctuaţiunile simple:

A. se pot întâlni la Clematis vitalba
B. sunt nişte canalicule simple sau ramificate
C. sunt des întâlnite la gimnosperme
D. au formă circulară sau lenticulară
E. se găsesc în ţesutul parenchimatic
R: A,B,D,E

A. celuloza rezultă prin polimerizarea glucozei
B. matrixul peretelui celular este format din substanţe anizotrope
C. hemiceluloza face parte din matrixul peretelui celular
21
D. în fibrele de bumbac se găseşte celuloză în proporţie de 80%
E. celuloza este insolubilă în apă
R: A,C,E
62. Antocianii:
A. se găsesc în petalele de mac
B. în mediu acid colorează sucul vacuolar în roşu
C. sunt incluziuni ergastice lichide ale plastidelor
D. dau culoarea galbenă de la narcisă
E. în mediu acid colorează sucul vacuolar în violet
R: A,B

A. în celula matură se găsesc mai multe vacuole mari
B. tonoplastul are rolul de a menţine presiunea osmotică a celulei
C. în vacuolele celulelor foarte tinere se găseşte un gel coloidal condensat
D. vacuolele reprezintă un sistem de cavităţi dilatate ale ribozomilor
E. lichidul din vacuole este un suc celular hidrofob
R: B,C
64. Lamela mijlocie:

A. este comună ambelor celule
B. este bogată în proteine
C. realizează legătura celulelor într-un ţesut
D. nu împiedică celula să crească
E. se lignifică destul de des, mai ales în cazul bulbilor
R: A,C,D
65. Care dintre următoarele afirmaţii referitoare la amidon sunt adevărate:

A. este o incluziune ergastică solidă a plastidelor
B. se prezintă ca o pulbere fină, galbenă în cazul amidonului izolat din plante
C. se poate întâlni la Solanum tuberosum
D. este prezent în toate organele corpului plantelor
E. este cea mai importantă poliglucidă din lumea vegetală
R: A,C,D,E
66. În sucul vacuolar se pot acumula:

A. glucide
B. fosfaţi doar la algele brune
C. ioni de K+ şi Cl- la poacee
D. oxalat de Ca
E. nitraţi la Urticaceae
R: A,C,D,E
22
67. Druzele alcătuite din cristale ce apar sub formă de agregate se mai
numesc:
A. globoizi
B. ursime
C. nisip cristalin
D. cristaloizi
E. macle
R: B,E
68. Peretele primar:

A. prezintă şi o creştere în grosime la celulele colenchimatice
B. este format din celuloză, pectine, proteine, lipide, glucide, etc.
C. are ca substanţă de bază celuloza ce alcătuieşte substanţa fundamentală
D. are o structură densă la celulele mature
E. este subţire în perioada de creştere a celulei vegetale
R: A,D,E

A. apa reprezintă 70% din peretele celular
B. algele brune sunt utilizate la obţinerea gelozei vegetale
C. chitina se întâlneşte în peretele celular de la ciuperci
D. alginaţii de Ca şi Mg se întâlnesc la algele brune
E. murina se găseşte în peretele celular al unor ciuperci
R: C,D
70. Nisipul cristalin din vacuolele celulelor vegetale se poate întâlni la:
A. Galanthus nivalis
B. Sambucus nigra
C. Solanum tuberosum
D. Atropa belladona
E. Begonia s.
R: B,C,D
DIVIZIUNEA CELULEI
1. Împerecherea cromozomilor omologi este totală în:

A. diachineză
B. diploten
C. pachiten
D. zigoten
E. leptoten
23
R: C
2. Care din următoarele stadii nu aparţine profazei:

A. diploten
B. zigoten
C. diachineză
D. citochineză
E. pachiten
R: D
3. În metafaza mitozei:
A. se dezorganizează membrana nucleară
B. se formează mixoplasma
C. începe formarea fusului de diviziune
D. se individualizează cromozomii
E. este cea mai scurtă fază a mitozei
R: E
4. La sfârşitul metafazei:
A. se produce clivarea centromerului în doi centromeri fii
B. se dezorganizează fusul de diviziune
C. are loc citodiereza
D. cromozomii se despiralizează complet
E. se formează nucleolii
R: A
5. Telofaza mitozei se caracterizează prin:

A. separarea completă a cromatidelor surori
B. spiralizarea la maximum a cromozomilor
C. deplasarea cromozomilor spre partea centrală
D. despiralizarea completă a cromozomilor
E. dezorganizarea completă a membranei nucleare
R: D
6. Citodiereza:
A. se desfăşoară la sfârşitul telofazei mitotice
B. nu se întâlneşte în meioză
C. reprezintă diviziunea nucleului în doi nuclei fii
D. constă în deplasarea cromozomilor spre poli
E. se mai numeşte şi cariochineză
R: A
7. Diviziunea reducţională:
24
A. este formată din două diviziuni care se succed
B. transformă o celulă haploidă în două celule diploide
C. transformă celula mamă 2n în 4 celule 2n
D. nu are interfază
E. cuprinde meioza I şi mitoza
R: A
8. Crossing-overul se întâlneşte:
A. în diviziunea ecvaţională
B. la începutul profazei mitotice
C. la sfîrşitul meiozei I
D. în profaza I
E. în interfază
R: D
9. În telofaza meiozei II:

A. are loc dezorganizarea completă a fusului de diviziune
B. are loc dezorganizarea completă a nucleolilor
C. se formează 4 celule fiice diploide
D. are loc separarea cromatidelor surori
E. are loc dispariţia învelişului nuclear
R: C
10. Meioza II:

A. se desfăşoară ca o meioză obişnuită
B. se desfăşoară ca o mitoză obişnuită
C. se mai numeşte şi diviziune reducţională
D. se finalizează cu formarea a 4 celule diploide
E. nu se întâlneşte la plante
R:B
11. În metafaza II a meiozei:

A. se dezorganizează nucleolul
B. se dezorganizează fusul de diviziune
C. apare învelişul nuclear
D. se separă cele două cromatide
E. are loc citodiereza
R: D
12. Alegeţi asociaţiile corecte:
A. mitoza – cariochineza allotipică
B. amitoza – mitoza intermediară
C. meioza – cariochineza allotipică
D. haplomitoza – diviziunea directă
25
E. mitoza – diviziunea directă
R: C
13. Înmugurirea se întâlneşte la:

A. alge
B. muşchi
C. licheni
D. drojdii
E. ciuperci
R: D
14. Amitoza se întâlneşte la următoarele specii, cu excepţia:

A. unelor flagelate
B. algelor Characeae
C. celulelor bătrâne ale măduvei la unele plante superioare
D. algelor albastre-verzi
E. lichenilor
R: E
15. Sciziparitatea reprezintă:

A. mitoza la plantele superioare
B. amitoza la bacterii
C. haplomitoza
D. meioza
E. amitoza la algele albastre
R: B

A. metafaza I – cromozomi monocromatidici
B. anafaza II – cromozomi bicromatidici
C. metafaza II – cromozomi bivalenţi
D. telofaza I – cromozomi monocromatidici
E. metafaza I – cromozomi bivalenţi
R: E
17. Interfaza are caracteristic:

A. apariţia fusului de diviziune
B. cromozomii spiralizaţi la maximum
C. migrarea cromatidelor
D. cromozomii aproape complet despiralizaţi
E. individualizarea cromozomilor
R: D
26
18. Care dintre următoarele afirmaţii sunt adevărate?
A. pachitenul se întâlneşte în metafaza I
B. în anafaza I cromozomii sunt monocromatidici recombinaţi
C. tetrada cromozomială se formează în zigoten
D. în metafaza I cromozomii sunt bivalenţi, recombinaţi
E. telofaza I se încheie cu formarea celor doi nuclei fii, cu acelaşi număr de
cromozomi ca celula-mamă
R: D
19. Diviziunea cariochinetică cuprinde:

A. amitoza şi mitoza
B. meioza şi haplomitoza
C. mitoza şi diviziunea reducţională
D. meioza şi diviziunea intermediară
E. doar mitoza
R: C
20. Alegeţi afirmaţiile corecte referitoare la meioză:

A. prezintă cinci etape
B. are loc în celulele reproducătoare (somatice) ale plantelor
C. are doua etape – divizunea heterotipică şi cea homeotipică
D. se întâlneşte cel mai adesea în celulele sexuate ale plantelor
E. prezintă profaza I mai scurtă decât profaza mitozei
R: C
21. Haplomitoza se întâlneşte la:

A. flagelate
B. ciuperci
C. muşchi
D. alge
E. licheni
R: A
22. Care dintre afirmaţiile următoare sunt false?

A. în interfază nucleul nu se evidenţiază clar
B. la sfârşitul metafazei mitozei se separă cromatidele surori
C. în anafaza mitozei cromozomii sunt monocromatidici
D. în telofaza mitozei fusul nuclear se resoarbe
E. citochineza reprezintă diviziunea citoplasmei
R: A
23. Mitoza se mai numeşte şi diviziune:

A. allotipică
27
B. intermediară
C. directă
D. de reducere cromatică
E. ecvaţională
R: E
24. Alegeţi afirmaţiile corecte referitoare la profaza mitozei:

A. reprezintă cea de a doua fază
B. are caracteristic individualizarea cromozomilor
C. este cea mai importantă fază a mitozei
D. poate lipsi din cadrul diviziunii
E. începe cu aşa-numitul spirem alcătuit din filamente simple de cromozomi
R: B
25. Alegeţi afirmaţiile corecte referitoare la mitoză:

A. în anafază cromozomii pot fi număraţi
B. scindarea cromozomilor se termină în profază
C. cromozomii bicromatidici din anafază au braţele orientate spre centrul
celulei
D. mixoplasma se formează în interfază
E. în metafază cromozomii sunt monocromatidici
R: E
DIVIZIUNEA CELULEI TESTE GRILĂ TIP COMPLEMENT

MULTIPLU
1. Prin meioză, la plante:

A. se menţine constant numărul de cromozomi al speciilor
B. dintr-o celulă mamă, haploidă, se formează 2 celule diploide
C. dintr-o celulă diploidă se formează 4 celule haploide
D. în cele 2 celule fiice nucleul are acelaşi număr de cromozomi ca celula
mamă
E. în cele două celule fiice nucleul are un număr dublu de cromozomi faţă de
celula mamă
R : A,C
2. În timpul cariochinezei, dispunerea cromozomilor în placa ecuatorială are

loc:
A. la sfârşitul profazei
B. în metafaza I
C. în metafaza II
D. în interfază
E. în anafaza
28
R: B,C
3. Profaza I meiotică cuprinde:

A. dispariţia învelişului nuclear
B. apariţia fusului de diviziune
C. dispariţia nucleolilor
D. individualizarea cromozomilor
E. formarea plăcii ecuatoriale
R: A,B,D
4. Selectaţi răspunsurile corecte:

A. în mitoză cea mai lungă fază este profaza
B. în meioză numărul diploid de cromozomi este redus la jumătate
C. în profaza meiozei se formează tetrade cromozomiale
D. în metafaza II cromozomii sunt monocromatidici
E. în metafază cromozomii se aliniază în zona ecuatorială a fusului nuclear
R: A,B,D,E
5. Care afirmaţii corespund adevărului?

A. fusul de diviziune este format din filamente cromatidice
B. în prima etapă a meiozei dintr-o celulă diploidă rezultă două celule haploide
C. meioza se desfăşoară, spre deosebire de mitoză, în mai multe etape
D. în diviziunea directă, prin ştrangulare, nucleul se subţiază la mijloc
E. în diviziunea indirectă se individualizează fusul de diviziune
R: B,C,D,E
6. În urma procesului de fecundaţie la angiosperme:

A. din ovul ia naştere sămânţa
B. ovarul se transformă în ovul
C. din ovar rezultă fructul
D. fructul se transformă în embrion
E. ovulul se transformă în ovar
R: A,C
7. Interfaza apare:
A. între două diviziuni
B. între meioza I şi meioza II
C. după mitoză
D. după meioză
E. înaintea mitozei
R: A,E
8. În timpul diviziunii indirecte:
29
A. în anafază cromozomii sunt traşi spre cei doi poli ai celulei
B. profaza I este cea mai lungă dintre faze
C. în profază cromozomii se aliniază în plan ecuatorial
D. în telofază se separă celulele fiice
E. în metafaza I cromozomii sunt bicromatidici
R: A,B,D,E
9. Diviziunea mitotică:
A. este o diviziune indirectă
B. prezintă în telofază doi nuclei cu nucleoli
C. are profaza mai scurtă decât profaza meiozei I
D. nu are interfază
E. are interfază
R: A,B,C,E
10. În anafaza I, cromozomii sunt:

A. monocromatidici
B. tetracromatidici
C. recombinaţi
D. bicromatidici
E. nerecombinaţi
R: C,D
11. În anafaza mitozei:

A. are loc despiralizarea cromozomilor
B. are loc individualizarea cromozomilor
C. cromozomii sunt monocromatidici
D. cromozomii bicromatidici sunt traşi spre cei doi poli
E. cromozomii se află la jumătatea drumului dintre ecuator şi poli
R: C,E
12. În procesul de diviziune mitotică:

A. masa citoplasmei creşte foarte mult în raport cu cea a nucleului
B. celulele ajunse la maturitate dau naştere la celule noi, asemănătoare cu
celula mamă
C. are loc mai întâi o diviziune a nucleului, urmată de diviziunea citoplasmei
D. se formează şi celule reproducătoare
E. are loc mai întâi diviziunea citoplasmei
R: B,C
13. În telofaza mitozei:

A. cromozomii bicromatidici ajung la polii fusului
B. se reface membrana nucleară
30
C. are loc spiralizarea cromozomilor
D. dispare fusul de diviziune
E. cromozomii monocromatidici ajung la polii fusului
R: B,D,E
14. Individualizarea cromozomilor are loc în:

A. profaza I a meiozei
B. profaza II a meiozei
C. metafaza I
D. interfază
E. profaza mitozei
R: A,B,E
15. Dezorganizarea învelişului nuclear şi a nucleolilor are loc în:

A. telofaza mitozei
B. profaza mitozei
C. interfaza II a meiozei
D. profaza II a meiozei
E. interfaza mitozei
R: B,D
16. Fusul de diviziune:

A. se organizează în profază
B. dispare la sfârşitul anafazei
C. îşi contractă filamentele în interfază
D. fixează pe filamentele sale cromozomii
E. se formează încă din interfază
R: A,B,D
17. Diviziunea mitotică:

A. cuprinde 4 etape
B. cuprinde 4 faze
C. se mai numeşte de maturaţie
D. se numeşte şi diviziune reducţională
E. este un proces continuu
R: B,E
18. Cromatidele sunt:

A. evidente în interfază
B. unite prin centromer
C. cele 2 braţe mai mult sau mai puţin egale, ce formează un cromozom
D. formate din organizarea cromatinei
E. în număr de 4 pentru un cromozom
31
R : B,C,D
19. În anafaza meiozei II, cromozomii:

A. sunt bicromatidici
B. sunt recombinaţi
C. se deplasează spre centrul celulei
D. sunt monocromatidici şi situaţi la jumătatea distanţei dintre ecuator şi poli
E. sunt tetracromatidici
R: B,D
20. Cromozomii se individualizează:

A. în profază
B. din cromatina nucleară
C. în metafază
D. în interfaza
E. în metafază
R: A,B
21. La sfârşitul etapei ecvaţionale a meiozei:

A. cromozomii bivalenţi ajung la polii fusului
B. se formează 4 celule haploide numite spori
C. se formează 2 celule diploide asexuate
D. se formează celule sexuate
E. se formează celule asexuate
R: B,E
22. Interfaza este o etapă a ciclului celular care cuprinde:

A. intervalul dintre două diviziuni succesive
B. intervalul dintre mitoză şi meioză
C. individualizarea cromozomilor
D. sinteze de ATP şi ADP
E. sinteze de ADN, ARN şi proteine
R: A,E
ŢESUTURI
32
1. Ţesuturi definitive nu sunt:
A. cambiul şi felogenul
B. de protecţie
C. parenchimatice
D. de susţinere
E. fundamentale
R: A
2. Cambiul şi felogenul au în structura lor celule:

A. rotund-ovale cu spaţii intercelulare
B. prozenchimatice
C. izodiametrice
D. parenchimatice
E. fără conţinut viu
R: B
3. Indicaţi eroarea privind funcţia ţesutului conducător:

A. transportă seva brută
B. transportă apa cu sărurile minerale
C. dă plantei o anumită rezistenţă
D. transportă seva brută şi elaborată
E. transportă seva elaborată
R: C
4. Care dintre afirmaţiile referitoare la ţesuturile fundamentale este falsă?

A. sunt formate din celule parenchimatice
B. sunt prezente în frunză
C. au rol în depozitarea aerului
D. produc diverse substanţe folosite de plantă
E. au celule cu pereţi subţiri
R:D
5. Care dintre afirmaţiile de mai jos este falsă?

A. ţesuturile primare de apărare iau naştere din meristemele apicale
B. ţesuturile fundamentale provin din meristemele primare
C. parenchimul acvifer se întâlneşte la nufăr
D. mucilagiile sunt produse secretate de plante
E. menta produce uleiuri volatile
R: A
6. Între caracteristicile ţesuturilor de apărare, identificaţi-o pe cea eronată:

A. pot fi primare şi secundare
B. iau naştere din meristemele laterale
33
C. unele se formează din felogen
D. dau rezistenţă şi elasticitate plantelor
E. protejează planta de lovituri
R: B
7. Din structura ţesutului conducător lemnos lipsesc:

A. vasele
B. parenchimul lemnos
C. fibrele lemnose
D. celulele anexe
E. traheidele
R: D
8. Epiderma ia naştere din:

A. meristemele laterale
B. felogen
C. meristemele primare
D. meristemele intercalare
E. meristemele secundare
R: C
9. Una dintre caracteristicile ţesuturilor mecanice nu aparţine acestora:

A. sunt formate din celule cu pereţi inegal îngroşaţi
B. sunt formate din celule cu pereţi uniform îngroşaţi
C. dau plantelor o anumită rezistenţă
D. nu provin din meristeme primare
E. sunt ţesuturi definitive
R: D
10. Faciculele conducătoare:

A. provin din meristemele embrionare
B. nu sunt ţesuturi definitive
C. învelesc la exterior corpul plantelor
D. sunt formate din celule modificate şi specializate
E. au rol de depozitare a apei
R: D
11. Identificaţi răspunsul corect:

A. parenchimurile sunt formate din celule heterodiametrice
B. parenchimul aerifer nu se întâlneşte la nufăr
C. embrionul seminţei este format din ţesuturi primare
D. meristemele laterale se mai numesc şi meristeme secundare
E. suberul se formează din feloderm
34
R: C
12. Ţesuturile de apărare nu au rol de a:

A. înveli la exterior corpul plantei
B. proteja plantele de lovituri
C. proteja plantele de schimbările bruşte de temperatură
D. asigura creşterea plantei în lungime
E. proteja plantele de paraziţi
R: D
13. Ţesuturile mecanice sunt:

A. de apărare
B. de depozitare
C. conducătoare
D. embrionare
E. definitive
R: E
14. Ce produc ţesuturile secretoare?

A. sevă brută
B. sevă elaborată
C. apă şi săruri minerale
D. răşini, latex, alcaloizi
E. clorofilă
R: D
15. După forma celulelor ţesuturile se împart în:

A. izodiametrice şi heterodiametrice
B. parenchimatice şi prozenchimatice
C. primare şi secundare
D. meristematice şi embrionare
E. simple şi complexe
R: B
16. După origine, ţesuturile sunt:

A. primare şi secundare
B. omogene şi heterogene
C. meristematice şi definitive
D. embrionare şi generatoare
E. vii şi moarte
R: A
17. Din categoria ţesuturilor vii fac parte:
35
A. sclerenchimul
B. suberul
C. fibrele lemnoase mature
D. epiderma
E. vasele de lemn mature
R: D
18. Ţesuturile meristematice sunt formate din celule:

A. mari, cu spaţii intercelulare
B. bogate în substanţe de rezervă
C. cu pereţi neuniform îngroşaţi
D. cu nuclee mari aşezate parietal
E. uniforme, mici, pline de citoplasmă
R: E
19. După funcţia pe care o îndeplinesc în corpul plantei ţesuturile sunt:

A. de apărare şi senzitive
B. secretoare şi meristematice
C. de susţinere şi parenchimatice
D. primare şi secundare
E. fundamentale şi generatoare
R: A
20. Ţesuturile de origine se mai numesc şi:

A. formative sau meristematice
B. generatoare sau mecanice
C. embrionare sau de susţinere
D. fundamentale sau definitive
E. parenchimatice sau izodiametrice
R: A
21. După poziţia pe care o ocupă în corpul plantei meristemele nu sunt:

A. apicale
B. laterale
C. intercalare
D. primordiale
E. localizate în vârful tulpinii
R: D
22. După originea lor, meristemele nu pot fi:

A. primordiale
B. apicale
C. primare
36
D. secundare
E. promeristeme
R: B
23. Meristemele secundare se numesc:

A. caliptră şi piloriză
B. suber şi felogen
C. cambiu şi feloderm
D. suber şi feloderm
E. cambiu şi felogen
R: E
24. Zona generatoare libero-lemnoasă se mai numeşte:

A. felogen
B. suber
C. cambiu
D. periderm
E. feloderm
R: C
25. Razele medulare secundare iau naştere din activitatea:

A. parenchimului fundamental
B. hipodermei
C. felogenului
D. cambiului
E. felodermului
R: D
26. Felogenul se formează în:

A. cilindrul central
B. parenchimul fundamental al stelului
C. scoarţă
D. feloderm
E. parenchimul medular
R: C
27. Ţesuturile de protecţie primare ale rădăcinii sunt:

A. emergenţele şi scufia
B. hipoderma şi caliptra
C. endoderma şi stomatele
D. exoderma şi hipoderma
E. rizoderma şi cutisul
R: E
37
28. Care din următoarele operaţiuni nu aparţin epidermei:
A. stomatele
B. cutisul
C. perii
D. emergenţele
E. trihonii
R: B
29. Meristemele secundare:

A. iau naştere din meristemele primare
B. asigură creşterea plantei în lungime
C. au poziţie apicală faţă de axul organului
D. dau naştere la ţesuturile definitive secundare
E. sunt formate din celule parenchimatice
R: D
30. Peri pluricelulari ramificaţi se întâlnesc la:

A. Pelargonium sp.
B. Elaeagnus sp.
C. Verbascum sp.
D. Urtica sp.
E. Capsella sp.
R: C
31. Perii tectori au rol:

A. secretor
B. urticant
C. absorbant
D. protector
E. senzitiv
R: D
32. Exoderma:
A. este un ţesut de protecţie secundar
B. se formează din parenchimul medular
C. se întâlneşte numai în structura rădăcinii
D. lipseşte la monocotiledonate
E. este înlocuită repede de rizodermă
R: C
33. Endoderma
A. prezintă punctele (benzile) lui Caspary
38
B. nu prezintă celule de pasaj
C. se formează din caliptrogen
D. înlocuieşte rizoderma
E. la monocotiledonate formează cutisul
R: A
ȚESUTURI TESTE GRILĂ TIP COMPLEMENT

MULTIPLU
1. După funcţia pe care o îndeplinesc în corpul plantelor, ţesuturile se clasifică
în:
A. conducătoare
B. secretoare
C. de apărare
D. embrionare
E. meristematice
R: A,B,C
2. După gradul de diferenţiere ţesuturile se clasifică în:

A. definitive
B. izodiametrice
C. heterodiametrice
D. embrionare
E. parenchimatice
R: A,D
3. La graminee, creşterea în lungime este asigurată de ţesuturile:

A. embrionare
B. intercalare
C. meristematice
D. laterale
E. apicale
R: B,E
4. Arborii şi arbuştii cresc în grosime datorită meristemelor:

A. primare
B. secundare
C. conducătoare
D. laterale
E. embrionare
R: B,D
39
5. Ţesuturile parenchimatice:
A. sunt formate din celule izodiametrice
B. sunt formate din celule heterodiametrice
C. nu lasă între celule spaţii intercelulare
D. lasă între celule spaţii intercelulare
E. se mai numesc şi prozenchimatice
R: A,D
6. Identificaţi enunţurile care nu corespund adevărului:

A. felogenul se formează în afara cilindrului central
B. ţesuturile meristematice nu au proprietatea de a se divide
C. cambiul şi felogenul se mai numesc şi meristeme laterale
D. ţesutul conducător lemnos are rol în conducerea sevei elaborate
E. ţesutul conducător liberian are rol în conducerea sevei brute
R: B,D,E
7. În legătură cu ţesuturile conducătoare s-au strecurat erori. Identificaţi-le:

A. au rol în conducerea substanţelor în corpul plantei
B. ţesutul conducător lemnos se mai numeşte şi xilem
C. ţesutul conducător lemnos se mai numeşte şi floem
D. xilemul are rol în conducerea sevei elaborate
E. floemul are rol în conducerea sevei brute
R: C,D,E
8. Între afirmaţiile privind ţesuturile meristematice s-au strecurat erori.

Identificaţi-le:
A. sunt formate din celule mari cu spaţii intercelulare
B. au proprietatea de a se divide continuu
C. cele apicale se întâlnesc în structura secundară a plantei
D. asigură creşterea plantei în grosime
E. cambiul şi felogenul sunt meristeme apicale
R: A,C,E
9. Ce rol îndeplinesc ţesuturile fundamentale?

A. de hrănire a plantei
B. de eliminare a substanţelor secretate de plante
C. de excreţie
D. de depozitare a substanţelor de rezervă
E. de apărare
R: A,D
10. Ţesuturile de apărare îndeplinesc următoarele roluri:
40
A. de a proteja corpul plantelor (de atacul paraziţilor)
B. de a proteja conţinutul celulelor de contactul cu mediul
C. de a înveli la exterior corpul plantelor
D. de a controla intrarea şi ieşirea substanţelor din celulă
E. protejează plantele de lovituri
R: A,E
11. Parenchimul aerifer este format din celule:

A. lungi ca nişte tuburi
B. cu pereţii subţiri şi spaţii intercelulare
C. ce depozitează aer
D. lignificate
E. cu pereţii îngroşaţi cu suberină
R : B,C
12. Ce înţelegeţi prin parenchim de depozitare?

