1. Care este cea mai corectă definiţie a hipoxiei ?

a) proces tipic integral consecinţă al micşorării conţinutului de oxigen în sânge.

b) proces tipic integral consecinţă al micşorării conţinutului de oxigen în ţesuturi.
c) proces patologic tipic integral consecinţă a tulburării oxigenării sângelui la nivelul plămânilor
d) proces patologic tipic integral consecinţă a micşorării presiunii parţiale a oxigenului în aerul inspirat.
e) proces patologic tipic integral caracterizat prin micşorarea conţinutului de oxigen în celule ca rezultat al
dizechilibrului dintre procesele de aprovizionare şi utilizare a acestuia

2. Ce tip de hipoxie se dezvoltă în boala alpină ?

a) exogenă normobarică
b) exogenă hiperbarică
c) exogenă hipobarică
d) respiratorie
e) histotoxică

3. Ce tip de hipoxie se atestă în rezultatul dereglării proceselor de utilizare intracelulară a

oxigenului ?
a) histotoxică
b) cardiogenă
c) respiratorie
d) interstiţială
e) anemică

4. Care sunt formele de hipoxie circulatorie ?

a) cardiogenă
b) hipovolemică
c) hipermetabolică
d) hemoglobinotoxică
e) anemică

5. Care sunt tipurile de hipoxie respiratorie ?

a) hipoventilatorie
b) hipodifuzională
c) hipoxia prin dereglarea corelaţiei difuzie-perfuzie
d) exogenă normobaric
e) exogenă hipobarică

6. În ce stări patologice se dezvoltă hipoxia hemică?

a) hemoliza, hemoragii, inhibiţia eritropoiezei
b) intoxicaţiile cu CO
c) intoxicaţiile cu benzol, amidopirină, sulfanilamide, fenacetină
d) insufucienţa cardiacă
e) insuficienţa vasculară

7. Care procese nu conduc la dezvoltarea hipoxiei histotoxice ?

a) inactivarea citocromoxidazei
b) tulburarea sintezei enzimelor lanţului respirator
c) decuplarea proceselor de oxidare şi fosforilare
d) alterarea mitocondriilor
e) intoxicaţii cu CO

8. În ce tipuri de hipoxii nu se dezvoltă cianoza?

a) hipoxia histotoxică
b) hipoxia respiratorie
c) hipoxia circulatorie
d) hipoxia hipoxică
e) hipoxia mixtă

9. Care din procese se referă la respiraţia externă?

a) schimbul de gaze dintre mediul extern şi aerul alveolar
b) transportul oxigenului de la plămâni spre ţesuturi
c) transportul de CO2 din ţesuturi spre plămâni
d) utilizarea oxigenului la nivelul lanţului respirator
e) difuzia gazelor la nivelul membranei alveolo- capilare

10. Care structuri sunt cele mai sensibile la hipoxie ?

a) oasele
b) ţesutul nervos
c) ţesutul conjunctiv
d) cartilagele
e) muschii striaţi

11. În ce stări patologice se atestă hipoxia de tip histotoxic ?

a) avitaminoze
b) boala alpină
c) pneumonii
d) intoxicaţii cu cianuri
e) atelectazii

12. În rezultatul căror procese se dezvoltă hipoxia respiratorie?

a) scăderii presiunii parţiale a oxigenului in aerul inspirat
b) dereglării respiraţiei externe şi scăderii presiunii parţiale a oxigenului în sânge
c) stenozei aortale
d) creşterii activităţii enzimelor lanţului respirator
e) hipertireoză

13. În ce patologii se devoltă hipoxia acută?

a) pneumotorax bilateral
b) intoxicaţii cu cianuri
c) boala alpină
d) pneumonii
e) anemii

14. În ce patogii se dezvoltă hipoxia cronică ?

a) anemii
b) asfixie
c) bolile cronice ale aparatului respirator
d) bolile cronice ale aparatului cardiovascular
e) pneumatorax bilateral

15. În ce patologii se dezvoltă hipoxia locală?

a) ischemie
b) staza venoasă
c) staza capilară
d) hiperemie venoasă
e) hiperemie arterială neuroparalitică
16. Care sunt reacţiile compensatorii urgente în cadrul hipoxiei acute?
a) tahicardia
b) hiperventilaţia pulmonară
c) creşterea vitezei circulaţiei sanguine
d) micşorarea timpului de circulaţiei a sângelui în ambele circulaţii
e) intensificarea eritropoiezei

17. Care mecanisme nu se includ pentru compensarea hipoxiei acute?

a) creşterea volumuli sistolic
b) sporirea returului venos spre cord
c) centralizarea circulaţiei sanguine
d) hiperventilaţia pulmonară
e) scăderea intensităţii proceselor glicolitice anaerobe

18. În ce patologii nu se includ mececanismele compensatorii de lunga durată?

a) asfixia
b) bolile sistemului cardiovascular
c) bolile cronice ale sistemului respirator
d) anemii
e) boala alpină

19. Care dintre mecanismele compensatorii în cadrul hipoxiei nu sunt de lungă durata ?
a) intensificarea sintezei eritropoietinei
b) creşterea suprafeţei difuzionale a plamânilor
c) hipertrofia miocardului
d) creşterea numărului şi hipertrofierea mitocondriilor
e) intensificarea sintezei hormonilor tiroidieni

