Sunteți pe pagina 1din 62

MINISTERUL EDUCAŢIEI CERCETĂRII ŞI INOVĂRII

UNIVERSITATEA OVIDIUS din CONSTANŢA


FACULTATEA DE FARMACIE
Aleea Universităţii nr. 1, Campus, Corp B, Constanţa
TEL.: 0241 - 605050
FAX: 0241 - 605050
E-mail: pharma-ovidius@univ-ovidius.ro
Web: http://www.pharmaovidius.ro

CATEDRA NR. I – DISCIPLINE FARMACEUTICE

TESTE GRILĂ

Disciplina NOŢIUNI DE BOTANICĂ FARMACEUTICĂ

SEMESTRUL I, SESIUNEA DE IARNĂ

Specializarea Asistenţă de Farmacie, Anul I

Şef Catedră I Discipline Farmaceutice


Prof. univ. dr. Rodica Sirbu

Şef Disciplină NOŢIUNI DE BOTANICĂ


FARMACEUTICĂ
Conf. univ. dr. Mariana Arcuş

2009 - 2010
CELULA

TESTE GRILĂ TIP COMPLEMENT SIMPLU

1. Protoplasma este formată din:


A. vacuom celular, incluziuni ergastice, aparat Golgi
B. ribozomi, reticul endoplasmatic, centru celular, perete celular
C. reticul endoplasmatic, ribozomi, aparat Golgi, sistem lizozomal, microcorpi celulari,
corpi paramurali, mitocondrii, plastidom celular, centru celular, nucleu, aparat locomotor
D. reticul endoplasmatic, ribozomi, nucleu, aparat locomotor, corpi paramurali, perete
celular
E. vacuom celular, perete celular, incluziuni ergastice

2. Plastidomul celular este reprezentat de totalitatea:


A. mitocondrilor
B. ribozomilor
C. lizozomilor
D. cromoplastelor
E. plastidelor

3. Cromoplastele:
A. conţin pigmenţi clorofilieni
B. fac fotosinteză
C. sunt plastide colorate în roşu, galben sau portocaliu
D. se mai numesc şi amiloplaste
E. depozitează lipide

4. Totalitatea dictiozomilor formează:


A. plastidomul celular
B. reticulul endoplasmatic
C. aparatul Golgi
D. vacuomul celular
E. condriomul celular

5. După natura substanţelor depozitate, leucoplastele se împart în:


A. cromoplaste, oleoplaste
B. cloroplaste, cromoplaste
C. amiloplaste, proteoplaste, cloroplaste
D. oleoplaste, amiloplaste, cloroplaste
E. amiloplaste, proteoplaste, oleoplaste

6. După culoarea pigmentului pe care îl conţin, plastidele se grupează în:


A. cloroplaste şi plastide incolore
B. amiloplaste şi cromoplaste
C. plastide colorate şi plastide incolore
D. proteoplaste şi cloroplaste

1
E. oleoplaste şi proteoplaste

7. Plastidele incolore se mai numesc:


A. amiloplaste
B. leucoplaste
C. proteoplaste
D. oleoplaste
E. cloroplaste

8. Substanţa fundamentală a mitocondriei se numeşte:


A. hialoplasmă
B. enchilemă
C. stromă
D. reticuloplasmă
E. nici o variantă nu este corectă

9. Perioada de viaţă a mitocondriilor este de:


A. 6 – 7 zile
B. 5 zile
C. 1 săptămână
D. 24 de ore
E. 2 - 3 zile

10. Ribozomii intervin în sinteza:


A. fosfolipidică
B. lipidică
C. glucidică
D. proteică
E. nici o variantă nu este corectă

11. Vacuomul celular reprezintă totalitatea:


A. mitocondriilor
B. cloroplastelor
C. ribozomilor
D. plastidelor
E. vacuolelor

12. “Măturătorii celulelor” este denumire atribuită:


A. vacuolelor
B. ribozomilor
C. mitocondrilor
D. lizozomilor
E. plastidelor

13. Ribozomii sunt formaţi din:


A. o unitate mare, sferică

2
B. 2 subunităţi identice ca formă şi mărime
C. 2 subunităţi mici, de formă ovoidală
D. 3 subunităţi
E. 2 subunităţi: una mare, sferică şi una mică, ovoidală

TESTE GRILĂ TIP COMPLEMENT MULTIPLU

1. Plastidomul celular este format din totalitatea:


A. plastidelor
B. ribozomilor
C. lizozomilor
D. vacuolelor
E. cromoplastelor, cloroplastelor, leucoplastelor

2. În funcţie de natura substanţelor pe care le depozitează, leucoplaste sunt:


A. amiloplaste
B. proteinoplaste
C. oleoplaste
D. cromoplaste
E. cloroplaste

3. Cromoplastele :
A. fac fotosinteză
B. nu fac fotosinteză
C. sunt plastide incolore
D. depozitează amidon
E. nu conţin pigmenţi clorofilieni

4. Următoarele afirmaţii sunt adevărate despre mitocondrii:


A. trăiesc 6 – 7 zile
B. totalitatea lor alcătuiesc plastidomul celular
C. sunt mai numeroase în celulele cu activitate metabolică mai intensă
D. totalitatea lor alcătuiesc aparatul Golgi
E. îndeplinesc rolul de respiraţie celulară

5. Alegeţi variantele corecte:


A. Totalitatea dictiozomilor dintr-o celulă formează aparatul Golgi.
B. Reticulul endoplasmatic se mai numeşte şi reticul endoplasmatic rugos.
C. Ribozomii sunt formaţi din ADN şi proteine.
D. Lizozomii au rol în digestia celulară.
E. Peretele celular este specific celulelor animale.

6. Organitele neprotoplasmatice ale celulei sunt reprezentate de:


A. plastide
B. nucleu
C. perete celular

3
D. vacuole
E. incluziuni ergastice

7. Reticulul endoplasmatic intervine în:


A. sinteză de lipide
B. digestie celulară
C. transport de substanţe intra şi intercelular
D. sinteză de proteine
E. respiraţie celulară

8. Despre vacuole se spune că:


A. sunt mici şi numeroase în celulele tinere
B. totalitatea lor alcătuiesc plastidomul celular
C. fac parte din categoria organitelor neprotoplasmatice ale celulei
D. iau naştere din aparatul Golgi şi reticulul endoplasmatic
E. în celulele îmbătrânite sunt mari şi ocupă uneori întreaga celulă

9. Următoarele afirmaţii sunt adevărate cu excepţia:


A. Totalitatea tilacoidelor formează grana.
B. Oxizomii sunt localizaţi la nivelul cristelor mitocondriale.
C. Ribozomii sunt formaţi din proteine şi ADN.
D. Lizozomii conţin până la 40 de enzime digestive.
E. Peretele celular este specific atât celulelor animale cât şi celor vegetale.

10. Membrana plasmatică:


A. nu este permeabilă
B. delimitează celula la exterior şi o protejează de acţiunea factorilor externi
C. prezintă permeabilitate selectivă
D. asigură schimburile de substanţe dintre celulă şi mediul ambiant
E. este rigidă

ŢESUTURI

TESTE GRILĂ TIP COMPLEMENT SIMPLU

1. Următoarele ţesuturi sunt definitive, cu excepţia:


A. cambiu şi felogen
B. ţesuturi de apărare
C. ţesuturi parenchimatice
D. ţesuturi de susţinere
E. ţesuturi fundamentale

2. După gradul de diferenţiere al celulelor se cunosc următoarele ţesuturi:


A. parenchimatice şi conducătoare
B. parenchimatice şi mecanice
C. meristematice şi definitive

4
D. fundamentale, de apărare, mecanice, secretoare, conducătoare şi senzitive
E. meristematice primare şi meristematice secundare.

3. Ţesuturile de apărare îndeplinesc următoarele funcţii cu excepţia:


A. învelesc corpul plantei la exterior
B. protejează plantele de lovituri
C. protejează plantele de schimburile bruşte de temperatură
D. asigură creşterea plantei în lungime
E. protejează plantele de paraziţi

4. Ţesuturile mecanice sunt:


A. de apărare
B. de depozitare
C. conducătoare
D. embrionare
E. definitive

5. Ţesutul acvifer este:


A. ţesut meristematic
B. ţesut în care se acumulează cantităţi mari de aer
C. ţesut specific plantelor acvatice
D. ţesut fundamental
E. nici o variantă nu este corectă

6. Ţesuturile mecanice au rol de :


A. apărare a plantei la exterior
B. conducere a sevei brute prin vasele lemnoase
C. conducere a sevei elaborate prin vasele liberiene
D. recepţionare a stimulilor din mediul extern
E. susţinere a plantelor

7. Ţesutul conducător lemnos este format din:


A. vase lemnoase, fibre lemnoase
B. celule anexe, vase lemnoase, fibre lemnoase, parenchim lemnos
C. celule anexe, vase lemnoase, fibre lemnoase
D. vase lemnoase, fibre lemnoase, parenchim lemnos
E. vase lemnoase, parenchim lemnos

8. Ţesutul conducător lemnos conduce:


A. seva brută de la frunze în tot corpul plantei
B. seva elaborată de la frunze în tot corpul plantei
C. apa cu sărurile minerale de la rădăcină la frunze
D. seva brută şi seva elaborată
E. seva elaborată de la rădăcină la frunze

5
9. Din structura ţesutului conducător lemnos lipsesc:
A. vasele lemnoase
B. parenchimul lemnos
C. fibrele lemnoase
D. celulele anexe
E. celulele anexe şi fibrele lemnoase

10. Următoarele afirmaţii sunt adevărate despre felogen, cu excepţia:


A. se formează în afara cilindrului central
B. se formează din celule ale scoarţei primare, care îşi recapătă proprietatea de a se divide
C. generează spre exterior suber şi spre interior felodermă
D. se formează în cilindrul central
E. generează spre exterior suber şi spre interior scoarţă secundară

TESTE GRILĂ TIP COMPLEMENT MULTIPLU

1. Care din următoarele ţesuturi sunt fundamentale:


A. mecanic
B. aerifer
C. acvifer
D. secretoare
E. de depozitare

2. În legătură cu ţesuturile conducătoare s-au strecurat erori. Identificaţi-le:


A. au rol în conducerea substanţelor în corpul plantei
B. ţesutul conducător lemnos se mai numeşte şi xilem
C. ţesutul conducător lemnos se mai numeşte şi floem
D. xilemul are rol în conducerea sevei elaborate
E. floemul are rol în conducerea sevei brute

3. În afirmaţiile privind ţesuturile meristematice s-au strecurat erori. Identificaţi-le:


A. sunt formate din celule mari cu spaţii intercelulare
B. au proprietatea de a se divide continuu
C. cele apicale se întâlnesc în structura secundară a plantei
D. asigură creşterea plantei în grosime
E. cambiul şi felogenul sunt meristeme apicale

4. Ce roluri pot îndeplini ţesuturile fundamentale?


A. de asimilaţie clorofiliană
B. de eliminare a substanţelor secretate de plante
C. de recepţionare a stimulilor din mediul extern
D. de depozitare a substanţelor de rezervă
E. de apărare