A. ţesutul fundamental ce asimilează aer
B. parenchimul prezent în bulbi, tuberculi şi rizomi
C. parenchimul ce asimilează apă
D. ţesutul fundamental ce depozitează substanţe de rezervă
E. un parenchim foarte slab dezvoltat
R: B,D
13. Ţesutul conducător lemnos îndeplineşte funcţia de a transporta:

A. seva brută
B. produsele de secreţie
C. apa cu sărurile minerale
D. substanţele de rezervă
E. seva elaborată
R: A,C
14. Vasele lemnoase:

A. sunt elemente de susţinere
B. intră în constituţia fasciculelor conducătoare lemnoase
C. au celule lungi, separate prin pereţi despărţitori
D. sunt formate din celule specializate
E. sunt înconjurate de parenchim lemnos
R: B,D,E
15. Vasele liberiene:

A. asigură circulaţia sevei elaborate de la frunză spre organele plantei
B. dau plantei o anumită rezistenţă
C. se mai numesc şi tuburi ciuruite
41
D. susţin organele tinere ale plantei
E. asigură circulaţia sevei brute
R: A,C
16. Ţesuturile asimilatoare:

A. sunt ţesuturi fundamentale
B. sunt parenchimuri
C. produc uleiuri volatile
D. au rol de depozitare
E. sunt ţesuturi definitive
R: A,B,E
17. Care afirmaţii corespund adevărului?

A. ţesuturile secretoare pot fi formate şi din celule izolate
B. vasele lemnoase transportă seva brută de la frunze la rădăcină
C. ţesutul de depozitare este prezent şi în seminţe
D. felogenul generează spre exterior feloderm
E. vasele lemnoase transportă seva elaborată
R: A,C
18. Celulele meristemelor au:

A. pereţi suberificaţi
B. dimensiuni mici
C. nucleu voluminos
D. pereţi inegal îngroşaţi
E. pereţi subţiri
R: C,E
19. Stomatele sunt celule epidermice transformate, care:

A. controlează schimburile de gaze
B. absorb apă
C. secretă latex
D. controlează viteza transpiraţiei
E. secretă ceară
R: A,D
20. Meristemele pot fi:

A. definitive
B. primare
C. de apărare
D. secundare
E. asimilatoare
R: B,D
42
21. Suberul:
A. secretă diferite substanţe
B. este un ţesut de apărare
C. are unele celule transformate în peri
D. este generat de felogen
E. este generat de feloderm
R: B,D
22. Ţesuturile de asimilaţie:

A. nu sunt ţesuturi definitive
B. sunt ţesuturi fundamentale
C. au celulele bogate în cloroplaste
D. nu sunt ţesuturi de depozitare
E. sunt prezente în organele fotosintetizatoare
R : B,C,D,E
23. După gradul de diferenţiere şi specializare, ţesuturile se clasifică în:

A. parenchimatice
B. embrionare (meristeme)
C. prozenchimatice
D. sclerenchimatice
E. definitive
R: B,E
24. Vasele lemnoase:

A. conţin puţine cloroplaste
B. sunt celule alungite ca un tub continuu
C. au pereţi subţiri şi o cantitate mare de citoplasmă
D. transportă seva brută de la rădăcină la frunze
E. sunt formate din celule specializate
R: B,D,E
25. Suberul:
A. secretă diferite substanţe
B. este un ţesut de apărare
C. prezintă celule cu pereţii îngroşaţi
E. are unele celule transformate în peri
R : B,C,D
26. Unele dintre răspunsurile de mai jos nu sunt adevărate. Identificaţi-le:

A. ţesuturile conducătoare asigură plantelor o anumită soliditate
43
B. ţesuturile de depozitare a apei se găsesc la plantele acvatice
C. suberul este format dintr-un singur strat de celule moarte
D. sclerenchimul nu este format din celule vii
E. ţesuturile de asimilare au rol de depozitare
R : A,B,C,E
27. Ţesuturile de asimilaţie:

A. sunt prezente în organele fotosintetizatoare
B. nu sunt ţesuturi definitive
C. au celulele bogate în cloroplaste
D. sunt ţesuturi fundamentale
E. nu sunt ţesuturi de depozitare
R: A,C,D,E
28. Ţesuturile definitive sunt:

A. de apărare şi fundamentale
B. meristemele primare
C. mecanice, conducătoare şi secretoare
D. meristemele secundare
E. de asimilaţie
R: A,C,E
29. Care dintre substanţele de mai jos sunt produse de ţesuturile secretoare?
A. amidonul
B. nectarul
C. gumele
D. suberul
E. oxalatul de calciu
R: B,C,E
30. Colenchimurile:
A. conferă plantelor rezistenţă
B. fac fotosinteză
C. depozitează substanţe de rezervă
D. conferă plantelor duritate
E. au rol de susţinere
R : A,D,E
31. Lenticelele sunt deschideri care:

A. apar din loc în loc între celule moarte ale suberului
B. controlează transpiraţia
C. permit schimburile de gaze cu mediul extern
D. controlează respiraţia
44
E. au rol de absorbţie
R : A,C
32. Meristemele secundare:

A. asigură creşterea în grosime a plantelor
B. se găsesc în vârfurile organelor la plantele perene
C. sunt suberul şi felogenul
D. sunt cambiul şi felodermul
E. se găsesc în rădăcinile plantelor bienale
R : A,C
33. Creşterea în grosime la plante:

A. este asigurată de cambiu vascular
B. se întâlneşte şi la plantele perene
C. este asigurată de ţesuturile definitive
D. poate fi determinată şi de felogen
E. determină fisurarea epidermei
R: B,C,D
34. Vasele liberiene sunt celule vii:

A. ce transportă seva elaborată de la frunze la celelalte organe
B. cu membranele transversale ciuruite
C. cu celule anexe în imediata apropiere
D. care prin îngroşarea pereţilor îşi pierd nucleul
E. ce transportă seva brută
R: A,B,C
35. Care dintre afirmaţiile referitoare la suber sunt adevărate?

A. este un ţesut pluristratificat
B. protejează organele tinere ale plantelor
C. este format din celule aşezate în pachete
E. este format din celule moarte
R : A,C,D,E
36. Un fascicul conducător la plante:

A. cuprinde şi vase conducătoare
B. nu este format din ţesut parenchimatic
C. este înconjurat de o teacă de ţesut mecanic
D. conduce substanţele în plantă numai în sens ascendent
E. poate fi lemnos sau liberian
R : A,C,E
45
37. În corpul plantelor superioare, ţesuturile secundare:
A. generează structura secundară a frunzei
B. se dispun concentric
C. formează şi razele medulare primare
D. formează inele anuale de creştere
E. sunt generate de cambiu şi felogen
R: C,D,E
38. Care din următoarele afirmaţii privind cambiul libero-lemnos sunt

adevărate?
A. generează la exterior liberul secundar
B. generează ţesuturi secundare
C. generează la interior lemnul secundar
D. asigură creşterea în grosime a tulpinii
E. generează la interior liber secundar
R: A,B,C,D
39. Cambiul subero-felodermic generează:

A. suber spre exterior
B. scoarţă spre exterior
C. felogen spre interior
D. feloderm (scoarţa secundară) spre interior
E. feloderm (scoarţă primară ) spre interior
R: A,D
40. Un fascicul libero-lemnos:

A. este format din ţesuturi conducătoare
B. prezintă feloderm spre exterior
C. este alcătuit dintr-un cordon de liber şi unul de lemn legate prin cambiu
D. prezintă un cordon de suber spre interior
E. prezintă felogen între liber şi lemn
R: A,C
41. Care dintre răspunsuri sunt false?

A. rădăcinile n-au structură secundară
B. protoxilemul este format din vase lemnoase cu lumen mic
C. vasele lemnoase sunt însoţite de celule anexe
D. suberul este generat de cambiu
E. felodermul produce spre exterior felogen
R: A,C,E
42. Ţesuturile de protecţie secundare

A. sunt generate de cambiu
46
B. apar la plantele perene
C. sunt generate de meristemele apicale
D. sunt generate de felogen
E. sunt suberul şi formaţiunile sale
R: B,D,E
43. Peridermul:
A. este format din suber, felogen şi feloderm
B. reprezintă activitatea felogenului dintr-un an
C. formarea sa duce la creşterea în grosime a organelor vegetale
D. este format din exo şi endoderm
E. se întâlneşte în structura primară
R: A,B,C
44. Ritidomul, alcătuit din periderme suprapuse, poate fi:

A. solzos
B. scleros
C. inelar
D. fibros
E. lacunos
R: A,C,D
45. Lenticelele:
A. se formează când este încă prezentă epiderma
B. se formează pe frunze
C. sunt celule epidermice alungite
D. se formează sub stomate
E. sunt alcătuite din ţesut de umplutură
R: A,D,E
46. Ţesuturile fundamentale:

A. asigură circulaţia substanţelor în corpul plantei
B. sunt ţesuturi trofice
C. se numesc şi parenchimuri
D. ocupă cel mai mult spaţiu în structura plantei
E. sunt străbătute de ţesuturi conducătoare
R: B,C,D,E
47. În categoria parenchimurilor de rezervă intră:

A. aerenchimul
B. clorenchimul
C. parenchimul de depozitare
D. parenchimul aerifer
47
E. parenchimul palisadic
R: A,C,D
48. Parenchimul palisadic:

A. este format din celule parenchimatice
B. are celule bogate în cloroplaste
C. este dispus sub epiderma inferioară
D. se găseşte sub epiderma externă a frunzelor
E. este un ţesut fundamental
R: B,D,E
49. Stereomul:
A. este format din ţesuturi şi fibre mecanice
B. este format din ţesuturi de susţinere şi fibre mecanice
C. are în alcătuirea sa celule numite stereide
D. se întâlneşte în organele vegetative şi în unele fructe
E. formează sistemul vascular al plantei
R: A,B,C,D
50. Colenchimul:
A. este alcătuit din vase, parenchime şi fibre
B. se întâlneşte în straturile superficiale ale scoarţei primare
C. este un ţesut viu, puţin elastic
D. se formează în muchiile tulpinilor tetraungulare
E. celulele sale sunt uniform îngroşate cu celuloză
R: B,C,D
51. Colenchimul poate fi:

A. unghiular
B. fibros
C. tabular
D. lacunar
E. în plăci
R: A,C,D,E
52. Care din afirmaţiile de mai jos sunt corecte:

A. sclerenchimul este un ţesut mecanic mort
B. colenchimul angular este de origine secundară
C. sclerenchimul fibros se găseşte în scoarţă
D. colenchimul tabular este de origine primară
E. există specii de plante care au colenchim tabular şi angular
R: A,C,D,E
48
53. Celulele sclerenchimatice:
A. sunt prozenchimatice
B. sunt parenchimatice
C. au pereţii neuniform îngroşaţi
D. au pereţii uniformi îngroşaţi
E. sunt celule vii cu multă citoplasmă
R: A,D
54. Sclerenchimul scleros:

A. este un ţesut mecanic viu
B. se întâlneşte în endocarpul fructului de nuc
C. are celule cu pereţi uniform îngroşaţi cu lignină
D. este un ţesut dur
E. se întâlneşte în endocarpul fructului de măr
R: B,C,D
55. Alegeţi afirmaţiile incorecte:

A. colenchimul are celule cu pereţii uniform îngroşaţi
B. sclerenchimul este un ţesut de susţinere
C. sclerenchimul este un ţesut mecanic
D. colenchimul nu este ţesut de susţinere
E. sclerenchimul are celule cu pereţii uniform îngroşaţi
R: A,D
56. După modul cum se fac depunerile de lignină, vasele lemnoase pot fi:
A. inelate şi punctate
B. spiralate şi reticulate
C. scalariforme şi areolate
D. spiralate şi tubuliforme
E. punctate şi tabulare
R: A,B
57. Alegeţi variantele corecte de răspuns:

A. vasele inelate prezintă lignină pe partea exterioară a peretelui
B. vasele scalariforme şi cele inelate apar în metaxilem
C. vasele scalariforme apar în metaxilem
D. seva brută circulă cel mai bine prin vasele de lemn
E. în protoxilem se găsesc vase de lemn inelate, punctate şi spiralate
R: C,D
58. Care dintre răspunsuri nu sunt corecte:

A. fibrele lemnoase lipsesc la ferigi şi gimnosperme
B. celulele de contact comunică cu vasele lemnoase prin punctuaţiuni
49
C. fibrele lemnoase sunt un însoţitor permanent al vaselor lemnoase
D. parenchimul lemnos este format din celule prozenchimatice
E. fibrele lemnoase sunt formate din celule prozenchimatice
R: C,D
59. Vasele liberiene:

A. conduc apa cu sărurile minerale
B. sunt vase moarte prin care circulaţia substanţelor se face lent
C. sunt celule parenchimatice cu capete ascuţite
D. sunt primele elemente ale ţesuturilor conducătoare ce apar în cursul
evoluţiei
E. formează împreună cu celulele anexe şi parenchimul liberian leptomul
R: D,E
60. Tuburile ciuruite:

A. la maturitate sunt lipsite de conţinut viu
B. au aspect de coloane
C. sunt formate din celule cilindrice prozenchimatice
D. la maturitate sunt celule anucleate
E. însoţesc vasele liberiene
R: B,C,D
61. Ţesuturile conducătoare conduc:

A. substanţele în corpul plantei
B. seva brută în sens ascendent
C. seva elaborată în sens ascendent
D. substanţele organice rezultate din fotosinteză în sens descendent
E. substanţele de rezervă din organele de depozitare în tot corpul plantei
R: A,B,D
62. Xilemul este format din:

A. hadrom şi leptom
B. hadrom şi fibre lemnoase
C. vase lemnoase, celule de contact, parenchim şi fibre lemnoase
D. vase lemnoase, celule de contact şi parenchim lemnos
E. vase lemnoase, celule anexe, parenchim şi fibre lemnoase
R: B,C
63. Traheidele sunt vase lemnoase:

A. deschise
B. cu pereţi transversali
C. imperfecte
D. închise
50
E. primitive
R: B,C,D,E
64. Traheele sunt vase lemnoase:

A. cu conţinut viu
B. deschise
C. moarte
D. perfecte
E. închise
R: B,C,D
65. Care dintre răspunsurile de mai jos sunt incorecte:

A. traheidele sunt formate din celule parenchimatice
B. circulaţia sevei brute prin trahei se face anevoios
C. punctuaţiunile areolate sunt specifice traheidelor
D. la vasele perfecte pereţii transversali dispar
E. la liane vasele lemnoase deschise ajung până la 3-5m
R: A,B
66. Unele dintre răspunsuri nu sunt corecte. Identificaţi-le:

A. ţesuturile conducătoare compacte apar în structura primară
B. elementele ţesuturilor conducătoare apar dispersate printre alte ţesuturi
C. primele vase care apar sunt metaxilemul şi metafloemul
D. fasciculele conducătoare pot fi simple sau mixte
E. în rădăcină, fasciculele liberiene alternează cu cele lemnoase
R: A,B,C
67. Care din variantele de mai jos nu sunt incorecte:

A. în jurul fasciculelor colaterale apar teci de sclerenchim
B. în fasciculele conducătoare radiare primele vase apar în centrul fasciculului
C. vasele de metafloem au lumenul mic
D. floemul secundar este generat de felogen
E. în fasciculele conducătoare bicolaterale apare şi liber intern
R: A,E
68. Fasciculele conducătoare compuse:

A. sunt de lemn şi de liber
B. nu au dispoziţie concentrică
C. au în acelaşi fascicul şi ţesut lemnos şi liberian
D. sunt mixte
E. sunt libero-lemnoase
R: C,D,E
51
69. Fasciculele conducătoare libero-lemnoase pot fi:
A. radiare
B. concentrice
C. colaterale
D. tricolaterale
E. bicolaterale
R: B,C,E
70. Dezvoltarea ţesuturilor conducătoare se face:

A. în frunză, lemnul spre epiderma superioară
B. centrifug – pentru lemn
C. centripet – pentru liber
D. în frunză, liberul spre epiderma superioară
E. centripet – pentru liber
R: A,B,E
71. Ţesuturile secretoare elaborează:

A. alcaloizi
B. sevă brută
C. balsamuri
D. taninuri
E. protoplasmă
R: A,C,D
72. Alegeţi răspunsurile corecte:

A. produsele de secreţie sunt eliminate din plantă
B. produsele de excreţie nu se folosesc în metabolismul plantei
C. produsele de excreţie nu sunt eliminate din plantă
D. produsele de secreţie se folosesc în metabolismul plantei
E. produsele de secreţie nu sunt eliminate din plantă
R: B,D,E
73. Din categoria ţesuturilor şi celulelor cu secreţie intercelulară fac parte:

A. perii glandulari
B. buzunarele secretoare
C. pungile secretoare
D. nectariile
E. canalele secretoare
R: B,C,E
74. Glandele digestive:
A. descompun subsţantele glucidice
B. conţin enzime hidrolitice
C. imobilizează insectele
52
D. imobilizează animalele mici
E. secretă substanţe mucilaginoase
R: C,D,E
75. Celule cu secreţie intracelulară pot fi:

A. taninifere
B. papile secretoare
C. oleifere
D. mucilaginoase
E. hidatodele
R: A,C,D
76. Ţesuturile şi celulele cu secreţie externă sunt reprezentate de:

A. buzunare secretoare
B. laticifere
C. peri secretori
D. hidatode
E. glande saline
R: C,D,E
77. Vasele laticifere:

A. secretă uleiuri eterice
B. sunt celule lungi
C. depun în interiorul lor cristale minerale
D. secretă substanţe de excreţie
E. au aspect de reţea
R: B,D,E
78. Din categoria ţesuturilor şi celulelor cu secreţie externă fac parte:

A. glandele digestive
B. glandele saline
C. glandele salivare
D. glandele nectarifere
E. canalele secretoare
R: A,B,D
79. Hidatodele:
A. sunt formaţiuni epidermice
B. secretă balsamuri
C. elimină apă prin gutaţie
D. sunt papile secretoare
E. produc uleiuri eterice
R: A,C
53
80. Perii secretori:
A. sunt celule cu secreţie internă
B. se numesc şi glandulari
C. se formează pe elementele florale şi pe frunze
D. sunt formaţi dintr-un picior şi o glandă secretoare
E. unii sunt sesili
R: B,C,D,E
ORGANE VEGETATIVE
RĂDĂCINA

1. Rădăcina poate îndeplini funcţia de:
A. fotosinteză
B. înmulţire sexuată
C. depozitare a substanţelor nutritive
D. protecţie a plantei
E. creştere a plantei în grosime
R: C
2. Despre stel nu este adevărat:

A. se numeşte cilindru central
B. este alcătuit din periciclu, fascicule conducătoare şi maduvă
C. este o componentă a structurii primare a rădăcinii la dicotiledonate
D. conţine şi fascicule conducătoare liberiene
E. nu se întâlneşte în structura primară a rădăcinii la monocotiledonate
R: E
3. Felogenul:
A. este zona generatoare subero-felodermică
B. este meristem primar
C. generează spre exterior feloderm şi spre interior suber
D. este situat deasupra suberului
E. este zona generatoare a ţesuturilor embrionare
R: A
54
4. În legătură cu structura secundară a rădăcinii este adevărat că:
A. ţesuturile secundare sunt generate de meristemele primare: cambiul şi
felogenul
B. cambiul sau zona generatoare libero-lemnoasă este alcătuit din celule cu
pereţii îngroşaţi, suberificaţi
C. cambiul generează spre exterior elemente de liber secundar şi spre interior
elemente de lemn secundar
D. lemnul primar este reprezentat de un număr mare de vase care se vor activa
la maturitate
E. măduva este alcătuită din mici celule parenchimatice de formă cilindrică
R: C
5. Rădăcinile adventive se pot dezvolta pe:

A. tulpini aeriene la cartof
B. rizomi la stânjenel
C. bulbi la begonie
D. micorize
E. frunze la porumb
R: B
6. Rădăcinile tuberizate:
A. intră în cadrul rădăcinilor metamorfozate alături de rădăcinile pivotante
B. sunt rădăcini mult îngroşate
C. nu sunt rădăcini metamorfozate
D. au o creştere în lungime nelimitată
E. se întâlnesc la brânduşa de toamnă
R:B
7. Peridermul:
A. se necrozează şi se exfoliază începând cu cel de-al doilea an de vegetaţie
B. este întâlnit în structura primară a rădăcinii
C. este alcătuit din cambiu şi felogen
D. generează liber la exterior şi lemn la interior
E. generează razele medulare
R: D
8. Care dintre următoarele afirmaţii este falsă:

A. la rădăcină, începând din al doilea an de viaţă, alături de structura primară
se instalează structura secundară
B. cambiul se formează în cilindrul central din celule ale parenchimului
fundamental care îşi recapătă proprietatea de a se divide
C. inelele de cambiu apar prima dată deasupra fasciculului de lemn
D. celulele inelului sinuos de cambiu se divid inegal
55
E. când devine circular, cambiul produce pe rând ţesuturi secundare de liber şi
lemn
R: C
9. Scoarţa internă a rădăcinii:

A. este alcătuită din mai multe straturi de celule parenchimatice mai mici,
rotund-ovale, cu spaţii intercelulare
B. prezintă un ultim strat numit exodermă
C. prezintă un strat numit endodermă care are în dreptul fasciculelor lemnoase
celule cu pereţii îngroşaţi numite celule de pasaj
D. este o componentă anexă a cilindrului central
R: A
10. Rizoderma nu prezintă:

A. un singur strat de celule
B. celule izodiametrice strâns unite între ele
C. din loc în loc peri absorbanţi
D. cuticulă
E. ţesut unistratificat
R: D
11. Razele medulare:

A. se pot prelungi la nivelul liberului secundar sub formă de pâlnii
B. se găsesc deasupra fasciculelor de lemn şi liber
C. nu se află în cilindrul central
D. formează la maturitate măduva
E. formează primul inel sinuos de cambiu
R: A
12. Feloderma:
A. nu este alcătuită din celule parenchimatice
B. formează împreună cu felogenul şi suberul peridermul
C. este generată spre exterior de felogen
D. acumulează în celulele sale diferite substanţe toxice
E. este generată spre interior de cambiu
R: B
13. Măduva rădăcinii:

A. nu se găseşte în interiorul cilindrului central
B. este alcătuită din celule parenchimatice mari, oval-lanceolate
C. este alcătuită din celule parenchimatice mici, uneori uşor lignificate
D. este alcătuită din celule parenchimatice înlocuite la maturitatea oraganului
de vasele metaxilematice
56
E. este o componentă a scoarţei în structura primară a rădăcinii
R: D
14. Scoarţa internă a rădăcinii primare la monocotiledonate:

A. nu prezintă celule de pasaj printre celulele endodermei
B. este unistratificată
C. prezintă celule fără spaţii intercelulare
D. prezintă un ultim strat numit endodermă, alcătuită dintr-un strat de celule cu
îngroşări în formă de potcoavă
E. este alcătuită din celule prozenchimatice
R: D
15. Referitor la rădăcinile metamorfozate, care afirmaţii nu sunt adevărate:

A. pot fi tuberizate, cu nodozităţi sau cu micorize
B. pot prezenta la unele plante muguri radicali sau radiculari
C. nu suferă nicio modificare datorată mediului în care trăieşte planta
respectivă
D. pot fi scurte, neramificate, cu rol de fixare a plantei de un anumit substrat
E. pot îngloba anumite bacterii fixatoare de azot
R: C
16. Periciclul:
A. este o variantă a cilindrului central la dicotiledonate
B. este un strat de celule cu pereţii subţiri, celulozici
C. celulele sale imense ocupă uneori spaţiul endodermei
D. este exclusiv pluristratificat
E. nu există la monocotiledonate
R: B
17. Fasciculele conducătoare din structura rădăcinii:

A. sunt dispuse alternativ şi în sens radiar în cilindrul central
B. sunt doar de tip lemnos în rădăcina primară
C. sunt lemnoase şi liberiene numai în rădăcina primară a monocotiledonatelor
D. atât cele lemnoase cât şi cele liberiene sunt alcătuite din vase conducătoare,
parenchim şi celule anexe
E. nu sunt dispuse în parenchimul fundamental
R: A
18. Caracteristicile rădăcinii sunt următoarele, cu excepţia:

A. are geotropism negativ
B. nu prezintă muguri
C. se dezvoltă în sol
D. nu conţine pigmenţi asimilatori
57
E. nu prezintă noduri şi internoduri
R: A
19. În structura secundară a rădăcinii se observă:

A. o dezvoltare mai mare a liberului moale din cel de-al doilea an de vegetaţie
B. o lacună medulară
C. amidon, tanin acumulate la nivelul felogenului
D. cambiul ce acţionează în scoarţă
E. rafidii
R: E
20. Fasciculele conducătoare din structura primară a rădăcinii la

dicotiledonate:
A. sunt libero-lemnoase
B. cele liberiene nu prezintă celule anexe
C. prezintă între ele raze medulare
D. sunt în număr de 7-8
E. au o dezvoltare centrifugală
R: C

A. Rhizobium leguminosarum este o bacterie fixatoare de sulf
B. Cuscuta europaea prezintă rădăcină cu pneumatofori
C. rădăcinile contractile sunt lipsite de sclerenchim
D. rădăcinile normale se dezvoltă din radicele
E. rădăcinile fibroase sunt considerate rădăcini normale
R: C

A. rădăcină rămuroasă – ţăruş bine dezvoltat
B. rădăcină pivotantă – rădăcina principală degenerează la scurt timp de la
formare
C. rădăcină fasciculată – rădăcina principală aproximativ egală cu radicelele
D. rădăcină rămuroasă – rădăcina principală aproximativ egală cu radicelele
E. rădăcină fibroasă – pivot bine dezvoltat
R: D
23. Alegeţi afirmaţiile false referitoare la structura secundară a rădăcinii:

A. felogenul se dezvoltă sub feloderm
B. liberul moale este format din vase liberiene, celule anexe şi celule de
parenchim liberian
C. vasele lemnoase au pereţii îngroşaţi, lignificaţi
D. lemnul primar este situat la periferia măduvei
58
E. liberul secundar este format din liber moale şi liber tare
R: A
24. Care dintre următoarele afirmaţii sunt false?

