Suspensii farmaceutice

1. Prevederi ale farmacopeei privind controlul sterilitatii suspensiilor:care dintre

enunturi sunt corecte
A. suspensiile care contin antibiotice
B. suspensii care se aplica pe plagi
C. suspensii care se aplica pe arsuri
D. suspensii care se aplica pe pielea sugarilor
E. suspensiile care trebuie sa fie sterile se sterilizeaza prin autoclavare
2. Prin ce proprietati, din cele de mai jos, se pot caracteriza suspensiile defloculate
A. sedimentarea individuala a particulelor
B. lichid clar deasupra sedimentului
C. evitarea cimentarii
D. redispersare foarte usoara
E. riscul formarii de sediment cimentat
3. Factori care influenteaza stabilitatea suspensiilor:
A. dimensiunea particulelor solide insolubile
B. umectarea particulelor solide
C. viscozitatea mediului
D. lipsa sarcinii electrice
E. lipsa stratului de hidratare
4. Fenomenele de instabilitate fizica a suspensiilor se manifesta prin:
A. cresterea cristalelor
B. marirea viscozitatii
C. sedimentarea particulelor
D. formarea de flocoane
E. formarea de sedimente compacte
5. In ce cazuri masa prelucrata sub forma de suspensie nu trebuie sa depaseasca doza
maxima pentru 24 de ore:
A. pentru substantele anodine
B. pentru substantele puternic active
C. pentru substantele toxice
D. pentru substantele colorante
E. pentru substantele antioxidante
6. In ce cazuri se asigura sterilitatea suspensiilor:
A. pentru suspensiile administrate intern
B. pentru suspensiile aplicate in conductul auditiv
C. pentru suspensiile aplicate pe plagi
D. pentru suspensiile aplicate pe arsuri
E. pentru suspensiile aplicate pe pielea sugarilor
7. Particulele solide obtinute prin pulverizare se caracterizeaza prin:
A. stare energetica crescuta la suprafata
B. tendinta la aglomerare
C. tendinta la absorbtia aerului
D. scaderea solubilitatii
E. facilitate de umectare
8. Stabilitatea fizica a suspensiilor este asigurata prin:
A. folosirea de umectanti
B. folosirea agentilor de peptizare
C. utilizarea formelor polimorfe cu solubilitatea cea mai mare
D. favorizarea aparitiei fortelor de atractie intre particule
E. utilizarea formelor polimorfe cu solubilitatea cea mai mica
9. Suspensiile floculate se deosebesc de cele defloculate prin:
A. viteza de sedimentare lenta
B. sedimentul afinat
C. sedimentul format din particule individuale
D. posibilitatea aparitiei fenomenului de cimentare a sedimentului
E. supernatant clar
10. Suspensiile, fiind sisteme disperse instabile, formularea lor are ca obiective:
A. evitarea sedimentarii particulelor suspendate
B. reducerea vitezei de sedimentare
C. numai reducerea fenomenului de crestere a cristalelor si a cimentarii
D. asigurarea redispersarii omogene, fara dificultate, a sedimentului
E. evitarea fenomenului de crestere a cristalelor
11. Avantajele suspensiilor:
A. posibilitatea administrării de substanţe cu solubilitate redusă în apă
B. procesele de degradare ale substanţelor active sunt mai reduse
C. evitarea gustului neplăcut al substanţelor active
D. apariţia sedimentelor cimentate
E. pot fi administrate uşor persoanelor cu dificultăţi de înghiţire
12. În suspensiile defloculate:
A. particulele dispersate sunt ca entităţi individuale
B. sedimentarea nu se realizează individual
C. viteza de sedimentare e mare
D. sedimentarea se face încet
E. sedimentul este foarte uşor de redispersat
13. Sterilitatea suspensiilor se obţine prin:
A. sterilizare la autoclav
B. sterilizare la etuvă
C. filtrare
D. folosirea de materii prime sterile
E. prepararea pe cale aseptică

...14. Caracteristicile unei suspensii defloculate:

A. viteza de sedimentare mare
B. sedimentul se formeaza încet
C. viteza de sedimentare mica
D. sedimentul se formeaza rapid
E. sedimentul se redisperseaza usor
15. Cresterea vâscozitatii mediului de dispersie a suspensiilor:
A. creste viteza de sedimentare
B. încetineste viteza de sedimentare
C. contribuie la îmbunatatirea calitatii suspensiei
D. contribuie la scaderea calitatii suspensiei
E. reduce dimensiunea particulelor
16. Ecuatia lui Stokes se refera la suspensii:
A. diluate
B. cu particule considerate sferice
C. concentrate
D. floculate
E. de uz extern
17. Suspensiile sunt sisteme disperse:
A. ultramicroeterogene
B. eterogene
C. instabile
D. stabile
E. omogene
18. Pentru prepararea suspensiilor sterile:
A. se folosesc componente sterile
B. se aplica sterilizarea prin autoclavare a produsului finit
C. se aplica sterilizarea prin filtre Millipore
D. se apeleaza la tehnica asptica
E. este obligatorie doar sterilizarea mediului de dispersie
19. Volumul de sedimentare:
A. este raportul la echilibru al sedimentului fata de volumul total al suspensiei
B. este raportul la echilibru al volumului total al suspensiei fata de cel al sedimentului
C. este cuprins intre 0 si 1, in cazul unei suspensii ideale
D. este egal cu 1, in cazul unei suspensii ideale
E. se determina cu ajutorul zetametrului
20. O valoare mai mica a unghiului de contact denota ca:
A. predomina fortele de adeziune intre lichid si solid
B. predomina fortele de coeziune ale lichidului
C. are loc umectarea solidului
D. umectarea particulelor este dificila
E. particulele solide nu se lasa udate de apa

21. La controlul mărimii particulelor dintr-o suspensie, FR X prevede:

A. pentru 10 % din particulele examinate se admite un diametru de cel mult 180 μm
B. 10 % din particule trebuie să aibă diametrul de cel puţin 180 μm
C. 90 % din particule trebuie să prezinte un diamentru de cel mult 50 μm
D. 90 % din particule trebuie să aibă dimensiuni de până la 180 μm
E. 20 % din particule trebuie să aibă diamentrul mai mare de 50 μm
\
22. FR X prevede pentru suspensiile farmaceutice următoarele caracteristici:
A. aspect opac
B. vâscozitate care să nu permită sedimentarea fazei solide
C. omogenitate pe toată durata de păstrare
D. redispersarea sedimentului după o agitare de 1-2 minute şi menţinerea omogenităţii pe
durata administrării
E. particule în suspensie cu diametrul de maxim 10 microni
23. Probele de control pentru suspensiile farmaceutice includ:
A. determinarea mărimii particulelor
B. determinarea vâscozităţii
C. determinarea vitezei de sedimentare
D. determinarea perioadei de înjumătăţire
E. determinarea capacităţii de redispersare
24. Viteza de sedimentare a unei suspensii defloculate poate fi micşorată prin:
A. reducerea mărimii particulelor solide
B. micşorarea diferenţei de densitate dintre faze
C. mărirea vâscozităţii fazei externe
D. mărirea diferenţei de densitate dintre faze
E. micşorarea vâscozităţii fazei interne
25. Substanţele tensioactive pot facilita formarea suspensiilor floculate prin:
A. mărirea tensiunii interfaciale solid /lichid
B. acoperirea integrală a suprafeţei particulelor suspendate
C. acoperirea parţială a particulelor solide
D. crearea posibilităţii de interacţiune prin forţe de legare slabe între particulele suspendate
E. neutralizarea sarcinilor electrice ale particulelor
26. O suspensie floculată se caracterizează prin:
A. viteză de sedimentare rapidă
B. volum mic de sedimentare
C. includerea mediului de dispersie între particulele depuse
D. cimentarea în timp a sedimentului
E. sediment poros
27. O suspensie defloculată se caracterizează prin:
A. depunderea particulelor solide individuale
B. sediment compact
C. eliminarea mediului de dispersie din sediment
D. redispersare dificilă
E. grad de floculare apropiat de unitate
28. Factorii care influenţează stabilitatea suspensiilor farmaceutice sunt:
A. dimensiunea particulelor dispersate
B. vâscozitatea fazei interne
C. vâscozitatea fazei externe
D. sarcina electrică a particulelor
E. gradul de umectare a particulelor solide
29. Suspensii de uz extern:
A. picaturi pentru ochi
B. picaturi pentru nas
C. unguente
D. supozitoare
E. picaturi pentru ureche
30. Instabilitatea fizica a suspensiilor se manifesta prin:
A. sedimentarea particulelor solide
B. cimentarea sedimentului
C. cresterea cristalelor
D. scaderea vascozitatii mediului de dispersie
E. coalescenta
31. Pregatirea fazei solide insolubile in vederea prepararii de suspensii se face prin:
A. metoda precipitarii
B. metoda pulverizarii
C. metoda agitarii in flacon
D. metoda solventului comun
E. metoda gumei uscate
32. Suspensiile defloculate se caracterizeaza prin
A. sedimentarea individuala a particulelor
B. lichid clar deasupra sedimentului
C. evitarea cimentarii
D. redispersare foarte usoara
E. riscul formarii de sediment cimentat
33. Umectarea particulelor solide in vederea prepararii suspensiilor
A. are loc daca unghiul de contact este mai mic de 90 °
B. are loc daca unghiul de contact este mai mare de 90 °
C. etalarea are loc daca unghiul de contact este de 180 °
D. etalarea are loc daca unghiul de contact este de 0 °
E. micsorarea unghiului de contact va face dificila umectarea

34. Prevederi ale monografiei Suspensiones din farmacopee referitoare la stabilitate

A. suspensiile trebuie preparate prin mijloace care evita sedimentarea particulelor in timp
B. prin agitare timp de 1-2 minute suspensiile trebuie sa se disperseze
C. suspensiile dispersate prin omogenizare trebuie sa-si pastreze omogenitatea pe durata
administrarii
D. incarcarea electrica, factor de stabilitate, se determina cu ajutorul zetametrului
E. pentru evitarea sedimentarii se prevede ca suspensiile sa se agite inaintea administrarii

35. Obiective ale controlului de calitate a suspensiilor

A. marimea particulelor
B. viteza de sedimentare
C. capacitatea de redispersare a sedimentului suspensiei
D. viscozitatea
E. marimea agregatelor (flocoanelor) formate din asocieri de particule

36. In ce cazuri exista prevederi ale farmacopeei privind controlul sterilitatii suspensiilor
A. suspensiile care contin antibiotice
B. suspensii care se aplica pe plagi
C. suspensii care se aplica pe arsuri
D. suspensii care se aplica pe pielea sugarilor
E. suspensiile care trebuie sa fie sterile se sterilizeaza prin autoclavare

37. Fenomenele de instabilitate fizica a suspensiilor se manifesta prin:

A. cresterea cristalelor
B. marirea viscozitatii
C. sedimentarea particulelor
D. formarea de flocoane
E. formarea de sedimente compacte
38. La prepararea suspensiilor obtinerea fazei insolubile se face prin:
A. precipitare prin dubla descompunere
B. precipitarea prin modificarea pH-ului
C. precipitarea cu solventi organici
D. triturare la mojar
E. procedeul sedimentarii
39. Afirmatii adevarate despre suspensiile defloculate:
A. sedimentarea se face lent
B. sedimentul e foarte usor de redispersat
C. viteza de sedimentare e mare
D. sedimentarea nu se realizeaza individual
E. particulele dispersate sunt ca entitati individuale
40. Metode de obtinere a suspensiilor floculate:
A. cu ajutorul substantelor tensioactive
B. cu ajutorul polimerilor hidrofili, dar procedeul este mai greu
C. prin agitare foarte puternica
D. prin adaugare de emulgatori
E. floculare prin controlul sarcinii electrice a particulelor
41. Pentru a obtine suspensii sterile se utilizeaza:
A. preparare pe cale aseptica
B. filtrare
C. sterilizare la etuva
D. sterilizare la autoclav
E. folosirea de materii prime sterile
42. Suspensiile prezinta urmatoarele avantaje:
A. pot fi administrate usor persoanelor cu dificultati de ingrijire
B. evitarea gustului neplacut a substantelor active
C. se pot administra substante greu solubile in apa
D. procesele de degradare ale substantelor active sunt mai reduse
E. aparitia sedimentelor cimentate

43. Factori care influenteaza stabilitatea suspensiilor:

A. umectarea particulelor
B. densitatea fazelor
C. dimensiunea particulelor
D. raportul de concentratii a fazelor
E. tensiunea interfaciala
44. Prepararea suspensiilor defloculate :
A. se face prin dispersarea substantei medicamentoase
B. se prepara prin cristalizare controlata
C. se controleaza sarcina electrica a particulelor cu ajutorul unui electrolit
D. se utilizeaza substante tensioactive
E. se face cu polimeri hidrofili

45. Conform FR X marimea particulelor unei suspensii :

A. se determina prin examinarea 100 mg substanta activa suspendata la microscop
B. 90% din particule au diametru maxim 50 micrometri
C. 90% din particulele suspensiilor oftalmice au diametru maxim 25 micrometri
D. 10% din particulele examinate au diametru max 100 micrometri
E. se determina prin examinarea a 10 g substanta activa suspendata, la microscop
46. Farmacopeea întelege prin ferit de lumină:
A. recipientele trebuie să fie fabricate din sticlă brună
B. recipientele trebuie să fie fabricate din sticlă incoloră
C. recipientele se păstrează în dulapuri corespunzătoare
D. recipientele trebuie să fie fabricate din materiale care nu permit trecerea luminii
E. materialul permeabil la lumină trebuie izolat cu un alt material adecvat