5. Care afirmaţii sunt adevărate despre parenchimul de depozitare?


A. este un ţesut fundamental ce asimilează aer

6
B. este prezent în bulbi, tuberculi şi rizomi
C. este un parenchim care depozitează apă
D. este un ţesut fundamental care depozitează substanţe de rezervă
E. este un parenchim foarte slab dezvoltat

6. Ţesutul conducător lemnos îndeplineşte funcţia de a transporta:


A. seva brută
B. produşii de secreţie
C. apa cu sărurile minerale
D. produşii de excreţie
E. seva elaborată

7. Vasele liberiene:
A. asigură circulaţia sevei elaborate de la frunză în tot corpul plantei
B. dau plantei o anumită rezistenţă
C. se mai numesc şi tuburi ciuruite
D. susţin organele tinere ale plantei
E. asigură circulaţia sevei brute

8. Ţesuturile asimilatoare:
A. sunt ţesuturi fundamentale
B. sunt ţesuturi parenchimatice
C. produc uleiuri volatile
D. au rol de depozitare
E. sunt ţesuturi definitive

9. Celulele meristemelor au:


A. pereţi suberificaţi
B. dimensiuni mici
C. nucleu voluminos
D. pereţi inegal îngroşaţi
E. dimensiuni mici

10. Meristemele pot fi:


A. definitive
B. primare
C. de apărare
D. secundare
E. asimilatoare

11. Suberul:
A. secretă diferite substanţe
B. este un ţesut de apărare
C. se mai numeşte scoarţă secundară
D. este generat de felogen
E. este generat de cambiu

7
12. Ţesuturile de asimilaţie:
A. nu sunt ţesuturi definitive
B. sunt ţesuturi fundamentale
C. au celulele bogate în cloroplaste
D. sunt meristeme apicale
E. sunt prezente în organele fotosintetizatoare

13. După gradul de diferenţiere ţesuturile se clasifică în:


A. parenchimatice
B. embrionare (meristematice)
C. prozenchimatice
D. sclerenchimatice
E. definitive

14. Ţesuturile definitive sunt:


A. de apărare şi fundamentale
B. meristeme primare
C. mecanice, conducătoare şi secretoare
D. meristemele secundare
E. senzitive

15. Felogenul generează:


A. suber, spre exterior
B. scoarţă secundară, spre exterior
C. liber secundar, spre interior
D. feloderm, spre interior
E. feloderm (scoarţă primară ), spre interior

ORGANE VEGETATIVE

RĂDĂCINA

TESTE GRILĂ TIP COMPLEMENT SIMPLU

1. Rădăcina normală poate îndeplini funcţia de:


A. fotosinteză
B. înmulţire sexuată
C. absorbţie a apei cu sărurile minerale
D. depozitare a substanţelor de rezervă
E. conducere a sevei elaborate

2. Felogenul:
A. este zona generatoare subero-felodermică
B. este meristem primar
C. generează spre exterior feloderm şi spre interior suber
8
D. este situat deasupra suberului
E. este zona generatoare libero-lemnoasă

3. În legătură cu structura secundară a rădăcinii este adevarat că:


A. ţesuturile secundare sunt generate de meristemele primare:cambiu şi felogen
B. cambiul sau zona generatoare libero-lemnoasă este alcătuit din celule cu pereţii îngroşaţi,
suberificaţi
C. cambiul generează spre exterior elemente de liber secundar şi spre interior elemente de
lemn secundar
D. lemnul primar este reprezentat de un număr mare de vase care se vor activa la maturitate
E. măduva este alcătuită din mici celule parenchimatice de formă cilindrică

4. Rădăcinile adventive se pot dezvolta pe:


A. tulpini aeriene, la cartof
B. rizomi, la stânjenel
C. bulbi, la begonie
D. tubercul, la ceapă
E. frunze, la porumb

5. Rădăcinile tuberizate:
A. intră în cadrul rădăcinilor metamorfozate alături de rădăcinile pivotante
B. sunt rădăcini mult îngroşate
C. nu sunt rădăcini metamorfozate
D. au o creştere în lungime nelimitată
E. se întâlnesc la brânduşa de toamnă

6. Rizoderma nu prezintă:
A. un singur strat de celule
B. celule izodiametrice strâns unite între ele
C. din loc în loc peri absorbanţi
D. cuticulă
E. ţesut unistratificat

7. Scoarţa internă din structura primară a rădăcinii la monocotiledonate:


A. nu prezintă celule de pasaj printre celulele endodermei
B. este unistratificată
C. prezintă celule fără spaţii intercelulare
D. prezintă un ultim strat numit endodermă, alcătuit din celule cu îngroşări în formă de
potcoavă (litera “U”)
E. este alcătuită din celule prozenchimatice

8. Fasciculele conducătoare din structura primară a rădăcinii:


A. sunt dispuse alternativ şi în sens radiar în cilindrul central
B. sunt doar de tip lemnos
C. sunt lemnoase şi liberiene numai la rădăcina primară a monocotiledonatelor

9
D. atât cele lemnoase cât şi cele liberiene sunt alcătuite din vase conducătoare, parenchim şi
celule anexe
E. sunt dispuse neregulat în cilindrul central

9. Fasciculele conducătoare din structura primară a rădăcinii la dicotiledonate:


A. sunt libero-lemnoase
B. sunt liberiene şi prezintă numai vase metafloematice
C. sunt lemnoase şi liberiene şi prezintă între ele raze medulare
D. sunt în număr de 7 - 8
E. au o dezvoltare centrifugală

10. Rădăcini adventive se întâlnesc pe:


A. bulbi, la stânjenel
B. frunze, la begonie
C. tubercul, la ceapă
D. frunze, la porumb
E. rizom, la ceapă

11. Structura primară a rădăcinii la dicotiledonate prezintă câteva caracetristici, cu


excepţia:
A. număr mic de fascicule liberiene şi lemnoase
B. endodermă unistratificată
C. endodermă formată din celule cu îngroşări caracteristice, în forma literei “U”
D. scoarţă bine dezvoltată
E. dispoziţie centripetă a vaselor metaxilematice

TESTE GRILĂ TIP COMPLEMENT MULTIPLU

1. Funcţiile principale ale rădăcinii sunt:


A. reproducere vegetativă
B. depozitare a substanţelor de rezervă
C. fixare a plantei în sol
D. orientare verticală a substanţelor
E. absorbţie a apei cu sărurile minerale

2. După origine, dezvoltare, formă şi rol, rădăcinile se clasifică în:


A. normale
B. metamorfozate
C. proptitoare
D. adventive
E. tuberizate

3. Rădăcinile metamorfozate pot fi:


A. contractile
B. fixatoare
C. proptitoare

10
D. tuberizate
E. bulbi

4. Rădăcinile cu nodozităţi:
A. fac parte din categoria rădăcinilor metamorfozate
B. sunt rădăcini adventive
C. prezintă nişte dilataţii pe suprafaţa lor numite nodozităţi, în care se găsesc bacterii
fixatoare de azot
D. sunt specifice leguminoaselor
E. sunt cele mai răspândite rădăcini

5. În structura primară a rădăcinii la dicotiledonate întâlnim:


A. rizodermă
B. scoarţă
C. cilindru central
D. radicele
E. lacună medulară

6. Rădăcina îndeplineşte următoarele funcţii principale:


A. de susţinere a părţilor aeriene ale plantei
B. de fixare a plantei în sol
C. de conducere a sevei brute
D. de absorbţie a apei cu sărurile minerale din sol
E. de conducere a sevei elaborate

7. Structura secundară a rădăcinii:


A. se întâlneşte numai la plante ierboase
B. se instalează începând din al 2-lea an de viaţă
C. se întâlneşte la plantele bienale
D. este dată de meristemele secundare, cambiu şi felogen
E. se instalează din primul an de viaţă

8. În structură primară a rădăcinii, scoarţa:


A. este formată din 10-13 straturi de celule
B. are un ultim strat care se numeşte endodermă
C. prezintă un ultim strat care se numeşte exodermă
D. este generată de suber
E. este reprezentată de exodermă şi de endodermă

9. Fasciculele conducătoare din structura primară a rădăcinii la dicotiledonate:


A. sunt dispuse alternativ şi în sens radiar
B. prezintă între ele raze medulare
C. sunt în număr mare
D. sunt dispuse în scoarţă
E. sunt în număr de 4 - 5

11
10. Caracteristicile fasciculului lemnos din structura primară a rădăcinii la
monocotiledonate sunt:
A. prezintă vase de metaxilem ce pătrund adânc în parenchimul medular
B. este alcătuit din 5-6 vase cu pereţii suberificaţi
C. prezintă vase înconjurate de parenchim lemnos
D. spre periciclu se găsesc vase lemnoase cu lumen mic
E. prezintă vase de metafloem ce sunt dispuse către stel

TULPINA

TESTE GRILĂ TIP COMPLEMENT SIMPLU

1. Tulpinile normale îndeplinesc rolul de:


A. conducere a sevei brute prin vasele liberiene
B. susţinere a altor organe ale plantei
C. depozitare a substanţelor de rezervă
D. conducere a sevei elaborate prin vasele lemnoase
E. apărare

2. În structura primară a tulpinii la dicotiledonate se observă:


A. fascicule conducătoare liberiene şi lemnoase
B. un atactostel
C. scoarţă, care se întinde până la primele fascicule conducătoare ale stelului
D. epidermă pluristratificată
E. măduvă, în centrul stelului

3. Tuberculii fac parte din categoria:


A. rădăcinilor subterane
B. tulpinilor lemnoase
C. rădăcinilor de depozitare
D. tulpinilor subterane metamorfozate
E. tulpinilor aeriene de depozitare

4. În funcţie de criteriul funcţional, tulpinile pot fi:


A. aeriene şi subterane
B. metamorfozate şi normale
C. subterane şi tulpini ale plantelor acvatice
D. aeriene şi tulpini ale plantelor acvatice
E. ierboase şi lemnoase

5. Bulbii sunt:
A. rădăcini metamorfozate
B. tulpini normale
C. tulpini subterane metamorfozate
D. rădăcini de depozitare
E. tulpini aeriene de depozitare

12
6. Fasciculul conducător de tip colateral deschis prezintă:
A. ţesut liberian spre interior
B. ţesut lemnos spre exterior
C. cambiu intrafascicular pluristratificat
D. cambiu intrafascicular unistratificat
E. teacă colenchimatică la exterior

7. O tulpină normală prezintă:


A. noduri, internoduri şi muguri
B. numai muguri
C. piloriză
D. numai structură primară
E. rizodermă

8. Cordonul de liber prezintă:


A. vase metafloematice spre cambiu
B. vase metaxilematice spre cambiu
C. vase protofloematice spre cambiu
D. vase metafloematice spre vârful fasciculului
E. vase protoxilematice spre vârful fasciculului

9. Cambiul intrafascicular:
A. apare doar în structura secundară a tulpinii
B. se găseşte la exteriorul fasciculului libero-lemnos colateral deschis
C. există încă din structura primară, între cordonul de liber şi cel de lemn
D. se formează din celulele parenchimului fundamental, situate la nivelul cambiului
interfascicular
E. variantele A şi B sunt corecte