A. rădăcinile proptitoare sunt rădăcini adventive
B. torţelul nu are rădăcini
C. Ficaria verna prezintă rădăcină tuberizată
D. pe bulb la Polygonatum officinale se dezvoltă rădăcini adventive
E. Taxodium mexicanum prezintă rădăcină cu pneumatofori
R: D
25. Rădăcinile fibroase sunt caracteristice:

A. dicotiledonatelor
B. plantelor ierboase
C. lianelor
D. monocotiledonatelor
E. arborilor
R: D

A. lemnul secundar din structura rădăcinii apare sub forma unor fascicule
rotunde
B. vasele de metaxilem din structura primară a rădăcinii la dicotiledonate sunt
dispuse spre periciclu
C. lemnul primar din structura secundară a rădăcinii este reprezentat de un
număr mic de vase
D. fibrele liberiene din structura secundară a rădăcinii formează liberul moale
E. măduva din structura secundară a rădăcinii este formată din celule
parenchimatice mari
R: E

A. Monstera deliciosa – rădăcină fixatoare
B. Tilia sp. – rădăcină cu micorize
C. Rubus idaeus – rădăcină purtătoare de muguri
D. Dahlia variabilis – rizom
E. Hedera helix – rădăcină proptitoare
R: C
28. Morfologia externă la o rădăcină tânără cuprinde următoarele zone, cu

excepţia zonei:
A. netede
B. pilifere
59
C. rugoase
D. aspre
E. coletului
R: C
29. În structura primară a rădăcinii la monocotiledonate se pot observa:

A. rizoderma unistratificată, alcătuită din celule parenchimatice strâns unite
între ele
B. cutisul – endoderma pluristratificată
C. benzile Caspary
D. periciclul unistratificat cu celule lignificate
E. 5-6 fascicule lemnoase
R: E
30. În structura secundară a rădăcinii se întâlnesc:

A. suberul alcătuit din celule moarte
B. felogenul ce acţionează în stel
C. cambiul alcătuit din celule cu pereţii îngroşaţi
D. lemnul secundar ce se sprijină de liberul secundar
E. liberul secundar situat la exteriorul liberului primar
R: A
31. Beta vulgaris (sfecla) prezintă rădăcină:

A. proptitoare
B. fixatoare
C. cu pneumatofori
D. contractilă
E. tuberizată
R: E
32. Funcţia specifică a rădăcinii este de:

A. depozitare a substanţelor nutritive
B. fixare a plantei în sol
C. înmulţire vegetativă
D. conducere a sevei brute
E. absorbţie a sevei elaborate
R: B
33. Alegeţi afirmaţiile false referitoare la structura primară a rădăcinii la

monocotiledonate:
A. fasciculul lemnos este alcătuit din vase cu pereţii lignificaţi
B. scoarţa internă prezintă celule parenchimatice
C. măduva este formată din celule parenchimatice, suberificate
60
D. periciclul se găseşte la nivelul stelului
E. vasele ciuruite fac parte din fasciculul liberian
R: C
34. Rădăcini adventive se întâlnesc pe:

A. bulbi la stânjenel
B. frunze la begonie
C. tubercul la ceapă
D. frunze la porumb
E. rizom la ceapă
R: B
35. Alegeţi afirmaţiile corecte referitoare la structura primară de rădăcină la

dicotiledonate:
A. în centrul cilindrului central se găseşte lacuna medulară
B. vasele de protoxilem sunt dispuse spre periciclu
C. scoarţa internă este alcătuită din celule prozenchimatice
D. benzile Caspary sunt situate la nivelul periciclului
E. celulele anexe se întâlnesc şi în fasciculul lemnos
R: B
36. Plantele arize reprezintă plantele:

A. cu rădăcini tuberizate
B. fără rădăcini
C. cu rădăcini metamorfozate
D. cu tulpini fixatoare
E. cu rădăcini cu pneumatofori
R: B
37. În structura primară a rădăcinii la dicotiledonate se observă:

A. exoderma alcătuită din celule ovale
B. rizoderma, cu cuticula la exterior
C. periciclul format din celule ce pereţii lignificaţi
D. scoarţa internă formată din celule parenchimatice
E. fasciculele conducătoare libero-lemnoase
R: D
38. Alegeţi asociaţiile care nu corespund adevărului:

A. Quercus sp. – rădăcină purtătoare de muguri
B. Galanthus nivalis – rădăcină contractilă
C. Phaseolus vulgaris – rădăcină cu nodozităţi
D. Monstera deliciosa – rădăcină proptitoare
E. Beta vulgaris – rădăcină tuberizată
61
R: A
39. Structura primară a rădăcinii la dicotiledonate prezintă câteva

caracetristici, cu excepţia:
A. numărul mic de fascicule liberiene şi lemnoase
B. endoderma unistratificată
C. celule cu îngroşări caracteristice în forma literei “U”
D. scoarţa bine dezvoltată
E. dispoziţia centripetă a vaselor metaxilematice
R: C
RADACINA TESTE GRILĂ TIP COMPLEMENT

MULTIPLU
1. Funcţiile principale ale rădăcinii sunt:
A. reproducere vegetativă
B. depozitare a substanţelor de rezervă
C. fixare a plantei în sol
D. orientare verticală a substanţelor
E. absorbţie a apei cu sărurile minerale
R: C,E
2. Rădăcina unei plante prezintă următoarele caracteristici:

A. geotropism pozitiv
B. nu conţine în celulele sale pigmenţi asimilatori
C. geotropism negativ
D. nu prezintă muguri, noduri şi internoduri
E. se dezvoltă în sol
R: A,B,D,E
3. De la vârf spre bază, rădăcina poate prezenta următoarele regiuni:

A. vârf vegetativ, acoperit de caliptră (piloriză sau scufie)
B. zona (regiunea) axilară
C. coletul
D. zona (regiunea) piliferă
E. zona perilor absorbanţi
R: A,C,D,E
4. Următoarele caracteristici nu aparţin vârfului vegetativ al rădăcinii:

A. are lungimea de 2-3 cm
B. nu este acoperit de piloriză cu rol de protecţie
62
C. are lungimea de 2-3 mm
D. are forma unui manşon conic
E. se poate distinge la o rădăcină tânără
R: B,C
5. Zona netedă a rădăcinii:

A. are lungimea de 2-5 mm
B. este responsabilă cu creşterea în lungime a rădăcinii
C. are forma unui manşon conic
D. este înconjurată de perişori absorbanţi
E. aici are loc şi diferenţierea structurii interne
R: A,B,E
6. Următoarele caracteristici referitoare la regiunea piliferă a rădăcinii nu

sunt incorecte:
A. nu prezintă perişori absorbanţi de jur împrejur
B. dimensiunile perilor absorbanţi variază în lungul zonei, fiind mai reduse în
partea sa inferioară
C. apariţia perilor absorbanţi se face bazipetal (spre baza rădăcinii)
D. lungimea acestei regiuni variază între 0,3-5 mm sau mai mult
E. face parte din morfologia externă a rădăcinii
R: B,C,D,E
7. Următoarele afirmaţii despre morfologia externă a rădăcinii sunt corecte:

A. zona sau regiunea aspră este situată deasupra regiunii absorbante
B. coletul se mai numeşte şi baza tulpinii
C. coletul face trecerea de la rădăcină la tulpină
D. regiunea aspră este zona perilor uscaţi sau distruşi
E. baza rădăcinii (coletul ) este o zonă scurtă şi uşor dilatată, de culoare brună
până la galben-verzuie
R: A,C,D,E
8. Perişorul absorbant:
A. este o celulă alungită de origine epidermică
B. nu este prevăzut cu nucleu
C. prezintă în centru o vacuolă mare plină cu suc celular
D. este un ţesut alungit de origine epidermică
E. este lipsit de citoplasmă
R : A,C
9. Despre ramificaţia rădăcinii sunt adevărate următoarele afirmaţii:

A. după originea şi modul de formare a radicelelor se cunosc trei tipuri de
ramificaţii: dihotomică, rămuroasă şi laterală
63
B. la ramificaţia dihotomică vârful rădăcinii principale este ramificat în două
radicele egale
C. plantele pot prezenta şi ramificaţie laterală, când din rădăcina principală se
dispun alte radicele
D. în funcţie de ramificaţia laterală, rădăcina se prezintă sub trei aspecte
morfologice: pivotantă, rămuroasă şi fasciculată
E. la ramificaţia laterală radicelele au origine exogenă şi se dezvoltă din
scoarţă
R: B,C,D
10. Referitor la anatomia rădăcinii sunt false următoarele afirmaţii:

A. structura primară este reprezentată de ţesuturi embrionare primare
B. structura secundară este reprezentată de ţesuturi secundare care iau locul
structurilor primare structural şi funcţional
C. rizoderma nu prezintă cuticulă la exterior
D. scoarţa prezintă regiunile: externă, internă şi endoderma
E. cilindrul central nu este denumit şi stel
R: B,C,D
11. După origine, dezvoltare, formă şi rol, rădăcinile se clasifică în:

A. normale
B. metamorfozate
C. proptitoare
D. adventive
E. tuberizate
R: A,B,D
12. Despre rădăcinile adventive este adevărat că:

A. nu apar după germinarea seminţelor
B. apar pe alte organe vegetative decât pe rădăcină
C. pot apărea pe tubercul la cartof
D. se pot întâlni pe rizomi la stânjenel
E. se pot găsi pe frunze la ceapă
R: B,C,D
13. Rădăcinile metamorfozate pot fi:

A. contractile
B. fixatoare
C. proptitoare
D. tuberizate
E. cu rizomi
R: A,B,C,D
64
14. Care dintre următoarele afirmaţii despre rădăcinile metamorfozate nu
sunt false:
A. sunt rădăcini care suferă modificări morfo-anatomice şi funcţionale
esenţiale
B. pot fi cu micorize sau cu nodozităţi
C. modificările suferite de aceste rădăcini nu sunt determinate de factorii de
mediu în care trăiesc plantele respective
D. rădăcinile tuberizate sunt rădăcini mult îngroşate
E. rădăcinile contractile sunt rădăcini care prin contracţie se pot scurta cu până
la 50% din lungimea normală
R: A,B,D,E
15. Rădăcinile metamorfozate:

A. prezintă piloriză şi au o creştere în lungime limitată
B. pot prezenta situaţia în care se tuberizează rădăcina, iar radicelele rămân
foarte subţiri, cum ar fi la sfeclă sau morcov
C. pot prezenta situaţia în care se tuberizează radicelele secundare asemănător
cu radicelele primare
D. sunt reprezentate şi de rădăcini contractile cu rolul de a atrage bulbii şi
rizomii spre straturile mai profunde ale solului
E. pot fi şi rădăcinile fixatoare cu rol de fixare a plantei de un anumit substrat,
ca la iederă (Hedera helix)
R: B,C,D,E
16. Referitor la rădăcinile metamorfozate este adevărat că:

A. rădăcinile proptitoare sunt rădăcini adventive prinse de nodurile tulpinii şi
orientate în jos până la sol
B. sunt reprezentate şi de rădăcini purtătoare de muguri cu rol în înmulţirea
vegetativă a plantelor, ca la tei şi zmeur
C. rădăcinile cu pneumatofori se întâlnesc la chiparosul de baltă
D. pneumatoforii sunt formaţiuni care au în structura lor ţesut aerifer
E. sunt reprezentate şi de rădăcini pivotante
R: A,B,C
17. Rădăcinile cu nodozităţi:

A. fac parte din categoria rădăcinilor metamorfozate
B. fac parte din categoria rădăcinilor adventive
C. prezintă nişte dilataţii pe suprafaţa lor numite nodozităţi, în care se află
bacterii fixatoare de azot
D. se întâlnesc la leguminoase ca mazărea şi fasolea
E. prin intermediul lor, între plantă şi bacteriile fixatoare de azot se stabileşte o
relaţie de simbioză
R: A,C,D,E
65
18. Referitor la clasificarea rădăcinilor este adevărat că:
A. rădăcini normale sunt considerate cele pivotante şi cele rămuroase
B. prin intermediul micorizelor unor rădăcini metamorfozate se realizează un
tip de simbioză între rădăcină şi anumite ciuperci
C. există şi plante fără rădăcini
D. rădăcinile cu micorize se întâlnesc la stejar, pin şi brad
E. rădăcinile contractile nu se întâlnesc la crin şi ghiocel
R : A,B,C,D
19. Plantele fără rădăcini:

A. se numesc arize
B. sunt reprezentate de plante ce emit haustori ce parazitează alte plante
C. nu fac parte din clasa rădăcinilor metamorfozate
D. se întâlnesc la peştişoară, o feriguţă acvatică, la care unele frunze devin
rădăcini, cu rol absorbant
E. nu se încadrează în nicio clasificare a rădăcinilor
R : A,B,D
20. Structura primară a rădăcinii la dicotiledonate este formată din:

A. rizodermă
B. scoarţă
C. cilindru central
D. radicele
E. stel
R: A,B,C,E
21. Scoarţa:
A. prezintă o singură regiune numită endodermă
B. prezintă o primă regiune numită scoarţă externă
C. prezintă şi o regiune numită scoarţă internă, alcătuită din mai multe straturi
de celule parenchimatice mai mici
D. are ca ultim strat al scoarţei interne endoderma cu celule prismatice aşezate
într-un singur strat
E. este formată din trei regiuni: scoarţa externă, scoarţa internă şi stelul
R: B,C,D
22. Formaţiunile Caspary:

A. pot rezulta în urma suberificării pereţilor laterali şi tangenţiali interni ai
endodermei sub forma unor benzi
B. apar în secţiune longitudinală sub formă de îngroşări punctiforme
C. se află în structura endodermei
D. nu se pot observa în secţiune transversală
66
E. se pot observa longitudinal în structura exodermei
R : A,C
23. Cilindrul central din structura primară de la rădăcină:

A. se mai numeşte şi stel
B. face parte şi din structura secundară a rădăcinii
C. este alcătuit din periciclu şi fascicule conducătoare lemnoase şi liberiene
D. nu prezintă în alcătuirea sa măduvă
E. se găseşte alături de rizodermă şi scoarţă
R: A,B,C,E
24. Referitor la fasciculele conducătoare lemnoase din structura primară a

rădăcinii de la dicotiledonate nu sunt adevărate următoarele:
A. sunt alcătuite din vase lemnoase cu pereţii lignificaţi şi celule de parenchim
lemnos
B. vasele lemnoase dinspre periciclu sunt vase cu diametru mic numite vase
protoxilematice
C. vasele lemnoase dinspre centrul stelului sunt vase cu diametru mic numite
vase metaxilematice
D. sunt alcătuite din 5-6 vase cu pereţii lignificaţi, îngroşaţi la
monocotiledonate
E. vasele metaxilematice pătrund foarte puţin în parenchimul medular
R: C,E
25. Fasciculele conducătoare liberiene din structura primară a rădăcinii:

A. sunt alcătuite din vase liberiene sau vase ciuruite protofloematice spre
periciclu şi vase metafloematice spre centrul stelului
B. sunt formate şi din celule anexe şi celule de parenchim liberian
C. nu există la monocotiledonate
D. sunt formate din vase care se dezvoltă centripetal în structura primară a
rădăcinii
E. sunt în număr de 4-5 în structura primară a rădăcinii la dicotiledonate
R: A,B,D,E
26. În legătură cu structura secundară a rădăcinii este adevărat că:

A. ţesuturile secundare sunt generate de meristemele secundare
B. meristemele secundare sunt cambiul şi felogenul
C. la microscop se pot distinge suberul şi felogenul, dar nu şi cambiul
D. suberul înlocuieşte la exterior epiderma exfoliată
E. suberul este alcătuit din celule vii cu pereţii îngroşaţi, suberificaţi
R: A,B,D
27. Liberul din structura rădăcinii:
67
A. cel secundar este situat la exteriorul cambiului
B. cel primar este situat la exteriorul cambiului
C. cel primar este reprezentat de un număr redus de vase inactivate
D. cel secundar este alcătuit din vase liberiene, celule anexe şi celule de
parenchim liberian
E. poate prezenta celule parenchimatice care formează aşa-numitul liber moale
R: A,B,C,D
28. În interior, cilindrul central al rădăcinii primare prezintă:

A. exodermă
B. fascicule conducătoare libero-lemnoase
C. nervuri
D. măduvă
E. endodermă
R: C,D
29. Rădăcina îndeplineşte următoarele funcţii principale:

A. de susţinere a părţilor aeriene ale plantelor
B. de fixare a plantelor
C. de conducere a sevei brute
D. de absorbţie a apei cu sărurile minerale din sol
E. de conducere a sevei elaborate
R: B,D
30. Structura secundară a rădăcinii:

A. se întâlneşte la arbori şi arbuşti
B. se întâlneşte la plantele bienale
C. se întâlneşte la plantele perene
D. este formată din epidermă, scoarţă şi cilindru central
E. este dată de meristemele secundare
R: A,C,D,E
31. Principalele tipuri de rădăcini sunt:

A. rămuroase
B. pivotante
C. firoase
D. aeriene
E. subterane
R: A,B,C
32. Scoarţa rădăcinii este:

A. formată dintr-un ţesut fundamental
B. alcătuită din mai multe straturi de celule
68
C. un ţesut definitiv
D. generată de suber
E. reprezentată de exodermă, scoarţă internă şi endodermă
R: A,B,C,E
33. În structura primară a rădăcinii:

A. cilindrul central prezintă un strat periferic numit periciclu
B. cambiul libero-lemnos formează raze medulare
C. vasele liberiene alternează cu vasele lemnoase
D. din activitatea felogenului se formează feloderm spre interior
E. în centru se află măduva
R: A,C,E
34. Alegeţi variantele incorecte de răspuns:

A. rădăcina este cel mai specializat organ de reproducere
B. tulpina are şi rol asimilator
C. rădăcina îndeplineşte şi funcţia de conducere a sevei elaborate
D. frunza este cel mai specializat organ în fotosinteză
E. rădăcina are rol în fotosinteză
R: A,C,E
35. Structura primară a rădăcinii la monocotiledonate cuprinde:

A. exoderma pluristratificată
B. cutisul
C. benzile Caspary
D. periciclul pluristratificat
E. măduva
R: A,B,E

A. micorizele reprezintă un tip de simbioză între rădăcinile unor plante şi
anumite ciuperci
B. rădăcinile purtătoare de muguri sunt caracteristice leguminoaselor
C. plantele arize se întâlnesc la Taxodium mexicanum
D. torţelul este o plantă parazită
E. haustorii pătrund în vasele lemnoase şi preiau substanţele hrănitoare
R: A,D
37. Rădăcinile normale:

A. apar pe alte organe decât pe rădăcină
B. sunt considerate rădăcinile fibroase
C. prezintă ramificaţii secundare ce iau naştere din rădăcina principală
D. sunt reprezentate de rădăcinile pivotante
69
E. prezintă modificări funcţionale determinate de factorii de mediu în care
trăiesc plantele respective
R: C,D
38. Structura secundară a rădăcinii se caracterizează prin:

A. suberul ce înlocuieşte epiderma exfoliată
B. felogenul din cilindrul central ce generează suber la exterior şi feloderm la
interior
C. liberul primar situat la periferia lacunei medulare
D. liberul secundar situat la exteriorul cambiului
E. liberul moale format din fibre liberiene
R: A,D
39. Alegeţi asocierile corecte:

A. Tilia sp – rădăcină cu micorize
B. Cuscuta europaea – plantă ariză
C. Rubus idaeus – rădăcină purtătoare de muguri
D. Salvinia natans – rădăcină cu pneumatofori
E. Ficaria verna – rădăcină proptitoare
R: B,C
40. În structura primară a rădăcinii la dicotiledonate se întâlneşte:

A. rizoderma unistratificată
B. exoderma formată din celule rotund-ovale
C. endoderma alcătuită din celule prismatice, pluristratificată
D. periciclul reprezentat de celule cu pereţii subţiri
E. fascicule conducătoare libero-lemnoase
R: A,D

A. la rădăcinile fibroase radicelele se grupează în mănunchiuri
B. rădăcinile rămuroase au forma unui pivot bine dezvoltat
C. rădăcinile pivotante se întâlnesc la păpădie
D. monocotiledonatele prezintă rădăcini fasciculate
E. rădăcinile pivotante se întâlnesc la majoritatea arborilor
R: B,E
42. Rădăcinile cu nodozităţi:

A. se întâlnesc la mazăre
B. sunt sediul unor relaţii se simbioză între plantă şi anumite ciuperci
C. fac parte din categoria rădăcinilor normale
D. prezintă în componenţa lor bacterii fixatoare de azot
E. sunt specifice leguminoaselor
70
R: A,D,E
43. Alegeţi afirmaţiile false referitoare la structura secundară a rădăcinii:

A. suberul este alcătuit din celule moarte, de formă tabulară
B. în centru se află lacuna medulară
C. lemnul secundar apare în primul an de vegetaţie sub formă de fascicule
alungite
D. liberul moale este reprezentat de fibre liberiene
E. lemnul secundar este format din vase care vor deveni inactive în timp
R: B,D,E
44. Ramificaţia rădăcinii poate fi:

A. laterală
B. mixtă
C. longitudinală
D. simpodială
E. dihotomică
R: A,E
45. Benzile Caspary:

A. reprezintă exoderma din structura primară a rădăcinii
B. sunt îngroşări în formă de potcoavă
C. se găsesc în structura primară a rădăcinii la dicotiledonate
D. se află la nivelul cilindrului central
E. se găsesc în endoderma structurii primare a rădăcinii
R: C,E
46. Alegeţi afirmaţiile false referitoare la rădăcinile proptitoare:

A. au rolul de fixare a plantei de un anumit substrat
B. sunt caracteristice pădurilor ecuatoriale
C. sunt prinse la internodurile tulpinilor şi orienate în jos, până la sol
D. se întâlnesc la Monstera deliciosa
E. sunt rădăcini adventive
R: A,C
47. Alegeţi afirmaţiile adevărate referitoare la morfologia externă a unei

rădăcini:
A. baza rădăcinii face trecerea de la rădăcină la tulpină
B. zona netedă prezintă o lungime ce variază între 2-3cm
C. regiunea aspră este reprezentată de perişorii absorbanţi vii
D. creşterea în lungime a rădăcinii are loc la nivelul zonei netede
E. coletul este regiunea de trecere de la rădăcină la tulpină
R: A,D,E
71
48. Alegeţi afirmaţiile false referitoare la fasciculul lemnos din structura
primară a rădăcinii la dicotiledonate:
A. este alcătuit din vase lemnoase cu pereţii lignificaţi
B. prezintă vase de protoxilem dispuse spre periciclu
C. are vase cu diamteru mare numite vase de metaxilem
D. vasele dinspre centrul stelului au diamteru mic
E. este format şi din celule anexe
R: D,E
49. În structura secundară a rădăcinii se observă:

A. lemn secundar situat lângă liber secundar
B. liber primar situat la exteriorul cambiului
C. liber moale ce alternează cu liberul tare
D. peridermul format din suber şi felogen
E. cambiul din cilindrul central
R: B,C,E
50. Rădăcinile fixatoare:

A. sunt rădăcini scurte, neramificate
B. sunt rădăcini metamorfozate
C. au rolul de susţinere a plantei
D. sunt foarte ramificate
E. sunt rădăcini adventive la iederă
R: A,B,E
51. Structura primară a rădăcinii la monocotiledonate se caracterizează prin:

A. absenţa cutisului
B. cilindrul central bine dezvoltat
C. prezenţa lacunei medulare
D. diferenţierea accentuată a endodermului
E. numărul mic de fascicule conducătoare
R: B,D
52. Scoarţa din structura primară a rădăcinii la dicotiledonate este alcătuită

din:
A. exoderma formată din celule prismatice
B. scoarţa internă formată din celule parenchimatice, cu spaţii intercelulare
C. endoderma, unistratificată
D. exoderma formată din celule poligonale, cu pereţii suberificaţi
E. periciclu
R: B,C,D
72
53. Alegeţi afirmaţiile adevărate referitoare la rădăcinile contractile:
A. se pot scurta prin contracţie cu până la 80% din lungimea lor normală
B. sunt rădăcini adventive, lipsite de sclerenchim
C. prin scurtare trag tuberculul spre straturile mai profunde ale solului
D. sunt rădăcini normale
E. se întâlnesc la Iris germanica
R: B,E
54. Fasciclule conducătoare din structura primară a rădăcinii la

dicotiledonate:
A. sunt dispuse alternativ şi în sens radiar
B. prezintă între ele raze medulare
C. sunt în număr mare
D. sunt dispuse în parenchimul fundamental
E. sunt în număr de 4-5
R: A,B,D,E
55. Rădăcina:
A. prezintă un geotropism negativ
B. nu prezintă muguri
C. are creşterea orientată spre centrul pământului
D. are trei roluri principale
E. a apărut în regnul vegetal începând cu pteridofitele
R: B,C,E
56. Caracteristicile fascilului lemnos din structura primară a rădăcinii la

monocotiledonate sunt:
A. prezintă vase de metaxilem ce pătrund adânc în parenchimul medular
B. este alcătuit din 5-6 vase cu pereţii suberificaţi
C. are în structura sa celule parenchimatice lemnoase cu pereţii subţiri
D. spre periciclu se găsesc vase lemnoase cu lumen mic
E. prezintă vase de metafloem ce sunt dispuse către stel
R: A,C,D
57. Rădăcinile tuberizate:

A. nu prezintă piloriză
B. sunt rădăcini adventive
C. se pot întâlni la Beta vulgaris
D. au o creştere în lungime limitată
E. au rol de susţinere
R: A,C,D
73
TULPINA
1. Structura primară a tulpinii la monocotiledonate cuprinde:

A. hipoderma
B. eustelul
C. epiderma unistratificată, cu celule cu pereţii subţiri
D. endoderma
E. fascicule colaterale deschise
R: A
2. Gulia prezintă tulpină:

A. normală
B. aeriană de depozitare
C. subterană de depozitare
D. lemnoasă
E. numita şi tubercul
R: B
3. Lamium maculatum are tulpina:

A. culm
B. filocladiu
C. cladodiu
D. scap
E. caulis
R: E

A. atactostelul se întâlneşte în structura primară a tulpinii la dicotiledonate
B. în structura secundară a tulpinii de tei se observă în centrul cilindrului
central o lacună medulară
C. hipoderma se găseşte în structura primară de tulpină de la monocotiledonate
D. fascicul colateral deschis se întâlneşte în structura tulpinii de la porumb
E. epiderma din structura primară a tulpinii de la Ranunculus sp. este
plutistratificată
R: C
5. Tulpinile normale îndeplinesc rolul de:

A. conducere a sevei brute prin vasele liberiene
B. susţinere a altor organe ale plantei
74
C. depozitare a substanţelor de rezervă
D. conducere a sevei elaborate prin vasele lemnoase
E. apărare
R: B
6. Crataegus monogyna are tulpina:

A. agăţătoare
B. de depozitare
C. adaptată la apărare
D. volubilă
E. plagiotropă
R: C
7. Structura primară a tulpinii la dicotiledonate cuprinde:

A. fascicule conducătoare liberiene şi lemnoase
B. un atactostel
C. scoarţa ce se întinde până la primele fascicule conducătoare ale stelului
D. epiderma pluristratificată
E. măduvă în centrul stelului
R: C
8. Calamusul se întâlneşte la:

A. Saxifraga sp.
B. Taraxacum officinale
C. Cucurbita pepo
D. Ruscus aculeatus
E. Carex sp.
R: E
9. Tuberculii fac parte din cadrul:

A. rădăcinilor subterane
B. tulpinilor lemnoase
C. rădăcinilor de depozitare
D. tulpinilor subterane metamorfozate
E. tulpinilor aeriene de depozitare
R: D

A. Juncus glaucus – filocladiu
B. Primula officinalis – scap
C. Plantago sp. – calamus
D. Genista sagittalis – caudex
E. Jucus sp. – culm
75
R: B
11. În funcţie de organele care iau naştere din muguri, ei pot fi:
A. grupaţi
B. laterali
C. micşti
D. terminali
E. seriali
R:C
12. Ţesutul conducător lemnos din structura primară a tulpinii la

dicotiledonate este alcătuit din:
A. vase de metaxilem dispuse spre vârful fascicului lemnos
B. celule de parenchim liberian
C. vase cu lumen mare situate în apropierea cambiului
D. celule anexe
E. vase ciuruite
R: C
13. După poziţia lor pe tulpină, mugurii pot fi:

A. seriali – situaţi la axila frunzelor
B. terminali – dispuşi unul sub altul
C. grupaţi – aşezaţi unul sub altul
D. laterali – situaţi în vârful tulpinii
E. axilari – aşezaţi la axila frunzelor
R: E
14. Floarea –soarelui prezintă tulpină de tip:

A. caulis
B. cladodiu
C. culm
D. caudex
E. scap
R: A
15. Liberul secundar din structura tulpinii de tei:

A. este reprezentat de liber tare
B. apare sub forma unor pătrate
C. se află între liberul primar şi lemnul primar
D. este generat de cambiu la exterior
E. este format din vase inactive
R: D
76
16. Caudexul este o tulpină:
A. metamorfozată
B. normală lemnoasă
C. subterană
D. ierboasă normală
E. aeriană lemnoasă
R: D
17. Tulpină agăţătoare se întâlneşte la:

A. Convolvulus arvensis
B. Clematis vitalba
C. Prunus spinosa
D. Carex sp.
E. Crocus sativus
R: B
18. Bulbotuberii:
A. sunt rădăcini subterane de depozitare
B. se pot întâlni la cartof
C. depozitează în interior substanţe de rezervă
D. sunt înveliţi la exterior de catafile, la fel ca la bulbii solzoşi
E. fac trecerea de la bulbi la tuberculi
R: C
19. Stolonii sunt:

A. rădăcini adventive
B. tulpini volubile
C. rădăcini metamorfozate
D. tulpini agăţătoare
E. tulpini târâtoare
R: E
20. Liberul tare din structura secundară a tulpinii de la Tilia sp. este alcătuit
din:
A. fibre liberiene
B. celule anexe
C. parenchim liberian
D. vase ciuruite
E. vase de protoxilem
R: A
21. Din cadrul tulpinilor asimilatoare nu fac parte:
A. filodiul
B. tulpinile virgate
77
C. tulpinile fistuloase
D. cladodiul
E. tulpinile plantelor suculente
R: C
22. În funcţie de criteriul funcţional, tulpinile pot fi:

A. aeriene
B. metamorfozate
C. subterane
D. ale plantelor acvatice
E. ierboase
R: B
23. Care dintre următoarele afirmaţii sunt false:

A. tulpinile virgate au rol în fotosinteză
B. filodiul este o tulpină cu aspect de frunză
C. rizomii prezintă noduri foarte groase
D. tulpinile fistuloase sunt tulpini aeriene metamorfozate
E. caulisul se întâlneşte la mac
R: D
24. Bulbii sunt:

A. rădăcini metamorfozate
B. tulpini subterane normale
C. microblaste subterane
D. rădăcini de depozitare
E. tulpini aeriene de depozitare
R: C
25. În structura secundară a tulpinii de tei se observă:

A. liber primar format din vase intens active
B. măduvă în centrul cilindrului central
C. cambiul din scoarţă
D. feloderma ce generează suber la exterior
E. periderma reprezentată de suber şi de felogen
R: B

A. calamus – tulpină cu ultimul internod foarte lung
B. scap – tulpină cu frunze asimilatoare la internodul terminal
C. pai – tulpină cilindrică, lungă, cu internoduri scurte
D. caudex – tulpină scurtă, groasă, fără internoduri
E. caulis – tulpină lungă, simplă, neramificată
78
R: A
27. Care dintre afirmaţiile referitoare la structura primară a tulpinii de

porumb este falsă:
A. cuprinde cel mai evoluat tip de stel
B. prezintă fascicul libero-lemnos de tip colateral închis
C. are o epidermă alcătuită din celule cu pereţi lignificaţi
D. hipoderma se întâlneşte în scoarţa
E. atactostelul prezintă fascicole conducătoare distribuite neregulat
R: C
28. Speciile din fam. Asclepiadaceae au caracteristic tulpină:

A. virgată
B. caudex
C. tubercul
D. a plantelor suculente
E. târâtoare
R: D
29. Bulbii se întâlnesc la:

A. Allium cepa
B. Lilium candidum
C. Gladiolus communis
D. Allium sativum
E. Crocus sativus
R: D
30. Alegeţi afirmaţiile false referitoare la structura primară a tulpinii la

dicotiledonate:
A. prezintă o epidermă unistratificată
B. scoarţa are în primele straturi celule cu cloroplaste
C. nu există endodermă
D. periciclul se află la exteriorul scoarţei
E. prezintă cilindru central tip eustel
R: D
31. Fasciculul de tip colateral deschis prezintă următoarea structură:

A. ţesut liberian la interior
B. ţesut lemnos la exterior
C. cambiu intrafascicular pluristratificat
D. teacă sclerenchimatică la exterior
E. teacă colenchimatică la exterior
R: D
79
32. Rizom ortotrop se întâlneşte la:
A. Polygonatum officinale
B. Solanum tuberosum
C. Brassica oleracea var. gongylodes
D. Taraxacum officinale
E. Lilium candidum
R: D
33. Scoarţa din structura primară a tulpinii la dicotiledonate:

A. prezintă o endodermă bine delimitată
B. are în primele straturi celule cu cloroplaste
C. se întinde până la măduvă
D. prezintă periciclu la exterior
E. nu prezintă cloroplaste
R: B
TULPINA TESTE GRILĂ TIP COMPLEMENT MULTIPLU

1. Rolul principal al tulpinii este de conducere a sevei:
A. brute prin vasele lemnoase
B. elaborate prin vasele liberiene
C. brute prin vasele liberiene
D. elaborate prin vasele lemnoase
E. brute şi elaborate prin vasele conducătoare
R: A,B,E
2. Tulpina conduce seva:

A. brută de la rădăcină la frunze
B. elaborată la frunze
C. brută de la frunze la rădăcină
D. elaborată la toate organele plantei
E. elaborată la toate organele plantei prin vasele lemnoase
R: A,D
3. Ce rol nu are tulpina:

A. de fixare a plantei în sol
B. de absorbţie a apei cu sărurile minerale
C. de conducere a sevei brute şi elaborate
D. de a susţine organele plantei
E. de apărare
R: A,B
80
4. După rolurile pe care le îndeplinesc, tulpinile pot fi:
A. cu pneumatofori
B. normale
C. adventive
D. contractile
E. metamorfozate
R: B,E
5. Dacă analizăm morfologic o plantulă de câteva zile de la germinare, putem

observa:
A. radăcinuţa
B. coletul
C. cotiledoanele
D. tulpiniţa şi gemula
E. mugurii
R: A,B,C,D
6. Axa hipocotilă a unei plantule se află între:

A. colet şi cele două cotiledoane
B. colet şi cele două frunzuliţe embrionare
C. cele două cotiledoane şi primele frunzuliţe asimilatoare
D. cotiledoane şi protofile
E. rădăciniţă şi colet
R: A,B
7. Axa epicotilă a unei plantule se află între:

A. frunzuliţele embrionare şi protofile
B. cele două cotiledoane şi primele frunzuliţe asimilatoare
C. colet şi frunzuliţele embrionare
D. colet şi cotiledoane
E. frunzuliţele embrionare şi cele asimilatoare
R: A,B
8. În funcţie de poziţia axei hipocotile faţă de sol, tulpinile pot fi:

A. epigee la plante la care axa este deasupra solului
B. hipogee la plante la care axa este deasupra solului
C. hipogee la plante la care axa se afla în sol
D. epigee la plante la care axa se află în sol
E. epigee cum sunt cele de la mazăre şi hipogee cum sunt cele de la fasole
R: A,C
9. În funcţie de poziţia lor pe tulpină, mugurii pot fi:
81
A. terminali, situaţi în vârful tulpinilor ca la Aesculus hippocastanum
B. axilari, situaţi câte unul la axila frunzelor cum sunt cei de la Populus nigra
C. laterali, situaţi mai mulţi la axila frunzelor cum sunt cei de la Aesculus
hippocastanum
D. seriali, dispuşi unul sub altul cum sunt cei de la Forsythia
E. grupaţi, când se formează câte unul la axila unei frunze, ca la cireş
R: A,B,D
10. Având în vedere mediul în care se dezvoltă şi trăieşte planta, tulpinile se

clasifică în:
A. normale
B. aeriene
C. subterane
D. ale plantelor acvatice
E. metamorfozate
R: B,C,D
11. Tulpini articulate sunt:

A. culmul
B. stipesul
C. calamusul
D. caudexul
E. scapul
R: A,C,E
12. Tulpini articulate sunt:

A. caudexul
B. calamusul
C. stipesul
D. paiul
E. caulisul
R: B,D,E
13. Tulpini nearticulate sunt:

A. stipesul
B. calamusul
C. caulisul
D. paiul
E. caudexul
R: A,E
14. Sunt tulpini normale aeriene ierboase:

A. caudexul şi stipesul
82
B. tulpinile de depozitare şi calamusul
C. tulpinile volubile şi cele târâtoare
D. tulpinile agăţătoare şi cele asimilatoare
E. paiul şi calamusul
R: A,E
15. Se pot observa cu ochiul liber la exteriorul unei tulpini aeriene:

A. noduri şi internoduri
B. muguri apicali
C. muguri axilari
D. zona piliferă
E. măduva
R: A,B,C
16. Caudexul este o tulpină:

A. scurtă
B. groasă
C. cilindrică
D. lungă
E. cu internoduri lungi
R: A,B
17. Caudexul:
A. prezintă frunze în rozetă
B. are internoduri foarte lungi
C. se găseşte la Aloe sp.
D. se găseşte la reprezentanţii din familia Saxifragaceae
E. are ultimul internod foarte lung
R: A,C,D
18. Caudex prezintă:

A. rogozul
B. rugina
C. macul
D. aloe
E. saxifragaceele
R: D,E
19. Caudex prezintă:

A. Aloe sp.
C. Agave sp.
D. Plantago sp.
83
E. Capsella bursa-pastoris
R: A,C
20. Caudex se întâlneşte şi la:

A. Carex sp.
B. Jucus sp.
C. Spyreaea sp.
D. Saxifraga sp.
E. Aloe sp.
R: D,E
21. Culmul este o tulpină:

A. cilindrică
B. groasă
C. cu internoduri scurte
D. cu măduvă spongioasă
E. lungă
R: A,E
22. Afirmaţiile false despre culm sunt:

A. este o tulpină cu frunze prinse la fiecare nod fără o teacă
B. este o tulpină cu frunze prinse la fiecare nod cu o teacă
C. este o tulpină cilindrică, lungă
D. prezintă noduri evidente şi internoduri lungi
E. se poate lignifica
R: A,E
23. Paiul se găseşte la:

A. Forsythia sp.
B. Plantago sp.
C. Papaver sp.
D. porumb
E. grâu
R: D,E
24. Calamusul este o tulpină:

A. cu ultimul internod foarte lung
B. cu ultimul internod foarte scurt
C. care se lignifică
D. cu măduvă spongioasă
E. normală aeriană ierboasă
R: A,D,E
84
25. Calamusul se întâlneşte la:
A. Jucus sp.
B. Carex sp.
C. Papaver sp.
D. Aloe sp.
E. Agave sp.
R: A,B
26. Calamus prezintă:

A. Aloe vera
B. rogozul
C. rugina
D. Agave sp.
E. floarea soarelui
R: B,C
27. Paiul se întâlneşte la:

A. Aloe şi rogoz
B. rugină şi saxifragacee
C. grâu şi orz
D. ceapă şi usturoi
E. graminee
R: C,E
28. Caulisul este o tulpină:

A. lungă
B. scurtă
C. cu noduri preominente
D. fără noduri proeminente
E. care conţine o măduvă spongioasă
R: A,D
29. Afirmaţiile false despre caulis sunt:

A. nu este tulpină
B. se poate lignifica
C. nu poate fi anuală sau perenă
D. prezintă o teacă la fiecare nod
E. nu prezintă noduri proeminente
R: A,C,D
30. Care sunt afirmaţiile adevărate:

A. caudexul este o tulpină ce prezintă frunze în rozetă
B. calamusul conţine o măduvă spongioasă cum este cea de la dovleac
85
C. culmul este o tulpină ce prezintă frunze prinse la fiecare nod cu o teacă
D. caulisul se poate lignifica la început de vegetaţie
E. caudexul, calamusul şi stipesul sunt tulpini normale aeriene articulate
R: A,C
31. Caulis prezintă:

A. păpădia
B. macul
C. dovleacul
D. gramineele
E. floarea soarelui
R: B,C,E
32. Scapul este o tulpină:

A. aeriană normală
B. cu internodul terminal fără frunze asimilatoare
C. care se lignifică la început de vegetaţie
D. care nu se termină cu o inflorescenţă
E. aeriană normală lemnoasă
R: A,B
33. Nu putem spune despre tulpina fistuloasă că:

A. are internoduri lungi
B. este goală pe dinăuntru
C. o putem găsi la reprezentanţii genului Allium
D. are internoduri scurte
E. o putem găsi la reprezentanţii familiei Saxifragaceae
R: D,E
34. Tulpinile normale aeriene lemnoase:

A. au consistenţă moale
B. au consistenţă tare
C. sunt lignificate puternic
D. sunt groase
E. sunt subţiri
R: B,C,D
35. Tulpini aeriene lemnoase se găsesc la:

A. plante perene
B. arbori şi arbuşti
C. plante bienale
D. plante anuale
E. Spyreaea sp.
86
R : A,B,E
36. Tulpinile aeriene metamorfozate, după rolurile pe care le îndeplinesc, pot

fi:
A. asimilatoare
B. de depozitare
C. fixatoare
D. apărătoare
E. cu micorize
R: A,B,D
37. Tulpinile aeriene metamorfozate pot fi adaptate la:

A. realizarea fotosintezei
B. înmulţirea vegetativă
C. absorbţie
D. depozitare
E. înmulţire sexuată
R: A,B,D
38. Tulpinile care fac fotosinteză:

A. se numesc asimilatoare
B. au nodozităţi
C. au culoarea verde
D. se împart în mai multe tipuri
E. au ventuze
R: A,C,D
39. Tulpini asimilatoare sunt:

A. adaptate şi la apărare
B. tulpinile plantelor suculente
C. cladodiul
D. filocladiul
E. filodiul
R: B,C,D,E
40. Tulpinile plantelor suculente:

A. sunt caracteristice plantelor lemnoase
B. sunt caracteristice plantelor din regiuni umede
C. sunt caracteristice plantelor din regiuni sărăturoase
D. se găsesc la Cactaceae
E. se găsesc la Saxifragaceae
R: C,D
87
41. Tulpinile plantelor suculente sunt:
A. subţiri
B. groase
C. cărnoase
D. transformate în spini
E. reduse la solzi mici
R: B,C
42. Tulpinile plantelor suculente se găsesc la:

A. dovleac
B. mac
C. cactuşi
D. acacie
E. filocactus
R : C,E
43. Tulpinile virgate:

A. au aspectul unor nuiele verzi fără frunze
B. au aspectul unor nuiele verzi cu frunze reduse
C. sunt tulpini aeriene normale
D. sunt tulpini aeriene lemnoase
E. nu există
R: A,B
44. Tulpini virgate se găsesc la:

A. pirig
B. rugină
C. coada calului
D. Equisetum arvense
E. Forsythia
R: A,C,D
45. Cladodiul:
A. este o tulpină lăţită
B. este o tulpină îngustă
C. prezintă internoduri verzi
D. prezintă multe internoduri
E. nu prezintă internoduri
R: A,C,D
46. Cladodiul:
A. poate fi asemănat cu o frunză
B. are funcţiile unei frunze
88
C. este o frunză
D. se găseşte la Ruscus aculeatus
E. se găseşte la Brassica oleracea
R: A,B
47. Filocladiul:
A. este plantă ierboasă
B. poate fi asemănat cu o frunză
C. are creştere nelimitată
D. are frunzele aciculare
E. este o ramură lăţită
R: B,E
48. Tulpini volubile au :

A. Phaseolus vulgaris şi Hedera helix
B. Humulus lupulus şi Gleditschia triachantos
C. Fagopyrum convolvulus şi Phaseolus vulgaris
D. Humulus lupulus şi Convolvulus arvensis
E. a şi c
R: C,D
49. Tulpinile târâtoare:

A. sunt aeriene
B. stau culcate pe sol
C. se găsesc la brădişor
D. se găsesc la Veronica sp.
E. nu se găsesc la brădişor
R : A,B,C,D
50. Tulpinile adaptate la apărare:

A. au ramuri scurte transformate în spini
B. sunt tulpini subterane
C. sunt tulpini aeriene
D. sunt tulpini metamorfozate
E. nu sunt tulpini metamorfozate
R: A,C,D
51. La ce plante se găsesc tulpini adaptate la apărare:

A. Gleditschia triacanthos
B. Prunus spinosa
C. Taraxacum officinale
D. Crataegus monogyna
E. Aloe vera
89
R: A,B,D
52. Tulpini plagiotrope prezintă:

A. coada racului
B. păpădia
C. piciorul cocoşului
D. gălbenele ( Lysimachia nummularia )
E. floarea soarelui
R: A,C,D
53. Sunt adevărate afirmaţiile:

A. rizomii şi bulbii sunt tulpini subterane metamorfozate
B. calamusul şi stipesul sunt tulpini aeriene nearticulate
C. tulpinile plantelor suculente şi tulpinile volubile sunt asimilatoare
D. tulpinile adaptate la înmulţirea vegetativă şi cele târâtoare sunt tulpini
aeriene metamorfozate
E. paiul şi calamusul sunt tulpini normale aeriene articulate
R: A,D,E
54. Rizomii:
A. sunt microblaste subterane scurte
B. sunt tulpini subterane cu simetrie dorsi – ventrală
C. sunt tulpini formate din noduri foarte groase şi internoduri scurte
D. au rădăcini adventive prinse la nivelul nodurilor
E. din locul în care se formează rădăcini adventive cresc şi tulpini aeriene
R: B,C,D,E
55. Tuberculii:
A. sunt microblaste subterane scurte, groase şi cărnoase
B. sunt plini cu substanţe de rezervă
C. au muguri apicali numiţi „ ochiuri”
D. au ramuri asimilatoare
E. au frunze rudimentare cu aspect de scvame
R : A,B
56. Sunt false afirmaţiile:

A. Solanum tuberosum are tubercul
B. fragii au tulpini ortotrope
C. Dryopteris filix - max are rizom
D. pecetea lui Solomon are rizom
E. păpădia are bulb
R: B,E
90
57. Bulbii:
A. au tulpină falsă reprezentată de discul de la baza bulbului
B. ca şi rizomii sunt microblaste subterane
C. pot fi de două feluri: solzoşi şi tunicaţi
D. din discul de la baza lui pornesc rădăcini advenitive firoase
E. pot fi de foarte multe feluri
R: C,D
58. Bulbii tunicaţi:

A. sunt acoperiţi parţial cu catafile
B. sunt total acoperiţi cu frunze modificate
C. se găsesc la ceapă
D. sunt total acoperiţi de frunze cărnoase
E. pot fi alcătuiţi din bulbili
R: B,C,D
59. Bulbii solzoşi:

A. se mai numesc si scvamoşi
B. au la exterior frunze modificate care îi acoperă total
C. au la exterior catafile
D. sunt acoperiţi de frunze cărnoase care se acoperă parţial
E. se găsesc la Allium cepa
R : A,C,D
60. Bulbi sau tuberculi nu au:

A. Solanum tuberosum şi Potentilla anserina
B. Fragaria vesca şi Polygonatum officinale
C. Ranunculus repens şi Lysimachia nummularia
D. Crataegus monogyna şi Prunus spinosa
E. Lilium candium şi Allium sativum
R: A,B,C,D
61. Bulbotuberii sunt:

A. tulpini subterane care fac trecerea de la bulbili la tuberculi
B. tulpini subterane care fac trecerea de la tuberculi la bulbi
C. tulpini subterane care fac trecerea de la bulbi la tuberculi
D. înveliţi la exterior de frunze modificate
E. rădăcini metamorfozate
R: B,D
62. Crocus sativus are tulpină:

A. metamorfozată
91
B. ce depozitează la interior substanţe în porţiuni cărnoase asemănătoare cu
bulbii
C. ce depozitează la interior substanţe în porţiuni cărnoase asemănătoare cu
tuberculii
D. sub formă de bulbotuber
E. sub formă de rizom
R: A,C,D
63. Filocladiul se găseşte la:

A. Adonis vernalis
C. Ruscus aculeatus
D. Asparagus
E. Cucurbita pepo
R: C,D
64. Filocladiul şi cladodiul se găsesc la:

A. Ruscus aculeatus şi Capsella bursa pastoris
B. Ruscus aculeatus şi Genista sagittalis
C. Asparagus şi Brassica oleracea var. gongylodes
D. Asparagus şi Genista sagittalis
E. Asparagus şi Ruscus aculeatus
R: B,D,E
65. Filodiul:
A. intră în grupa tulpinilor asimilatoare
B. este peţiolul sau rahisul unor plante metamorfozate
C. are înfăţişarea unei frunze
D. are frunze scvamiforme
E. are origine caulinară
R: A,B,C
66. Tulpinile de depozitare:

A. se mai numesc tuberizate
B. sunt tulpini lungi
C. au parenchimurile foarte dezvoltate
D. sunt tulpini aeriene
E. se tuberizează la noduri
R: A,C,D
67. Brassica oleraceae var. gongylodes (gulia):

A. are tulpină aeriană lemnoasă
B. are tulpină aeriană ierboasă
92
C. prezintă tuberizare pe mai multe internoduri
D. are tulpină aeriană tuberizată
E. are tulpină cu aspect de frunză
R: C,D
68. Tulpinile agăţătoare:

A. sunt lungi
B. se fixează cu ajutorul rădăcinilor adventive
C. se fixează cu ajutorul cârceilor
D. se găsesc la Convolvulus arvensis
E. se întâlnesc la Helianthus annuus
R : A,B,C
69. Hedera helix:

A. are o tulpină volubilă
B. are o tulpină agăţătoare
C. foloseşte rădăcini adventive fixatoare pentru a se agăţa
D. are o tulpină lemnoasă
E. nu are tulpină metamorfozată
R: B,C
70. Putem spune despre tulpinile volubile că:

A. sunt tulpini lungi
B. se răsucesc în jurul suportului
C. au ţesut mecanic dezvoltat
D. au parenchimurile foarte dezvoltate
E. au măduvă spongioasă
R : A,B
71. Convolvulus arvensis:

A. se mai numeşte volbură
B. are o tulpină volubilă, adică se fixează prin răsucire de alte plante
C. are o tulpină volubilă, adică se fixează prin agăţare de alte plante
D. are mai multe internoduri
E. are noduri foarte puţine
R: A,B
72. De la exteriorul spre interiorul secţiunii prin structura primară internă a

tulpinii de Ranunculus acer se observă la microscop:
A. lacuna medulară situată într-o secţiune cu un contur ondulat
B. lemnul secundar
C. suberul
D. epiderma
93
E. scoarţa
R: A,D,E
73. Tulpini subterane pot fi:

A. bulbii
B. caudexul
C. rizomii
D. tuberculii
E. mugurii
R: A,C,D
74. Care este dispoziţia elementelor constitutive ale unui fascicul conducător
libero-lemnos din tulpina primară?
A. cordonul liberian –spre interior
B. cordonul lemnos –spre interior
C. cordonul lemnos –spre exterior
D. cordonul liberian –spre exterior
E. nu prezintă decât elemente de liber
R: B,D
75. La gulie:
A. rădăcina depozitează substanţe de rezervă
B. tulpina s-a modificat şi îndeplineşte alte funcţii
C. tulpina are rol în reproducerea vegetativă
D. tulpina depozitează substanţe de rezervă
E. tulpina este subterană metamorfozată
R: B,D
76. În structura primară a tulpinii, cordonul lemnos este alcătuit din vase:
A. lemnoase cu lumen mare – metaxilem
B. lemnoase cu lumen mic – protofloem
C. lemnoase cu lumen mic – protoxilem
D. de lemn şi de liber
E. lemnoase cu lumen mare – metafloem
R: A,C
77. Structura primară a tulpinii:

A. prezintă, în secţiune, inele anuale de creştere
B. are ţesuturile dispuse concentric
C. prezintă, în secţiune, raze medulare secundare
D. este formată din epidermă, scoarţă, cilindru central
E. este formată din ţesuturi primare
R: B,D,E
94
78. Tulpinile aeriene pot fi:
A. târâtoare
B. cu pneumatofori
C. volubile
D. agăţătoare
E. proptitoare
R: A,C,D
79. Cilindrul central al tulpinii este format din:

A. fascicule conducătoare libero-lemnoase
B. felogen
C. măduvă
D. scoarţă secundară
E. raze medulare
R: A,C,E
80. Ţesuturile secundare ale tulpinii:

A. sunt lemnul secundar ce alternează cu liberul secundar
B. se dispun în cercuri concentrice
C. se întâlnesc numai în cilindrul central
D. formează inele anuale de creştere
E. determină creşterea în grosime a tulpinii
R: B,D,E
81. Găsiţi răspunsurile corecte:

A. în structura primară a tulpinii epiderma prezintă peri absorbanţi
B. tulpina poate îndeplini şi funcţia de asimilaţie
C. ţesutul lacunar nu face parte din mezofil
D. lacuna medulară lipseşte din frunză
E. epiderma tulpinii primare prezintă şi stomate
R: B,D,E
82. După consistenţă tulpinile se pot clasifică în:

A. ierboase
B. agăţătoare
C. pai
D. lemoase
E. calamus
R: A,D
FRUNZA
95
1. Frunza are următoarele funcţii principale, cu excepţia:

A. asimilaţie clorofiliană
B. transpiraţie
C. fotosinteză
D. apărare
E. respiraţie
R: D
2. Frunza prezintă următoarele părţi componente, cu excepţia:

A. pedunculului
B. laminei
C. codiţei
D. limbului
E. tecii
R: A

A. la gimnosperme ţesutul asimilator heterogen prezintă numeroase cloroplaste
B. frunzele decurente prezintă baza limbului prelungită pe tulpină
C. hipoderma frunzei de fag prezintă celule cu rol mecanic
D. în mezofilul omogen ţesutul lacunar are numeroase spaţii intercelulare
E. frunza de la Pinus sylvestris prezintă nervaţiune paralelă
R: B
4. Pelargonium zonale prezintă forma limbului:

A. reniformă
B. eliptică
C. cordiformă
D. deltoidă
E. romboidală
R: A

A. Vitis vinifera – frunză cu nervaţiunea penată
B. Medicago sativa – frunză trifoliată
C. Valeriana officinalis – frunză penat-partită
D. Urtica urens – frunză cu margine serată
E. Nicotiana tabacum – frunză cu baza asimetrică
R: B
96
6. În structura frunzei la gimnosperme se pot observa următoarele elemente,
cu excepţia:
A. epidermei unistratificate
B. stomatelor la nivelul epidermei
C. hipodermei pluristratificate
D. mezofilului omogen
E. fasciculelor libero-lemnoase
R: C

A. o frunză completă prezintă peţiol, limb şi codiţă
B. Allium cepa prezintă o frunză cilindrică, plină la interior
C. Gleditshia triachantos prezintă frunză triplu penat compusă
D. ţesutul palisadic din frunzele bifaciale este bogat în cloroplaste
E. mezofilul omogen prezintă ţesut palisadic sub ambele epiderme ale frunzei
R: D
8. Care dintre următoarele roluri aparţin peţiolului frunzei?

A. realizarea fotosintezei
B. depozitarea subsţantelor de rezervă
C. înmulţirea vegetativă
D. asigurarea circulaţiei sevei brute şi a celei elaborate
E. apărare
R: D
9. Quercus frainetto prezintă frunză:

A. penat-fidată
B. palmat-fidată
C. palmat-lobată
D. penat-partită
E. penat-lobată
R: A

A. Fagus silvatica – frunză bifacială
B. Nicotiana tabacum – frunză amplexicaulă
C. Arachys hypogea – frunză imparipenat compusă
D. Ficus carica – frunză palmat-fidată
E. Pinus sylvestris – frunză liniară
R: A
11. Ţesutul liberian din structura frunzei se află dispus către:

A. epiderma superioară
97
B. mezofil
C. cilindru central
D. epiderma inferioară
E. nervuri
R: D
12. După forma limbului, există frunze:

A. mucronate
B. liniare
C. serate
D. conate
E. perfoliate
R: B
13. Rolul tecii frunzei este de a:

A. purta limbul
B. realiza fotosinteza
C. orienta limbul către lumină
D. realiza schimbul de gaze
E. prinde frunza pe tulpină
R: E
14. Frunză lirată se întâlneşte la:

A. Robinia pseudacacia
B. Raphanus sativus
C. Cornus sanguinea
D. Arachis hypogea
E. Taraxacum officinale
R: B
15. Alegeţi afirmaţiile care corespund adevărului:

A. Convolvulus arvensis prezintă frunză triunghiulară
B. frunza lirată prezintă lobi ascuţiţi şi îndreptaţi în jos
C. razele de lumină cad perpendicular pe suprafaţa foliară a frunzelor bifaciale
D. nervura mediană din frunzele de la angiosperme este înconjurată de celule
amilifere
E. la frunzele perfoliate baza înconjoară parţial tulpina
R: C
16. Frunză simplă se întâlneşte la:

A. Populus tremula
B. Arachys ahypogea
C. Cornus sanguinea
98
D. Gleditshia triacanthos
E. Phaseolus vulgaris
R: A
17. Care dintre următoarele afirmaţii sunt false:

A. frunza penat-lobată se întâlneşte la stejar
B. dispoziţia ţesuturilor conducătoare de la nivelul nervurilor frunzelor este
inversă faţă de cea din tulpină
C. frunzele amplexicaule nu prezintă peţiol
D. frunzele de tip paripalmat compus se întâlnesc mai rar
E. frunzele bifaciale au ţesut palisadic dispus sub epiderma inferioară şi ţesut
lacunar sub cea superioară
R: E
18. Ţesutul lemnos din structura frunzei se află dispus către:

A. mezofil
B. epiderma superioară
C. epiderma inferioară
D. nervuri
E. ţesut asimilator
R: B
19. Rolurile peţiolului sunt următoarele, cu excepţia:

A. amortizează şocurile mecanice produse de vânt
B. realizează asimilaţia clorofiliană
C. poartă limbul
D. orientează limbul către lumină
E. racordează fasciculele conducătoare ale tulpinii la cele ale limbului foliar
R: B
20. Taraxacum officinale prezintă frunză:

A. penat sectată
B. palmat partită
C. lanceolată
D. runcinată
E. lirată
R: D
21. Care sunt tipurile de frunze dupaă natura morfologică a limbului foliar?
A. penate şi palmate
B. întregi şi cu incizii
C. simple şi compuse
D. paripenate şi imparipenate
99
E. paripalmate şi imparipalmate
R: C
22. Salix alba prezintă frunză cu:

A. baza rotundă
B. vârful acuminat
C. forma limbului ovat-lanceolată
D. marginea crenată
E. vârf lent ascuţit
R: E

A. frunza ovat lanceolată prezintă limbul de patru ori mai lung decât lat
B. la nivelul ţesutului palisadic din frunza bifacială se găsesc numeroase spaţii
intercelulare
C. frunza ecvifacială prezintă ţesut lacunar sub ambele epiderme
D. nervaţiune arcuată prezintă pecetea lui Solomon
E. frunzele fără limb se numesc sesile
R: D
24. Teaca frunzei reprezintă:

A. partea lăţită a frunzei
B. codiţa frunzei
C. partea lăţită a bazei peţiolului
D. partea care realizează funcţiile specifice ale frunzei
E. limbul foliar
R: C
25. Tipuri morfologice de limb după vârf sunt următoarele, cu excepţia:

A. acuminat
B. cuspidat
C. hastat
D. obcordat
E. spinos
R: C
26. Structura unei frunze bifaciale cuprinde:

A. epiderma superioară pluristratificată
B. mezofilul foliar heterogen
C. teaca colenchimatică cu rol protector
D. epiderma inferioară ce nu prezintă stomate
E. ţesutul lemnos dispus către epiderma inferioară
R: B
100
A. Convolvulus arvensis – limb hastat
B. Pyrus communis – limb romboidal
C. Salix alba – limb lanceolat
D. Betula pendula – limb triunghiular
E. Allium cepa – limb cilindric
R: A
28. Fasciculele conducătoare libero-lemnoase din frunză se găsesc la nivelul:

A. epidermei superioare
B. epidermei inferioare
C. mezofilului foliar
D. cilindrului central
E. scoarţei
R: C

A. frunza are ca rol specific realizarea transpiraţiei
B. teaca reprezintă porţiunea la nivelul căreia peţiolul se prinde de tulpină
C. frunza fără peţiol se numeşte sesilă
D. există frunze care se prind cu limbul direct pe tulpină
E. limbul amortizează şocurile produse de ploaie
R: E
30. Partea cea mai lăţită a frunzei este:

A. codiţa
B. teaca
C. peţiolul
D. baza
E. lamina
R: E
31. Alegeţi afirmaţiile adevărate referitoare la structura frunzei la

gimosperme:
A. mezofilul este alcătuit din ţesut palisadic şi ţesut lacunar
B. epiderma este formată din celule cu pereţii subţiri, celulozici
C. hipoderma, unistratificată, este alcătuită din celule cu pereţii puternic
suberificaţi
D. ţesutul asimilator este omogen
E. nervura principală este reprezentată de trei fascicule libero-lemnoase
R: D
101
32. Structura anatomică a unei frunze cuprinde următoarele elemente, cu
excepţia:
A. epidermei superioare
B. nervurilor
C. fasciculelor conducătoare
D. stelului
E. epidermei inferioare
R: D
33. Nervaţiunea unei frunze poate fi:

A. palmată
B. lanceolată
C. partită
D. ovală
E. cilindrică
R: A
34. Porţiunea care realizează funcţiile specifice ale unei frunze este:
A. teaca
B. limbul
C. peţiolul
D. codiţa
E. baza
R: B
FRUNZA TESTE GRILĂ TIP COMPLEMENT MULTIPLU

1. Cea mai importantă parte a frunzei se numeşte:
A. teacă
B. peţiol
C. limb
D. codiţă
E. lamină
R: C,E
2. Frunzele cărora le lipsesc peţiolul:

A. se numesc sesile
B. se prind cu limbul direct de tulpină
C. sunt frunze incomplete
D. sunt perfoliate
E. sunt frunze compuse
R: A,B,C
102
3. La plantele superioare structura anatomică a frunzei prezintă:
A. epiderma superioară
B. rizoderma
C. epiderma inferioară
D. nervuri
E. mezofil foliar
R: A,C,D,E
4. Funcţiile peţiolului:
A. asigură circulaţia sevei brute
B. orientează limbul către lumină
C. asigură circulaţia sevei elaborate
D. fixează planta în sol
E. amortizează şocurile mecanice produse de vânt
R: A,B,C,E
5. Limb dinţat întâlnim la:

A. Rosa canina
B. Morus sp
C. Urtica urens
D. Vitis vinifera
E. Viburnum lantana
R: C,D,E
6. După forma limbului frunzele pot fi :

A. circulare
B. cilindrice
C. serate
D. cuneate
E. crenate
R: A,B,D

A. frunzele runcinate au lobii ascuţiţi
B. în mezofil se găsesc şi nervuri terţiare
C. nervura principală este delimitată de o teacă sclerenchimatică
D. tecile perifasciculare asimilatoare fac legătura între fasciculele
conducătoare şi mezofil
E. nervura principală este reprezentată numai de fascicule lemnoase
R: A,C
8. Frunză în formă de elipsă prezintă :
103
A. Prunus avium
B. Salix alba
C. Atriplex patula
D. Fagus sylvatica
E. Cotinus coggygria
R: D,E
9. Angiospermele prezintă numeroase tipuri de frunze, în funcţie de natura

mezofilului şi de poziţia lor pe tulpină:
A. bifaciale
B. ecvifaciale
C. unifaciale
D. decurente
E. conate
R: A,B
10. Frunze simple se întâlnesc la:

A. muşcată
B. cireş
C. salcâm
D. fag
E. liliac
R: A,B,D,E
11. După modul de ramificaţie a nervurilor, nervaţiunea poate fi:

A. dihotomică
B. paralelă
C. imparipenat compusă
D. uninervă
E. palmat compusă
R: A,B,D
12. Frunzele lipsite de peţiol pot fi:

A. trifoliate
B. decurente
C. ecvifaciale
D. amplexicaule
E. perfoliate
R: B,D,E
13. Limb întreg întâlnim la:
A. Convallaria majalis
B. Syringa vulgaris
C. Viola odorata
104
D. Pelargonium zonale
E. Rosa canina
R: A,B
14. Prezintă frunze trifoliate:

A. Phaseolus vulgaris
B. Lupinus sp
C. Medicago sativa
D. Trifolium sp
E. Aesculus hippocastanum
R: A,C,D
15. Inciziile marginii limbului foliar pot fi:

A. simple
B. superficiale
C. compuse
D. profunde
E. complete
R: B,D
16. Care dintre următoarele afirmaţii referitoare la mezofil nu sunt corecte:

A. este numit şi parenchim asimilator
B. este străbătut de canale rezinifere
C. este omogen
D. este protejat de teci colenchimatice
E. nu este străbătut de nervuri
R: B,D,E
17. După dispoziţia pe rahis a foliolelor se pot deosebi frunze:

A. palmat sectate
B. penat fidate
C. penat compuse
D. palmat compuse
E. runcinate
R: C,D
18. Marginea limbului este prevăzută cu spini la:

A. Tropaeolum majus
B. Cirsium arvense
C. Ilex aquifolium
D. Tilia cordata
E. Syringa vulgaris
R: B,C
105
19. Frunzele metamorfozate îndeplinesc următoarele funcţii:
A. de apărare
B. înmulţire sexuată
C. înmulţire vegetativă
D. depozitarea substanţelor de rezervă
E. fotosinteză
R: A,C,D
20. Tipurile morfologice de limb sunt:

A. ştirbit
B. spinos
C. rotund
D. obtuz
E. subulat
R: C,E
21. Întâlnim nervaţiune palmată la:

A. Fagus silvatica
B. Quercus robur
C. Acer sp
D. Vitis vinifera
E. Pinus silvestris
R: C,D

A. nervurile reprezintă fasciculele conducătoare ale frunzei
B. epiderma superioară este pluristratificată
C. sub epidermă se află rizoderma
D. mezofilul heterogen este alcătuit din ţesut palisadic şi lacunar
E. ţesutul palisadic la frunzele bifaciale este dispus sub epiderma inferioară
R: A,D
23. La salcie baza frunzei este:

A. cuneată
B. asimetrică
C. ascuţită
D. sagitată
E. acută
R: C,E
24. În funcţie de inciziile superficiale există mai multe tipuri de limburi:

A. dinţat
106
B. fidat
C. lobat
D. crenat
E. sinuat
R : A,D,E
25. Limb de tip penat sectat întâlnim la:

A. Cannabis sativa
B. Ricinus communis
C. Valeriana officinalis
D. Polypodium vulgare
E. Vitis vinifera
R: C,D
26. Lobii frunzei sunt ascuţiţi şi îndreptaţi în jos la:

A. păpădie
B. Taraxacum officinalis
C. frunzele runcinate
D. frunzele lirate
E. Raphanus sativus
R : A,B,C
27. Nu sunt adevărate afirmaţiile:

A. frunza fistuloasă are formă cilindrică
B. la frunza cuneată limbul este îngust la vârf şi lat la bază
C. la frunzele sinuate marginea limbului este prevăzută cu spini
D. la frunzele cuspidate limbul se termină brusc cu un vârf scurt
E. frunza subulată este îngustă
R: B,C,D
28. Frunza reniformă o întâlnim la :

A. Atriplex patula
B. Betula pendula
C. Populus nigra
D. Pelargonium zonale
E. Asarum europaeum
R: D,E
29. Care dintre următoarele afirmaţii sunt adevărate:

A. peţiolul are rolul de a susţine limbul
B. mezofilul alcătuit din acelaşi tip de celule se numeşte omogen
C. mezofilul heterogen este alcătuit din ţesut lacunar
D. frunza ovală este prezentă la cireş
107
E. frunza cordiformă este prezentă la fag
R: A,B,D
30. Frunza liniară o întâlnim la:

A. Sedum acre
B. Allium cepa
C. Triticum aestivum
D. Poa pratensis
E. Iris germanica
R: C,D
31. Peţiolul frunzelor poate fi:

A. comprimat
B. foliaceu
C. perfoliat
D. concrescut
E. decurent
R: A,B
32. Frunzele trifoliate se întâlnesc la:

A. trifoi
B. lucernă
C. fasole
D. castan
E. salcâm
R: A,B,C
33. Frunze de tip imparipalmat compuse se întâlnesc la:

A. castanul porcesc
B. lupin
C. trifoi
D. lucernă
E. fasole
R: A,B
34. Frunze cu vârf mucronat prezintă:

A. Viola sp
B. Vicia faba
C. Cirsium lanceolatum
D. Oxalis acetosella
E. Coronilla varia
R: A,B
108
35. Nervaţiunea arcuată se întâlneşte la:
A. golomăţ
B. stejar
C. lăcrămioară
D. pătlagină
E. viţă de vie
R : C,D
36. Frunză de tip penat fidat se întâlneşte la:

A. Sorbus torminalis
B. Acer platanoides
C. Quercus frainetto
D. Vitis vinifera
E. Taraxacum officinalis
R : A,C
37. Frunza este organul vegetativ care:

A. se formează din muguri foliari
B. îndeplineşte funcţia de fotosinteză
C. se formează din muguri florali
D. se formează din muguri micşti
E. are rol important în reproducerea sexuată
R: A,B,D
38. Frunzele se prind de tulpină:

A. prin partea inferioară a peţiolului care se lăţeşte
B. la nivelul nodurilor
C. la nivelul internodurilor
D. prin nervuri
E. prin muguri
R: A,C
39. La majoritatea plantelor frunza este formată din:

A. epidermă pluristratificată
B. ţesut palisadic şi lacunar
C. din fascicule de lemn şi de liber
D. limb
E. peţiol şi teacă
R: B,D,E
41. Teaca unei frunze:
A. este partea inferioară, lăţită a peţiolului
B. este codiţa ce susţine limbul
C. îndepărtează limbul de tulpină
109
D. prinde frunza de tulpină
E. este partea ce acoperă mugurii
R: A,C,D
41. Frunza îndeplineşte următoarele funcţii specifice:

A. respiraţie
B. fotosinteză
C. absorbţie
D. transpiraţie
E. depozitare
R: A,B,D
FLOAREA
1. Florile angiospermelor nu pot fi:

A. unisexuate
B. hermafrodite
C. zigomorfe
D. peţiolate
E. actinomorfe
R: D
2. Prin floare actinomorfă se înţelege floarea cu:

A. simetrie bilaterală
B. sepale libere
C. petale concrescute
D. numeroase stamine
E. simetrie radiară
R: E
3. Staminele sunt formate din:

A. nucelă
B. stil
C. micropil
D. filament şi anteră
E. integumente
R: D
110
4. Care dintre plantele enumerate au inflorescenţă corimb?
A. pătlagina
B. grâul
C. păducelul
D. părul
E. vişinul
R: D
5. Microsporogeneza este procesul de formare a:

A. granulei de polen
B. sporilor diploizi
C. oosferei
D. sacilor polinici
E. sacului embrionar
R: A
6. Macrosporogeneza este procesul de formare a:

A. sacului embrionar mononucleat
B. ovulelor
C. zigotului accesoriu
D. granulei de polen
E. endospermului seminal
R: A
7. Gineceul este alcătuit din totalitatea:

A. găuncioarelor de polen
B. sepalelor
C. anterelor
D. carpelelor
E. ovulelor
R: D
8. O formulă florală prezintă:

A. dispoziţia frunzelor pe tulpină
B. dispoziţia florilor pe axa florală
C. organizarea florală prin litere, cifre sau alte semne convenţionale
D. proiecţia grafică pe orizontală a elementelor florale
E. proiecţia grafică pe verticală a elementelor florale
R: C
9. Grăunciorul de polen nu prezintă:

A. un strat extern cutinizat
111
B. o sporodermă
C. funicul
D. protoplasmă
E. un nucleu
R: C
10. Floarea:
A. este cel mai evoluat organ de reproducere sexuată din lumea plantelor
B. are funcţie de depozitare a substanţelor de rezervă
C. fixează planta în sol
D. conduce seva elaborată de la frunze
E. este organul ce transportă substanţele în corpul plantei
R: A
11. Floarea ia naştere din:

A. mugurii foliari
B. mugurii florali
C. rădăcină
D. embrion
E. spori
R: B
12. Floarea se poate forma şi din:

A. pedicel
B. învelişurile florale
C. muguri micşti
D. bractei
E. receptacul
R: C
13. Care din următoarele răspunsuri sunt adevărate?

A. plantele monoice au florile femele şi mascule pe indivizi diferiţi
B. plantele monoice au florile femele şi mascule pe acelaşi individ
C. florile care nu sunt hermafrodite au organele sexuale mascule şi femele în
aceeaşi floare
D. peţiolul este picioruşul cu care se fixează floarea de tulpină
E. bractea reprezintă axul floral
R: B
14. Corola dialipetală zigomorfă se întâlneşte la următoarele specii de plante:

A. Pisum sativum
B. Nicotiana tabacum
C. Campanula sp.
112
D. Syringa vulgaris
E. Vaccinium myrtillus
R: A
15. O floare completă prezintă şi:

A. peduncul
B. epidermă pluristratificată
C. ţesut palisadic
D. ţesut lacunar
E. hipodermă inferioară
R: A
16. Totalitatea sepalelor formează:

A. receptaculul
B. corola
C. caliciul
D. androceul
E. gineceul
R: C
17. Totalitatea staminelor formează:

A. gineceul
B. receptaculul
C. androceul
D. caliciul
E. corola
R: C
18. Androceul este:

A. organul reproducător femel
B. organul reproducător mascul
C. filamentul
D. receptaculul
E. perigonul
R: B
19. O stamină este formată din:

A. gineceu
B. filament, conectiv şi anteră
C. bractee şi receptacul
D. pedicel şi peduncul
E. carpele
R: B
113
20. Totalitatea carpelelor formează:
A. gineceul
B. androceul
C. caliciul
D. corolă
E. receptaculul
R: A
21. O carpelă este formată din:

A. petale şi sepale
B. ovar, stil şi stigmat
C. receptacul şi bractee
D. ostiolă şi nucleu
E. celule stomatice
R: B
22. Care din următoarele răspunsuri este adevărat?