20. Ce procese induc hipoxia la nivelul creierului:

a) creşterea permeabilităţii capilarelor cerebrale
b) edemul cerebral
c) distrofii celulare la nivel cortical şi subcortical
d) micşorarea permeabilităţii capilarelor cerebrale
e) spasmul vaselor cerebrale

21. Ce manifestări clinice induce hipoxia ?

a) cefalee
b) euforie
c) comportament neadecvat
d) nevroze
e) convulsii

22. Ce tip de comă se instalează la scăderea presiunii parţiale a O2 în sângele arterial până la 40-20
mmHg
a) coma cerebrală
b) coma hepatică
c) coma eclamptică
d) coma tireotoxică
e) coma diabetică

23. Care este definiţia cea mai corectă a hiperoxiei:

a) creşterea presiunii parţiale a O2 în ţesuturi ca rezultat al aportului excesiv al O2
b) creşterea presiunii parţiale a O2 în ţesuturi ca rezultat al micşorării consumului acestuia
c) creşterea presiunii parţiale a O2 în sânge ca rezultat al intensificării arterializării sângelui la nivelul
 plamânilor
d) creşterea presiunii parţiale a O2 în ţesuturi ca rezultat al intensificării circulaţiei sanguine sistemice
e) creşterea presiunii O2 în ţesuturi ca rezultat al aportului excesiv de O2 sau al micşorării consumului
acestuia

24. Ce tip de hiperoxie se dezvoltă la crerşterea presiunii parţiale a O2 în aerul inspirat ?

a) hiperoxia exogenă
b) hiperoxia endogenă
c) hiperoxia hiperdinamică
d) hiperoxia metabolică
e) hiperoxia relativă

25. Care sunt valorile presiunii oxigenului folosite în scopuri terapeutice ?

a) 2-3 ata
b) 4-5 ata
c) 5-7 ata
d) 7-8 ata
e) 10-12 ata

26. Care sunt efectele nocive determinate de hiperoxie?

a) distrucţia membranelor citoplasmatice şi membranelor structurilor intracelulare
b) Formarea excesivă de specii reactive de oxigen
c) Peroxidarea substanţelor endogene
d) intensificarea energogenezei
e) instalarea alcalozei respiratorii

27. Ce modificări în compoziţia sîngelui se dezvoltă în cadrul hipoxiei exogene ?

a) hipoxemie arterială, hipocapnie, alcaloză respiratorie, acidoza metabolică
b) hipoxemie arterială, hipercapnie, alcaloză
c) hipoxemie arterială, hipocapnie, acidoză
d) hipoxemie arterială, hipercapnie, acidoză
e) hipoxie, hipercapnie, alcaloză

28. Ce modificări în compoziţia sîngelui se dezvoltă în cadrul hipoxiei respiratorii ?

a) hipoxemia arterială, hipercapnia, acidoza
b) hipoxemia arterială, hipocapnia, acidoza
c) hipoxemia arterială, hipercapnia, alcaloza
d) conţinutul normal al oxigenului în sângele arterial, scăderea presiunii parţiale a oxigenului în sângele
venos, acidozae) hipoxemia arterială, hipocapnia, alcaloza

29. Ce modificări în compoziţia sîngelui se atestă în hipoxia hemică?

a) hipoxemie arterială
b) hiperoxemie arterială
c) mărirea diferenţei arterio- venoase de oxigen
d) scăderea diferenţei arterio- venoase de oxigen
e) hipoxemie venoasă

30. Secreţia cărui hormoni creşte în gigantism?

a) triodtironina
b) somatotropina
c) catecolaminele
d) cortizolul
e) vasopresina
31. Secreţia căror hormoni creşte în feocromocitom?
a) triodtironinei
b) somatotropinei
c) catecolaminelor
d) cortizolului
e) vasopresinei

32. Secreţia căror hormoni creşte în boala Cushing?

a) corticotropina
b) somatotropina
c) catecolaminele
d) cortizolul
e) vasopresina

33. Secreţia căror hormoni creşte în boala Graves-Bazedov?

a) triiodtironina
b) somatotropina
c) catecolaminele
d) tetraiodtironina
e) vasopresina

34. Deficitul cărui hormon stă la baza patogeniei nanismului hipofizar?

a) triodtironina
b) somatotropina
c) catecolaminele
d) cortizolul
e) vasopresina

35. Deficitul căror hormoni stă la baza patogeniei bolii Addisson?

a) triodtironina
b) somatotropina
c) catecolaminele
d) glucocorticoizii sau cortizolul
e) vasopresina

36. Deficitul căror hormoni stă la baza patogeniei mixedemului?

a) triiodtironina
b) somatotropina
c) catecolaminele
d) cortizolul
e) tetraiodtironina

37. Deficitul căror hormoni stă la baza patogeniei diabetului insipid?

a) triiodtironina
b) somatotropina
c) catecolaminele
d) cortizolul
e) vasopresina

38. Ce hormoni provoacă hiperglicemia?

a) insulina
b) glucagonul
c) glucocorticosteroizii
d) tiroidienii
e) parathormonul

39. Ce hormon provoacă hipoglicemia?

a) insulina
b) glucagonul
c) glucocorticosteroizii
d) tiroidienii
e) parathormonul

40. Care sunt hormonii anabolizanţi?

a) insulina
b) glucagonul
c) glucocorticosteroizii
d) tiroidienii
e) somatotropina

41. Ce hormoni provoacă tahicardie?

a) catecolaminele
b) acetilcolina
c) glucocorticosteroizii
d) tiroidienii
e) somatotropina

42. Ce hormoni provoacă hipertermie?

a) catecolaminele
b) glucagonul
c) glucocorticosteroizii
d) tiroidienii
e) somatotropina

43. Excesul căror hormoni provoacă hipertensiune arterială?

a) insulina
b) glucagonul
c) glucocorticosteroizii
d) tiroidienii
e) somatotropina

44. Lipsa cărui hormon conduce la hipotensiune arterială?

a) insulina
b) glucagonul
c) glucocorticosteroizii
d) tiroidienii
e) somatotropina

45. Lipsa cărui hormon conduce la atrofierea orgnelor şi caşexie?

a) insulina
b) glucagonul
c) glucocorticosteroizii
d) tiroidienii
e) somatotropina

46. Ce hormoni în doze farmacologice provoacă imunosupresie?

a) insulina
b) glucagonul
c) glucocorticosteroizii
d) tiroidienii
e) somatotropina

47. Deficitul cărui hormon stă la baza patogeniei diabetului insipid?

a) triodtironina
b) somatotropina
c) catecolaminele
d) cortizolul
e) vasopresina

48. Care sunt principiile farmacocorecţiei în dereglările hormonale ?

a) tratament substituitiv în hipofuncţia glandei
b) tratament substituitiv în hiperfuncţia glandei
c) administrarea preparatelor ce inhibă funcţia glandei în hiperfuncţie
d) administrarea preparatelor ce stimulează funcţia glandei în deficit de hormoni
e) tratament simtomatic

49. Care sunt parametrii normovolemiei ?

a) volumul total de sânge 7% din masa corporală; numărul de eritrocite 7.1012/L; hematocritul 56%
b) volumul total de sânge 9% din masa corporală; numărul de eritrocite 7.1012/L; hematocritul 56%
c) volumul total de sânge 5 % din masa corporală; numărul de eritrocite 3.1012/L; hematocritul 32%;
d) volumul total de sânge 7% din masa corporală; numărul de eritrocite 3.1012/L; hematocritul 32%
e) volumul total de sânge 7% din masa corporală; numărul de eritrocite 5.1012/L; hematocritul 42%

50. Care sunt parametrii hipovolemiei ?

a) volumul total de sânge 5% din masa corporală; numărul de eritrocite 5.1012/L; hematocritul 42%
b) volumul total de sânge 7% din masa corporală; numărul de eritrocite 7.1012/L; hematocritul 56%
c) volumul total de sânge 5% din masa corporală; numărul de eritrocite 3.1012/L; hematocritul 32%;
d) volumul total de sânge 7% din masa corporală; numărul de eritrocite 3.1012/L; hematocritul 32%
e) volumul total de sânge 5% din masa corporală; numărul de eritrocite 7.1012/L; hematocritul 56%

51. Care sunt parametrii hipervolemiei ?

a) volumul total de sânge 7% din masa corporală; numărul de eritrocite 5.1012/L; hematocritul 42%
b) volumul total de sânge 7% din masa corporală; numărul de eritrocite 7.1012/L; hematocritul 56%
c) volumul total de sânge 5% din masa corporală; numărul de eritrocite 3.1012/L; hematocritul 32%;
d) volumul total de sânge 7% din masa corporală; numărul de eritrocite 3.1012/L; hematocritul 32%
e) volumul total de sânge 9% din masa corporală; numărul de eritrocite 3.1012/L; hematocritul 32%

52. Care sunt semnele eritrocitozei secundare absolute?

a) conţinutul de hemoglobină mai mare de 160 g/L
b) numărul de eritrocite mai mare de 5.1012/L
c) numărul de reticulocite mai mare de 0,5%
d) volumul total de sânge sub 7% din masa corporală
e) hematocritul mai mare de 45%

53. Care sunt semnele eritrocitozei relative?

a) conţinutul de hemoglobină mai mare de 160 g/L
b) numărul de eritrocite mai mare de 5.1012/L
c) numărul de reticulocite mai mare de 0,5%
d) hiperproliferarea seriei eritrocitare din măduva roşie
e) volumul total de sânge sub 7% din masa corporală

54. Care sunt semnele eritrocitozei absolute primare (eritremiei)?

a) granulocitoză
b) numărul de eritrocite mai mare de 5.1012/L
c) numărul de reticulocite mai mare de 2,5%
d) trombocitoză
e) numărul de reticulocite sub 0,5%

55. Care sunt semnele eritrocitozei absolute secundare?

a) conţinutul de hemoglobină mai mare de 160 g/L
b) numărul de eritrocite mai mare de 5.1012/L
c) numărul de reticulocite mai mare de 0,5%
d) hiperproliferarea cu dediferenţierea seriei eritrocitare din măduva roşie
e) numărul de reticulocite sub 0,5%

56. Ce procese se dereglează în anemia hipo- aplastică?

a) proliferarea seriei eritroblastice
b) diferenţierea seriei eritroblastice?
c) sinteza hemoglobinei
d) eritrodiereza
e) maturaţia eritrocitelor

a) eritrocite hipercrome
b) trombocitopenie
c) leucopenie cu agranulocitoza
d) prezenta in sange periferice a elementelor tinere ale seriei rosii
e) lipsa in sangele periferic a elementelor tinere ale seriei rosii

57. Ce procese se dereglează în anemia hemolitică?

a) proliferarea seriei eritroblastice
b) diferenţierea seriei eritroblastice
c) sinteza hemoglobinei
d) eritrodiereza
e) maturaţia eritrocitelor

58. Ce procese se dereglează în anemia feriprivă?

a) proliferarea seriei eritroblastice
b) diferenţierea seriei eritroblastice
c) sinteza hemoglobinei
d) eritrodiereza
e) maturaţia eritrocitelor

59. Ce procese se dereglează în anemia B12 - deficitară?

a) proliferarea seriei eritroblastice
b) diferenţierea seriei eritroblastice
c) sinteza hemoglobinei
d) eritrodiereza
e) maturaţia eritrocitelor

a) sinteza acizilor graşi

b) sinteza factorului intrinsec antianemic
c) sinteza hemoglobinei
d) eritropoeza normoblastică
e) sinteza acizilor nucleici
60. Care sunt cauzele neutrofiliei?
a) insuficienţa suprarenaliană
b) boli alergice
c) infecţie cocică
d) parazitoze
e) infecţie specifică cronică

61. Care sunt cauzele etiologici al eozinofiliei?

a) insuficienţa suprarenaliană
b) boli alergice
c) infecţie cocică
d) parazitoze
e) infecţie specifică cronică

62. Care sunt cauzele etiologici al limfocitozei?

a) insuficienţa suprarenaliană
b) boli alergice
c) infecţie cocică
d) parazitoze
e) infecţie specifică cronică

63. Care sunt principiile de tratament ale anemiei B-12 deficitare?

a) administrarea pe cale enterală a ciancobalaminei şi acidului folic
b) administrarea pe cale parenterală a ciancobalaminei şi acidului folic
c) administrarea factorilor de creştere a coloniilor granulocitelor
d) administrarea preparatelor ce conţin fier
e) administararea praparatelor cu efect imunosupresant ( glucocorticoizi)

64. Care sunt principiile de tratament ale anemiei feriptive?

a) administrarea pe cale enterală a ciancobalaminei şi acidului folic
b) administrarea pe cale parenterală a ciancobalaminei şi acidului folic
c) dministrarea factorilor de creştere a coloniilor granulocotelor
d) administrarea preparatelor ce conţin fier
e) administararea praparatelor cu efect imunosupresant ( glucocorticoizi)

65. Care sunt principiile de tratament ale anemiei hemolitice autoimune?

a) administrarea pe cale enterală a ciancobalaminei şi acidului folic
b) administrarea pe cale parenterală a ciancobalaminei şi acidului folic
c) administrarea factorilor de creştere a coloniilor granulocotelor
d) administrarea preparatelor ce conţin fier
e) administararea praparatelor cu efect imunosupresant ( glucocorticoizi)

66. Care celule sangvine sunt caracteristice anemiei feriprive ?

a) eritrocite hipocrome
b) eritrocite hipercrome
c) anulocite
d) megalocite
e) eritrocite falciforme

67. Ce procese se dereglează în anemia B12 - deficitară?

a) sinteza acizilor graşi
b) sinteza factorului intrinsec antianemic
c) sinteza hemoglobinei
d) eritropoeza normoblastică
e) sinteza acizilor nucleici

68. Care sunt semnele leucocitozei ?

a) numărul total de leucocite în sânge mai mare de 10.109/L
b) numărul total de leucocite în sânge mai mare de 15.109/L
c) numărul total de leucocite în sânge normal
d) hiperproliferarea cu dediferenţierea seriei mieloblastice din măduva roşie
e) creşterea conţinutului procentual a unei forme concomitent cu scăderea conţinutului altei forme de
leucocite în leucogramă

69. Ce valori ale presiunii arteriale indică hipertensiunea arterială în circulaţia mare?
a) presiunea sistolică 110 - 120 mm Hg
b) presiunea sistolică mai mare de 140 mm Hg
c) presiunea sistolică mai mare de 160 mm Hg
d) presiunea diastolică 65 - 85 mm Hg
e) presiunea diastolică mai mare de 95 mm Hg

70. Care sunt semnele insuficienţei cardiace?

a) debitul sistolic 60-75 ml
b) debitul sistolic sub 50 ml
c) debitul cardiac 4-5 L/min
d) debitul cardiac sub 4 L/min
e) timpul de circulaţie a sângelui 20-23 sec

71. Care sunt cauzele suprasolicitării cordului cu volum?

a) stenoza orificiului aortei
b) insuficienţa mitrală
c) hipervolemia
d) insuficienţa valvelor aortice
e) hipotensiunea arterială

72. Care sunt cauzele suprasolicitării cordului cu rezistenţă?

a) stenoza orificiului aortei
b) insuficienţa mitrală
c) hipervolemia
d) insuficienţa valvelor aortice
e) hipertensiunea arterială

73. Care este factorul patogenetic principal ce declanşează hipertrofia miocardului?

a) sporirea volumului total de lucru efectuat de miocard
b) sporirea lucrului efectuat de o unitate de masă de miocard
c) creşterea presiunii arteriale în circuitul mare
) creşterea presiunii arteriale în trunchiul pulmonar
d) creşterea presiunii arterale în circuitul mic
e) hipervolemia

74. Care sunt mecanismele cardiace imediate de compensare a deficitului funcţional cardiac ?
a) hiperfuncţia compensatorie a cordului
b) tahicardia
c) hipertrofia compensatorie a cordului
d) dilatarea tonogenă
e) creşterea volumului sângelui rezidual
75. Care sunt mecanismele cardiace tardive de compensare a deficitului funcţional cardiac ?
a) hiperfuncţia compensatorie a cordului
b) tahicardia
c) hipertrofia compensatorie a cordului
d) dilatarea tonogenă
e) creşterea volumului sângelui rezidual

76. Care sunt mecanismele extracardiace imediate de compensare a deficitului funcţional cardiac ?
a) redistribuirea debitului cardiac şi centralizarea circulaţiei
b) hiperventilaţia pulmonară
c) intensificarea eritropoiezei
d) sporirea disociaţiei oxihemoglobinei în organele circuitul mare
e) retenţia hidrosalină

77. Care sunt mecanismele extracardiace tardive de compensare a a deficitului funcţional cardiac ?
a) redistribuirea debitului cardiac şi centralizarea circulaţiei
b) hiperventilaţia pulmonară
c) intensificarea eritropoiezei
d) sporirea disociaţiei oxihemoglobinei în organele circuitul mare
e) retenţia hidrosalină

78. Cum se modifică presiunea arterială şi venoasă în insuficienţa cardiacă cronică?

a) presiunea arterială şi venoasă cresc
b) presiunea arterială şi venoasă scad
c) rămân nemodificate
d) presiunea arterială scade iar cea venoasă nu se schimbă
e) presiunea arterială scade iar cea venoasă creşte

79. Care sunt principiile de tratament patogenetic ale insuficienţei cardiace.

a) stimularea contracţiilor cardiace prin administrarea medicamentelor inotrop- pozitive
b) micşorarea presarcinei prin administrarea diureticelor
c) admiistrarea glucocorticoizilor
d) micşorarea postsarcinei prin administrarea vasodilatatoarelor
e) administrarea mineralocorticoizilor

80. Unde apare staza venoasă în caz de insuficienţă ventriculară stânga?

a) rgiunea facială
b) în creer
c) în ficat
d) în pericard
e) în plămâni

81. Unde apare staza venoasă în caz de insuficienţă ventriculară dreapta.

a) rgiunea facială
b) în creer
c) în venele circulaţiei mari
d) în pericard
e) în plămâni

82. Hiperfuncţia şi hipertrofia cărui compartiment al inimii are loc în boala hipertonică?
a) ventriculului drept
b) atriului stâng
c) atriului drept
d) ventriculului stâng
e) porţiunii drepte ale inimii

83. Care sunt factorii ce determină dezvoltarea insuficienţei coronariene absolute?

a) efortul fizic
b) hipoxia exogenă
c) spasmul coronarian
d) embolia vaselor coronariene
e) ateroscleroza coronarelor

84. Care sunt factorii ce determină dezvoltarea insuficienţei coronariene relative?

a) hipercatecolaminemie ( creşterea concentraţiei de catecolamine în sânge)
b) spasmul coronarian
c) tromboza vaselor coronariene
d) efortul fizic
e) hipertireoza

85. Care sunt semnele insuficienţei ventriculului drept?

a) hipotensiunea în aortă
b) hipertensiunea în circulaţia mică
c) edem pulmonar
d) ascită
e) hepatomegalie

86. Prin ce se manifestă tulburarea automatismului cardiac?

a) bloc atrio-ventricular
b) bloc sino-atrial
c) bradicardie sinusală
d) tahicardie sinusală
e) extrasistolie

87. Prin ce se caracterizează bradicardia sinuzală?

a) scăderea numărului de impulsuri originari din nodul sinuzal
b) apariţia focarelor ectopice în ventricule
c) apariţia focarelor ectopice în atrii
d) creşterea numărului de impulsuri originari din nodul sinusal
e) apariţia focarelor ectopice în fasciculul Hisse

88. Prin ce se caracterizează tahicardia sinusală?

a) scăderea numărului de impulsuri originari din nodul sinusal
b) apariţia focarelor ectopice în ventricule
c) apariţia focarelor ectopice în atrii
d) creşterea numărului de impulsuri originari din nodul sinusal
e) apariţia focarelor ectopice în fasciculul Hisse

89. Care sunt cauzele tahicardiei sinusale?

a) apariţia focarului ectopic atrial
b) activarea influenţelor simpatice asupra cordului
c) dereglări de conductibilitate atrio-ventriculară
d) diminuarea influenţelor parasimpatice asupra cordului
e) creşterea concentraţiei de catecolamine în sânge

90. Care sunt cauzele bradicardiei sinuzale?

a) apariţia focarului ectopic atrial
b) activarea influenţelor parasimpatice asupra cordului
c) dereglări de conductibilitate atrio-ventriculară
d) diminuarea influenţelor simpatice asupra cordulup
e) supradozarea digitalicelor

91. Ce prezintă extrasistolia ?

a) dereglări de conductibilitate intraventriculară
b) dereglări de conductibilitate atrio-ventriculară
c) contracţie extraordinară a cordului sub influenţa unui focar ectopic de excitaţie
d) dereglări de automatism
e) creşterea vitezei de conductibilitate prin joncţiunea atrioventriculară

92. Prin ce se manifestă dereglările excitabilităţii inimii ?

a) Bradicardie
b) bloc transversal complet
c) bloc longitudinal
d) tahicardie
e) extrasistolie

93. Prin ce se manifestă dereglările de conductibilitate ale inimii?

a) apariţia focarului ectopic atrial
b) tahicardie sinuzală
c) bradicardie sunuzală
d) dereglări de automatism
e) bloc cardiac de diferit grad

94. Ce reprezintă hiperpneea?

a) creşterea frecvenţei respiraţiei
b) creşterea amplitudinei respiraţiei
c) scăderea frecvenţei respiraţiei
d) scăderea amplitudinei respiraţiei
e) sporirea minut-volumului respiraţiei

95. Ce reprezintă polipneea?

a) creşterea frecvenţei respiraţiei
b) creşterea amplitudinei respiraţiei
c) scăderea frecvenţei respiraţiei
d) scăderea amplitudinei respiraţiei
e) sporirea minut-volumului respiraţiei

96. Ce reprezintă bradipneea?

a) creşterea frecvenţei respiraţiei
b) creşterea amplitudinei respiraţiei
c) scăderea frecvenţei respiraţiei
d) scăderea amplitudinei respiraţiei
e) sporirea minut-volumului respiraţiei

97. Ce reprezintă hiperventilaţia?

a) scăderea minut-volumului respiraţiei
b) sporirea minut-volumului respiraţiei
c) creşterea frecvenţei respiraţiei
d) scăderea frecvenţei respiraţiei
e) scăderea amplitudinei respiraţiei
98. Ce reprezintă hipoventilaţia?
a) sporirea minut-volumului respiraţiei
b) scaderea minut-volumului respiraţiei
c) creşterea frecvenţei respiraţiei
d) scăderea frecvenţei respiraţiei
e) scăderea amplitudinei respiraţiei

99. Ce modificări ale echilibrului acido-bazic se constată în hiperventilaţie?

a) acidoză respiratorie
b) alcaloză respiratorie
c) acidoză metabolică
d) alcaloză metabolică
e) echilibru nemodificat

100. Ce modificări ale echilibrului acido-bazic se constată în hipoventilaţie?

a) acidoză respiratorie
b) alcaloză respiratorie
c) acidoză metabolică
d) alcaloză metabolică
e) echilibru nemodificat

101. Ce numim dispnee?

a) modificarea frecvenţei respiraţiei
b) modificarea amlitudinei respiraţiei
c) modificarea ritmului respiraţiei
d) modificarea compoziţiei gazoase a sângelui
e) senzaţie subiectivă de insuficienţă a aerului

102. Ce numim dispnee inspiratorie?

a) prelungirea duratei inspirului
b) preliungirea duratei expirului
c) creşterea efortului inspirator cu expir pasiv
d) creşterea efortului inspirator cu expir forţat
e) prelungirea concomitentă a inspirului şi expirului

103. Ce numim dispnee expiratorie?

a) prelungirea duratei inspirului
b) preliungirea duratei expirului
c) creşterea efortului inspirator cu expir pasiv
d) expir forţat prelungit
e) prelungirea concomitentă a inspirului şi expirului

104. Ce parametri fizici ai aerului alveolar dereglează difuzia gazelor prin bariera alveolo-capilară?
a) creşterea presiunii parţiale a oxigenului
b) scăderea presiunii parţiale a oxigenului
c) creşterea presiunii parţiale a dioxidului de carbon
d) scăderea presiunii parţialşe a dioxidului de carbon
e) creşterea presiunii parţiale a azotului

105. Ce procese patologice în bariera alveolo-capilară dereglează difuzia gazelor în plămâni?

a) îngroşarea barierei
b) prezenţa lichidului în alveole
c) edemul pulmonar interstiţial
d) ateroscleroza arterelor circuitului mic
e) reducerea suprafeţei totale de difuzie

106. Ce factori scad capacitatea oxigenică a sângelui?

a) conţinutul de hemoglobină 140-160 g/L
b) conţinutul de hemoglobină sub 140 g/L
c) transformarea hemoglobinei în methemoglobină
d) asocierea monoxidului de carbon la hemoglobină
e) scăderea concentraţiei fierului în plasma sanguină

107. Ce compuşi ai hemoglobinei scad capacitatea oxigenică a sângelui?

a) oxihemoglobina
b) hemoglobina deoxigenată
c) carbohemoglobina
d) carboxihemoglobina
e) methemoglobina

108. Ce parametri fizico-chimici împiedică asocierea oxigenului la hemoglobină în circuitul mic?

a) acidoza
b) alcaloza
c) hipocapnia
d) hipercapnia
e) temperatura joasă

109. Ce parametri fizico-chimici împiedică disocierea oxihemoglobinei în circuitul mare?

a) acidoza
b) alcaloza
c) hipocapnia
d) hipercapnia
e) temperatura joasă

110. Ce procese patologice dereglează difuzia gazelor prin bariera capilaro-interstiţială?

a) edemul
b) intumescenţa celulelor endoteliale
c) staza capilară
d) ateroscleroza arterelor circuitului mare
e) ateroscleroza arterelor circuitului mare

111. Pe care principii se bazează tratamentul afecţiunilor aparatului respirator ?

a) tratament etiotrop
b) administrarea preparatelor ce intensifică procesul de ventilaţie pulmonară
c) restabilirea lumenului căilor aeroconductoare
d) administrarea preparatelor ce contribuie la activarea mecanismelor reflexe de eliminare a secreţiei
bronşiale
e) administrarea preparatelor ce intensifică procesele de difuzie şi perfuzie

112. Hemograma pacientului cu tuberculoză

limfocite peste 27%, monocite peste 6%

113. Hemograma pacientului cu invazie parazitară

eozinofile peste 2-4%, limfocite peste 27%

114. Hemograma pacientului cu boli alergice

eozinofile peste 2-4%
115. Hemograma pacientului cu inflamaţie acută supurativă
monocite peste 6%

116. Hemograma pacientului cu leucocitoză neutrofilă cu devierea nucleului spre stânga

leucocite peste 60-62%

117. Hemograma pacientului cu limfocitoză

118. Hemograma pacientului cu agranulocitoză
119. Hemograma pacientului cu anemie hemolitică
120. Hemograma pacientului cu anemie feriprivă
121. Hemograma pacientului cu anemie B12- deficitară
a. eritrocite hipercrome
b. eritrocite hipocrome
c. trombocitopenie
d. trombocitoză
e. neutrofilie cu deviere nucleară spre stânga.

122. Hemograma pacientului cu trombocitopenie

123. Hemograma pacientului cu leucemie mieloidă acută
124. Hemograma pacientului cu anemie aplastică
125. Hemograma pacientului cu eritrocitoză relativă
126. Hemograma pacientului cu sindrom anemic

1. Prin ce metode a fost modelată bradicardia sinusală la broscuţă ?

a) prin aplicarea asupra cordului a adrenalinei
b) prin aplicarea asupra cordului a acetilcolinei
c) prin aplicarea asupra cordului a solutiei fiziologice calde
d) prin aplicarea asupra cordului denudat a solutiei fiziologice reci
e) prin aplicarea asupra cordului denudat a solutiei de HCl
f) prin aplicarea asupra cordului denudat a solutiei de KCl

2. Prin ce s-a manifestat pe ECG bradicardia sinusală la broscuţă?

a) lărgirea complexului QRS
b) mărirea intervalului R-R
c) micşorarea intervalului R-R
d) marirea intervalului P-Q
e) supradenivelarea segmentului S-T

3. Prin ce metodă a fost modelată tahicardia sinusală la broscuţă ?

a) prin aplicarea asupra cordului a adrenalinei
b) prin aplicarea asupra cordului a acetilcolinei
c) prin aplicarea asupra cordului a AgNO3
d) prin aplicarea asupra cordului a solutiei fiziologice reci
e) prin aplicarea asupra cordului a solutiei de HCl

4. Prin ce s-a manifestat pe ECG tahicardia sinusală la broscuţă?

a) lărgirea complexului QRS
b) mărirea intervalului R-R
c) micşorarea intervalului R-R
d) marirea intervalului P-Q
e) supradenivelarea segmentului S-T

5. Prin ce metodă a fost modelată extrasistola ventriculară la broscuţă ?

a) prin aplicarea asupra cordului a solutiei de KCl
b) prin aplicarea asupra cordului a adrenalinei
c) prin aplicarea asupra cordului a acetilcolinei
d) prin excitarea mecanică a cordului
e) prin excitarea electrică a cordului

6. Prin ce s-a manifestat pe ECG extrasistola ventriculară la broscuţă?

a) lărgirea complexului QRS
b) deformarea complexului QRS
c) apariţia prematură a complexului QRS
d) marirea intervalului P-Q
e) supradenivelarea segmentului S-T

7. Prin ce metodă a fost modelat infarctul de cord la broscuţă ?

a) prin aplicarea asupra cordului a adrenalinei
b) prin aplicarea asupra cordului a acetilcolinei
c) prin aplicarea asupra cordului a AgNO3
d) prin aplicarea asupra cordului a solutiei fiziologice reci
e) prin aplicarea asupra cordului a solutiei de KCl

8. Cum s-a schimbat funcţia cordului cu infarct experimental?

a) tahicardie urmată de bradicardie
b) bradicardie urmată de tahicardie
c) micşorarea forţei de contracţie
d) apariţia ţesutului conjunctiv
e) mărirea forţei de contracţie

9. Prin ce sa manifestat pe ECG infarctul de cord la broscuţă?

a) mărirea intervalului R-R
b) deformarea complexului QRS
c) apatriţia prematură a complexului QRS
d) marirea intervalului P-Q
e) supradenivelarea segmentului S-T

10. Cum se modiifică funcţia cordului broscuţei la administrarea soluţiei de KCl ?

a) apare tahicardie
b) apare bradicardie
c) apare extrasistolia
d) apare stopul cordiac în diastolă
e) apare stopul cordului în sistolă

11. Prin ce metodă s-a modelat respiraţia profundă şi accelelrată la iepure ?

a) prin inhalarea de amoniac
b) prin inhalarea de oxigen
c) prin inhalarea de dioxid de carbon
d) prin inhalarea de monoxid de carbon
e) prin închiderea unei nări a iepurelui

12. Ce reprezintă reflexul Hering-Breuer?

a) reflex petru preintămpinarea edemului pulmonar
b) reflex de apărare la inspiraţia substanţelor toxice
c) reflex de stimulare a diafragmului
d) reflex de limitarea a perfuziei plămănilor
e) reflex ce determină oprirea inspiraţiei şi iniţierea expiraţiei
 13. Care este mecanismul reflexului Hering-Breuer ?
a) aferentaţia nervoasă spre centrul respirator cu stimularea inspirului
b) stimularea receptorilor din căile respiratorii inferioare
c) aferentaţia nervoasă spre centrul respirator cu inhibiţia inspirului
d) stimularea mecanoreceptorilor alveolari
e) aferentaţia nervoasă spre centrul respirator cu stimularea expirului

14. Care sunt mecanismele respiraţiei profunde şi accelelrate ?

a) accelerarea reflexului Hering-Breuer
b) intărzierea reflexului Hering-Breuer
c) apariţia reflexului de apărare Kratschmer
d) inhibiţia întărziată a inspirului
e) intărzierea reflexului Kratschmer

15. Care sunt cauzele respiraţiei profunde şi lente (stenotice) ?

a) obturarea căilor aeroconductorii superioare
b) spasmul căilor aeroconductorii inferioare
c) compresia căilor aeroconductorii superioare
d) edemul laringelui
e) astmul bronşic

16. Prin ce metodă a fost modelată respiraţia stenotică la iepure ?

a) prin compresia cutiei toracice
b) prin închiderea unei nare la iepure
c) prin inspirarea dioxidului de carbon
d) prin închiderea ambelor nări ale iepurelui
e) Prin inspirarea oxigenului

17. Care sunt mecanismele respiraţiei stenotice ?

a) accelerarea reflexului Hering-Breuer
b) intărzierea timpului de apariţie al reflexului Hering-Breuer
c) mărirea rezistenţei în caile aeroconductorii superioare
d) inhibiţia centului respirator
e) respiraţie forţată

18. Ce este reflexul respirator Kratschmer?

a) reflex de preintămpinarea edemului plămănilor
b) reflex de apărare la inspiraţia substanţelor toxice
c) reflex ce determină stimularea diafragmului
d) reflex de apărare pentru limitarea perfuziei plămănilor
e) reflex ce determină trecerea inspiraţiei în expiraţie

19. Ce stimul provoacă reflexul de protecţie Kreichimer ?

a) inspiraţia aerului ce conţine multe antigene
b) inspiraţia aerului ce conţine SiO2
c) inspiraţia aerului ce conţine substanţe cu miros înţepător
d) inspiraţia aerului ce conţine vapori de H2O
e) inspiraţia aerului ce conţine microorganisme

20. Care este semnificaţia reflexului de protecţie Kratschmer ?

a) intreruperea bruscă a pătrunderii substanţelor toxice în căile respiratorii
b) întreruperea bruscă a expiraţiei
c) întreruperea bruscă a afluxului de sunge în capilarele pulmonare
d) întreruperea bruscă a refluxului de sănge prin venele pulmonare
e) întreruperea bruscă a perfuziei pulmonare

21. Cum s-a demonstrat reflexul de protecţie Kratschmer la iepure ?

a) prin astuparea ambelor nări ale iepurelui
b) prin inhalarea de dioxid de carbon
c) prin inhalarea de amoniac
d) prin inhalarea de monoxid de carbon
e) prin astuparea unei nări a iepurelui

22. Care sunt mecanismele reflexului Kreicmer ?

a) stimularea receptorilor din căile respiratorii superioare
b) stimularea receptorilor din căile respiratorii inferioare
c) aferentaţia puternică prin n. olfactiv
d) inhibiţia centrului inspirator
e) eferentaţia puternică prin ramurile n. diafragmal

23. Ce numim asfixie ?

a) micșorarea elasticității plămănilor
b) dereglarea acută a aprovizionării organismului cu O2 şi eliminării de CO2
c) ingustarea cailor aeroconductorii inferioare
d) ingustarea cailor aeroconductorii superioare
e) acumularea de aer în cavitatea toracală

24. Prin ce metodă s-a modelat asfixia la iepure ?

a) prin inhalarea de amoniac
b) prin închiderea ambelor nări
c) prin inhalarea de dioxid de carbon
d) prin inhalarea de monoxid de carbon
e) prin închiderea unei nări a iepurelui

25. Care sunt stadiile asfixiei ?

a) de inițiere
b) de alarmă
c) de exitație a SNC
d) de înhibiție a SNC
e) de paralizie a SNC

26. Cum se modifică pneumograma în perioada I a asfixiei experimentale ?

a) apare dispneea inspiratorie
b) apare dispneea expiratorie
c) apare apneizisul
d) apare dispneea inspiratorie cu perioade de apnezis
e) apare dispneea expiratorie cu perioade de apnezis

27. Cum se modifică pneumograma în perioada II a asfixiei experimentale ?

a) apare dispneea inspiratorie
b) apare dispneea expiratorie
c) apare apneizisul
d) apare dispneea inspiratorie cu perioade de apnezis
e) apare dispneea epiratorie cu perioade de apnezis
 28. Cum se modifică pneumograma în perioada III a asfixiei experimentale ?
a) apare dispneea inspiratorie
b) apare dispneea expiratorie
c) apare dispneea inspiratorie cu apnezis
d) apare respiraţie terminală şi apneizis
e) apare dispneea expiratorie cu apnezis