10. În structura primară a tulpinii la dicotiledonate, epiderma:


A. nu prezintă cuticulă
B. este întotdeauna absentă
C. este pluristratificată
D. este formată din celule care lasă spaţii intercelulare
E. prezintă cuticulă

TESTE GRILĂ TIP COMPLEMENT MULTIPLU

1. Rolul principal al tulpinii este de conducere a sevei:


A. brute prin vasele lemnoase
B. elaborate prin vasele liberiene
C. brute prin vasele liberiene
D. elaborate prin vasele lemnoase
E. brute şi elaborate prin vasele conducătoare

13
2. Tulpina conduce seva:
A. brută, de la rădăcină la frunze
B. elaborată, la frunze
C. brută, de la frunze în tot corpul plantei
D. elaborată, la toate organele plantei
E. elaborată la toate organele plantei prin vasele lemnoase

3. Ce rol nu are tulpina normală:


A. de fixare a plantei în sol
B. de absorbţie a apei cu sărurile minerale
C. de conducere a sevei brute şi a celei elaborate
D. de susţinere a organelor plantei
E. de apărare

4. După rolurile pe care le îndeplinesc, tulpinile se clasifică astfel:


A. fixatoare
B. normale
C. adventive
D. contractile
E. metamorfozate

5. Având în vedere mediul în care trăieşte şi se dezvoltă planta, tulpinile pot fi


A. normale
B. aeriene
C. subterane
D. ale plantelor acvatice
E. metamorfozate

6. Caudexul este o tulpină:


A. scurtă
B. groasă
C. cilindrică
D. lungă
E. cu internoduri lungi

7. Culmul este o tulpină:


A. cilindrică
B. groasă
C. cu internoduri scurte
D. metamorfozată
E. cu noduri evidente

8. Calamusul este o tulpină:


A. cu ultimul internod foarte lung
B. cu ultimul internod foarte scurt
C. care se lignifică

14
D. cu măduvă spongioasă
E. normală aeriană ierboasă

9. Caulisul este o tulpină:


A. foarte des întâlnită
B. scurtă
C. cu noduri proeminente
D. fără noduri proeminente
E. care conţine măduvă spongioasă

10. Scapul este o tulpină:


A. aeriană normală ierboasă
B. cu internodul terminal fără frunze asimilatoare
C. care se lignifică la început de vegetaţie
D. care nu se termină cu o inflorescenţă
E. aeriană normală lemnoasă

11. Tulpinile aeriene metamorfozate, după rolurile pe care le îndeplinesc, pot fi:
A. asimilatoare
B. de depozitare
C. fixatoare
D. adaptate la apărare
E. cu micorize

12. Tulpinile aeriene metamorfozate pot fi adaptate pentru a realiza:


A. fotosinteza
B. înmulţirea vegetativă
C. absorbţia apei cu sărurile minerale
D. depozitarea substanţelor nutritive
E. înmulţirea sexuată

13. Bulbii:
A. au tulpină falsă reprezentată de discul de la baza bulbului
B. ca şi rizomii sunt microblaste subterane
C. pot fi de două tipuri: solzoşi şi tunicaţi
D. prezintă la bază un disc de pe care pornesc rădăcini adventive
E. pot fi de trei categorii: tunicaţi, solzoşi şi scvamoşi

14. Tulpinile de depozitare:


A. sunt tulpini metamorfozate
B. sunt tulpini lungi
C. au parenchimurile foarte dezvoltate
D. sunt întotdeauna tulpini aeriene
E. se tuberizează la noduri

15
15. Tulpinile subterane metamorfozate sunt reprezentate de:
A. bulbi
B. caudex
C. rizomi
D. tuberculi
E. muguri

16. Care este dispoziţia elementelor constitutive ale unui fascicul conducător libero-lemnos
colateral deschis din tulpina primară?
A. cordon liberian – spre interior
B. cordon lemnos – spre interior
C. cordon lemnos – spre exterior
D. cordon liberian – spre exterior
E. cambiu intrafascicular între lemn şi liber

FRUNZA

TESTE GRILĂ TIP COMPLEMENT SIMPLU

1. Frunza are următoarele funcţii principale, cu excepţia:


A. asimilaţie clorofiliană
B. transpiraţie
C. fotosinteză
D. apărare
E. respiraţie

2. Frunza prezintă următoarele părţi componente, cu excepţia:


A. peduncul
B. lamină
C. codiţă
D. limb
E. teacă

3. Pelargonium zonale are forma limbului:


A. reniformă
B. eliptică
C. cordiformă
D. deltoidă
E. romboidală

4. Ţesutul liberian din structura frunzei este dispus către:


A. epidermă superioară
B. scoarţă
C. cilindru central
D. epidermă inferioară
E. nervuri

16
5. Rolul tecii frunzei este de a:
A. purta limbul
B. realiza fotosinteza
C. orienta limbul către lumină
D. realiza schimbul de gaze
E. prinde frunza de tulpină

6. Frunza lirată se întâlneşte la:


A. Robinia pseudacacia
B. Raphanus sativus
C. Cornus sanguinea
D. Arachis hypogea
E. Taraxacum officinale

7. Ţesutul lemnos din structura frunzei este dispus către:


A. mezofil
B. epidermă superioară
C. epidermă inferioară
D. nervuri
E. scoarţă

8. Rolurile peţiolului sunt următoarele, cu excepţia:


A. amortizează şocurile mecanice produse de vânt
B. realizează asimilaţia clorofiliană
C. poartă limbul
D. orientează limbul către lumină
E. racordează fasciculele conducătoare ale tulpinii la cele ale limbului foliar

9. Tipurile morfologice de limb după vârf sunt următoarele, cu excepţia:


A. acuminat
B. cuspidat
C. hastat
D. obcordat
E. spinos

10. În structura unei frunze bifaciale intâlnim:


A. epidermă superioară pluristratificată
B. mezofil foliar heterogen, format din ţesut palisadic şi ţesut lacunar
C. teacă colenchimatică cu rol protector
D. epidermă inferioară fără stomate
E. ţesut lemnos dispus către epiderma inferioară

17
TESTE GRILĂ TIP COMPLEMENT MULTIPLU

1. Cea mai importantă componentă a frunzei se numeşte:


A. teacă
B. peţiol
C. limb
D. codiţă
E. lamină

2. După forma limbului, frunzele pot fi :


A. circulare
B. ensiforme
C. serate
D. lanceolate
E. crenate

3. După modul de ramificaţie a nervurilor, nervaţiunea poate fi :


A. dihotomică
B. paralelă
C. imparipenat compusă
D. uninervă
E. palmat compusă

4. Frunzele lipsite de peţiol pot fi:


A. trifoliate
B. decurente
C. ecvifaciale
D. amplexicaule
E. perfoliate

5. Inciziile marginii limbului foliar pot fi :


A. simple
B. superficiale
C. compuse
D. profunde
E. complete

6. După dispoziţia pe rahis a foliolelor se pot deosebi următoarele tipuri de frunze :


A. palmat sectate
B. penat fidate
C. penat compuse
D. palmat compuse
E. runcinate

7. Frunzele metamorfozate îndeplinesc funcţia de:

18
A. apărare
B. înmulţire sexuată
C. înmulţire vegetativă
D. depozitare a substanţelor de rezervă
E. fotosinteză

8. Tipurile morfologice de limb sunt :


A. ştirbit
B. spinos
C. orbicular
D. obtuz
E. hastat

9. În funcţie de inciziile superficiale există mai multe tipuri de limburi :


A. dinţat
B. fidat
C. lobat
D. crenat
E. sinuat

10. Lobii frunzei sunt ascuţiţi şi îndreptaţi în jos la :


A. păpădie
B. Taraxacum officinale
C. frunze runcinate
D. frunze lirate
E. Raphanus sativus

FLOAREA

TESTE GRILĂ TIP COMPLEMENT SIMPLU

1. Staminele sunt formate din:


A. nucelă
B. stil
C. micropil
D. filament, conectiv şi anteră
E. integumente

2. Gineceul este alcătuit din totalitatea:


A. grăuncioarelor de polen
B. sepalelor
C. anterelor
D. carpelelor
E. ovulelor

19
3. O formulă florală indică:
A. dispoziţia frunzelor pe tulpină
B. dispoziţia florilor pe axa florală
C. organizarea florală prin litere, cifre sau alte semne convenţionale
D. proiecţia grafică pe orizontală a elementelor florale
E. proiecţia grafică pe verticală a elementelor florale

4. Floarea:
A. este cel mai evoluat organ de reproducere sexuată din lumea plantelor
B. are funcţia de depozitare a substanţelor de rezervă
C. fixează planta în sol
D. conduce seva elaborată în tot corpul plantei
E. este organul care transportă substanţele în corpul plantei

5. O floare completă prezintă şi:


A. peduncul
B. epidermă pluristratificată
C. ţesut palisadic
D. ţesut lacunar
E. hipodermă inferioară

6. Totalitatea sepalelor formează:


A. receptaculul
B. corola
C. caliciul
D. androceul
E. gineceul

7. Totalitatea staminelor formează:


A. gineceul
B. receptaculul
C. androceul
D. caliciul
E. corola

8. Androceul este:
A. organul reproducător feminin
B. organul reproducător masculin
C. filamentul staminal
D. receptaculul
E. perigonul

9. O stamină este formată din:


A. gineceu
B. filament, conectiv şi anteră
C. bractee şi receptacul

20
D. pedicel şi peduncul
E. filament şi conectiv

10. Totalitatea carpelelor formează:


A. gineceul
B. androceul
C. caliciul
D. corolă
E. receptaculul

11. Gineceul este format din:


A. petale şi sepale
B. ovar, stil şi stigmat
C. receptacul şi bractee
D. ostiolă şi nucleu
E. celule stomatice

12. Care din următoarele răspunsuri sunt adevărate:


A. Gineceul nu poate fi format din mai multe carpele
B. Toate părtile componente ale unei funze se reprezintă prin formule şi diagrame florale
C. Formula florală este reprezentarea elementelor unei flori prin litere,cifre şi semne
convenţionale;
D. Într-o formluă florală prin litera K se reprezintă corola
E. Într-o formulă florală prin litera C se reprezintă caliciul

13. Prin floare actinomorfă se înţelege floare cu:


A. numeroase carpele
B. sepale libere
C. petale concrescute
D. numeroase stamine
E. simetrie radiară

14. Microsporogeneza este procesul de formare a:


A. granulelor de polen
B. sporilor diploizi
C. oosferei
D. sacilor polinici
E. sacului embrionar

15. Macrosporogeneza este procesul de formare a:


A. sacului embrionar mononucleat
B. ovulelor
C. zigotului accesoriu
D. granulei de polen
E. endospermului seminal

21
16. Într-o secţiune transversală prin anteră, se observă:
A. 1 sac polinic
B. 2 saci polinici
C. 3 saci polinici
D. 8 saci polinici
E. 4 saci polinici

17. Placenta este:


A. o componentă a frunzei
B. porţiunea de ţesut din pereţii ovarului de care se prind ovulele
C. componentă a staminei
D. porţiunea de ţesut din interiorul anterei
E. învelişul carpelei

18. Procesul de transport al polenului de pe anteră pe stigmat poartă numele de:


A. fecundaţie
B. macrogametogeneză
C. microgametogeneză
D. polenizare
E. macrosporogeneză

19. Între funicul şi corpul ovulului se află o delimitare numită:


A. micropil
B. teacă
C. hil
D. exoteciu
E. endoteciu

TESTE GRILĂ TIP COMPLEMENT MULTIPLU

1. Învelişul floral este reprezentat de:


A. caliciu
B. corolă
C. peduncul
D. stamine
E. carpele

2. Într-o floare, gineceul reprezintă:


A. totalitatea anterelor
B. organul reproducător feminin
C. totalitatea staminelor
D. totalitatea carpelelor
E. organul reproducător masculin

3. Caracterizaţi corola:
A. poate avea petalele concrescute

22
B. reprezintă totalitatea sepalelor
C. este alcătuită din petale
D. reprezintă organul femeiesc al florii
E. poate fi cu petalele libere.

4. Stamina prezintă:
A. bractee
B. conectiv
C. receptacul
D. anteră
E. filament

5. Următoarele afirmaţii sunt adevărate:


A. Perigonul este format din elemente de acelaşi tip numite petale.
B. Periantul simplu se mai numeşte perigon.
C. Perigonul este de două tipuri: sepaloid şi petaloid.
D. Totalitatea staminelor alcătuiesc perigonul.
E. Perigonul sepaloid se întâlneşte la garoafă

6. Gineceul este alcătuit din:


A. filament
B. antera
C. ovar
D. stigmat
E. stil

7. În funcţie de poziţia sa pe receptacul, gineceul poate fi:


A. superior
B. mixt
C. inferior
D. lateral
E. semiinferior

8. Identificaţi afirmaţiile adevărate:


A. ovarul se transformă în fruct după fecundaţie
B. ovulele se transformă în seminţe după fecundaţie
C. gineceul este întotdeauna sincarp
D. ovarul este partea dilatată a androceului
E. gineceul poate fi doar apocarp

9. La o floare tipică întâlnim:


A. androceu şi gineceu
B. doi nuclei
C. organe reproducătoare
D. caliciu şi corolă
E. peduncul şi receptacul

23
10. Gineceul poate fi alcătuit:
A. dintr-o singură carpelă
B. din numeroase carpele concrescute
C. din antere concrescute
D. din carpele libere
E. din numeroase filamente [∞ ] libere

11. Următoarele simboluri reprezintă:


A. % – flori unisexuate mascule
B. [ ] – verticile diferite concrescute între ele
C. ·/· - elemente florale de acelaşi fel dispuse pe mai multe cicluri
D. ♀ – dispoziţie spirociclică
E. * - flori cu simetrie actinomorfă

12. În legătură cu corola, selectaţi răspunsurile corecte:


A. reprezintă totalitatea petalelor
B. poate avea o singură carpelă
C. poate avea petalele libere
D. poate avea petalele concrescute
E. sepalele pot fi în număr dublu

13. Simbolul K nu reprezintă:


(5)
A. caliciu format din 5 sepale concrescute
B. caliciu cu petale libere
C. caliciu cu petale parţial concrescute
D. caliciu format din 5 sepale libere
E. corolă format din 5 petale concrescute

14. Identificaţi greşelile:


A. K = Corolă
B. P =Petală
C. C = Carpelă
D. A = Androceu
E. G = Gineceu

15. Sepalele:
A. formează învelişul verde al florii
B. totalitatea lor formează corola
C. protejează sacii polinici
D. alcătuiesc caliciul
E. formează endoderma

16.Caliciul poate fi:


A. dialisepal când sepalele sunt libere, neconcrescute
B. gamosepal când sepalele sunt concrescute

24
C. dialipetal când sepalele sunt libere, neconcrescute
D. gamopetal când sepalele sunt concrescute
E. sincarp, când sepalele sunt concrescute

17. Petalele unei flori:


A. sunt de 5 tipuri
B. formează gineceul
C. formează caliciul
D. alcătuiesc învelişul colorat al unei flori
E. formează corola

18. Staminele:
A. formează gineceul
B. formează corola
C. totalitatea lor formează androceul
D. sunt alcătuite din filament, conectiv şi anteră
E. reprezintă organul reproducător masculin al florii

19. Învelişul unei flori se numeşte:


A. periant şi reprezintă totalitatea sepalelor şi petalelor
B. perigon şi este format din tepale
C. periant şi reprezintă totalitatea tepalelor
D. perigon şi este reprezentat de totalitatea sepalelor şi petalelor
E. receptacul

20. Caliciul gamosepal poate fi:


A. răsfrânt
B. patent
C. campanulat
D. reflect
E. globulos

21. După simetrie, corolele pot fi:


A. apetale
B. asimetrice
C. radiare
D. actinomorfe
E. achlamide

22. Variante de corole gamopetale zigomorfe:


A. tubuloasă
B. bilabiată
C. ligulată
D. personată
E. urceolată

25
INFLORESCENŢE

TESTE GRILĂ TIP COMPLEMENT SIMPLU

1. Floarea soarelui (Helianthus annuus) are inflorescenţa:


A. calatidiu
B. dicaziu
C. tirsă
D. capitul
E. racem simplu

2. Gladiola are:
A. corolă pe tipul 3
B. frunze obovate
C. inflorescenţă - bostrix
D. tulpină - culm
E. inflorescenţă – ripidiu

3. Inflorescenţa de la Achillea millefolium (Coada şoricelului) este:


A. corimb cu calatidiu
B. racem cu umbelă
C. pleiocaziu cu ciaţiu
D. dicaziu cu monocaziu
E. bostrix cu calatidii

4. Inflorescenţele simple racemoase:


A. se mai numesc şi simpodiale
B. prezintă o axă principală cu creştere limitată
C. au o creştere continuă
D. au floarea cea mai bătrână în vârful axului comun
E. conţin mai mulţi lăstari floriferi

5. Monocaziul prezintă următoarele variante, cu excepţia:


A. drepaniului
B. cincinului
C. dicaziului
D. ripidiului
E. bostrixului

6. Involucelul se întâlneşte la:


A. racem compus
B. bostrix
C. calatidiu
D. cincin
E. umbelă compusă

26
7. Inflorescenţa bostrix:
A. se întâlneşte la Gladiolus sp.
B. este o varietate a dicaziului
C. este o inflorescenţă compusă simpodială
D. se numeşte cima seceră
E. are axul principal cu creştere nelimitată

8. Racemul simplu:
A. este o inflorescenţă simpodială
B. are flori sesile dispuse altern sau opus pe axul floral
C. prezintă un ax brusc lăţit
D. este inflorescenţa specifică pentru Trifolium sp.
E. prezintă flori pedunculate

9. Alegeţi afirmaţia falsă:


A. Involucrul de bractei se întâlneşte la umbela simplă.
B. Spata este specifică capitulului simplu.
C. Calatidiul este alcătuit din flori sesile.
D. Pedunculii florali ajung la aceeaşi înălţime la inflorecenţa numită corimb.
E. Pătlagina are inflorescenţa un spic simplu.

10. Alegeţi afirmaţia corectă:


A. Corimbul simplu este un racem cu pedunculi florali inegali ca lungime dar care ajung la
aceeaşi înălţime.
B. Amentul este o inflorescenţă simplă simpodială.
C. Spadixul este o floare cu simetrie zigomorfă.
D. Bracteea are rolul de a proteja mugurele foliar.
E. Creşterea centrifugală a florilor este caracteristică inflorescenţelor racemoase.

TESTE GRILĂ TIP COMPLEMENT MULTIPLU

1. Inflorescenţele pot fi:


A. simple
B. imparipenate
C. compuse
D. sectate
E. dehiscente

2. Inflorescenţele simple racemoase:


A. se bazează pe faptul că axa principală are o creştere continuă, nedefinită
B. pot fi: racem simplu, spic simplu, ament, corimb simplu, umbelă simplă, capitul,
calatidiu, spadix
C. pot fi: drepaniu, ripidiu, bostrix, cincin
D. se caracterizează printr-o axă principală mai puţin dezvoltată
E. au creşterea centripetă

27
3. Spadixul:
A. este o floare
B. este o inflorescenţă
C. seamănă cu un spic
D. prezintă o ramură bracteală numită spată
E. este o inflorescenţă compusă

4. Inflorescenţele simple cimoase:


A. se mai numesc şi simpodiale, nedefinite şi centripete
B. au o axă principală mai puţin dezvoltată
C. se clasifică în: monocaziu, dicaziu şi pleiocaziu
D. sunt alcătuite numai din flori cu corolă tubulară
E. sunt cele mai răspândite tipuri de inflorescenţe

5. Monocaziul:
A. se mai numeşte şi cimă bipară
B. nu este o inflorescenţă
C. prezintă 4 varietăţi: drepaniu, ripidiu, bostrix şi cincin
D. se mai numeşte şi cimă unipară
E. este o inflorescenţă compusă

6. Inflorescenţele compuse:
A. sunt de două tipuri: homotactice şi heterotactice
B. au corolă pe tipul 5
C. sunt de trei tipuri: homotactice, heterotactice şi mixte
D. nu sunt întâlnite la castan şi la grâu
E. se întâlnesc la morcov, viţa de vie, grâu

7. Inflorescenţa de la Aesculus hippocastanum (Castan porcesc):


A. este simplă
B. este o varietate a corimbului compus
C. este compusă
D. se numeşte tirsă
E. este o varietate a racemului compus

8. Alegeţi afirmaţiile corecte:


A. Monocaziul este o inflorescenţă simplă definită
B. Cincinul este caracteristic pentru Leontopodium alpinum
C. Drepaniul are pedunculii florali dispuşi în acelaşi plan şi în acelaşi sens.
D. Dicaziul este cimă bipară.
E. Bostrixul se întâlneşte la Lilium candidum.

9. Umbela simplă:
A. are pedunculii florali inegali ca lungime
B. se caracterizează prin prezenţa unui involucel la baza pedunculului floral
C. prezintă pedunculi florali care pornesc din acelaşi punct

28
D. se întâlneşte la păr
E. prezintă pedunculi florali care ajung aproximativ la acelaşi nivel

10. Spicul simplu:


A. este o inflorescenţă simplă
B. este alcătuit din flori unisexuate mascule
C. prezintă un ax globulos
D. se întâlneşte la Plantago sp.
E. este inflorescenţa caracteristică leguminoaselor.

11. Alegeţi asociaţiile false:


A. drepaniu – cimă evantai
B. bostrix – cimă helicoidă
C. pleiocaziu – cimă multipară
D. cincin – cimă scorpioidă
E. ripidiu – cimă seceră

12. Calatidiul:
A. se întâlneşte la ciuboţica cucului
B. este o inflorescenţă compusă racemoasă
C. este formată dintr-un ax brusc lăţit
D. prezintă flori sesile
E. este inflorescenţa speciei Juglans regia

FRUCT

TESTE GRILĂ TIP COMPLEMENT SIMPLU


1. Hesperida este fructul de la:
A. Citrus aurantium şi Citrus limon
B. Citrus limon şi Cucumis sativus
C. Citrullus lanata şi Citrus limon
D. Citrus aurantium şi Cucumis melo
E. Cucumis melo şi Cucurbita pepo

2. Silicula:
A. este un fruct uscat indehicent
B. se întâlneşte la Phasoleus vulgaris
C. se deschide după patru linii
D. poate fi valvicidă, loculicidă, poricidă, denticulată sau pixidă
E. provine dintr-un gineceu bicarpelar

3. Soroza:
A. este un fruct simplu
B. provine de la o floare unisexuată monoică
C. este fructul de la Morus nigra şi Morus alba

29
D. nu este comestibilă
E. se întâlneşte la Ficus carica

4. Referitor la fructele false, este adevărată afirmaţia:


A. nu se întâlnesc la Rosa canina, Mallus pumila şi Juglans regia
B. se întâlnesc la Helleborus purpurascens şi Rubus caesius
C. sunt reprezentate de poliachenă, polidrupă, polifoliculă, disamară
D. sunt fructe la formarea cărora participă pe lângă ovar şi alte părţi ale florii
E. se formează înaintea frunzelor

5. Epicarpul:
A. se mai numeşte şi exocarp
B. este dur la bobul de strugure
C. reprezintă partea cea mai dezvoltată a fructului
D. este sclerificat la cireşe
E. este tare şi gros la drupă şi bacă

6. Alegeţi afirmaţia falsă:


A. Pericarp tare sau membranos se poate întâlni la fructele indehiscente.
B. Lomenta este o păstaie dehiscentă care la maturitate se rupe în bucăţi
C. Fructul de la plesnitoare este baca dehiscentă.
D. Achena este un fruct indehiscent.
E. Nuca nu este fructul speciei Juglans regia

7. Drupa:
A. prezintă epicarp cărnos
B. se întâlneşte la castravete
C. este un fruct simplu, dehiscent
D. prezintă un endocarp care nu se deosebeşte de mezocarp
E. se întâlneşte la măslin

8. Fructul alunului este :


A. ghinda
B. capsula poricidă
C. drupa
D. baca
E. nuca

9. Peretele fructului poartă denumirea de:


A. perigon
B. pericarp
C. periant
D. periciclu
E. pistil

30
10. Care din următoarele afirmaţii este adevărată?
A. Malus pumilla are un fruct fals, numit poamă.
B. Hesperida prezintă un mezocarp zemos şi cărnos
C. Fructul alunului este simplu, cărnos
D. Traista-ciobanului prezintă o silicvă angustiseptă
E. Pseudodrupa se întâlneşte la castanul sălbatic

11. Fructele compuse provin din:


A. floare solitară
B. muguri florali
C. inflorescenţă
D. muguri foliari
E. seminţe

12. Sorosa:
A. este un fruct multiplu
B. se întâlneşte la Ficus carica
C. este fructul caracteristic dudului
D. provine de la un spic compus
E. este un fruct de tip baciform

13. La leguminoase, cel mai adesea se întâlneşte fructul de tip:


A. foliculă
B. păstaie dehiscentă
C. disamară
D. bacă
E. păstaie indehiscentă

14. Fructul de la Juglans regia este o:


A. nucă
B. bacă
C. capsulă cărnoasă
D. drupă falsă
E. soroză

15. Fructul se formează din:


A. ovule
B. seminţe
C. peretele ovarului
D. stamine
E. caliciu

16. Fructele simple cărnoase dehiscente se pot întâlni la:


A. Castan sălbatic
B. Afin
C. Varză

31
D. Măr
E. Dud

17. Fruct lomentă prezintă:


A. Salcâmul japonez
B. Omagul
C. Traista - ciobanului
D. Tasolea
E. Teiul

TESTE GRILĂ TIP COMPLEMENT MULTIPLU

1. Drupa:
A. este fructul de la Prunus domestica
B. provine dintr-un gineceu monocarpelar sau policarpelar
C. este un fruct dehiscent
D. prezintă un epicarp subţire, pielos
E. are endocarpul suculent

2. Identificaţi afirmaţiile corecte referitoare la fructele multiple:


A. prezintă ca varietăţi: sorosa, sicona, ştiuletele de porumb şi glomerula
B. sunt reprezentate de polidrupă, poliachenă, polifoliculă, disamară
C. provin dintr-un gineceu monocarpelar
D. provin de la o inflorescenţă
E. provin dintr-o singură floare cu gineceul policarpelar apocarp

3. Baca:
A. este un fruct dehiscent cărnos
B. provine dintr-un gineceu monocarpelar sau policarpelar
C. este caracteristic pentru fructul caisului
D. are un epicarp cărnos
E. se întâlneşte la bobul de strugure

4. Fructe uscate dehiscente sunt:


A. samara
B. silicula
C. lomenta
D. capsula
E. folicula

5. Capsula:
A. provine dintr-un gineceu policarpelar
B. este cel mai răspândit tip de fruct uscat indehiscent
C. se deschide printr-un capac, la cea denticulată
D. se întâlneşte la Ranunculus sp.
E. este de mai multe tipuri, în funcţie de modul de punere în libertate a seminţelor.

32
6. Fructele provenite dintr-o singură floare pot fi:
A. mixte
B. compuse
C. multiple
D. false
E. simple

7. Fructe simple uscate indehiscente sunt:


A. achena
B. folicula
C. nuca
D. silicula
E. lomenta

8. În funcţie de natura pericarpului, fructele pot fi:


A. uscate
B. dehiscente
C. false
D. indehiscente
E. cărnoase

9. Din categoria fructelor simple, cărnoase, dehiscente fac parte:


A. achena
B. capsula dehiscentă
C. silicva
D. polidrupa
E. pseudodrupa

10. Sicona:
A. prezintă închise în fruct achene mici
B. este prezentă la fructul de măceş
C. este un fruct simplu, cărnos
D. provine dintr-o floare femelă
E. este fructul smochinului

ÎNCRENGĂTURA GYMNOSPERMATOPHYTA

TESTE GRILĂ TIP COMPLEMENT SIMPLU

1. Denumirea ştiinţifică a arborelui templier (arborele celor 40 de steme) este:


A. Juniperus communis
B. Ginkgo biloba
C. Thuja orientalis
D. Juniperus oxycedrus
E. Cycas revoluta

33
2. Cea mai toxică parte a tisei este reprezentată de:
A. frunze
B. flori
C. muguri
D. tulpină
E. rădăcină

3. Produsul vegetal Gingko bilobae folium:


A. se utilizează în insuficienţă circulatorie cerebrală
B. are efect antireumatic
C. are acţiune colereticã
D. este contraindicat în angiopatia diabetică
E. au acţiune antihemoroidalã

4. La specia Ginkgo biloba importanţă farmaceutică prezintă:


A. scoarţa
B. florile
C. frunzele
D. florile şi frunzele
E. fructele

5. Ephedra distachya se numeşte popular:


A. Cârcel
B. Arborele vieţii
C. Tisă
D. Mac
E. Volbură

6. Aparţine Familiei Cupressaceae:


A. Taxus baccata
B. Ginkgo biloba
C. Thuja orientalis
D. Abies alba
E. Picea excelsa

7. Din ce clasă face parte Taxus baccata?


A. Gnetatae
B. Pinatae
C. Cycadatae
D. Gingkoatae
E. Liliatae

8. Taxolul se întâlneşte la:


A. Ienupăr
B. Tisă

34
C. Molid
D. Cârcel
E. Dud

9. De la Juniperus communis se valorifică:


A. frunzele
B. rădăcina
C. tulpina
D. fructele
E. frunzele şi rădăcina

10. Abies alba se numeşte popular:


A. Molid
B. Jneapăn
C. Tisă
D. Brad alb
E. Smochin

TESTE GRILĂ TIP COMPLEMENT MULTIPLU


1. Fecundaţia la gimnosperme:
A. este dublă
B. este simplă
C. este foarte îndelungată (aproximativ un an)
D. nu are loc
E. are loc foarte rapid

2. Din Încrengătura Gymnospermatophyta fac parte următoarele clase:


A. Ginkgoatae
B. Gnetatae
C. Bennettitatae
D. Pinatae
E. Psillophytatae

3. Cele 2 clase de gimnosperme fosile sunt:


A. Gnetatae
B. Ginkgoatae
C. Cycadatae
D. Pinatae
E. Benettitatae

4. Ginkgo bilobae folium:


A. sunt bogate în substanţe flavonice, ginkgolide, bilobalidae
B. sunt indicate în tratamentul sclerozei cerebrale
C. stimulează circulaţia cerebrală
D. stimulează oxigenarea tisulară

35
E. sunt bune purgative

5. Juniperi fructus:
A. conţin ulei volatil, substanţe amare
B. sunt folosite la prepararea băuturilor antiscorbutice
C. intră în alcătuirea ceaiului reumatic
D. esenţa lor are acţiune diuretică
E. sunt folosite şi ca purgative

6. Pini montanae turiones:


A. conţin ulei volatil
B. au acţiune expectorantă, emolientă
C. au acţiune diuretică
D. intră în alcătuirea ceaiului bronşic
E. opresc hemoragiile

7. Ephedrae herba:
A. conţine tanin, zaharuri, mucilagii, rezine
B. conţine efedrină (protoalcaloid)
C. conţine până la 20% protoalcaloizi
D. acţionează asupra sistemului nervos simpatic şi central, stimulând centrii vasomotori
E. opreşte hemoragiile

8. Picea excelsa face parte din:


A. Fam. Pinaceae
B. Fam. Taxaceae
C. Ord. Coniferales
D. Clasa Cycadatae
E. Clasa Bennettitate

9. Aparţin Familiei Abietaceae:


A. Picea excelsa
B. Abies alba
C. Pinus montana ssp. mughus
D. Thuja orientalis
E. Ginkgo biloba

10. Taxolul este activ:


A. pe tumori ovariene
B. în cancer pulmonar
C. în cancer de sân
D. pe răni
E. pe arsuri

36
ÎNCRENGĂTURA ANGIOSPERMATOPHYTA

CLASA DICOTILEDONATAE (MAGNOLIATAE)

SUBCLASA MAGNOLIIDAE

TESTE GRILĂ TIP COMPLEMENT SIMPLU

1 Helleborus purpurascens se numeşte popular:


A. Rostopască
B. Fumariţă
C. Curpen de pădure
D. Spânz
E. Nuc

2. Adonis vernalis face parte din familia:


A. Papaveraceae
B. Rosaceae
C. Euphorbiaceae
D. Cannabinaceae
E. Ranunculaceae

3. Papaveris fructus reprezintă fructele speciei:


A. Chelidonium majus
B. Ricinus communis
C. Ginkgo biloba
D. Papaver somniferum
E. Carum carvi

4. Produsul vegetal Chelidonii herba are acţiune:


A. diuretică
B. antianemincă
C. hipoglicemiantă
D. coleretică şi colagogă
E. hipotensivă

5. Papaver somniferum are ca fruct:


A. capsula pixidă
B. capsula poricidă
C. achena
D. soroza
E. drupa

6 Hellebori rhizoma cum radicibus conţine:


A. glicozide cardiotonice

37
B. coniină
C. cocaină
D. citisină
E. papaverină

7. Fructul de rostopască este:


A. achenă
B. capsulă poricidă
C. capsulă pixidă
D. capsulă silicviformă
E. drupă

8. Următoarele asocieri sunt adevărate cu excepţia:


A. Clematis vitalba – Curpenul de pădure
B. Eucalyptus globulus – Eucalipt
C. Taxus baccata – Tisa
D. Ficaria verna – Spânz
E. Saponaria officinalis – Săpunăriţă

9. Chelidonium majus face parte din:


A. Ord. Ranunculales, Fam. Ranunculaceae
B. Od. Papaverales, Fam. Papaveraceae
C. Ord. Urticales, Fam. Urticaceae
D. Ord. Papaverales, Fam. Fumariaceae
E. Ord. Juglandales, Fam. Juglandaceae

10. Adonidis herba este un produs vegetal bogat în:


A. flavone şi heterozide cardiotonice
B. proteine şi glucide
C. amidon
D. uleiuri eterice
E. tanin

TESTE GRILĂ TIP COMPLEMENT MULTIPLU

1. Clasa Magnoliatae cuprinde subclasele:


A. Magnoliales
B. Magnoliaceae
C. Magnoliidae
D. Hamamelidae
E. Rosidae

2. Subclasa Magnoliidae face parte din:


A. Clasa Dicotiledonatae
B. Încrengatura Magnoliophyta
C. Clasa Magnoliatae

38
D. Clasa Gnetatae
E. Clasa Cycadatae

3. Latexul obţinut de la Papaveris immaturi fructus:


A. reprezintă opiul brut
B. este bogat în alcaloizi
C. conţine papaverină, morfină, codeină, narcotină
D. opreşte hemoragiile
E. previne alergiile

4. Chelidonii herba:
A. se recoltează în timpul înfloririi
B. conţine alcaloizi
C. conţine chelidonină, cheleritrină
D. prezintă acţiune spasmolitică, coleretică şi colagogă
E. are acţiune afrodisiacă

5. Selectaţi răspunsurile corecte cu privire la Clasa Magnoliatae:


A. majoritatea sunt plante lemnoase şi ierboase
B. florile sunt de obicei hermafrodite, pentamere sau tetramere
C. la majoritatea familiilor, rădăcina principală este înlocuită de rădăcini adventive
D. rar, embrionul poate prezenta un cotiledon
E. fasciculele conducătoare libero-lemnoase sunt bicolaterale sau colaterale, fără cambiu
intrafascicular

6. Selectaţi familiile ce aparţin Ordinului Magnoliales:


A. Rosaceae
B. Piperaceae
C. Illiciaceae
D. Berberidaceae
E. Myristicaceae

7. Selectaţi răspunsurile corecte despre Papaver rhoeas:


A. popular se numeşte mac roşu
B. rădăcina este pivotantă
C. florile sunt actinomorfe şi unisexuate
D. frunzele sunt glabre
E. fructul este reprezentat de o capsulă poricidă

8. Fac parte din aceeaşi familie:


A. Papaver somniferum
B. Papaver rhoeas
C. Adonis vernalis
D. Morus nigra
E. Urtica dioica

39
9. Aparţin Ordinului Ranunculales:
A. Helleborus purpurascens
B. Chelidonium majus
C. Anemone nemorosa
D. Ficaria verna
E. Hepatica nobilis

10. Alegeţi asocierile corecte:


A. Helleborus purpurascens - Spânz
B. Hepatica nobilis – Trei răi
C. Morus nigra – Smochin
D. Urtica dioica - Paracherniţă
E. Papaver rhoeas – Mac galben

SUBCLASA HAMAMELIDAE

TESTE GRILĂ TIP COMPLEMENT SIMPLU

1. Produsul vegetal Morii folium are acţiune:


A. hipocolesterolemiantă
B. antihipertensivă
C. coleretic - colagogă
D. hipoglicemiantă
E. diuretică

2. Ficus carica are ca fruct:


A. sicona
B. soroza
C. capsula
D. drupa
E. poama

3. Majoritatea speciilor din Subclasa Hamamelidae au florile grupate în:


A. raceme simple
B. amenţi
C. umbele simple
D. spice
E. umbele compuse

4. Fructul de la Cannabis sativa este:


A. drupă
B. capsulă poricidă
C. achenă
D. cariopsă
E. drupă

40
5. La Urtica dioica importanţă farmaceutică prezintă:
A. Urticae folium
B. Urticae radix
C. Urticae fructus
D. Urticae flores
E. Urticae semen

6. Identificaţi asocierea corectă:


A. Juglans regia – Familia Cannabinaceae
B. Helleborus purpurascens – Familia Papaveraceae
C. Ficus carica – Familia Moraceae
D. Chelidonium majus – Familia Rosaceae
E. Crataegus monogyna – Familia Liliaceae

7. La specia Cannabis sativa importanţă farmaceutică prezintă:


A. indivizii masculi
B. vârfurile înflorite ale exemplarelor femele
C. fructul
D. tulpina
E. rădăcina

8. Frunzele de la Juglans regia sunt:


A. simple, eliptice
B. simple, lanceolate
C. paripenat compuse din 5-10 foliole
D. paripalmat compuse
E. imparipenat compuse din 5-11 foliole

9. Fructul de la Juglans regia este:


A. achenă
B. poamă
C. nucă
D. drupă falsă
E. nuculă

10. Fructele de Smochin au acţiune:


A. antispastică
B. emolientă
C. coleretică
D. cardiotonică
E. hipotensivă

11. Sicona şi soroza sunt fructe caracteristice familiei:


A. Rosaceae
B. Hypericaceae
C. Moraceae
D. Hamamelidaceae

41
E. Lauraceae

TESTE GRILĂ TIP COMPLEMENT MULTIPLU

1. Cannabis indicae herba:


A. este un produs cunoscut sub numele de marijuana
B. furnizează produsul denumit haşiş
C. are acţiune purgativă
D. opreşte hemoragiile
E. se aplică extern sub formă de tinctură

2. Juglandis folium:
A. conţin juglonă
B. conţin vitamina C, tanin, ulei volatil
C. au proprietăţi astringente, antiinflamatoare, antiseptice
D. sunt afrodisiace
E. se aplică pe negi

3. Cannabis sativa prezintă următoarele caracteristici:


A. este o plantă unisexuată monoică
B. este unisexuată dioică
C. se numeşte popular In
D. denumirea populară este Cânepă
E. tulpina este erectă, fistuloasă

4. Urtica dioica prezintă:


A. flori hermafrodite
B. frunze ovate sau oval lanceolate
C. importanţă terapeutică prin Urticae herba
D. importanţă datorită conţinutului ridicat în vitaminele C, K şi fier
E. flori grupate în panicule

5. Selectaţi răspunsurile corecte în legătură cu Juglans regia:


A. are frunze imparipenat-compuse
B. popular se numeşte mesteacăn
C. Juglandis folium prezintă importanţă farmaceutică
D. este un arbore monoic
E. fructul este o bacă

6. Aparţin Ordinului Urticales:


A. Juglans regia
B. Urtica urens
C. Ficus carica
D. Clematis vitalba
E. Morus alba

42
7. Sunt reprezentanţi ai Familiei Moraceae:
A. Morus alba
B. Morus nigra
C. Ficus carica
D. Carica papaya
E. Citrus limon

8. Cannabis sativa aparţine:


A. Ord. Juglandales
B. Fam. Cannabinaceae
C. Ord. Urticales
D. Subcl. Hamamelidae
E. Ord. Fagales

SUBCLASA ROSIDAE

TESTE GRILĂ TIP COMPLEMENT SIMPLU

1.Speciile din Subfamilia Maloideae au ca fruct:


A. drupa
B. poama
C. nucula
D. baca
E. achena

2. Crataegus monogyna se numeşte popular:


A. Porumbar
B. Ricin
C. Cireş
D. Păducel
E. Arborele vieţii

3. Produsele vegetale de Păducel au acţiune:


A. antihipertensivă
B. hipoglicemiantă
C. hipocolesterolemiantă
D. colagogă
E. galactogogă

4. Phaseolus vulgaris are androceul format din:


A. 10 stamine, A(9)+1
B. 10 stamine, A(10)
C. 10 stamine, A5+5
D. 5 stamine, A5
E. 5 stamine, A(5)

43
5.Speciile din Familia Fabaceae au, de obicei, ca fruct:
A. achena
B. drupa
C. baca
D. păstaia
E. cariopsa

6. De la specia Ricinus communis se folosesc în scop terapeutic:


A. seminţele
B. frunzele
C. tulpina
D. rădăcina
E. florile

7. Phaseoli fructus sine seminibus au acţiune:


A. hiperglicemiantă
B. hipocolesterolemiantă
C. hipotensivă
D. hipoglicemiantă
E. carminativă

8. Denumirea populară Salcâm aparţine speciei:


A. Laburnum anagyroides
B. Sophora japonica
C. Robinia pseudacacia
D. Pisum sativum
E. Ficus carica

9. Erytroxylon coca are fructul:


A. lomentă
B. drupă galbenă
C. drupă roşie
D. capsulă
E. bacă roşie

10. Aesculus hippocastanum are inflorescenţa:


A. corimb simplu
B. racem simplu
C. panicul
D. tirsă
E. spic

11. Identificaţi varianta corectă:


A. Subfamilia Maloideae – Rosa canina
B. Familia Fabaceae – Laburnum anagyroides
C. Familia Ranunculaceae – Papaver somniferum

44
D. Fam. Juglandaceae – Ficus carica
E. Familia Moraceae – Urtica urens

12. Rutina are proprietate de vitamină:


A. D
B. K
C. P
D. E
E. A

13. Specia Laburnum anagyroides are androceul format din 10 stamine conform formulei:
A. A10
B. A5+5
C. A(9)+1
D. A(10)
E. A(5)+5

14. Citisina prezentă în produsul vegetal Cytisi semen este folosit ca:
A. antispastic
B. stimulent al căilor respiratorii
C. coleretic – colagog
D. antiseptic
E. diuretic

15. Planta Ricinus communis are fructul:


A. capsulă septifragă
B. capsulă denticulată
C. capsulă septicidă
D. capsulă poricidă
E. achenă

TESTE GRILĂ TIP COMPLEMENT MULTIPLU

1. Au fructul capsulă:
A. Crataegus monogyna
B. Sophora japonica
C. Eucaliptus globulus
D. Ricinus communis
E. Chelidonium majus

2. Crataegus monogyna are fructul:


A. poamă
B. drupă
C. bacă
D. fals
E. achenă

45
3. Rutina, prezentă în produsul vegetal Sophorae immaturi flores are următoarele
proprietăţi:
A. măreşte rezistenţa capilarelor
B. scade rezistenţa capilarelor
C. diminuează permeabilitatea capilarelor
D. măreşte permeabilitatea capilarelor
E. creşte imunitatea

4. Frunzele de Salcâm japonez sunt:


A. simple
B. opuse
C. alterne
D. paripenat compuse
E. imparipenat compuse

5. Care din următoarele plante au florile grupate în racem simplu:


A. Phaseolus vulgaris
B. Robinia pseudacacia
C. Carum carvi
D. Juglans regia
E. Laburnum anagyroides

6. Produsul vegetal Melliloti herba are acţiune:


A. galactogogă
B. colagogă
C. vasodilatatoare
D. afrodisiacă
E. hipotensivă

7. Cytisi semen reprezintă:


A. seminţele de Salcâm
B. seminţele speciei Laburnum anagyroides
C. seminţele de Salcâm galben
D. seminţele plantei Sophora japonica
E. seminţele de Castan porcesc

8. Specia Eucaliptus globulus prezintă următoarele caracteristici:


A. arbore de 60-120 m cu două tipuri de frunze
B. fruct - drupă roşie
C. fructul - capsulă
D. importanţă farmaceutică au florile
E. se numeşte popular Eucalipt

9. Identificaţi asocierile corecte:


A. Citri pericarpium – pericarpul fructului de portocal

46
B. Citrus aurantium – Portocal
C. Citrus limon – Familia Vitaceae
D. Citrus aurantium – Familia Rutaceae
E. Aurantii pericarpium - pericarpul fructului de portocal

10. Aesculus hippocastanum prezintă:


A. fruct – capsulă cărnoasă, sferică
B. ovar inferior
C. inflorescenţă tirsă
D. seminţe şi scoarţă cu importanţă farmaceutică
E. frunze penat compuse

11. Identificaţi asocierile greşite:


A. Erytroxylon coca – Eucalipt
B. Eucaliptus globulus – Chimen
C. Carum carvi – Chimen
D. Ricinus communis – Ricin
E. Phaseolus vulgaris – Fasole

12. Carum carvi este o plantă:


A. ierboasă
B. lemnoasă
C. cu florile dispuse în umbele compuse
D. cu frunze adânc divizate
E. fără importanţă farmaceutică

13. Seminţele prezintă importanţă farmaceutică la următoarele plante:


A. Ricinus communis
B. Helleborus purpurascens
C. Laburnum anagyroides
D. Eucaliptus globulus
E. Erythroxylon coca

14. Următoarele afirmaţii sunt adevărate, cu excepţia:


A. Crataegus monogyna se numeşte popular Scoruş de munte.
B. Cannabis sativa face parte din Ordinul Fagales.
C. Ginkgo biloba se numeşte popular Arborele templier.
D. Clasa Dicotiledonatae cuprinde 6 subclase.
E. Taxus baccata este o plantă toxică.

SUBCLASA DILLENIIDAE

TESTE GRILĂ TIP COMPLEMENT SIMPLU

1. Produsul vegetal Hypericii herba se utilizează sub formă de ceai în afecţiuni:


A. renale

47
B. ale ficatului
C. ginecologice
D. pulmonare
E. pancreatice

2. Capsula este fructul :


A. Dudului
B. Nucului
C. Sunătoarei
D. Mărului
E. Alunului

3. Planta Hypericum perforatum conţine:


A. teobromină
B. lobelină
C. efedrină
D. curara
E. hipericină

4. Salix alba prezintă frunze:


A. eliptice
B. ovate
C. obovate
D. lanceolate
E. ensiforme

5. Salcia albă are gineceul:


A. monocarpelar, superior
B. monocarpelar, inferior
C. bicarpelar, superior
D. bicarpelar, inferior
E. bicarpelar, semiinferior

6. La care plantă scoarţa are importanţă farmaceutică:


A. Ginkgo biloba
B. Salix alba
C. Juglans regia
D. Citrus limon
E. Laburnum anagyroides

7. Derivaţii salicilaţi naturali au servit drept model pentru sinteza:


A. paracetamolului
B. hiosciaminei
C. aspirinei
D. efedrinei
E. papaverinei

48
8. Ordinul Salicales cuprinde:
A. 2 familii
B. 3 familii
C. 6 familii
D. 1 familie
E. 4 familii

9. Inflorescenţa specifică Ordinului Salicales este:


A. spicul simplu
B. umbela simplă
C. cincinul
D. amentul
E. dicaziul compus

10. Hypericum perforatum aparţine subclasei:


A. Magnoliidae
B. Hamamelidae
C. Rosidae
D. Dilleniidae
E. Asteridae

TESTE GRILĂ TIP COMPLEMENT MULTIPLU


1. Speciile din Familia Hypericaceae prezintă:
A. flori zigomorfe
B. flori actinomorfe
C. flori hermafrodite
D. fruct – capsulă
E. fruct – drupă

2. Planta Hypericum perforatum prezintă următoarea încadrare:


A. Subclasa Dilleniidae
B. Ordinul Theales
C. Familia Theaceae
D. Familia Hypericaceae
E. Familia Violaceae

3. Ordinul Salicales are următoarele trăsături:


A. cuprinde 2 familii
B. cuprinde plante unisexuate dioice
C. prezintă specii lemnoase sub formă de arbori şi arbuşti
D. are o familie
E. este reprezentat de o singură specie

49
4. Frunzele salciei sunt:
A. eliptice
B. lanceolate
C. alterne
D. cu marginea serată
E. opuse

5. Care din afirmaţiile următoare sunt adevărate?


A. Salix alba se numeşte popular salcie.
B. Ordinul Salicales cuprinde 2 familii.
C. Speciile din familia Salicaceae au fructul capsulă.
D. Hypericum perforatum se numeşte popular gălbenele.
E. Sunătoarea prezintă importanţă farmaceutică.

6. Următoarele afirmaţii sunt adevărate cu excepţia:


A. Salicis cortex se recoltează în lunile martie – mai.
B. Hyperici herba conţine hipericină.
C. Ordinul Hypericales grupează doar plante ierboase.
D. Subclasa Rosidae face parte din Clasa Liliatae.
E. Speciile din familia Salicaceae sunt toxice.

SUBCLASA CARYOPHYLLIDAE

TESTE GRILĂ TIP COMPLEMENT SIMPLU

1. Săpunăriţa are următoarea denumire ştiinţifică:


A. Saponaria officinalis
B. Digitalis lanata
C. Rosmarinus officinalis
D. Salvia officinalis
E. Hypericum perforatum

2. Speciile din familia Caryophyllaceae au florile:


A. solitare
B. grupate, de regulă, în monocaziu
C. grupate, de regulă, în inflorescenţe cimose, în dicazii
D. grupate în inflorescenţe racemoase
E. cu simetrie zigomorfă

3. Produsul vegetal Rhei rhizoma este contraindicat în:


A. afecţiuni pulmonare
B. afecţiuni digestive
C. constipaţie
D. afecţiuni genito – urinare
E. reumatism

50
4. Speciile Ordinului Polygonales au gineceul:
A. sincarp, superior
B. sincarp, inferior
C. apocarp, superior
D. apocarp, inferior
E. sincarp semiinferior

5. Găsiţi asocierea corectă:


A. Papaver rhoeas – Mac galben
B. Juglans regia – Dud
C. Rheum palmatum var. tanguticum – Fam. Caryophyllaceae
D. Saponaria officinalis – Fam. Polygonaceae
E. Saponaria officinalis – Săpunăriţă

6. Saponariae rubrae radix conţine:


A. lobelină
B. scopolamină
C. saponine
D. glicozide cardiotonice
E. geină

7. Saponaria officinalis prezintă subteran:


A. bulb tunicat
B. tubercul
C. bulbotuber
D. bulb solzos
E. rizom puternic ramificat

8. Rheum palmatum var. tanguticum face parte din familia:


A. Polygonaceae
B. Polygalaceae
C. Liliaceae
D. Fabaceae
E. Rosaceae

9. Rhei rhizoma reprezintă:


A. rizomul de la lăcrămioară
B. denumirea ştiinţifică pentru troscot
C. rizomul speciei Leonurus cardiaca
D. rizomul speciei Rheum palmatum var. tanguticum
E. denumirea ştiinţifică pentru Revent.

10. Poligonii avicularis herba intră în compoziţia:


A. ceaiului gastric 1
B. ceaiului gastric 2
C. produsului Rutoven

51
D. ceaiului antidiabetic
E. produsului Extraveral

TESTE GRILĂ TIP COMPLEMENT MULTIPLU

1. Subclasa Caryophyllidae cuprinde plante:


A. ierboase, mai rar lemnoase
B. cu frunze opuse sau alterne, simple
C. melifere
D. foarte puţin răspândite
E. carnivore

2. Polygonii avicularis herba conţine:


A. acid salicilic
B. avicularină
C. atropină
D. juglonă
E. tanin

3. Polygonum aviculare prezintă:


A. ovar tricarpelar
B. fruct pixidă
C. androceu format din 8 stamine
D. ovar bicarpelar
E. fruct – achenă

4. Care din plantele enumerate aparţin Familiei Polygonaceae?


A. Artemisia absinthium
B. Polygonum aviculare
C. Saponaria officinalis
D. Chelidonium majus
E. Rheum palmatum var. tanguticum

5. Asocierile false sunt:


A. Poligonum aviculare – Troscot
B. Saponaria officinalis – Săpunăriţă
C. Saponaria officinalis – Odogaci
D. Familia Caryophyllaceae – Ordinul Polygonales
E. Rheum palmatum – Degeţel

6. Denumirea populară pentru Saponaria officinalis este:


A. Pelin
B. Săpunăriţă
C. Odogaci
D. Ciuin roşu
E. Linte

52
7. Familia Caryophyllaceae face parte din:
A. Ordinul Caryophyllales
B. Subclasa Caryophyllidae
C. Clasa Magnoliatae
D. Clasa Liliatae
E. Încrengătura Gymnospermatophyta

SUBCLASA ASTERIDAE

TESTE GRILĂ TIP COMPLEMENT SIMPLU

1. Sambucus nigra are următoarea denumire populară:


A. Soc
B. Odolean
C. Căpşun
D. Gutui
E. Dârmoz

2. Ceaiul de Sambuci cortex se utilzează pentru tratamentul:


A. răcelii
B. hidropiziei
C. gripei
D. bronşitei
E. dismenoreei

3. Atropa belladonna este un reprezentant al familiei:


A. Hippocastanaceae
B. Vitaceae
C. Scrophulariaceae
D. Solanaceae
E. Plantaginaceae

4. Belladonnae folium et radix prezintă alcaloizi reprezentaţi de:


A. coniină
B. cocaină
C. papaverină, scopolamină
D. hiosciamină, atropină
E. efedrină, lobelină

5. Fructul de la Hyoscyamus niger este:


A. bacă sferică, neagră, lucioasă
B. capsulă cu căpăcel
C. capsulă poricidă
D. achenă
E. lomentă

53
6. Nicotiana tabacum prezintă importanţă farmaceutică prin:
A. fructe
B. seminţe
C. frunze
D. flori
E. rădăcină

7. Sucul crud obţinut din tuberculul de Solanum tuberosum are acţiune:


A. emenagogă
B. antiulceroasă
C. hipocolesterolemiantă
D. sedativă
E. depurativă

8. În doze mari, fructele de Capsicum annuum au acţiune:


A. expectorantă
B. emolientă
C. laxativă
D. purgativă
E. cicatrizantă

9. Produsul vegetal Plantaginis folium conţine:


A. flavone
B. harpagozidă
C. aucubină
D. citisină
E. colchicină

10. Pătlagina are inflorescenţa:


A. spic compus
B. calatidiu
C. capitul
D. spic simplu
E. glomerul

11. Mentha piperita este un reprezentant al familiei:


A. Lobeliaceae
B. Labiatae
C. Polygonaceae
D. Fabaceae
E. Cucurbitaceae

12. Băile de frunze şi flori de Rosmarinus officinalis se utilizează în:


A. boli de stomac
B. afecţiuni ale intestinului

54
C. bronşită
D. afecţiuni ginecologice
E. stări de debilitate la copii

13. Extern, produsul vegetal Basilici herba se recomandă pentru:


A. afte
B. veruci
C. arsuri ale pielii
D. cicatrici
E. întepături de insecte

14. Denumirea populară Jaleş de grădină aparţine speciei:


A. Origanum vulgare
B. Salvia officinalis
C. Thymus vulgaris
D. Salvia sclarea
E. Calendula officinalis

15. Produsul vegetal Cynarae folium are acţiune:


A. coleretic – colagogă
B. antiinflamatoare
C. galactogogă
D. antiemetică
E. antiseptică

16. Chamomilla recutita are inflorescenţa:


A. monocaziu
B. tirsă
C. calatidiu
D. capitul
E. bostrix

17. Achillea millefolium este un reprezentant al subfamiliei:


A. Radiiflorae
B. Tubuliflorae
C. Liguliflorae
D. Spiraeoideae
E. Maloideae

18. Frunzele de Taraxacum officinale sunt:


A. lirate
B. runcinate
C. palmat lobate
D. inegal serate
E. penat partite

55
19. Bardanae radix reprezintă:
A. rădăcinile de siminoc
B. rădăcinile de spânz
C. rădăcinile de brusture
D. tulpinile de brusture
E. tulpinile de spânz

20. Absintina şi anabsintina sunt substanţe amare existente în produsul vegetal:


A. Absinthii radix
B. Absinthii herba
C. Colchici semen
D. Artemisiae vulgaris herba
E. Artemisiae vulgaris radix

21. Nicotiana tabacum prezintă următoarele caracteristici, cu excepţia:


A. fruct capsular, dehiscent
B. frunze ovale sau lanceolate
C. fruct foliculă
D. tulpină simplă, glandular pubescentă
E. frunze cu peri lipicioşi

TESTE GRILĂ TIP COMPLEMENT MULTIPLU


1. Speciile din Familia Solanaceae prezintă următoarele caracteristici:
A. androceu format din 10 stamine
B. gineceu bicarpelar superior
C. fructe drupe sau capsule
D. fructe bace sau capsule
E. androceu format din stamine prinse de tubul corolei

2. Rădăcina şi frunzele de Atropa belladonna conţin:


A. hiosciamină
B. atropină
C. lobelină
D. papaverină
E. codeină

3. Atropa belladonna prezintă:


A. fructe bace, sferice, negre, lucioase
B. flori solitare
C. fructe drupe de culoare galbenă
D. rizom gros, ramificat din care pornesc rădăcini groase
E. flori grupate în racem simplu

4. La Hyoscyamus niger importanţă farmaceutică prezintă:


A. frunzele

56
B. fructele
C. florile
D. seminţele
E. rădăcina

5. Corola plantei Hyoscyamus niger este:


A. dialipetală
B. gamopetală
C. urceolată
D. infundibuliformă
E. campanulată

6. Nicotiana tabacum face parte din:


A. Familia Solanaceae
B. Ordinul Scrophulariales
C. Subclasa Hamamelidae
D. Ordinul Salicales
E. Subclasa Asteridae

7. Sucul crud obţinut din tuberculul de cartof se recomandă în:


A. gastrite
B. litiază renală
C. ulcere
D. varice
E. gripă

8. Specia Digitalis pupurea prezintă:


A. corolă zigomorfă
B. corolă actinomorfă
C. frunze alungit – lanceolate
D. fruct drupă
E. frunze cu importanţă farmaceutică

9. Produsul vegetal Basilici herba are acţiune:


A. carminativă
B. hipoglicemiantă
C. spasmolitică
D. antianemică
E. antiemetică

10. Digitalis purpurae folium conţine:


A. saponine steroidice
B. heterozide cardiotonice în concentraţie mai mare decât la frunzele de Digitalis purpurea
C. heterozide cardiotonice în concentraţie mai mică decât la frunzele de Digitalis purpurea
D. papaverină
E. atropină

57
11. Belladonnae folium et radix conţin atropină şi hiosciaminã care:
A. calmeazã spasmele musculaturii netede
B. calmeazã spasmele musculaturii striate
C. provoacã midriazã
D. au acţiune laxativã
E. blocheazã peristaltismul intestinal

12. Hyoscyamus niger:


A. este o plantã toxicã
B. se foloseşte sub formã de ceai
C. în doze mici este calmant
D. în doze mari, produce intoxicaţii
E. se administreazã combinat cu opium în epilepsie

13. Hyoscyamus niger prezintă:


A. tulpină glabră
B. flori sesile
C. fruct drupă
D. corolă infundibuliformă, galbenă
E. fruct pixidă

14. De la soc se utilizează:


A. scoarţa
B. partea aeriană
C. rădăcina
D. florile
E. fructele

CLASA LILIATAE (MONOCOTYLEDONATAE)

SUBCLASA LILIIDAE

TESTE GRILĂ TIP COMPLEMENT SIMPLU

1. Colchici semen conţin alcaloidul:


A. efedrină
B. papaverină
C. atropină
D. morfină
E. colchicină

2. Colchicum autumnale prezintă subteran:


A. tubercul
B. bulb tunicat

58
C. bulb solzos
D. rizom
E. bulbotuber

3. Colchicina se foloseşte în tratamentul:


A. gutei
B. diabetului
C. reumatismului
D. cistitei
E. nefritei

4. Allium sativum este o specie ce aparţine:


A. Familiei Amaryllidaceae
B. Familiei Iridaceae
C. Familiei Orchidaceae
D. Familiei Poaceae
E. Subclasei Liliidae

5. Brânduşa de toamnă se numeşte ştiinţific:


A. Carum carvi
B. Coriandrum sativum
C. Allium sativum
D. Colchicum autumnale
E. Crataegus monogyna

6. Identificaţi asocierea corectă:


A. Colchicum autumnale – fruc achenă
B. Colchicum autumnale – specie ierboasă anuală
C. Colchicum autumnale – fruct capsulă
D. Colchicum autumnale – tepale de culoare galbenă
E. Colchicum autumnale – specie lemnoasă

7. Aloe se obţine din frunzele de:


A. Aloe soccotina
B. Aloe ferox
C. Allium cepa
D. Allium sativum
E. Artemisia absinthium

8. Identificaţi asocierea greşită:


A. Allium sativum – Usturoi
B. Aloe sp. – Familia Liliaceae
C. Colchicum autumnale – plantă toxică
D. Aloina – extern, are acţiune cicatrizantă
E. 10mg colchicină – inhibă fagocitarea uraţilor de către leucocite

59
9. Clasa Liliatae cuprinde:
A. 6 subclase
B. 3 subclase
C. 1 subclasă
D. 2 subclase
E. 4 subclase

10. Monocotiledonatele prezintă:


A. embrion cu 2 cotiledoane
B. flori pe tipul 5
C. flori pe tipul 3
D. frunze palmat lobate
E. cilindru central cu fascicule conducătoare libero – lemnoase colateral deschise

TESTE GRILĂ TIP COMPLEMENT MULTIPLU

1. Colchici semen:
A. nu se folosesc ca atare
B. reprezintă seminţele de la Salcâm
C. conţin alcaloizi tropolonici
D. conţin colchicină, demecolchicină, colchicozidă
E. se folosesc ca atare

2. Brânduşa de toamnă:
A. este o plantă ierboasă perenă, lipsită de tulpini aeriene
B. prezintă subteran un bulbotuber
C. nu este valorificată farmaceutic
D. este o plantă toxică
E. este o specie dicotiledonată

3. Următoarele afirmaţii sunt adevărate cu excepţia:


A. Allium cepa este o plantă ierboasă anuală.
B. Allium sativum se numeşte popular usturoi.
C. Allium cepa prezintă un bulb ovoidal format din 4-16 bulbişori.
D. Colchici semen reprezintă seminţele de Colchicum autumnale.
E. Alli bulbis sunt bulbii de Allium cepa.

4. Identificaţi variantele corecte:


A. Allium sativum – Fam. Liliaceae
B. Colchicum autumnale – Ord. Liliales
C. Allium cepa – Clasa Dicotiledonatae
D. Aloe sp. – Fam. Iridaceae
E. Aloe sp. – Clasa Liliatae

5. Caracteristicile monocotiledonatelor sunt:


A. embrion cu un singur cotiledon

60
B. embrion cu două cotiledoane
C. flori pe tipul 3
D. înveliş floral diferenţiat în caliciu şi corolă
E. cilindru central – atactostel

6. Speciile din familia Liliaceae prezintă:


A. fruct capsulă sau bacă
B. androceu format din 6 stamine
C. gineceu tricarpelar
D. gineceu inferior
E. perigon petaloid

7. Identificaţi variantele corecte:


A. Allium cepa aparţine Fam. Liliaceae.
B. Speciile din Subclasa Liliidae au învelişul floral diferenţiat în caliciu şi corolă.
C. Subclasa Arecidae aparţine Clasei Magnoliatae.
D. Clasa Liliatae cuprinde 3 subclase: Liliidae, Alismidae, Arecidae.
E. Florile monocotiledonatelor sunt pe tipul 5.

8. Alliu sativum:
A. este o plantă ierboasă perenă
B. nu prezintă importanţă farmaceutică
C. prezintă frunze lat liniare
D. este cultivat în toată ţara
E. este o plantă ierboasă anuală

9. Identificaţi asocierile corecte:


A. Colchicum autumnale are fructul capsulă septicidă.
B. Alli bulbis reprezintă bulbotuberii specie Allium cepa.
C. Specia Allium cepa prezintă bulbi solzoşi.
D. Alli bulbis conţin 26% hidraţi de carbon.
E. Clasa Liliatae cuprinde 2 800 de genuri cu 66 000 de specii.

10. Clasa Monocotiledonatae prezintă:


A. plante lemnoase mai rar ierboase
B. specii cu frunze simple nestipelate, cu nervaţiune paralelă sau arcuată
C. plante cu flori pe tipul 3, frecvent cu perigon petaloid
D. plante cu flori pe tipul 3, cu înveliş floral diferenţiat în caliciu şi corolă
E. 2 subclase: Liliidae şi Magnoliidae

61