A. gineceul nu poate fi format din mai multe carpele
B. toate părţile componente ale unei frunze se reprezintă prin formule şi
diagrame florale
C. formula florală este reprezentarea elementelor unei flori prin litere, cifre şi
semne convenţionale
D. prin litere se reprezintă: K = corola
E. prin litere se reprezintă: C = caliciu
R: C
23. Simetria unei flori poate fi:

A. radiară sau bilaterală când nu se pot duce mai multe planuri de simetrie
B. actinomorfă sau bilaterală când se pot duce mai multe planuri de simetrie
C. actinomorfă sau zigomorfă când se poate duce un singur plan de simetrie
D. actinomorfă sau radiară când se pot duce mai multe planuri de simetrie
E. zigomorfă sau radiară când se poate duce un singur plan de simetrie
R:D
24. Într-o secţiune transversală prin anteră, se pot observa:

A. 1 sac polinic
B. 2 saci polinici
C. 3 saci polinici
D. 8 saci polinici
E. 4 saci polinici
R: B
114
25. Care din următoarele afirmaţii sunt adevărate?
A. procesul de formare a spermatiilor se numeşte microsporogeneză
B. procesul de formare a microsporilor se numeşte microgametogeneză
C. androceul este format din petale
D. procesul de formare a microsporilor se numeşte macrosporogeneză
E. procesul de formare a grăuncioarelor de polen se numeşte
microsporogeneză
R: E
26. Un grăuncior de polen prezintă:

A. la exterior o sporodermă şi la interior o protoplasmă
B. la exterior o protoplasmă şi la interior o sporodermă
C. o membrană internă cutinizată
D. o membrană externă subţire
E. un nucleu diploid
R: A
27. Gameţii femeli sunt reprezentaţi de:

A. oosferă şi nucleul 2n
B. oosferă şi nucleul secundar al sacului embrionar
C. nucleul generativ
D. celulele nucelei situate sub micropil
E. nucleul principal
R: B
28. Procesul de formare a gameţilor femeli poartă numele de:

A. microgametogeneză
B. macrosporogeneză
C. macrogametogeneză
D. microsporogeneză
E. polenizare
R: C
29. Procesul de transport al polenului de pe anteră pe stigmat poartă numele

de:
A. fecundaţie
B. macrogametogeneză
C. microgametogeneză
D. polenizare
E. macrosporogeneză
R: D
115
30. În procesul de fecundaţie, găunciorul de polen ajuns pe stigmatul lipicos
formează:
A. un tub polinic lung ce străbate sacul embrionar şi vine în contact cu oosfera
B. un tub polinic lung ce străbate sacul embrionar şi vine în contact cu gametul
mascul
C. endospermul secundar
D. celula ou sau zigotul
E. zigotul accesoriu
R: A
31. Floarea are următoarele roluri:

A. depozitare a clorofilei
B. depozitare a substanţelor de rezervă
C. absorbţie a apei cu sărurile minerale
D. fixare a plantei în sol
E. reproducere sexuată
R: E
32. O floare este alcătuită din:

A. ostiolă şi cloroplaste
B. organe vegetative şi celule anexe
C. o frunză modificată numită receptacul care însoţeşte floarea
D. pedicel sau peduncul care reprezintă picioruşul cu care se fixează de tulpină
E. un ax floral numit bractee pe care sunt prinse toate elementele florii
R: D
33. Cum explicaţi următoarea afirmaţie - ”La majoritatea angiospermelor,

florile sunt hermafrodite’’:
A. au organul mascul şi organul femel în aceeaşi floare
B. au numai organ femel
C. au numai organ mascul
D. sunt pe acelaşi individ
E. sunt pe indivizi diferiţi
R: A
34. La angiosperme, floarea:

A. este alcătuită din celule anexe
B. este alcătuită dintr-o ramură scurtă cu creştere limitată
C. nu este un organ specializat în reproducere
D. are funcţia de absorbţie a apei cu sărurile minerale
E. are funcţia de conducere a sevei brute şi elaborate
R: B
116
35. Caliciul la angiosperme:
A. este format din totalitatea anterelor
B. este format din totalitatea staminelor
C. nu este verticilul periferic al periantului
D. este verticilul periferic al periantului, format din totalitatea sepalelor
E. nu se notează cu K
R: D
36. Caliciul dialisepal este:

A. erect la specii de Ranunculus
B. reflect la Pirola sp.
C. patent la specii de Brassica
D. erect la Campanula persicifolia
E. erect, cu sepalele drepte, la specii de Brassica
R:E
37. Caliciul dialisepal este:

A. erect la Ranunculus acer
B. deschis la piciorul cocoşului
C. răsfrânt la Campanula persicifolia
D. reflect la Brassica oleraceea
E. reflect la Ranunculus sp.
R: E
38. Caliciul gamosepal poate fi:

A. urceolat la Silene inflata
B. tubulos la Primula sp.
C. infundibuliform la ciuboţica cucului
D. globulos la Dianthus sp.
E. campanulat la Hyoscyamus niger
R: C
39. La care din următoarele plante se întâlneşte caliciu gamosepal?

A. Campanula persicifolia şi Ranunculus acer
B. Pirola sp. şi Campanula persicifolia
C. Brassica sp. şi Ranunculus acer
D. Dianthus sp., Primula sp., Hyoscyamus niger şi Silene inflata
E. Brassica rappa, Brassica oleraceea şi Campanula persicifolia
R: D
40. După simetrie, caliciul poate fi:

A. actinomorf sau cu simetrie radiară
B. zigomorf sau cu simtrie radiară
117
C. actinomorf sau monosimetric
D. zigomorf sau asimetric
E. actinomorf sau bilateral
R: A
41. După persistenţa sa pe receptacul, caliciul poate fi:

A. persistent când sepalele cad după deschiderea florii
B. acrescent care însoţeşte fructul până la maturitate
C. acrescent întâlnit la specii de:Cydonia oblonga şi Mallus sp.
D. caduc la specii de Physalis alkekengi
E. caduc la specii de Atropa belladona
R: B
42. Corola:
A. cu elementele concrescute nu se numeşte gamosepală
B. cu elementele concrescute se numeşte dialisepală
C. cu petale concrescute se numeşte dialipetală
D. cu petale libere se numeşte dialisepală
E. cu petale libere se numeşte gamopetală
R: D
43. După simetrie, corola poate fi:

A. asimetrică sau cu simetrie radiară
B. zigomorfă sau cu simetrie radiară
C. actinomorfă sau cu simetrie radiară
D. actinomorfă sau monosimetrică
E. actinomorfă la care se duce un singur plan de simetrie
R:C
44. Corola dialipetală actinomorfă:

A. este alcătuită din 5 petale inegale
B. se întâlneşte la papilionacee
C. este un tip foarte rar întâlnit
D. este un tip foarte răspândit
E. se întâlneşte la Robinia pseudacacia
R: D
45. Corola dialipetală zigomorfă:

A. este alcătuită din 5 petale inegale
B. se întâlneşte la familia Ranunculaceae
C. se întâlneşte la familia Crucifereae
D. este specifică familiei Rosaceae
E. se întâlneşte la Nicotiana tabacum
118
R: A
FLOAREA TESTE GRILĂ TIP COMPLEMENT MULTIPLU

1. La angiosperme floarea este alcătuită din:
A. gemulă
B. teacă amiliferă
C. peduncul floral
D. învelişuri florale
E. elemente reproducătoare
R: C,D,E
.
2. Axa florală la angiosperme poate fi:
A. dublă
B. sferică
C. triplă
D. conică
E. ovală
R: B,D,E
3. Învelişul floral este reprezentat de:

A. caliciu
B. corolă
C. peduncul
D. stamine
E. carpele
R: A,B
4. Sporofilele sunt:
A. bracteele
B. gemula
C. staminele
D. caliciu
E. carpelele
R: C,E
5. Perigonul poate fi:

A. complex
B. sepaloid
C. dublu
D. pataloid
E. simplu
119
R : B,D

A. pe receptacul se găsesc toate elementele florale
B. sacii embrionari sunt necesari reproducerii sexuate
C. totalitatea sepalelor reprezintă caliciul
D. florile diplohlamide au periant simplu
E. tepalele sunt elemente diferite ce alcătuiesc perigonul
R : A,B,C
7. Definiţi floarea la angiosperme pe baza afirmaţiilor de mai jos:

A. organ specializat în vederea reproducerii sexuate
B. nu se grupează în inflorescenţe
C. poate prezenta androceu şi gineceu în aceeaşi floare
D. fără peduncul este sesilă
E. prezintă ramuri şi frunze
R: A,C,D
8. Într-o floare gineceul reprezintă:

A. totalitatea anterelor
B. organul reproducător feminin
C. totalitatea staminelor
D. totalitatea carpelelor
E. organul reproducător masculin
R: B,D
9. Caliciul dialisepal poate fi:

A. răsfrânt
B. tubulos
C. deschis
D. erect
E. campanulat
R: A,C,D
10. Caliciul gamosepal se întâlneşte la:

A. ciuboţica cucului
B. Silene inflata
C. garoafă
D. perişor
E. Brassica sp.
R: A,B,C
11. La angiosperme florile pot fi:
120
A. hermafrodite, când nu au sepale şi petale în aceeaşi floare
B. unisexuate, când au gineceu inferior
C. solitare, când sunt singure
D. grupate mai multe la un loc pe o axă floriferă
E. nude, când nu au peduncul
R : C,D
12. Caliciul poate fi:

A. persistent, când sepalele însoţesc fructul
B. în formă de ulcior, la măselariţă
C. actinomorf la urzica moartă
D. caduc, când sepalele cad după deschiderea florii
E. monosimetric, când înveleşte fructul complet
R : A,B,D
13. Caracterizaţi corola:

A. este al doilea înveliş al periantului
B. reprezintă totalitatea sepalelor
C. este alcătuită din petale
D. reprezintă organul femeiesc al florii
E. poate fi cu petale libere
R: A,C,E
14. Identificaţi erorile privind clasificarea corolei după simetrie. Poate fi:
A. radiară
B. acrescentă
C. asimetrică
D. persistentă
E. zigomorfă
R: B,D
15. Corolă dialipetală actinomorfă se găseşte la familiile de plante:

A. Rosaceae
B. Ranunculaceae
C. Brassicaceae
D. Solanaceae
E. Campanulaceae
R: A,B,C
16. Între formele de corole gamopetale actinomorfe se găsesc următoarele:

A. rotată
B. infundibuliformă
C. tubuloasă
121
D. urceolată
E. erectă
R: A,B,C,D
17. Corola gamopetală actinomorfă nu se găseşte la:

A. mazăre
B. clopoţei
C. liliac
D. salcâm
E. rochiţa rândunicii
R: A,D
18. Corola gamopetală zigomorfă poate fi:

A. hipocrateriformă
B. personată
C. ligulată
D. bilabiată
E. infundibuliformă
R: B,C,D
19. Corola gamopetală zigomorfă se întâlneşte la:

A. gura leului
B. cartof
C. păpădie
D. ciumăfaie
E. urzica moartă
R: A,C,E
20. La antofite (plante cu flori) sporofilele se numesc:

A. stamine
B. carpele
C. cutis
D. muguri
E. bulbi
R: A,B
21. Definiţi stamina cu ajutorul afirmaţiilor de mai jos:

A. este o frunzuliţă modificată şi fertilă
B. este o floare bine dezvoltată
C. poartă sacii polinici
D. produce polenul
E. poartă sporangii
R: A,C
122
22. Stamina prezintă:
A. bractee
B. conectiv
C. receptacul
D. anteră
E. filament
R: B,D,E
23. Androceul poate fi:

A. dialistemon
B. campanulat
C. gamostemon
D. poliadelf
E. diadelf
R: A,C,D,E
24. Androceu dialistemon nu întâlnim la:

A. crin
B. mazăre
C. lămâi
D. salcie
E. răchită roşie
R: B,C,E
25. Gineceul reprezintă:

A. totalitatea carpelelor
B. organul femeiesc al florii
C. organul masculin al florii
D. totalitatea staminelor
E. pistilul
R: A,B
26. Gineceu bicarpelar prezintă specii din familiile:

A. Cruciferae
B. Compositae
C. Umbeliferae
D. Liliaceae
E. Labiatae
R: A,B,C,E
27. Gineceul este alcătuit din:

A. filament
123
B. anteră
C. ovar
D. stigmat
E. stil
R: C,D,E
28. Tipuri de ovar în funcţie de poziţia sa pe receptacul pot fi:

A. superior
B. mixt
C. inferior
D. lateral
E. semiinferior
R: A,C,E
29. Identificaţi afirmaţiile adevărate:

A. ovarul se transformă în fruct după fecundaţie
B. ovulele se transformă în seminţe
C. ovulele adăpostesc sacii embrionari
D. ovarul este partea dilatată a androceului
E. ovarul prezintă în interior nucela
R: A,B,C
30. Carpele libere între ele întâlnim la:

A. Rosaceae
B. Umbelliferae
C. Lilium candidum
D. Caryophyllaceae
E. Crassulaceae
R: A,E
31. Placenta este porţiunea de ţesut :

A. din pereţii ovarului
B. din pereţii ovulului
C. de care se prind ovulele de pereţii ovarului
D. situată în androceu
E. întâlnită doar la plante superioare
R: A,C,E
32. Ovulele se pot prinde:

A. pe marginile staminei
B. de proeminenţa ovariană
C. pe tot peretele intern al cavităţii ovariene
D. la mijlocul carpelei
124
E. pe marginile sudate ale carpelei
R: C,D,E
33. Aşezarea placentelor în ovar nu poate fi:

A. axilară
B. continuă
C. rapidă
D. parietală
E. columnară
R: B,C
34. Descrieţi cu ajutorul enunţurilor următoare antera de crin:

A. alungită
B. crem
C. galbenă
D. ovală
E. mare
R: A,C,E
35. În alcătuirea anterei s-au observat:

A. două şanţuri laterale
B. două teci
C. patru saci polinici
D. şanţ median
E. un conectiv
R: B,D,E
36. La Mentha aquatica, grăunciorul de polen prezintă:

A. sporodermă
B. celulă germinativă
C. nucleu rotund
D. intină, îngroşată şi celulozică
E. exină, subţire şi netedă
R: A,B,C
37. Sacul embrionar este alcătuit din:

A. gamet femel principal
B. micropil
C. două sinergide şi trei antipode
D. aparatul oosferei
E. nucleu secundar
R: A,C,D,E
125
38. Tipuri de macrosporange:
A. sagital
B. răsturnat
C. campilotrop
D. oblic
E. ortotrop
R : B,C,E
39. Ovul ortotrop nu se întâlneşte la:

A. Brassicaceae
B. Liliaceae
C. Urticaceae
D. Caryophyllaceae
E. Polygonaceae
R: A,D
40. Selectaţi răspunsurile greşite cu privire la formula floarală:

A. reprezintă organizarea florală folosind cifre, litere şi semne convenţionale
B. este proiecţia pe orizontală a elementelor florale
C. este reprezentarea androceului şi gineceului prin litere şi cifre
D. este reprezentarea petalelor prin semne convenţionale
E. este proiecţia pe verticală a caliciului şi perigonului
R: B,D,E
41. În structura grăunciorului de polen se întâlnesc:

A. două exine
B. trei nuclei
C. un nucleu generativ şi unul vegetativ
D. un ţesut sporogen numit nucelă
E. sporoderma, ce apără conţinutul granulei
R: C,E

A. grăuncioarele de polen se formează în sacul embrionar
B. florile se formează din muguri florali
C. florile se formează din muguri micşti
D. ovarul se formează în ovul
E. caliciul reprezintă totalitatea petalelor
R: B,C
43. La o floare tipică întâlnim:

A. androceu şi gineceu
B. doi nuclei
126
C. organe reproducătoare
D. caliciu şi corolă
E. peduncul şi receptacul
R: A,C,D,E
44. O stamină prezintă:

A. un pistil, alcătuit din stil şi stigmat
B. un nucleu vegetativ şi unul generativ
C. un filament staminal
D. o anteră formată din patru saci polinici
E. conectiv
R: C,E
45. Gineceul poate fi alcătuit:

A. dintr-o singură carpelă
B. din numeroase carpele concrescute
C. din antere concrescute
D. din carpele libere
E. din numeroase filamente [∞ ] libere
R: A,B,D
46. Următoarele simboluri reprezintă:

A. % – flori unisexuate mascule
B. [ ] – verticile diferite concrescute între ele
C. + - elemente florale de acelaşi fel dispuse pe mai multe cicluri
D. ♀ – dispoziţie spirociclică
E. * - flori cu simetrie actinomorfă
R: B,E
47. La angiosperme florile pot fi:

A. grupate mai multe la un loc pe o axă floriferă
B. unisexuate, când au gineceu inferior
C. solitare, când sunt singure
D. achlamide, când nu au înveliş
E. hermafrodite, când nu au sepale şi petale în aceeaşi floare
R: A,C,D
48. În legătură cu corola, selectaţi răspunsurile corecte:

A. reprezintă totalitatea petalelor
B. poate avea o singură carpelă
C. poate avea petale libere
D. poate avea petale concrescute
E. petalele pot fi în număr dublu
127
R: A,C,D
49. Simbolul K(5) nu reprezintă:

A. caliciu format din 5 sepale concrescute
B. caliciu cu petale libere
C. caliciu cu petale concrescute
D. caliciu format din 5 sepale libere
E. corolă format din 5 petale concrescute
R: B,C,D,E
50. Plantele monoice au florile:

A. unisexuate
B. hermafrodite
C. pe indivizi separaţi
D. pe acelaşi individ
E. cu gineceu şi androceu în aceeaşi floare
R: A,D
51. Simetria, în formula florală, poate fi:

A. polimorfă
B. zigomorfă
C. radiară
D. actinomorfă
E. amorfă
R: B,C,D
52. O carpelă este alcătuită din:

A. ovar
B. stigmat
C. stil
D. integumente
E. anteră
R: A,B,C
53. Identificaţi greşelile:

A. K = corola
B. P = petala
C. C = carpela
D. A = androceu
E. G = gineceu
R : A,B,C
54. Periantul poate fi:
A. reprezentat de frunzişoare
128
B. reprezentat prin elemente de acelaşi fel
C. simplu
D. dublu
E. reflect
R: A,B,C,D
55. Ovulul prezintă:

A. funicul
B. anteră
C. corp
D. hil
E. nucelă
R: A,C,E
56. Funiculul nu conţine:

A. ţesut parenchimatic
B. un fascicul libero-lemnos
C. celule de parenchim liberian
D. ţesut periciclic
E. fascicul conducător lemnos
R: D,E
57. Placentaţia poate fi:

A. parietală
B. axilară
C. columnară
D. dublă
E. laminală
R: A,B,C,E
58. Perigon petaloid întâlnim la:

A. lalea
B. ghiocel
C. trandafir
D. margaretă
E. zambilă
R: A,B
59. Caliciu persistent au:

A. macul
B. părul
C. cireşul
D. mărul
129
E. gutuiul
R: B,D,E
60. Androceul poate fi:

A. diadelf
B. poliadelf
C. gamostemon
D. sincarp
E. monadelf
R: A,B,C,E
61. Androceu dialistemon prezintă:

A. Pisum sativum
B. Salix alba
C. Salix purpurea
D. Rosa canina
E. Lilium candidum
R: B,D,E
62. La crin, gineceul nu este:

A. lisicarp
B. eusincarp
C. monocarpelar
D. tricarpelar
E. apocarp
R: A,C,E
63. Tipuri de corole gamopetale zigomorfe:

A. rotată
B. ligulată
C. personată
D. bilobată
E. bilabiată
R: B,C,E
64. Floarea:
A. este cel mai evoluat organ de reproducere asexuată din lumea plantelor
B. este cel mai evoluat organ de reproducere sexuată din lumea plantelor
C. ia naştere din mugurii micşti
D. ia naştere din vârful vegetativ
E. se formează din spori
R: B,C
130
65. O floare completă prezintă:
A. pedicel
B. peduncul
C. bractee
D. receptacul
E. noduri şi internoduri
R: B,D
66. Bracteea este:

A. o frunză modificată
B. axul floral pe care sunt prinse toate elementele florii
C. picioruşul cu care floarea se fixează de tulpină
D. o celulă stomatică
E. un ax care însoţeşte floarea
R: A,E
67. Sepalele:
A. formează învelişul verde al florii
B. formează în totalitatea lor corola
C. protejează sacii polinici
D. alcătuiesc caliciul
E. formează endoderma
R: A,D
68.Caliciul poate fi:

A. dialisepal când sepalele sunt libere, neconcrescute
B. gamosepal când sepalele sunt concrescute
C. dialipetal când sepalele sunt libere neconcrescute
D. gamopetal când sepalele sunt concrescute
E. de mai multe feluri
R: A,B,E
69. Petalele unei flori:

A. sunt de 5 tipuri
B. formează gineceul
C. formează caliciul
D. alcătuiesc învelişul colorat al unei flori
E. formează corola
R: D,E
70. Staminele:
A. formează gineceul
B. formează corola
131
C. totalitatea lor formează androceul
D. sunt alcătuite din filament, conectiv şi anteră
E. reprezintă organul reproducător masculin din floare
R: C,D,E
71. O stamină este formată din:

A. celule stomatice
B. filament
C. conectiv
D. anteră
E. celule anexe
R : B,C,D
72. Carpelele:
A. sunt formate din celule stomatice
B. formează organul reproducător femel din floare
C. totalitatea lor formează gineceul
D. sunt alcătuite din ovar, stil şi stigmat
E. totalitatea lor formează androceul
R: B,C,D
73. O carpelă este alcătuită din:

A. ovar
B. celule anexe
C. stil
D. epidermă
E. stigmat
R: A,C,E
74. Care din următoarele răspunsuri privind formula florală sunt adevărate?
A. este reprezentarea elementelor unei flori prin litere
B. prin litere se reprezintă caliciul - K
C. corola se notează cu litera C
D. prin cifre se reprezintă numărul de tepale
E. prin litere se reprezintă caliciul - C
R: A,B,C
75. Învelişul unei flori poate fi:

A. periant, ce reprezintă totalitatea sepalelor şi petalelor
B. perigon, ce reprezintă totalitatea tepalelor
C. periant, ce reprezintă totalitatea tepalelor
D. perigon, reprezentat de totalitatea sepalelor şi petalelor
E. receptaculul şi perginonul
132
R: A,B
76. Care din următoarele afirmaţii sunt adevărate?

A. procesul de formare a microsporilor se numeşte microsporogeneză
B. procesul de formare a microsporilor nu se numeşte microgametogeneză
C. androceul este format din totalitatea petalelor
D. procesul de formare a macrosporilor nu se numeşte microsporogeneză
E. celulele mame ale microsporilor sunt 2n
R: A,B,D,E
77. Un ovul prezintă:

A. un fascicul lemnos ce pătrunde prin funicul în corpul ovulului
B. 2 integumente: unul extern şi altul intern
C. un picioruş cu care se prinde de pereţii ovarului
D. un ţesut sporogen format din celulele mame ale macrosporilor
E. un picioruş numit hil cu care se prinde de pereţii ovarului
R: A,B,C
78. Şalaza este:

A. nivelul la care un fascicul conducător pătrunde prin funicul în corpul
ovulului
B. nivelul la care fasciculul libero – lemnos se opreşte în nucelă
C. integumentul extern
D. deschiderea ce se află între cele 2 integumente
E. tegumentul intern
R: B,D
79. O floare completă prezintă:

A. o frunză modificată numită bractee care însoţeşte floarea
B. un ax floral numit receptacul pe care sunt prinse toate elementele florii
C. pedicel sau peduncul care reprezintă picioruşul cu care se fixează de tulpină
D. celulele stomatice dispuse central
E. celule anexe dispuse periferic
R: A,B,C
80. La angiosperme, floarea este alcătuită din:

A. limb
B. peduncul
C. sporofile
D. teacă
E. peţiol
R: B,C
133
81. Extremitatea pedunculului floral se numeşte:
A. axă florală
B. teacă
C. receptacul
D. carpelă
E. epicarp
R: A,C
82. Învelişurile florale nu sunt:

A. sporofile
B. stamine
C. carpele
D. sepale
E. elemente reproducătoare
R: A,B,C,E
83. Florile fără înveliş floral se numesc:

A. haplohlamide
B. nude
C. diplochlamide
D. achlamide
E. unisexuate
R: B,D
84. Varza are:

A. perigon
B. periant
C. înveliş floral dublu
D. caliciu şi corolă
E. tepale
R: B,C,D
85. Receptaculul unei flori:

A. poate avea formă conică
B. este o frunză metamorfozată
C. este extremitatea pedunculului floral
D. este partea lăţită a peţiolului
E. poartă pe el elemente florale
R: A,C,E
86. O floare completă nu prezintă:

A. tepale
B. perigon
134
C. corolă
D. axă florală
E. sporofile
R: A,B
87. Învelişurile florale:

A. sunt elemente reproducătoare
B. sunt reprezentate prin frunzişoare cu rol protector
C. pot fi sesile
D. pot fi alcătuite din elemente diferenţiate
E. sunt reprezentate şi de stamine
R: B,D
88. Verticilul periferic al periantului:

A. poate fi patent
B. are rol de atracţie a insectelor
C. poate fi dialisepal
D. uneori este gamopetal
E. este format din tepale
R: A,C

A. caliciul dialisepal poate fi urceolat
B. rozaceele au corolă dialipetală zigomorfă
C. corola personată se întâlneşte la urzica moartă
D. caliciul poate fi caduc
E. petalele au şi rol protector
R: D,E
90. Identificaţi răspunsurile incorecte:

A. verticilul periferic al periantului se notează K
B. caliciul gamosepal poate fi şi infundibuliform
C. corola actinomorfă are simetrie bilaterală
D. păpălăul are caliciu caduc
E. guşa porumbelului are caliciu tubulos
R: C,D,E
91. În legătură cu particularităţile sepalelor s-au strecurat erori. Identificaţi-

le:
A. pot fi apetale
B. formează şi corole bilabiate
C. se pot dispune papilionat
D. la brasicaceae au simetrie radiară
135
E. la labiate sunt monosimetrice
R: A,B,C
92. Caliciul gamosepal poate fi:

A. răsfrânt
B. patent
C. campanulat
D. reflect
E. globulos
R: C,E
93. După persistenţa sa pe receptacul, caliciul poate fi:

A. erect
B. deschis
C. persistent
D. patent
E. acrescent
R: C,E
94. Caliciul acrescent:

A. înveleşte fructul complet
B. este persistent
C. se întâlneşte la Atropa belladona
D. însoţeţe fructul la maturitate
E. cade la deschiderea florii
R: A,B,D
95. După simetrie, caliciul poate fi:

A. monosimetric
B. actinomorf
C. persistent
D. caduc
E. cu simetrie radiară
R: A,B,E

A. al doilea înveliş al periantului se numeşte perigon
B. corolă gamopetală actinomorfă are şi Nicotiana tabacum
C. odoleanul are corola asimetrică
D. caliciul gamosepal are sepale libere
E. corola bilabiată are buza superioară formată din două petale concrescute
R: B,C,E
136
97. Care din corolele de mai jos sunt gamopetale:
A. tubuloasă
B. personată
C. ligulată
D. patentă
E. urceolată
R: A,B,C,E
98. Corolă urceolată au:

A. volbura
B. floarea soarelui
C. afinul
D. salcâmul
E. Vaccinium myrtilus
R: C,E
99. Alegeţi răspunsurile corecte referitoare la corolă:

A. poate fi acrescentă
B. atrage insectele
C. florile fără corolă se numesc apetale
D. la Calystegia este infundibuliformă
E. este formată din carpele
R: B,D
100. Care din următoarele plante au corolă dialipetală:

A. tutunul
B. mazărea
C. ciumăfaia
D. fasolea
E. salcâmul
R: B,D,E
101. După simetrie, corolele pot fi:

A. apetale
B. asimetrice
C. radiare
D. actinomorfe
E. achlamide
R: B,C,D
102. Variante de corole gamopetale zigomorfe:

A. tubuloasă
B. bilabiată
137
C. ligulată
D. personată
E. urceolată
R: B,C,D
103 . Variante de corole gamopetale actinomorfe:

A. hipocrateriforme
B. rotată
C. bilabiată
D. ligulată
E. infundibuliformă
R: A,B,E
104. Rozaceele au flori cu simetrie:

A. zigomorfă
B. monosimetrică
C. actinomorfă
D. radiară
E. asimetrică
R: C,D
105. Mesteacănul şi stejarul au flori:

A. fără petale
B. fără peţiol
C. apetale
D. fără ligulă
E. cu corole dialipetale
R: A,C
INFLORESCENŢE

1. Inflorescenţa la Pirus communis este:
A. corimb compus
B. corimb simplu
C. spic simplu
D. spic compus
E. drepaniu
R: B
138
2. Gura leului (Antirrhinum majus) are inflorescenţa:
A. spic simplu
B. calatidiu
C. umbelă simplă
D. bostrix
E. racem simplu
R: E
3. Floarea soarelul (Helianthus annuus) are:

A. inflorescenţa un calatidiu
B. frunze compuse
C. tulpina un culm
D. inflorescenţa un capitul
E. tulpina subterană
R: A
4. Gladiola are:
A. corola pe tipul 3
B. frunzele obovate
C. inflorescenţa un bostrix
D. tulpina un culm
E. tulpina un stipes
R: C
5. Alegeţi varianta incorectă de răspuns:

A. drepaniul, ripidiul, bostrixul şi cincinul sunt inflorescenţe simple cimoase
B. iarba şarpelui are inflorescenţa un cincin
C. pipirigul nu are inflorescenţă compusă
D. drepaniul se întâlneşte la tătăneasă
E. nu-mă-uita are inflorescenţa un cincin
R: D
6. Dintre speciile enumerate, numai una are inflorescenţa umbelă compusă.

Identificaţi-o:
A. vişinul
B. ceapa
C. ţelina
D. muşcata
E. pătlagina
R: C
7. Inflorescenţa de la Achillea millefolium (coada şoricelului) este:

A. corimb cu calatidiu
139
B. racem cu umbelă
C. pleiocaziu cu ciaţiu
D. dicaziu cu monocaziu
E. bostrix cu calatidii
R: A
8. Dicaziul cu monocaziu, inflorescenţă compusă heterotactică, sinpodială, se

întâlneşte la:
A. Euphorbia sp. (laptele câinelui)
B. Cichorium intybus (cicoare)
C. Viburnum sp. (bulgări-de-zăpadă)
D. Cynodon dactylon (pirul gros)
E. Tilia sp. (tei)
R:E
9. La Hedera helix (iederă) inflorescenţa este:

A. pleiocaziu cu ciaţiu
B. racem cu umbelă
C. cimă umbeliformă
D. racem cu umbelă
E. corimb cu calatidiu
R: B
10. Pleiocaziul cu ciaţiu, inflorescenţă compusă heterotactică, mixtă, se

întâlneşte la:
A. Tilia sp. (tei)
B. Viburnum sp. (bulgări-de-zăpadă)
C. Euphorbia sp. (laptele câinelui)
D. Achillea millefolium (coada şoricelului
E. Cichorium inyibus (cicoare)
R: C
11. Inflorescenţele simple racemoase:

A. se mai numesc şi simpodiale
B. prezintă o axă principală cu creştere limitată
C. prezintă în vârf flori
D. au mai multe axe secundare
E. conţin mai mulţi lăstari floriferi
R: E
12. Cincinul:
A. are pedunculi florali dispuşi în acelaşi plan
B. este specific speciilor din fam. Buxaceae
140
C. se întâlneşte la Echium vulgare
D. este cima helicoidă
E. este o varietate de pleiocaziu
R: C
13. Monocaziul prezintă următoarele variante, cu excepţia:

A. drepaniului
B. cincinului
C. dicaziului
D. ripidiului
E. bostrixului
R: C
14. Alegeţi asociaţiile false:

A. tirsă – liliac
B. corimb simplu – păr
C. ament cu dicaziu – mesteacăn
D. corimb compus – păducel
E. drepaniu – ţelină
R: E
15. Achillea millefolium are inflorescenţă:

A. calatidiu
B. corimb cu calatidiu
C. umbelă simplă
D. corimb simplu
E. racem cu umbelă
R: B
16. Involucelul se întâlneşte la:

A. racemul compus
B. bostrix
C. calatidiu
D. cincin
E. umbela compusă
R: E
17. Bostrixul:
A. se întâlneşte la Gladiolus sp.
B. este o varietate a dicaziului
C. este o inflorescenţă compusă simpodială
D. se numeşte cima evantai
E. are axul principal cu creştere nelimitată
141
R: A
18. Avena sativa are inflorescenţă:

A. racem compus
B. panicul
C. calatidiu compus
D. spic simplu
E. tirsă
R: B
19. Racem cu umbelă prezintă următoarea specie:

A. Silene inflata
B. Vitis vinifera
C. Sorbus aucuparia
D. Hedera helix
E. Poa sp.
R: D
20. Care dintre afirmaţiile următoare corespund adevărului:

A. firuţa are ca inflorescenţă spicul compus
B. tirsa este o inflorescenţă homotactică racemoasă
C. inflorescenţele compuse homotactice cimoase se numesc şi dibotrii
D. la pleiocaziu florile se dezvoltă centripetal
E. amentul se găseşte la Trifolium sp.
R: B
21. Ripidiul:
A. mai poartă numele de cima seceră
B. are pedunculi florali dispuşi în acelaşi plan, într-un singur sens
C. se întâlneşte la Symphytum officinalis
D. este o inflorescenţă monopodială
E. este o varietate de monocaziu
R: E
22. Racemul simplu:

A. este o inflorescenţă simpodială
B. are flori sesile dispuse altern sau opus pe axul floral
C. prezintă un ax brusc lăţit
D. este inflorescenţa specifică pentru Trifolium sp.
E. prezintă flori pedunculate
R: E
23. Drepaniul:
A. este o inflorescenţă monopodială
142
B. se întâlneşte la Iris sp.
C. este o variantă a dicaziului
D. se numeşte şi cima seceră
E. prezintă pedunculi florali dispuşi în planuri diferite
R: D
24. Care dintre afirmaţiile următoare este adevărată?

A. calatidiul prezintă un ax globulos
B. spicul simplu se caracterizează printr-un ax subţire, cu flori hermafrodite
sesile
C. umbela simplă se întâlneşte la Solanum tuberosum
D. inflorecenţa masculă de la porumb este un spadix
E. racemul simplu se întâlneşte la Spiraea vulgaris
R: B

A. bracteea este o frunză modificată, redusă
B. Bellis perennis prezintă calatidiu
C. Symphytum officinalis are inflorescenţa o cimă scorpioidă
D. Cuscuta europaea are inflorescenţa un bostrix cu calatidiu
E. Saponaria officinalis prezintă dicaziu compus
R: D
26. Spicul compus :

A. este o inflorescenţă heterotactică
B. are ca variantă glomerulul
C. prezintă pedunculi mai lungi la ovăz
D. se întâlneşte la Daucus carota
E. este caracteristică pentru Syringa vulgaris
R: C
27. Unele specii din fam. Caprifoliaceae au caracteristic inflorescenţa de tip:

A. pleiocaziu compus
B. calatidiu
C. bostrix
D. racem compus
E. cima corimbiformă
R: A

A. involucrul de bractei se întâlneşte la umbela simplă
B. spata este specifică capitului simplu
C. calatidiul este alcătuit din flori sesile
143
D. florile ajung la aceeaşi înălţime la corimb
E. pătlagina are inflorescenţa un spic
R: B
29. Alegeţi afirmaţiile adevărate :

A. tirsa este o inflorescenţă simplă racemoasă
B. glomerulul este un dicaziu
C. crinul de baltă are inflorescenţa un dicaziu
D. inflorescenţele homotactice sunt compuse din diverse tipuri de inflorescenţe
E. cima bipară este prezentă la Butomus umbellatus
R: B
30. Dicaziul:
A. prezintă un ax principal cu creştere nelimitată
B. se întâlneşte la Euphorbia helioscopia
C. este inflorescenţa specifică fam. Boraginaceae
D. este cima unipară
E. este o dichotomie falsă
R: E
31. Alegeţi afirmaţiile corecte:

A. corimbul simplu este un racem cu pedunculi florali inegali ca lungime
B. amentul este o inflorescenţă simplă monopodială
C. spadixul este o floare cu simetrie zigomorfă
D. bracteea are rolul de a proteja mugurele foliar
E. creşterea centrifugală a florilor este caracteristică inflorescenţelor
racemoase
R: A

A. drepaniu – cima scorpioidă
B. cincin – cima seceră
C. bostrix – cima evantai
D. ripidiu – cima evantai
E. cincin – cima helicoidală
R: D
33. Dicima este:

A. monocaziul
B. bostrixul compus
C. ripidiul compus
D. cincinul compus
E. drepaniul compus
144
R: D
34. Leontopodium alpinum are inflorescenţa un:

A. racem simplu
B. spic simplu
C. calatidiu compus
D. spadix
E. dicaziu
R: C
INFLORESCENȚE TESTE GRILĂ TIP COMPLEMENT

MULTIPLU
1. Inflorescenţele pot fi:
A. simple
B. imparipenate
C. compuse
D. sectate
E. dehiscente
R: A,C
2. Alegeţi afirmaţiile corecte referitoare la inflorescenţe:

A. cele simple racemoase se mai numesc şi simpodiale
B. cele simple cimoase se mai numesc şi simpodiale
C. pot fi homotactice sau heterotactice
D. cele compuse homotactice pot fi monopodiale, simpodiale şi mixte
E. cele heterotactice pot fi racemoase şi cimoase
R: B,C
3. Inflorescenţele simple racemoase:

A. se bazează pe faptul că axa principală are o creştere continuă, nedefinită
B. pot fi: racem simplu, spic simplu, ament, corimb simplu, capitul, calatidiu
C. pot fi: drepaniu, ripidiu, bostrix, cincin
D. se caracterizează printr-o axă principală mai puţin dezvoltată
E. au creşterea centripetă
R: A,B,E
4. Selectaţi răspunsurile care nu sunt adevărate:

A. racemul simplu se întâlneşte la Convallaria majalis şi la Capsella bursa-
pastoris
B. amentul se întâlneşte la Prunus domesticus şi la Verbascum
145
C. racemul simplu prezintă flori hermafrodite, sesile sau cu pendunculul foarte
subţire
D. corimbul este un racem la care pedunculii florali nu sunt egali ca lungime
E. capitulul simplu se întâlneşte la trifoi
R: B,C
5. Amentul este inflorescenţa de la:

A. salcie şi plop
B. stejar şi alun
C. stejar şi măslin
D. nuc si plop
E. cais şi piersic
R: A,B,D
6. Umbela simplă:
A. este o inflorescenţă la care pendunculii florali sunt aproape egali
B. se întâlneşte la Helianthus annnuus
C. au toate bracteele dispuse în verticil
D. este un spic
E. este întâlnită la Alium cepa
R: A,C,E
7. Spadixul:
A. este o floare
B. este o inflorescenţă
C. seamănă cu un spic
D. prezintă o ramură bracteală numită spată
E. nu se întâlneşte la Bellis perenis
R: B,C,D,E
8. Calatidiul:
A. nu este inflorescenţa de la Taraxacum officinale
B. are florile sesile
C. este o inflorescenţă compusă
D. este inflorescenţa de la Matricaria chamomilla
E. nu este o inflorescenţă
R: B,D
9. Prezintă un ax central, de care se prind florile:

A. calatidiul
B. capitulul simplu
C. spadixul
D. racemul simplu
146
E. spicul simplu
R: B,C,D,E
10. Quercus robur:

A. este un arbore
B. este un arbust
C. are inflorescenţa un ament
D. are fructul o ghindă
E. are frunzele bilobate
R: A,C,D

A. racemul simplu, amentul, capitulul şi spadixul sunt inflorescenţe simple
monopodiale
B. bostrixul, cincinul şi ripidiul sunt inflorescenţe simple simpodiale
C. fructul la Datura stramonium este o silicvă
D. inflorescenţele cimoase se clasifică în: monocaziu, dicaziu şi pleiocaziu
E. frunza la lobodă este deltoidă
R: A,B,D
12. Inflorescenţele simple cimoase:

A. se mai numesc şi simpodiale, nedefinite şi centripete
B. au o axă principală mai puţin dezvoltată
C. se clasifică în: monocaziu, dicaziu şi pleiocaziu
D. sunt alcătuite numai din flori cu corolă tubulară
E. se întâlnesc la: pipirig, cartof, stânjenel şi tătăneasă
R: B,C,E
13. Drepaniul:
A. se mai numeşte şi cimă unipară
B. este o inflorescenţă compusă
C. se întâlneşte la stânjenel şi lalea
D. nu este o inflorescenţă simplă cimoasă
E. se întâlneşte la pipirig şi la cartof
R: A,E
14. Monocaziul:
A. se mai numeşte şi cimă bipară
B. nu este o inflorescenţă
C. este de 4 feluri: drepaniu, ripidiu, bostrix şi cincin
D. se mai numeşte şi cimă unipară
E. este o inflorescenţă compusă
R: C,D
147
15. Ripidiul:
A. este o inflorescenţă compusă racemoasă
B. se întâlneşte la Iris germanica
C. are pedunculii florali dispuşi în acelaşi plan, dar în două sensuri opuse
D. are pedunculii florali dispuşi în planuri diferite
E. nu are pedunculi florali
R: B,C
16. Bostrixul:
A. este o inflorescenţă simplă, racemoasă
B. are flori sesile
C. are corola pe tipul 3
D. are pedunculii florali dispuşi în mai multe planuri
E. este întâlnit la gladiolă şi la crinul roşu
R: D,E
17. Cincinul:
A. are pedunculii florali dispuşi într-un singur plan
B. are pedunculii florali dispuşi în planuri diferite şi orientaţi în mod alternativ
C. nu se întâlneşte la gladiolă
D. se întâlneşte la Myosotis sylvatica
E. este inflorescenţa de la tătăneasă
R: B,C,D,E
18. Dicaziul:
A. este o dichotomie falsă
B. este inflorescenţa specifică Familiei Caryophyllaceae
C. are o singură variantă, glomerulul
D. se întâlneşte la guşa porumbelului, opaiţ, torţel
E. nu se întâlneşte la floarea călugărului şi la sfecla de zahăr
R : A,B,C,D
19. Pleiocaziul:
A. este floarea de la crinul de baltă
B. are florile sesile
C. prezintă un ax principal, care poartă mai multe axe florifere de ordinul II
D. este o inflorescenţă compusă
E. se mai numeşte şi cimă multipară
R: C,E

A. dicaziul se mai numeşte si cimă unipară
B. glomerulul este un dicaziu
148
C. dicaziul se mai numeşte şi cimă multipară
D. la sfecla de zahăr inflorescenţa este un glomerul
E. pleiocaziul se întâlneşte la crinul de baltă
R: B,D,E
21. Inflorescenţele compuse:

A. sunt de două feluri: homotactice şi heterotactice
B. au corola pe tipul 5
C. prezintă o axă florală, care se ramifică de mai multe ori
D. nu sunt întâlnite la castan şi la grâu
E. se întâlnesc la morcov, viţa de vie şi grâu
R : A,C,E
22. În legătură cu inflorescenţele compuse homotactice racemoase s-au

strecurat erori. Identificaţi-le:
A. sunt de 5 feluri: spic compus, racem compus, umbelă compusă, corimb
compus şi calatidiu compus
B. sunt persistente
C. se întâlnesc la morcov, viţă de vie, târtan
D. au florile dispuse în verticil
E. prezintă o axă florală, care se ramifică de mai multe ori
R : B,D
23. Care dintre următoarele specii au inflorescenţa o umbelă compusă?

A. ciuboţica cucului
B. morcovul
C. vişinul
D. ceapa
E. ţelina
R: B,E
24. Referitor la spicul compus, sunt incorecte afirmaţiile:

A. nu se întâlneşte la Avena sativa
B. este constituit din mai multe spiculeţe
C. fiecare spiculeţ are la bază o bractee numită glumelă
D. este inflorescenţa specifică poaceaelor
E. este inflorescenţă de la Vitis vinifera
R: A,E
25. Care dintre speciile enumerate nu are inflorescenţa un racem compus?

A. Brassica oleracea var. botrytis şi Avena sativa
B. Aesculus hippocastanum şi Syringa vulgaris
C. Aesculus hippocastanum şi Daucus carrota
149
D. Beta vulgaris şi Avena sativa
E. Syringa vulgaris şi Alium cepa
R: A,C,D,E
26. Daucus carrota, morcovul:

A. are o floare solitară
B. face parte din aceeaşi familie cu ceapa
C. face parte din Fam. Umbelliferae
D. are inflorescenţa o umbelă compusă
E. are inflorescenţa o umbelă simplă
R: C,D
27. Referitor la corimbul compus, sunt adevărate afirmaţiile:

A. este alcătuit din corimbe simple, dispuse pe axe secundare
B. nu se întâlneşte la floarea de colţ
C. este o inflorescenţă compusă homotactică cimoasă
D. este o inflorescenţă simplă
E. se întâlneşte la păducel şi la scoruşul de munte
R: A,B,E
28. Umbela compusă:

A. se întâlneşte la păducel
B. este o inflorescenţă compusă
C. este formată din mai multe umbelule
D. este prezentă la Daucus carota şi la Anethum gravelones
E. nu este o inflorescenţă compusă homotactică racemoasă
R: B,C,D
29. Referitor la calatidiul compus, afirmaţiile incorecte sunt:

A. nu este o inflorescenţă compusă
B. nu este format din mai multe calatidii
C. este inflorescenţa de la floarea de colţ
D. se întâlneşte la scoruş
E. este caracteristic pentru ţelină
R: A,B,D,E
30. Paniculul:
A. are o singură varietate numită tirsă
B. este variatate a spicului compus
C. nu este o inflorescenţă
D. este un fruct indehiscent
E. se întâlneşte la Avena sativa
R: B,E
150
31. Inflorescenţa de la Aesculus hippocastanum (castan porcesc):
A. este simplă
B. este o varietate a corimbului compus
C. este compusă
D. este o tirsă
E. este o varietate a racemului compus
R: C,D,E
32. Referitor la inflorescenţele homotactice cimoase:

A. cele mai frecvente sunt: dicaziul compus, cincinul compus şi pleiocaziul
compus
B. se întâlnesc la Saponaria officinalis, la Heliotropium europaeum şi la
Sambucus ebulus
C. nu există
D. sunt specifice Familiei Poaceae
E. au florile dispuse în verticil
R : A,B
33. Selectaţi afirmaţiile adevărate:

A. dicaziul compus se întâlneşte la Saponaria officinalis
B. pleiocaziul compus este floarea de la Sambucus ebulus
C. cincinul compus este caracteristic la Heliotropium europaeum
D. inflorescenţele homotactice cimoase nu se mai numesc şi dicime
E. pleiocaziul compus este inflorescenţa de la Sambucus ebulus
R: A,C,E
34. Inflorescenţele compuse heterotactice:

A. se împart în două mari categorii
B. reunesc diferite tipuri de inflorescenţe simple
C. pot fi monopodiale, sinpodiale sau mixte
D. nu sunt caracteristice unor specii, precum laptele câinelui sau cicoare
E. se întâlnesc la mesteacăn, la arin şi la iederă
R: B,C,E
35. Între afirmaţiile de mai jos s-au strecurat şi erori. Identificaţi-le:

A. inflorescenţele compuse heterotactice monopodiale pot fi corimbul cu
calatidiu, racemul cu umbelă
B. inflorescenţa de la iederă este racemul cu umbelă
C. amentul cu dicaziu este o inflorescenţă compusă heterotactică
D. paniculul cu spiculeţe se întâlneşte la mesteacăn
E. dicaziul cu monocaziu nu se întâlneşte la tei
R: D,E
151
36. Identificaţi speciile care au inflorescenţa un ament cu dicaziu:
A. Poa sp. (firuţă)
B. Achillea milefolium (coada şoricelului)
C. Betula pendula (mesteacăn)
D. Alnus sp. (arin)
E. Hedera helix (iederă)
R: C,D
37. Dicaziul cu monocazii:

A. este o inflorescenţă compusă heterotactică, sinpodială
B. se întâlneşte la mesteacăn (Betula pendula)
C. este o inflorescenţă compusă
D. este o inflorescenţă compusă homotactică
E. se întâlneşte la tei (Tilia sp.)
R: A,C,E
38. Umbela cu spic:

A. este o inflorescenţă compusă homotactică
B. se întâlneşte la pirul gros (Cyndon dactylon)
C. este o inflorescenţă compusă heterotactică, sinpodială
D. este o inflorescenţă compusă heterotactică, monopodială
E. este o inflorescenţă compusă
R: B,D,E
39. Racemul simplu:

A. se întâlneşte la Spiraea vulgaris
B. are florile dispuse pe axul floral altern sau opus
C. este o inflorescenţă simplă definită
D. prezintă un ax subţire cu flori sesile
E. este inflorescenţa caracteristică pentru gura leului
R: B,E

A. monocaziul este o inflorescenţă simplă definită
B. cincinul este caracteristic pentru Leontopodium alpinum
C. drepaniul are pedunculii florali dispuşi în acelaşi plan
D. dicaziul este cima bipară
E. bostrixul se întâlneşte la Lilium candidum
R: A,C,D
41. Paniculul este:

A. o varietate a corimbului compus
B. un racem cu poziţie terminală
152
C. un spic compus cu pedunculi mai lungi
D. o inflorescenţă întâlnită la Avena sativa
E. inflorescenţa specifică pentru Crucifere
R: C,D

A. corimbul compus se întâlneşte la Crataegus monogyna
B. cima multipară este o dichotomie falsă
C. Iris sp. are ca inflorescenţă ripidiul
D. spata se întâlneşte la spadix
E. amentul este alcătuit din flori hermafrodite
R: B,E

A. capitul simplu – Verbascum sp.
B. corimb simplu – Iris sp.
C. calatidiu – Matricaria chamomilla
D. umbela simplă – Allium sp.
E. spic simplu – Juncus bufonius
R: A,B,E
44. Umbela simplă:

A. are florile inegale ca lungime
B. se caracterizează prin prezenţa unui involucel la baza pedunculului floral
C. prezintă pedunculi florali ce pleacă din acelaşi punct
D. se întâlneşte la păr
E. are flori ce ajung aproximativ la acelaşi nivel
R: C,E

A. glomerulul este specific speciilor din familia Chenopodiaceae
B. vanilia sălbatică are ca inflorescenţă cincinul compus
C. corimbul compus este un racem cu pedunculi florali inegali ca lungime
D. coada şoricelului prezintă inflorescenţă corimb compus
E. bostrixul se întâlneşte la Cichorium intybus
R: A,B
46. Spicul simplu:

A. este o inflorescenţă simplă centripetă
B. este alcătuită din flori unisexuate mascule
C. prezintă un ax globulos
D. se întâlneşte la Plantago sp.
E. este formată din flori hermafrodite
153
R: A,D,E

A. panicul cu spiculeţe – Avena sativa
B. racem cu umbelă – Syringa vulgaris
C. umbelă cu spic – Cynodon dactylon
D. bostrix cu calatidii – Typha sp.
E. pleiocaziu cu ciaţiu – Euphorbia sp.
R: A,B,D
48. Inflorescenţe homotactice cimoase pot fi:

A. pleiocaziu compus
B. cincinul
C. drepaniul
D. dicaziul compus
E. cincinul compus
R: A,D,E
49. Un spiculeţ de grâu prezintă:

A. o bractee superioară
B. o glumelă pentru fiecare floare din spiculeţ
C. două bractei: una superioară şi una inferioară
D. cinci până la şapte flori
E. trei până la şapte flori
R: B,C,E
50. Amentul este:

A. format dintr-un ax brusc lăţit
B. caracteristic pentru Primula sp.
C. o inflorescenţă simplă monopodială
D. un spic alcătuit din flori unisexuate mascule
E. un racem cu pedunculi florali inegali ca lungime
R: C,D

A. la inflorescenţele compuse homotactice se repetă acelaşi fel de inflorescenţă
simplă
B. pleiocaziul se întâlneşte la crinul de baltă
C. inflorescenţelă compusă heterotactică monopodială poate fi racem cu
umbelă
D. cincinul se întâlneşte la Gladiolus sp.
E. paniculul este o varietate a racemului
R: A,B,C
154
A. inflorescenţele simple racemoase au o creştere continuă
B. capitulul simplu prezintă flori sesile sau scurt pedunculate
C. spicul simplu prezintă flori unisexuate mascule, rar femele
D. spadixul se întâlneşte la rodul pământului
E. umbela simplă are pedunculi florali inegali ca lungime
R: C,E
53. Corimbul simplu:

A. prezintă flori care ajung la aceeaşi înălţime
B. este un spic alcătuit din flori hermafrodite
C. se întâlneşte la Pirus communis
D. prezintă un ax gros, cărnos
E. are pedunculii florali inegali ca lungime
R: A,C,E

A. cincin compus – Symphytum officinalis
B. dicaziu compus – Saponaria officinalis
C. pleiocaziu – Sambucus edulus
D. drepaniu – Gypsophylla paniculata
E. pleiocaziu compus – Sambucus edulus
R: B,E
55. Dicaziul:
A. prezintă axul principal cu creştere nelimitată
B. este caracteristic pentru familia Boraginaceae
C. este o dichotomie falsă
D. se întâlneşte la Silene vulgaris
E. prezintă o varietate a sa numită glomerul
R: C,D,E
56. Calatidiul:
A. se întâlneşte la ciuboţica cucului
B. este o inflorescenţă compusă racemoasă
C. este formată dintr-un ax brusc lăţit
D. prezintă flori sesile
E. este inflorescenţa caracteristică pentru tătăneasă
R: C,D

A. floarea de colţ are ca inflorescenţă calatidiul compus
B. tirsa este o varietate a racemului simplu
155
C. corimbul compus se întâlneşte la Apium graveolens
D. spicul compus este inflorescenţa specifică monocotiledonatelor
E. conopida este un racem alcătuit din ramuri florifere hipertrofiate
R: B,C,D
58. Spadixul:
A. este o inflorescenţă asemănătoare cu un spic
B. se întâlneşte la papură
C. prezintă un ax subţire
D. este asemănătoare cu un ament
E. prezintă o ramură bracteală numită spată
R: A,B,E
59. Care dintre următoarele afirmaţii sunt adevărate:

A. bostrixul are pedunculii florali dispuşi în mai multe planuri
B. cima evantai se caracterizează prin faptul că pedunculii florali se află în
acelaşi plan, în sensuri opuse
C. drepaniul prezintă pedunculii florali dispuşi în acelaşi plan, într-un singur
sens
D. cima helicoidă are pedunculii florali aşezaţi în acelaşi plan
E. cima seceră are pedunculii florali dispuşi în acelaşi plan, într-un singur sens
R: A,B,C,E

A. drepaniu – cima evantai
B. bostrix – cima helicoidă
C. pleiocaziu – cima multipară
D. cincin – cima scorpioidă
E. ripidiu – cima seceră
R: A,E
61. Capitulul simplu:

A. este o inflorescenţă simplă centrifugă
B. prezintă un ax globulos sau conic
C. se întâlneşte la Bellis perennis
D. are flori sesile sau scurt pedunculate
E. este caracteristică pentru trifoi
R: B,D,E
156
FRUCTUL
TESTE GRILĂ TIP COMPLEMENT SIMPLU (MULTIPLU)

1. Achena este fructul de la:
A. Cucurbita pepo
B. Ranunculus acer
C. Clematis vitalba
D. Taraxacum officinale
E. Acer campestris
R: D
2. Hesperida este fructul de la:

A. Citrus aurentianum şi Citrus lemon
B. Citrus lemon şi Cucumis sativus
C. Citrullus lanata şi Citrus lemon
D. Citrus aurentiacum şi Cucumis melo
E. Cucumis melo şi Cucurbita pepo
R :A
3. Helleborus purpurascens (spânzul) are fructul:

A. păstaie dehiscentă
B. păstaie indehiscentă
C. foliculă
D. disamară
E. bacă
R: C
4. Silicula:
A. este un fruct uscat indehicent
B. se întâlneşte la Phasoleus vulgaris
C. se deschide după patru linii
D. poate fi valvicidă, loculicidă, poricidă, denticulată sau pixidă
E. provine dintr-un gineceu bicarpelar
R: E
5. Sinapis alba (muştarul) are fructul:

A. achenă
B. capsulă
C. siliculă
D. silicvă
E. bacă
157
R: D
6. Poliachena:
A. este un fruct fals
B. este fructul de la Clematis vitalba
C. nu este un fruct multiplu
D. se întâlneşte la Rubus caesius
E. este fructul de la Paeonia sp.
R:B
7. Soroza:
A. este un fruct simplu
B. provine de la o floare unisexuat monoică
C. este fructul de la Morus alba (dud)
D. nu este comestibilă
E. se întâlneşte la Ficus carica
R: C
8. Referitor la fructele false, este adevărată afirmaţia:

A. nu se întâlnesc la Rosa canina, Mallus pumila şi Juglans regia
B. sunt specifice pentru Helleborus purpurascens şi Rubus caesius
C. sunt: poliachena, polidrupa, polifolicula, disamara
D. sunt fructe la formarea cărora participă pe lângă ovar şi alte părţi ale florii
E. se formează înaintea frunzelor
R: D
9. Epicarpul:
A. se mai numeşte şi exocarp
B. provine din mezofilul macrosporofilei
C. reprezintă partea cea mai dezvoltată a fructului
D. este sclerificat la cireşe
E. este tare şi gros la drupe şi bace
R: A

A. la pseudodrupă la formarea fructului ia parte şi receptaculul
B. polifolicula se întâlneşte la bujor
C. polidrupa este un fruct compus
D. capsula loculicidă se deschide în lungul nervurilor mediane ale carpelelor
E. samara provine dintr-un gineceu monocarpelar
R: C
11. Alegeţi afirmaţiile false referitoare la siliculă:
158
A. cea angustiseptă se întâlneşte la traista ciobanului
B. provine dintr-un gineceu bicarpelar
C. este un fruct uscat
D. eliberează la maturitate seminţele
E. se întâlneşte la varză
R: E

A. pericarp tare sau membranos se poate întâlni la fructele indehiscente
B. lomenta este o păstaie dehiscentă care la maturitate se rupe în bucăţi
C. fructul de la plesnitoare este o bacă dehiscentă
D. achena este un fruct indehiscent
E. nuca este o varietate a achenei
R: B
13. Drupa:
A. prezintă epicarp cărnos
B. se întâlneşte la castravete
C. este un fruct simplu, dehiscent
D. prezintă un endocarp care nu se deosebeşte de mezocarp
E. poate proveni de la un gineceu policarpelar
R: E
14. Peretele fructului se diferenţiază în următoarele elemente, cu excepţia:

A. endocarp
B. exocarp
C. mezocarp
D. pericarp
E. epicarp
R: D
15. Silicva:
A. provine dintr-un gineceu monocarpelar
B. este scurtă şi lată comparativ cu silicula
C. este cel mai răspândit tip de fruct uscat dehiscent
D. se întâlneşte la muştar
E. se deschide pe linia mediană a celor două carpele
R:D
16. Fructul alunului este o:

A. ghindă
B. capsulă
C. drupă
159
D. bacă
E. nucă
R:E
17. În funcţie de natura pericarpului, fructele pot fi :

A. dehiscente
B. simple
C. uscate
D. indehiscente
E. compuse
R: C
18. Peretele fructului poartă denumirea de :

A. perigon
B. pericarp
C. periant
D. pericicu
E. pistil
R:B
19. Care din următoarele afirmaţii corespund adevărului ?

A. nuca este o varietate a achenei
B. hesperida prezintă un mezocarp zemos, cărnos
C. fructul alunului este simplu, cărnos
D. traista-ciobanului prezintă o silicvă angustiseptă
E. pseudodrupa se întâlneşte la castanul sălbatic
R: A
20. Fructele compuse provin din:

A. o floare solitară
B. muguri florali
C. o inflorescenţă
D. muguri foliari
E. seminţe
R: C
21. Capsula cărnoasă dehiscentă se poate întâlni la:

A. Impatiens noli-tangere
B. Quercus robur
C. Cerasus avium
D. Datura stramonium
E. Acer campestre
R: A
160
22. Fructele care provin dintr-o singură floare pot fi:
A. compuse
B. mixte
C. multiple
D. pseudofructe
E. false
R: C

A. fragi – polidrupă
B. spânz – glomerulă
C. banan – melonidă
D. plesnitoare – bacă dehiscentă
E. păpădie – cariopsă
R: D
24. Sorosa:
A. este un fruct multiplu
B. se întâlneşte la Ficus carica
C. este fructul caracetristic dudului
D. provine de la un spic compus
E. este un fruct de tip baciform
R:C
25. La leguminoase, cel mai adesea se întâlneşte fructul de tip :

A. foliculă
B. păstaie dehiscentă
C. disamară
D. bacă
E. păstaie indehiscentă
R:B
26. La formarea unui fruct mai pot participa şi alte părţi componente ale
florii, cu excepţia:
A. stigmatului
B. stilului
C. staminelor
D. anterelor
E. petalelor
R: B
27. Care dintre următoarele afirmaţii nu corespund adevărului:

A. glomerula provine dintr-o formă de cimă
161
B. polidrupa se întâlneşte la căpşun
C. sicona este fructul caracteristic smochinului
D. capsula operculată prezintă o dehiscenţă sub forma unui capac
E. pseudopoliachena se întâlneşte la frag
R: B
28. Multe specii de ranunculacee au ca fruct:

A. capsula
B. silicva
C. păstaia
D. silicula
E. folicula
R:E
29. Fructul de la Juglans regia este o :

A. nucă
B. bacă
C. capsulă cărnoasă
D. drupă falsă
E. soroză
R:D
30. Endocarpul :
A. reprezintă partea mijlocie a fructului
B. la fructele cărnoase este locul de depozitare a substanţelor de rezervă
C. provine din epiderma superioară a macrosporofilei
D. este subţire şi puţin dezvoltat în general
E. este sclerificat la bace
R: D

A. banana – drupă
B. pepene verde – bacă
C. cânepă – cariopsă
D. dovleac – peponidă
E. grâu – achenă
R: D

A. disamara este un fruct compus
B. polifolicula se întâlneşte la Clematis vitalba
C. fructele multiple provin din inflorescenţe
D. poama este un fruct multiplu
162
E. ştiuletele de porumb provine din inflorescenţă feminină
R: E
33. Fructul se formează din:

A. ovule
B. seminţe
C. peretele ovarului
D. stamine
E. caliciu
R: C
34. Fructele simple cărnoase dehiscente se pot întâlni la:

A. castan sălbatic
B. afine
C. varză
D. măr
E. dud
R: A
35. Mezocarpul:
A. este partea externă a fructului
B. provine din epiderma superioară a macrosporofilei
C. formează sâmburele ce închide sămânţa la prune
D. la melonidă este tare şi gros
E. la fructele uscate este redus
R: E
36. Baca prezintă următoarele caracteristici, cu excepţia:

A. prezintă un epicarp pielos, membranos
B. mezocarpul conţine de obicei mai multe seminţe
C. se întâlneşte la soc
D. este bilocular la Lycopersicum esculentum
E. este un fruct cărnos
R: D
37. Alegeţi afirmaţiile care corespund adevărului:

A. capsula loculicidă se întâlneşte la bumbac
B. capsula latiseptă se întâlneşte la Lunaria sp.
C. pătlagina are ca fruct o capsulă operculată
D. capsula pixidă se deschide prin pori
E. replumul reprezintă un perete fals întâlnit la păstaia dehiscentă
R: C
163
38. Lomentă prezintă:
A. salcâmul japonez
B. omagul
C. arahida
D. fasolea
E. teiul
R: A
39. Alegeţi afirmaţiile corecte:

A. păstaia indehiscentă provine de la un gineceu policarpelar
B. folicula se deschide la nivelul nervurilor mediane
C. laleaua are ca fruct o capsulă loculicidă
D. silicula este de cel puţin patru ori mai lungă decât lată
E. traista-ciobanului are ca fruct o silicvă
R: C
40. Sicona:
A. prezintă închise în fruct achene mici
B. este prezentă la măceşe
C. este un fruct simplu, cărnos
D. provine dintr-o floare femelă
E. are ca parte comestibilă stilul gineceului
R: A
FRUCT TESTE GRILĂ TIP COMPLEMENT MULTIPLU

1. Alegeţi afirmaţiile corecte referitoare la fruct:
A. la formarea sa poate participa şi gineceul în întregime
B. este organul care conţine seminţele şi se formează din peretele ovarului
C. petalele, staminele şi sepalele pot rămâne pe fruct, însoţindu-l ca anexe
D. la formarea sa niciodată nu participă receptaculul, perigonul, caliciul sau
stilul
E. prezintă un perete, care, în general, provine din dezvoltarea carpelelor
R: A,B,E
2. Peretele fructului:
A. protejază fructul la exterior
B. provine din dezvoltarea stipelelor
C. în general provine din dezvoltarea carpelelor
D. se diferenţiază în epicarp, mezocarp şi endocarp
E. se întinde de la epicarp la sămânţă
R: C,D
164
3. Epicarpul:
A. la bacă şi la drupă este în general subţire, pielos şi elastic
B. este gros şi tare la melonidă, peponidă
C. este rezultat din epiderma superioară a macrosporofilei
D. este dur şi incolor la hesperidă
E. nu poate fi niciodată sfărâmicios
R: A,B,C
4. Mezocarpul:
A. la fructele uscate este foarte bine reprezentat
B. este partea mijlocie a fructului
C. provine din mezofilul macrosporofilei
D. este locul de depozitare al substanţelor de rezervă la plantele cărnoase
E. este partea cea mai slab dezvoltată a fructelor
R: B,C,D
5. Endocarpul:
A. poate fi, uneori, tare şi sclerificat, ca la drupe
B. este partea internă a fructului
C. este cărnos şi suculent
D. provine din epiderma internă a fostei carpele
E. în general, este subţire şi puţin dezvoltat
R: A,B,D,E
6. Selectaţi informaţiile adevărate referitoare la fructe:

A. nu pot fi multiple dacă provin de la o singură floare
B. pot fi simple sau multiple când provin de la o singură floare
C. pot fi compuse când provin de la o inflorescenţă
D. pot fi false, atunci când la formarea lor mai participă şi alte părţi ale florii,
alături de gineceu
E. întotdeauna conţin mai mult de o sămânţă
R: B,C,D
7. Identificaţi erorile referitoare la fruct:

A. în funcţie de natura pericarpului se împart în cărnoase şi uscate
B. după modul de deschidere la maturitate pot fi: dehiscente sau indehiscente
C. drupa şi baca sunt fructe simple uscate
D. peponida este o varietate a bacei
E. melonida este o varietate a drupei
R: C,E
8. Baca se întâlneşte la:

A. Lycopersicum esculentum şi Vaccinum myrthillus
165
B. Lycopersicum esculentum şi Prunus domestica
C. Sambucus nigra şi Vittis vinifera
D. Sambucus nigra şi Cirsium arvense
E. Cirsium arvense şi Rubus caesius
R: A,C
9. Drupa:
A. este fructul de la Prunus domestica
B. provine dintr-un gineceu monocarpelar sau policarpelar
C. este un fruct dehiscent
D. prezintă un epicarp subţire, pielos
E. are endocarpul suculent
R: A,B,D
10. Selectaţi afirmaţiile corecte:

A. fructul de la Juglans regia este o drupă falsă
B. fructul de la Cheirantus cheiri este o siliculă
C. la Aesculus hippocastanum fructele sunt capsule cărnoase dehiscente
D. capsulele pot fi: valvicide, loculicide, poricide, denticulate sau pixide
E. la Papaver somniferum fructul este o capsulă dehiscentă poricidă
R: A,C,D,E
11. Referitor la păstăile indehiscente:

A. provin dintr-un gineceu monocarpelar
B. nu se întâlnesc la Ceratonia siliqua
C. sunt fructele de la Coryllus avelana
D. se întâlnesc la arahide (Arachis hipogea)
E. se întâlnesc la Krameria triandra
R : A,D,E
12. Identificaţi informaţiile corecte referitoare la fructele multiple:

A. sunt: sorosa, sicona, ştiuletele de porumb şi glomerula
B. sunt: polidrupa, poliachena, polifolicula, disamara
C. provin dintr-un gineceu monocarpelar
D. provin de la o inflorescenţă
E. provin dintr-o singură floare cu gineceul policarpelar apocarpic
R: B,E
13. Selectaţi asociaţiile false:

A. pseudopoliachena – Fragaria vesca
B. poliachena – Helianthus annuus
C. melonida – Citrus lemon
D. glomerula – Beta vulgaris
166
E. drupa – Musa paradisiaca
R: B,C,E
14. Identificaţi afirmaţiile false:

A. fructul fagului este o varietate a achenei
B. cariopsa se dezvoltă dintr-un gineceu bicarpelar
C. la achenă sămânţa se lipeşte intim de pericarp
D. samara provine dintr-un gineceu monocarpelar
E. lomenta este o varietate a păstăii dehiscente
R: B,C,E
15. Referitor la silicvă:

A. este un fruct uscat dehiscent
B. provine dintr-un gineceu monocarpelar
C. se întâlneşte la Sinapis sp.
D. prezintă un perete fals numit replum aflat între cele două carpele
E. provine dintr-un gineceu bicarpelar
R: A,C,D,E

A. hesperida este un fruct baciform
B. mezocarpul este zemos, cărnos la hesperidă
C. Citrullus vulgaris este o peponidă
D. peponida este fructul bananului
E. epicarpul este concrescut cu receptaculul la melonidă
R: B,C
17. Care dintre următoarele afirmaţii este adevărată:

A. samara se întâlneşte la Ulmus sp.
B. ştiuletele de porumb provine dintr-o inflorescenţă femelă
C. lomenta este o varietate a păstăii dehiscente
D. pseudopoliachena se întâlneşte la zmeur
E. peponida provine dintr-un ovar superior
R: A,B
18. Caracteristicile fructelor uscate indehiscente sunt următoarele:

A. au un mezocarp cărnos
B. prezintă de obicei o singură sămânţă
C. au un pericarp tare sau membranos
D. se deschid la maturitate prin diverse metode
E. prezintă în endocarp mai multe seminţe
R: B,C
167
19. La formarea fructului pot participa şi alte părţi componente ale florii,
cum ar fi:
A. stilul gineceului
B. periantul
C. perigonul
D. staminele
E. caliciul
R: A,C,E
20. Baca:
A. este un fruct dehiscent cărnos
B. provine dintr-un gineceu monocarpelar sau policarpelar
C. este caracteristic pentru caise
D. are un epicarp cărnos
E. se întâlneşte la bobul de strugure
R : B,E
21. Capsula cărnoasă dehiscentă se întâlneşte la:

A. Cannabis sativa
B. Acer campestre
C. Aesculus hippocastanum
D. Impatiens noli-tangere
E. Cydonia oblonga
R: C,D
22. Fructele uscate dehiscente sunt:

A. samara
B. silicula
C. lomenta
D. capsula
E. folicula
R: B,D,E

A. polidrupa este un fruct compus
B. capsula poricidă se întâlneşte la Silene sp.
C. silicula este scurtă şi lată comparativ cu silicva
D. polifolicula se întâlneşte la Periploca graeca
E. disamara provine dintr-un gineceu policarpelar
R: C,D
24. Referitor la epicarp:

A. este partea mijlocie a fructului
168
B. se mai numeşte şi exocarp
C. provine din epiderma inferioară a fostei carpele
D. este subţire şi pielos în general la bacă
E. este foarte sfărâmicios
R: B,D
25. Din categoria fructelor simple cărnoase indehiscente fac parte:

A. hesperida
B. baca
C. achena
D. poama
E. drupa
R: A,B,E
26. Capsula:
A. provine dintr-un gineceu policarpelar
B. este cel mai răspândit tip de fruct uscat indehiscent
C. se deschide printr-un capac, la cea denticulată
D. se întâlneşte la Ranunculus sp.
E. este de mai multe tipuri, în funcţie de modul de deschidere
R: A,E
27. Selectaţi asociaţiile adevărate :

A. Coronilla varia – achenă
B. Arachys hypogea – păstaie indehiscentă
C. Quercus robur – nucă
D. Cannabis sativa – achenă
E. Fagus silvatica – samară
R: B,C,D
28. Fructele provenite dintr-o singură floare pot fi:

A. mixte
B. compuse
C. multiple
D. false
E. simple
R: C,E
29. Silicula:
A. este de cel puţin patru ori mai lungă decât lată
B. se întâlneşte la Brassica sp.
C. este un fruct indehiscent
D. poate fi de două feluri: angustiseptă şi latiseptă
169
E. este fructul speciei traista ciobanului
R: D,E
30. Fructele simple uscate indehiscente sunt:

A. achena
B. folicula
C. nuca
D. silicula
E. lomenta
R: A,C,E
31. Referitor la păstaie, alegeţi afirmaţiile adevărate:

A. se întâlneşte la multe ranunculacee
B. provine dintr-un gineceu monocarpelar
C. este un fruct indehiscent
D. se întâlneşte la mazăre
E. se deschise doar la nivelul nervurii mediane a carpelei
R: B,D
32. Peretele unui fruct este format din:

A. exocarp
B. perigon
C. mezocarp
D. endocarp
E. epicarp
R: A,C,D,E
33. Drupa:
A. poate proveni dintr-un gineceu policarpelar
B. se întâlneşte la măslin
C. este un fruct simplu, uscat, indehiscent
D. prezintă un epicarp subţire pielos
E. are un endocarp lemnos
R : A,B,D,E
34. Alegeţi afirmaţiile false :

A. fructele multiple provin din inflorescenţe
B. poama este un fruct de tip baciform
C. sorosa este reprezentată de totalitatea fructelor rezultate din florile femele
grupate în amenţi
D. glomerula provine dintr-un racem
E. la pseudocariopsă receptaculul, pericarpul şi tegumentul seminal sunt
concrescute
170
R: A,D
35. Mezocarpul este:

A. uscat, subţire la hesperidă
B. cărnos la drupă
C. fibros, cărnos la hesperidă
D. sclerificat la melonidă
E. zemos la melonidă
R: A,B,E
36. Folicula:
A. se întâlneşte la Aconitum sp.
B. provine dintr-un gineceu policarpelar
C. este un fruct dehiscent
D. se deschide după linia de sutură a carpelei
E. poate fi angustiseptă sau latiseptă
R: A,C,D
37. Din categoria fructelor simple, cărnoase, dehiscente fac parte:

A. achena
B. capsula cărnoasă dehiscentă
C. silicva
D. polidrupa
E. drupa falsă
R: B,E
38. Referitor la mezocarp, care sunt afirmaţiile false:

A. provine din mezofilul macrosporofilei
B. este redus la fructele uscate
C. este subţire şi puţin dezvoltat în general
D. este gros şi tare la peponidă
E. poate depozita substanţe de rezervă la fructele cărnoase
R: C,D
39. Nucula:
A. este un fruct uscat dehiscent
B. se întâlneşte la Tilia sp.
C. este o nucă de dimensiuni reduse
D. este prevăzută cu o bractee la tei
E. este specifică leguminoaselor
R: B,C,D
40. Selectaţi afirmaţiile adevărate:
171
A. endocarpul este sclerificat la drupe
B. exocarpul rezultă din epiderma superioară a macrosporofilei
C. peretele fructului, periantul, provine din dezvoltarea carpelei
D. epicarpul reprezintă partea externă a fructului
E. în general endocarpul este foarte dezvoltat şi cărnos
R: A,B,D
41. În funcţie de natura pericarpului, fructele pot fi:

A. uscate
B. dehiscente
C. false
D. indehiscente
E. cărnoase
R: A,E
172

Botanica Grile Cu Raspunsuri Sem 1

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Botanica Grile Cu Raspunsuri Sem 1

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

CELULA

TESTE GRILĂ TIP COMPLEMENT SIMPLU

1. Protoplasma este formată din:

2. Plastidomul celular este reprezentat de totalitatea:

3. Modelul mozaicului fluid a fost elaborat de către:

4. Următoarea afirmaţie este adevărată pentru celulele uninucleate:

5. În funcţie de prezenţa sau de absenţa peretelui celular, celulele sunt:

6. Care din afirmaţiile de mai jos nu corespund adevărului:

7. Care din următoarele variante sunt adevărate:

8. Din punct de vedere chimic, plasmalema se compune din:

9. Următoarea afirmaţie referitoare la protoplasmă este adevărată:

12. Totalitatea mitocondriilor dintr-o celulă formează:

13. Ribozomii sunt constituiţi în principal din:

14. Ciclul Lyner se mai numeşte:

15. După natura substanţelor depozitate, leucoplastele se împart în:

16. În funcţie de masa moleculară şi după coeficientul de sedimentare,

17. Granulele de aleuronă prezintă:

18. Carioteca reprezintă:

19. Compoziţia chimică a membranelor R.E. conţine:

20. După culoarea pigmentului pe care îl conţin, plastidele se grupează în:

21. Plastidele incolore se mai numesc:

22. Ribozomii au fost evidentiaţi de către:

23. Substanţa fundamentală a mitocondriei se numeşte:

24. Plastidele mature sunt reprezentate de:

25. Fosforilarea oxidativă se referă la:

26. Membranele R.E. au grosimea de:

28. Cromoplastele sunt:

29. Membranele R.E. sunt de natură:

30. Substanţa din interiorul canaliculelor veziculelor R.E. se numeşte:

31. Unitatea structurală şi funcţională a complexului Golgi este:

32. Ribozomii intervin în biosinteza:

33. Din punct de vedere al stadiului de dezvoltare, plastidele se clasifică în:

34. Totalitatea incluziunilor inerte se numeşte:

35. Printre modificările secundare ale peretelui celular nu se numără:

36. Alegeţi afirmaţiile adevărate:

37. În sucul vacuolar se găsesc:

38. Alegeţi afirmaţia falsă:

39. Alegeţi asociaţia corectă:

40. Care dintre următoarele afirmaţii este adevărată:

41. Alegeţi afirmaţia adevărată:

42. Alegeţi afirmaţia adevărată referitoare la aleuronă:

44. Care dintre următoarele afirmaţii referitoare la inulină este falsă:

46. Picăturile lipidice:

47. Alegeţi afirmaţiile false referitoare la formaţiunile figurate ale celulei:

CELULA TESTE GRILĂ TIP COMPLEMENT MULTIPLU

1.Alegeţi răspunsurile corecte:

2. Identificaţi asociaţiile corecte:

3. Conform modelului mozaicului fluid:

4. Următoarele afirmaţii sunt valabile pentru steroli:

5. Microscopul cu voltaj înalt arată că hialoplasma prezintă:

7. Celulele uninucleate se caracterizează prin prezenţa:

10. Din punct de vedere chimic, hialoplasma este constituită din:

11. Celulele eucariote, spre deosebire de cele procariote prezintă:

12. Alegeţi afirmaţiile false despre plasmodii:

13. Următoarele afirmaţii sunt adevărate, cu excepţia:

14. Substanţele minerale ale plasmalemei sunt reprezentate:

15. Componentele paraplasmei sunt:

16. Caracteristicile celulei sunt:

17. În funcţie de prezenţa şi de numărul nucleelor celulele pot fi:

18. Identificaţi răspunsurile corecte:

19. Identificaţi variantele corecte:

20. Caracteristicile celulelor parenchimatice sunt următoarele:

21. Identificaţi greşelile: