a) Acţiunea nemijlocită a limfocitelor T citotoxice

b) Activarea complementului pe cale alternativă

c) Activarea complementului pe cale clasică
d) Activarea citotoxicităţii celulare dependente de anticorp
e) Acţiunea citotoxică a limfotoxinei

307. Prin ce se deosebesc reacţiile alergice Tip V de cele de Tip II?

a) Alergenul prezintă un receptor membranar pentru diferiţi stimuli informaţionali
b) Lipseşte faza patochimică
c) Nu are loc activarea complementului
d) Are loc loc activarea complementului
e) Nu se activează citotoxicitatea celulară dependentă de anticorp

308. Prin ce se deosebesc reacţiile pseudoalergice de cele adevărate?

Nu are loc elaborarea mediatorilor
Nu are loc degranulaţia mastocitelor
Este prezentă faza patofiziologică
Lipseşte faza imunologică
Nu sunt mediate de anticorpi

309. Unde are loc reacţia alergen + anticorp în boala Graves-Bazedow?

a) În umorile erganismului
b) Pe membrana mastocitelor
c) Pe membrana bazală a microvaselor
d) Pe membraba tirocitelor
e) Pe membrana macrofagelor

310. În ce procese patologice se întâlneşte hipernatriemia?

deshidratarea prin vomă
deshidratarea prin diaree
insuficienţa suprarenaliană cronică;
acidoza respiratorie
acidoza metabolică

obstrucţia intestinală
deshidratarea prin diaree
alcaloza gazoasă;
insuficienţa suprarenaliană cronică;
acidoza gazoasă.

deshidratarea prin vomă

deshidratarea prin diaree
insuficienţa suprarenaliană cronică;
deshidratarea prin hiperventilaţie pulmonară
acidoza gazoasă.

311. Acumularea căror compuşi acizi conduce la dezvoltarea acidozei metabolice în deficitul de
insulină?
Acidul acetic
Oxalacetat
Piruvat
Acidul β-oxibutiric
Acetoacetatul
 312. Acumularea căror substanţe endogene pot conduce la acidoză?
acidul uric
acidul pyruvic
acidul acetic
corpii cetonici
acidul lactic

313. Care dereglări endocrine conduc la mobilizarea intensă a rezervelor de lipide cu hiperlipidemie
de transport?
Hiposecreția de glucocorticoizi
Hiposecreția de tiroxină
Hiposecreția de catecolamine
Hipersecreția de tiroxină
Hipersecreția de glucocorticoizi

314. Care dishomeostazie a sodiului se instalează în hiposecreţia mineralocorticoizilor?

Concentraţia Na+ nu se modifică
Hiponatriemia relativă
Hipernatriemia relativă
Hipernatriemia absolute
Hiponatriemia absolută

315. Care dishomeostazie a sodiului se instalează în hiposecreţia vasopresinei?

a. Hipernatriemia absolută
b. Hipernatriemia relativă
c. Hiponatriemia absolută
d. Hiponatriemia relativă
e. Concentraţia Na+ nu se modifică

osmolaritatea = 280 mOsm/L

sodiul seric < 120mEq/L
osmolaritatea < 280 mOsm/L
sodiul seric > 154 mEq/L
osmolaritatea > 300 mOsm/L

316. Care dishomeostazie acidobazică se instalează în hiposecreţia aldosteronului?

a. Acidoza excretorie
b. Alcaloza metabolică
c. Acidoza metabolica
d. Alcaloza respiratorie
e. alcaloza excretory

317. Care dishomeostazie hidrică reprezintă hiponatriemia relativă?

a. Deshidratare izoosmolară
b. +Hiperhidratare hipoosmolară
c. Deshidratare hipoosmolară
d. Hiperhidratare hiperosmolară
e. Deshidratare hiperosmolară
 318. Care este cauza hiperhidratării hipoosmolare?
Administrarea soluţiei de bicarbonate
Consumul apei de mare în situații extremale
Hipersecreţia adosteronului
Hiposecreţia vasopresinei
Hipersecreţia vasopresinei
Consum excesiv de apă potabilă

319. Care este cauza hiperhidratării hiperosmolare?

Infuzia soluţiei glucoza 5%
Hipersecreţia vasopresinei
ingestia exagerată a apei potabile
Hiposecreţia aldosteronului
Infuzia soluţiei de bicarbonaţi
Ingestia apei de mare în situații extremale
Infuzia de bicarbonaţi

320. Care este consecința malabsorbției lipidelor?

Deficit de vitamine hidrosolubile A,B,E și C
Deficit de vitamine liposolubile A,B,E și C
Deficit de vitamine liposolubile A,D,E și C
Deficit de vitamine hidrosolubile A,D,E și K
Deficit de vitamine liposolubile A,D,E și K

1. +Deficitul de vitamina K ce conduce la dezvoltarea sindromului hemoragic

2. Deficitul de vitamina K ce conduce la dezvoltarea stresului oxidative
3. Deficitul de vitamina K ce conduce la dezvoltarea trombocitopeniei
4. Deficitul de vitamina K ce conduce la dezvoltarea osteomalaciei la adulţi
5. Deficitul de vitamina K conduce la dezvoltarea rahitismului la copii

321. Care este mecanismul patogenetic al hiperkaliemiei în deshidratarea hipoosmolară?

Hemoconcentraţie
Scăderea secreţiei de aldosterone
Creşterea reabsorbţiei ionilor de K+ în rinichi
Reducerea eliminării renale a ionilor de K+
Eliberarea K+ din celule din cauza citolizei

322. Care este mecanizmul patogenetic al hiperkaliemiei în hiperhidratarea hipoosmolară ?

Hipersecreţia aldosteronului
Hiperproducerea reninei
Hiposecreţia vasopresinei
Retenţia ionilor de K+ în rinichi
Citoliza osmotică

323. Care este reacţia compensatorie în deshidratarea intravasculară?

hiposecreţia reninei
hipersecreţia hormoniului natriuretic atrial
hiposecreţia vasopresinei
hiposecreţia aldosteronului
Hiposecreţia hormonului natriuretic atrial

324. Care este reacţia compensatorie în hipercalciemie?

Hiposecreţia calcitoninei
Reducerea nivelului seric al colecalciferolului
Creşterea nivelului seric al calcitriolului
Hipersecreţia parathormonului
Reducerea nivelului seric al calcitriolului
Hipersecreţia calcitoninei

325. Care este reacţia compensatorie renală în acidoze?

Eliminarea acidului carbonic
Eliminarea ionilor Na+
Reţinerea radicalului hidroxil OH-
Eliminarea ionilor HCO3-
Reabsorbţia ionilor de HCO3-

326. Care este una din cauzele maldigesiei lipidelor?

Hiposecreția fosfolipazei intestinale
hiposecreţia lipazei gastrice
Hiposecreția fosfolipazei gastrice
Hiposecreția lipazei salivare
Hiposecreția lipazei pancreatice

327. Care este veriga patogenetică principală a hipernatriemiei în acidoză?

hipersecreţia compensatorie de aldosterone
schimbul H+ cu Na+ de către sistemul tampon fosfat
schimbul H+ cu Na+ de către sistemul tampon hemoglobinic
pierderea apei si instalarea deshidratării hiperosmolare
Schimbul H+ cu Na+ de către sistemul tampon proteic.

328. Care este veriga patogenetică principală în dezvoltarea acidozei respiratorii?

PaCO2 > 46 mmHg în hiperventilaţia pulmonară
PaCO2 > 46 mmHg în hipobarie
PaCO2 < 40mm Hg în hipoventilaţia pulmonară
PaCO2 < 40 mmHg în hiperventilaţia pulmonară
PaCO2 > 46mm Hg în hipoventilaţia pulmonară.

329. Care fracții de lipoproteine vor crește în cazul hiperlipidemiei de retenție în deficitul de
insulină?

Chilomicroni
HDL
IDL
LDL
VLDL

330. Care modificare a volumului sângelui circulant se atestă în hipehidratare?

Hipervolemie normocitemică
Hipervolemie policitemică
Hipovolemie policitemică
Hipovolemie oligocitemică
Hipervolemie oligocitemică

331. Care modificare hemică se atestă în hiperhidratare?

Hipoproteinemie absolute
Hiperonchie
Hemoconcentraţie
Creşterea hematocritului
Hipoproteinemie relativă
creşterea presiunii oncotice
reducerea presiunii oncotice

332. Care modificări hemice se atestă în deshidratare?

Hipoproteinemie absolute
Hiperonchie
Hemoconcentraţie
Creşterea hematocritului
Hipoproteinemie relativă
creşterea presiunii oncotice
reducerea presiunii oncotice

333. Care modificări hemice se atestă în hiperhidratarea hipoosmolară?

Oligocitemie absolute
policitemie relativă
Osmolaritatea plasmei 300 mOsm/L
Oligocitemie relativă
osmolaritatea plasmei 270 mOsm/L

334. Care modificări hemice se atestă în hiperhidratarea izoosmolară?

Hipoproteinemie absolute
Osmolaritatea plasmei 260 mOsm/L
Osmolaritatea plasmei 330mOsm/L
Hipoproteinemie relativă
Oligocitemie

335. Care sunt cauzele hipokaliemiei?

excesul de vasopresină
hiposecreția aldosteronului
insuficienţa totală suprarenaliană
hipersecreția aldosteronului
tratamentul cu glucocorticoizi;

a. insuficienţa totală suprarenaliană

b. +tratamentul cu insulină
c. hipoaldosteronismul
d. deficitul de insulină
e. +hiperaldosteronismul

336. Care sunt cauzele hiperhidratării hiperosmolare?

Hipersecreţia vasopresinei
Hiposecreţia vasopresinei
Hiposecreţia aldosteronului
Ingestia apei de mare în situații extremale
Infuzia de bicarbonaţi

337. Care sunt cauzele hipoglicemiei?

Hipersecreția glucagonului
Hipersecreția glucocorticoizilor
Hiposecreţia insulinei
Hipersecreția insulinei
Hiposecreția glucocorticoizilor

338. Care sunt cauzele hiponatriemiei relative?

alcaloza gazoasă
sinteza reninei biologic inactive
poliuria în diabetul zaharat
hipersecreţia de АDH
ingerarea excesivă de lichide hipoosmolare

339. Care sunt cauzele maldigestiei zaharidelor?

Insuficiența acidului clorhidric în stomac
Insuficiența amilazei salivare
insuficiența dizaharidazelor pancreatice
Insuficiența dizaharidazelor intestinale
Insuficiența amilazei pancreatice

340. Care sunt consecințele eventuale ale hiperglicemiei diabetice?

supraîncărcarea hepatocitelor cu glycogen
oliguria
obezitatea
glicozilarea proteinelor
coma cetodiabetică

341. Care sunt consecințele maldigestiei lipidelor?

Dereglarea sintezei hormonilor steroizi
Hipercoagulabilitatea sângelui
Carenţa colesterolului
·Hipocoagulabilitatea sângelui
Carența vitaminelor liposolubile

342. Care sunt factorii biochimici care contribuie la dezvoltarea hipercetonemiei?

Surplus de NADPH
Surplus de oxalacetate
Deficit de acetil – CoA
Deficit de oxalacetate
Surplus de acetil – CoA

343. Care sunt factorii patogenetici a alcalozelor?

Poliuria
Diaree abundentă
Excreţia abundentă de acid uric
Îngerarea excesivă a bicarbonaţilor
Pierderea excesivă de CO2 în hiperventilaţia alveolară

344. Care sunt manifestările atestate în sînge în hiperhidratarea hipertonă?

Hipervolemie policitemică
Hipovolemie oligocitemică
Osmolaritatea plasmei 280 mOsm/L
Osmolaritatea plasmei 330 mOsm/L
Hipervolemie oligocitemică

345. Care sunt manifestările clinice în acidoză?

Hipertonie arterială
Hipertonie musculară
Excitabilitate neuromusculară crescută
Excitabilitate neuromusculară diminuată
Hipotonie arterială

346. Care sunt manifestările hipercalciemiei?

Spasm laryngeal
Spasmofilie
Convulsii
Atonie musculară
Hiporeflexie

347. Care sunt manifestările hipocalciemiei?

Hipertensiune arterială
Hiporeflexie
Paralizie musculară
Laryngospasm
osteomalacie

348. Care sunt mecanismele de compensare în hiperhidratarea izoosmolară?

Hipersecreţia aldosteronului
Hipersecreţia reninei
Hipersecreţia vasopresinei
Hiposecreţia vasopresinei
Intensificarea filtraţiei glomerulare

349. Care sunt mecanismele patogenetice ale hipercalciemiei?

alcaloza metabolică
creşterea excreţiei renale
diminuarea resorbţiei ţesutului osos
intensificarea resorbţiei ţesutului osos
intensificarea absorbţiei Ca++ în intestine.
350. Care sunt mecanismele patogenetice ale hipocalciemiei?
Hiperparatiroidism
Intensificarea resorbţiei ţesutului osos
Intensificarea secreţei calciului în tubii renali
Stimularea osteoblaştilor
Hipersecreţia tireocalcitoninei

351. Care sunt modificările atestate în sânge în acidoza metabolică?

PaCO2 > 46 mmHg
Hipokaliemie
Hiponatriemie
PaCO2 < 40 mmHg
Hipercalciemie

352. Care sunt modificările atestate în sânge în alcaloza respiratorie?

Hipercapnie
Hipercalciemie
Hiperkaliemie
Hipocapnie
Hiponatriemie
 353. Care sunt reacţiile compensatorii în acidoza metabolică?
Diminuarea amoniogenezei în rinichi
Creşte eliminarea HCO3- prin rinichi
Hipoventilaţia pulmonară
Sporirea amoniogenezei în rinichi
Hiperventilaţia pulmonară

354. Care sunt reacţiile compensatorii în alcaloza metabolică?

retenția renală a ionilor HCO3-
Sporirea amoniogenezei în rinichi
Hiperventilaţia pulmonară
Diminuarea amoniogenezei în rinichi
Hipoventilaţia pulmonară
355. Care sunt reacțiile compensatorii în hiperglicemie?

Inhibiția gluconeogenezei prin hipersecreția de glucagon

Inhibiția gluconeogenezei prin hipersecreția de glucocorticoizi
Inhibiția glicogenolizei prin hiposecreția de insulin
Inhibiția gluconeogenezei prin hipersecreția de insulin
Inhibiția glicogenolizei prin hiposecreția de catecolamine

356. Care sunt reacţiile compensatorii în hipocalciemie?

Inhibiția gluconeogenezei prin hipersecreția de glucagon
Inhibiția gluconeogenezei prin hipersecreția de glucocorticoizi
Inhibiția glicogenolizei prin hiposecreția de insulin
Inhibiția gluconeogenezei prin hipersecreția de insulin
Inhibiția glicogenolizei prin hiposecreția de catecolamine

357. Ce numim acidoză compensată?

Rezervele alcaline constante, pH constant
Mărirea rezervelor alcaline cu pH constant
Micşorarea rezervelor alcaline cu mărirea pH
Micşorarea rezervelor alcaline cu micşorarea pH
Micşorarea rezervelor alcaline cu pH constant

358. Ce numim acidoză decompensată?

Rezervele alcaline constante, pH constant
Mărirea rezervelor alcaline cu pH constant
Micşorarea rezervelor alcaline cu mărirea pH
Micşorarea rezervelor alcaline cu micşorarea pH
Micşorarea rezervelor alcaline cu pH constant

359. Ce numim alcaloză compensată?

Rezervele alcaline constante, pH constant
Mărirea rezervelor alcaline cu pH constant
Micşorarea rezervelor alcaline cu mărirea pH
Micşorarea rezervelor alcaline cu micşorarea pH
Micşorarea rezervelor alcaline cu pH constant

360. Ce produse se formează la fermentația bacteriană a glucidelor în tractul digestiv?

Acidul pyruvic
Alcoolul etilic
Acidul acetic
Bioxidul de carbon
Acidul lactic

361. Ce reprezinta hiperhidratarea hipoosmolara?

Proces patologic în care se constată hiponatremia absolute

Proces patologic în care retenţia de electroliţi depăşeşte retenţia apei
Proces patologic în care retenţia apei este echivalentă cu retenţia de electroliţi
Proces patologic în care retenţia apei depăşeşte retenţia de electroliţi
Proces patologic în care se constată hiponatriemia relativă

362. Ce tip de hipoxie se dezvoltă în dereglările proceselor de utilizare intracelulară a oxigenului?

Anemică
Interstiţială
respiratorie
cardiogenă
histotoxică

363. Cu care dishomeostazii electrolitice se asociază acidoza metabolică?

Hipocalciemie
Hiponatriemie
Hipercalciemie
Hiperkaliemie
Hipernatriemie

364. Cum se modifică vîscozitatea sîngelui și concentrația elementelor figurate ale sîngelui în
hipernatriemia absolută?
a. Hemoconcentraţie; policitemie
b.Hemoconcentraţie; oligocitemie
c.Hemodiluţie; policitemie
d.Hemodiluţie; oligocitemie
e. Hemodiluţie; normocitemi

365. Cum se modifică curba de disociere a oxihemoglobinei şi afinitatea hemoglobinei pentru O2 în

alcaloză?
a. Curba de disociere a oxihemoglobinei deviază spre dreapta
b. Creşte afinitatea hemoglobinei pentru O2
c. Se reduce afinitatea hemoglobinei pentru O2
d. Curba de disociere a hemoglobinei deviază spre stânga
e. Afinitatea hemoglobinei pentru O2 nu se modifică

366. Cum se modifică curba de disociere a oxihemoglobinei şi afinitatea hemoglobinei pentru O2 în

acidoză?
a. curba de disociere a oxihemoglobinei deviază spre dreapta
b. curba de disociere a hemoglobinei deviază spre stânga
c. Creşte afinitatea hemoglobinei pentru O2
d. Afinitatea hemoglobinei pentru O2 nu se modifică
e. Se reduce afinitatea hemoglobinei pentru O2

367. Cum se modifică metabolismul hidric în hiperglicemia diabetică?

Hiperhidratarea isoosmolară
Hiperhidratarea hipoosmolară
Deshidratarea isoosmolară
Hiperhidratare hipoosmolară
Deshidratarea hiperosmolară

368. Cum se modifică metabolismul proteic în insuficiența hepatică?

Hiperalbuminemie cu hipergamaglobulinemie
Hiperalbuminemie cu hipoglobulinemie
Hiperalbuminemie cu hiperglobulinemie
Hipoalbuminemie cu hipoglobulinemie
Hipoalbuminemie cu hiperglobulinemie

369. Cum se modifică nivelul seric al proteinelor în hiperhidratare?

hiperproteinemia relativă prin hemoconcentraţie
hipoproteinemia relativă prin hemoconcentraţie
hiperproteinemia relativă prin hemodiluţie
hipoproteinemia absolută prin hemodiluţie
hipoproteinemia relativă prin hemodiluţie

370. Cum se modifică osmolaritatea plasmei şi concentraţia de sodiu în deficitul de vasopresină?

osmolaritatea = 280 mOsm/L
sodiul seric < 120mEq/L
osmolaritatea < 280 mOsm/L
sodiul seric > 154 mEq/L
osmolaritatea > 300 mOsm/L

371. Cum se modifică osmolaritatea plasmei şi concentraţia de sodiu în privaţiunea de apă potabilă?
a. hiperosmolaritate cu hipernatriemie absolută
b. hipoosmolaritate cu hipernatriemie absolută
c. hipoosmolaritate cu hiponatriemie relativă
d. hiperosmolaritate cu hipernatriemie relativă
e. osmolaritatea normală cu hipernatriemie relativă

372. Cum se modifică osmolaritatea plasmei şi concentraţia de sodiu în excesul vasopresinei?

hipoosmolaritate cu hipernatriemie relativă
hipoosmolaritate cu hiponatriemie absolute
hiperosmolaritate cu hipernatriemie absolute
hiperosmolaritate cu hipernatriemie relativă
hipoosmolaritate cu hiponatriemie relativă

373. Cum se modifică osmolaritatea plasmei şi concentraţia de sodiu în transpiraţia abundentă?

a. hiperosmolaritate cu hipernatriemie absolută
b. hiperosmolaritate cu hipernatriemie relativă
c. hipoosmolaritate cu hipernatriemie absolută
d. hipoosmolaritate cu hiponatriemie relativă
e. osmolaritateanormală cu hipernatriemie relativă

374. Cum se modifică osmolaritatea plasmei şi natriemia în hiperventilaţia pulmonară?

osmolaritatea normală cu hipernatriemie relativă
hipoosmolaritate cu hiponatriemie relativă
hiperosmolaritate cu hipernatriemie absolute
hipoosmolaritate cu hipernatriemie absolute
hiperosmolaritate cu hipernatriemie relativă
 375. Cum se modifică osmolaritatea plasmei şi volumul celular în deficitul vasopresinei? .

a. osmolaritatea>300 mOsm/L; edemcelular;

b. osmolaritatea< 280 mOsm/L; edemcelular;
c. osmolaritatea 280 - 300 mOsm/L; edemcelular;
d. osmolaritatea> 300 mOsm/L; deshidratare celulară;
e. osmolaritatea< 280 mOsm/L; deshidratarecelulară;

376. Cum se modifică osmolaritatea plasmei şi volumul celular în deshidratarea hiperosmolară?

a. osmolaritatea plasmei <280 mOsm/L; deshidratarea celulei
b. Osmolaritatea plasmei >300 mOsm/L; hiperhidratarea celulei
c. Osmolaritatea plasmei > 300 mOsm/L; deshidratarea celulei
d. Osmolaritatea plasmei 295 mOsm/L; hiperhidratarea celulei
e. Osmolaritatea plasmei >300 mOsm/L; volum celular normal

377. Cum se modifică osmolaritatea plasmei şi volumul celular în excesul vasopresinei?

osmolaritatea < 280 mOsm/L; deshidratare celulară;
osmolaritatea 280-300 mOsm/L; edem celular;
osmolaritatea >330 mOsm/L; edem celular;
osmolaritatea > 330 mOsm/L; deshidratare celulară;
osmolaritatea < 280 mOsm/L; edem celular;

378. Cum se modifică osmolaritatea plasmei şi volumul celular în hiperventilaţia pulmonară?

a. osmolaritatea > 300 mOsm/L; deshidratare celulei;
b. osmolaritatea >300mOsm/L; edem celular;
c. osmolaritatea< 280 mOsm/L; deshidratarea celulei;
d. osmolaritatea <280 mOsm/L; edem celular;
e. osmolaritatea 280 - 300 mOsm/L; deshidratarea celulei;

379. Cum se modifică osmolaritatea plasmei şi volumul celular în hiperhidratarea hipoosmolară?

a. Hipoosmolaritate cu transfer de apă celulă -interstiţiu şi exicoză celulară
b. Hipoosmolaritate cu transfer de apă interstiţiu-celulă şi edem celular
c. Hipoosmolaritate fără transfer de apă interstiţiu-celulă cu volum celular normal
d. Izoosmolaritate fără transfer de apă interstiţiu-celulă, volum celular normal
e. Izoosmolaritate cu transfer de apă interstiţiu-celulă cu edem cellular

380. Cum se modifică osmolaritatea plasmei şi volumul celular în privaţiunea de apă potabilă?
a. osmolaritatea< 280 mOsm/L; deshidratarea celulei;
b. osmolaritatea <280 mOsm/L; edem celular;
c. osmolaritatea >300mOsm/L; edem celular;
d. osmolaritatea =280 mOsm/L; deshidratarea celulei;
e. osmolaritatea > 300 mOsm/L; deshidratare celulei;

381. Cum se modifică osmolaritatea plasmei şi volumul celular în transpiraţia abundentă?

a. osmolaritatea > 300 mOsm/L; deshidratare celulei;
b. osmolaritatea< 280 mOsm/L; deshidratarea celulei;
c. osmolaritatea >300mOsm/L; edem celular;
d. osmolaritatea <280 mOsm/L; edem celular;
e. osmolaritatea 280-300 mOsm/L; deshidratarea celulei;

382. Cum se modifică osmolaritatea plasmei şi volumul hidric intracelular în hiperhidratarea

hiperosmolară?
a. osmolaritatea plasmei <280 mOsm/L; deshidratarea celulei
b. Osmolaritatea plasmei >300 mOsm/L; hiperhidratarea celulei
c. Osmolaritatea plasmei > 300 mOsm/L; deshidratarea celulei
d. Osmolaritatea plasmei 295 mOsm/L; hiperhidratarea celulei
e. Osmolaritatea plasmei >300 mOsm/L; volum celular normal

383. Cum se modifică osmolaritatea plasmei şi volumul hidric intracelular în hiperhidratarea

izoosmolară?
a. Osmolaritatea plasmei 280-300 mOsm/L, volum hidric intracelular redus
b. Osmolaritatea plasmei 280-300 mOsm/L, volum hidric intracelular crescut
c. Osmolaritatea plasmei 280-300 mOsm/L, volum hidric intracelular normal
d. Osmolaritatea plasmei <280 mOsm/L; volum hidric intracelular crescut
e. Osmolaritatea plasmei > 300 mOsm/L, volum hidric intracelular redus

384. Cum se modifică pH şi bicarbonatul în deficitul insulinei?

pH creşte; bicarbonatul creşte
pH creşte, bicarbonatul scade
pH scade; bicarbonatul nu se modifică
pH scade; bicarbonatul creşte
pH scade, bicarbonatul scade

385. Cum se modifică pH şi bicarbonatul în hipoxie?

pH creşte; bicarbonatul creşte
pH creşte, bicarbonatul scade
pH scade; bicarbonatul nu se modifică
pH scade; bicarbonatul creşte
pH scade, bicarbonatul scade

386. Cum se modifică pH şi bicarbonatul în inaniţie?

pH creşte; bicarbonatul creşte
pH creşte, bicarbonatul scade
pH scade; bicarbonatul nu se modifică
pH scade; bicarbonatul creşte
pH scade, bicarbonatul scade

387. Cum se modifică pH şi NaHCO3 în acidoza metabolică?

pH creşte; bicarbonatul creşte
pH creşte, bicarbonatul scade
pH scade; bicarbonatul nu se modifică
pH scade; bicarbonatul creşte
pH scade, bicarbonatul scade

388. Cum se modifică pH şi PaCO2 în acidoza metabolică?

a. pH < 7,35; PaCO2 < 40 mmHg

b. pH < 7,35; PaCO2 > 46 mmHg
c. pH < 7,35; PaCO2 = 40 mmHg
d. pH > 7,45; PaCO2 > 46 mmHg
e. pH > 7,45; PaCO2 < 40 mmHg

389. Cum se modifică pH şi PaCO2 în alcaloza metabolică?

pH > 7,45; PaCO2 < 40 mmHg
pH > 7,45; PaCO2 = 40 mmHg
pH < 7,35; PaCO2 > 46 mmHg
pH < 7,35; PaCO2 < 40 mmHg
pH > 7,45; PaCO2 > 46 mmHg

390. Cum se modifică pH şi PaCO2 în alcaloza respiratorie?

pH > 7,45; PaCO2 < 40 mmHg
pH > 7,45; PaCO2 = 40 mmHg
pH < 7,35; PaCO2 > 46 mmHg
pH < 7,35; PaCO2 < 40 mmHg
pH > 7,45; PaCO2 > 46 mmHg

391. Cum se modifică pH și PaCO2 în hiperventilația pulmonară?

·pH > 7,45; PaCO2 < 40 mmHg
pH > 7,45; PaCO2 = 40 mmHg
pH < 7,35; PaCO2 > 46 mmHg
pH < 7,35; PaCO2 < 40 mmHg
pH > 7,45; PaCO2 > 46 mmHg

392. Cum se modifică presiunea oncotică şi cea osmotică a sângelui la consumul excesiv de apă
potabilă?
a. hipoonchie; hiperosmolaritate
b. hipoonchie; normoosmolaritate
c. hiperonchie; hipoosmolaritate
d. + hipoonchie; hipoosmolaritate
e. hiperonchie; normoosmolaritate

393. Cum se modifică spectrul proteic al sângelui în insuficiența hepatică?

. Insuficienţa sintezei globulinelor serice cu mărirea raportului albumine/globuline.
g. Micşorarea concomitentă a albuminelor şi globulinelor serice
h. Hipoglobulinemie cu hipoonchie
i. +Insuficienţa factorilor coagulării sângelui
j. Insuficienţa sintezei imunoglobulinelor cu deficit imun

394. Cum se modifică vâscozitatea sângelui și concentrația elementelor figurate ale sângelui în
hiponatriemia absolută?
a. Hemodiluţie; policitemie
b. Hemodiluţie; oligocitemie
c. Hemoconcentraţie; normocitemie
d. Hemoconcentraţie; oligocitemie
e. Hemoconcentraţie; policitemie

395. Cum se modifică vâscozitatea sângelui și concentrația elementelor figurate ale sângelui în
hiponatriemia relativă?
a. Hemodiluţie; policitemie
b. Hemodiluţie; oligocitemie
c. Hemoconcentraţie; normocitemie
d. Hemoconcentraţie; oligocitemie
e. Hemoconcentraţie; policitemie

396. Cum se modifică vîscozitatea sîngelui și concentrația elementelor figurate ale sîngelui în
hipernatriemia relativă?
a. +Hemoconcentrare; policitemie
b. Hemoconcentrare; oligocitemie
c. Hemodiluţie; oligocitemie
d. Hemodiluţie; plicitemie
e. Hemodiluţie; normocitemie

397. Cum se modifică volumul lichidului interstiţial şi intracelular la infuzii masive de soluţii
izotonice de NaCl?
a. deshidratare interstiţială; edem celular
b. deshidratare interstiţială; deshidratare celulară
c. hiperhidratare interstiţială; volumul normal intracelular
d. hiperhidratare interstiţială; edem celular
e. hiperhidratare interstiţială; exicoză celulară

398. Cum se modifică volumul sîngelui circulant și concentrația elementelor figurate ale sîngelui în
hipernatriemia absolută?
a. Hipovolemie
b. +Hipervolemie
c. Normovolemie
d. +Oligocitemie
e. Policitemie

399. Cum se modifică volumul sîngelui circulant și concentrația elementelor figurate ale sângelui în
hiponatriemia relativă?
a. Hipervolemie; oligocitemie
b. Hipovolemie; normocitemie
c.Hipervolemie; policitemie
d.Hipovolemie; policitemie
e.Hipervolemie; normocitemie

400. Cum se modifică volumul sîngelui circulant și concentrația elementelor figurate ale sîngelui în
hipernatriemia relativă?
a. Hipervolemie; policitemie
b. Hipovolemie; policitemie
c. Hipervolemie; oligocitemie
d. Hipervolemie; normocitemie
e. Hipovolemie; normocitemie

401. Cum se modifică volumul sîngelui circulant și concentrația elementelor figurate ale sângelui în
hiponatriemia absolută?
a. Hipovolemie; normocitemie
b. Hipervolemie; oligocitemie
c. Hipervolemie; policitemie
d. Hipovolemie; policitemie
e. Hipervolemie; normocitemie

402. Cum se perturbă metabolismul proteic în insuficiența hepatică?

Bilanț pozitiv de azot
Hipoamonemie
Hipoaminoacidemie
Hiperamonemie
Hiperaminoacidemie
 403. De ce depinde vulnerabilitatea diferitor organe faţă de hipoxie?
a. capacitatea organului de a genera energie pe cale anaerobă
b. capacitatea diferitor structuri de a fixa oxigenul
c. rezervele de oxigen din organ
d. capacitatea de disociere a oxihemoglobinei
e. gradul de hipoxie

404. În care dishomeostazie acidobazică apare hipoventilaţia pulmonară compensatorie?

Acidoza metabolică
Acidoza respiratorie
Acidoza excretorie
Alcaloza respiratorie
Alcaloza metabolică

405. În care proces patologic se dezvoltă deshidratarea hiperosmolară?

Pierdere neechivalentă de apă şi elecroliţi în plasmoragie
Pierdere neechivalentă de apă şi elecroliţi în deficitul de mineralocorticoizi
Pierdere echivalentă de apă și elecroliți în combustii masive
Pierdere echivalentă de apă şi elecroliţi în diaree
Pierdere neechivalentă de apă și elecroliți în deficitul de vasopresină

406. În care proces patologic se instalează hiperhidratarea hipoosmolară?

Retenţie neechivalentă de apă şi elecroliţi în deficitul de vasopresină
Retenţie neechivalentă de apă şi elecroliţi în deficitul de mineralocorticoizi
Retenţie neechivalentă de apă și elecroliți în hipersecreţia mineralocorticoizilor
Retenţia neechivalentă de apă și elecroliți în insuficienţa cardiacă
Retenţie neechivalentă de apă şi elecroliţi în hipersecreţia vasopresinei

407. În care proces patologic se instalează hipernatriemia absolută?

1. Retenţia preponderentă de apă în hipersecreţia vasopresinei
2. Pierderea preponderentă de apă în deficitul vasopresinei
3. Retenţia preponderentă de sodiu în hipersecreţia de mineralocorticoizi
4. Retenţia preponderentă de sodiu în transpiraţia abundentă
5. Pierderea proporţională de apă şi sodiu în diaree

408. În care proces patologic se instalează hiponatriemia absolută?

1. retenţia preponderentă de apă în hipersecreţia vasopresinei
2. Pierderea preponderentă de sodiu în deficitul vasopresinei
3. Pierderea preponderentă de sodiu în hipersecreţia de mineralocorticoizi
4. Pierderea preponderentă de sodiu în deficitul de mineralocorticoizi
5. Pierderea proporţională de apă şi sodiu în diaree

409. În care proces patologic se instalează hiponatriemia relativă?

1. Pierderea preponderentă de sodiu în deficitul vasopresinei
2. Pierderea preponderentă de sodiu în hipersecreţia de mineralocorticoizi
3. Pierderea preponderentă de sodiu în deficitul de mineralocorticoizi
4. Retenţia preponderentă de apă în hipersecreţia vasopresinei
5. Pierderea proporţională de apă şi sodiu în diaree

410. În ce caz se dezvoltă hipoxia histotoxică?

intoxicaţii cu acid acetic
intoxicaţii cu nitraţi
intoxicaţii cu O2
 intoxicaţii cu CO
alterarea mitocondriilor
411. În ce cazuri se întâlnește echilibrul negativ de azot?
În gestație
La administrarea androsteroizilor
La administrarea insulinei
În stres
La administrarea glucocorticoizilor
412. În ce proces patologic se întâlneşte hipernatriemia?
deshidratarea prin vomă
deshidratarea prin diaree
insuficienţa suprarenaliană cronică;
acidoza respiratorie
acidoza metabolică

413. În ce proces se dezvoltă hiperoxia hiperdinamică?

1. hipertensine arterială sistemică
2. tahicardie
3. creşterea debitului sanguin în organe
4. hiperfuncţie cardiacă izometrică
5. hiperfuncţie cardiacă heterometrică

414. În ce procese patologice se dezvoltă deshidratarea izoosmolară?

Pierdere neechivalentă de apă şi elecroliţii în privaţiunea de apă potabilă

Pierdere neechivalentă de apă şi elecroliţii în deficitul de mineralocorticoizi
Pierdere neechivalentă de apă și elecroliți în deficitul de vasopresină
Pierdere echivalentă de apă și elecroliți în combustii masive
Pierdere echivalentă de apă şi elecroliţi în diaree
Pierdere echivalentă de apă şi elecroliţi în febră.
Pierdere echivalentă de apă şi elecroliţi în deficitul de vasopresină

Hiperventilaţie pulmonară
Obstrucţie intestinală proximală
Combustii massive
Privaţiunea de apă potabilă
Obstrucţie intestinală distal
Diaree
Transpiraţie abundentă
Plasmoragie în traume tisulare
Hiposecreţia aldosteronului

415. În ce procese patologice se întâlneşte hiperaldosteronismul secundar?

adenomul zonei glomerulare a corticosuprarenalelor;
insuficienţa cardiacă;
sindromul nefrotic;
boala Addisson
stenoza arterei renale

416. În ce procese patologice se întâlneşte hiperkaliemia?

1. hipersecreţia de aldosteron
2. insuficienţa renală;
3. hiposecreţia de hormon antidiuretic
4. hipersecreţia de hormon antidiuretic
5. hemoliza masivă

417. În ce procese patologice se întâlneşte hipernatriemia?

a. insuficienţa suprarenaliană cronică;
b. acidoza metabolică
c. acidoza respiratorie
d. deshidratarea prin diaree
g. deshidratarea prin vomă

418. În ce procese patologice survine maldigestia proteinelor?

1. +În afecţiuni pancreatice cu hiposecreţia tripsinei
2. În afecţiuni pancreatice cu hipersecreţia tripsinei
3. În afecţiuni pancreatice cu hiposecreţia pepsinei
4. În afecţiuni pancreatice cu hipersecreţia pepsinei
5. În afecţiuni pancreatice cu hiposecreţia chimotripsinei

419. În ce stare curba disocierii oxihemoglobinei deviază spre dreapta?

suplusul de hemoglobnă în eritrocite
hipotermie
hipocapnie
alcaloză
hipercapnie

420. Perioada de inaniție este urmată de hipoglicemie. Cum se modifică secreția insulinei și a
glucagonului?
se reduce secreţia insulinei; creşte secreţia glucagonului
se intensifică secreţia insulinei; scade secreţia glucagonului
se reduce secreţia insulinei şi a glucagonului
se intensifică secreţia insulinei şi a glucagonului
secreţia insulinei nu se modifică; scade secreţia glucagonului

421. Cum se modifică metabolismul proteic în maldigestia proteinelor?

a. +carenţa acizilor aminaţi esenţiali
b. carenţa acizilor aminaţi neesenţiali
c. excesul de acizilor aminaţi esenţiali în sânge
d. proteoliza în miocard
e. catabolizarea proteinelor serice în scop energetic

422. Cum se modifică osmolaritatea sângelui și diureza în cetoacidoza cauzată de deficitul de

insulină?
Hiperglicemie
Hiperosmolaritatea sângelui
Diureza osmotică
Cetonurie
Hipovolemie policitemică
Pierderea electroliților
Hipercetonemia
Acidoză metabolică
Bicarbonat < 10meq/l
Hiperosmie interstitiala
Exicoza celulara
Scade volumul de sange circulant - hipovolemie
Alcaloza intracelulara
Acidoza extracelulara
Hipotensiune arteriala

423. Cum se modifică osmolaritatea și echilibrul electrolitic în cetoacidoza cauzată de deficitul de

insulină?
Hiperglicemie
Hiperosmolaritatea sângelui
Diureza osmotică
Cetonurie
Hipovolemie policitemică
Pierderea electroliților
Hipercetonemia
Acidoză metabolică
Bicarbonat < 10meq/l
Hiponatriemie < 120meq/l
Hiperkaliemie
Hiperglicemie > 600mg/% (0,6%)
Hiperlipidemie
AG crescuti in sange
Hiperosmie interstitiala
Exicoza celulara
Scade volumul de sange circulant - hipovolemie
Alcaloza intracelulara
Acidoza extracelulara
Hipotensiune arteriala

424. Cum se modifică osmolaritatea spațiului interstițial și volumul celular în hiperglicemia

persistentă?
Diureza osmotică cu hipovolemie normocitemică
Hiperosmolaritatea plasmei sanguine
Hemoglobina glicozilată în concentraţii peste 5%
Hipersecreția insulinei
Glicogenogeneza cu înmagazinarea glucozei în formă de glicogen
Lipogeneza cu depozitarea abundentă de grăsimi - obezitate, infiltrația grasă a organelor
425. Cum se modifică osmolaritatea, diureza și volumul circulant de sânge în cetoacidoza cauzată
de deficitul de insulină?

Hiperglicemie
Hiperosmolaritatea sângelui
Diureza osmotică
Cetonurie
Hipovolemie policitemică
Pierderea electroliților
Hipercetonemia
Acidoză metabolică
Bicarbonat < 10meq/l
Hiperosmie interstitiala
Exicoza celulara
Scade volumul de sange circulant - hipovolemie
Alcaloza intracelulara
Acidoza extracelulara
Hipotensiune arteriala

426. Cum se modifică procesele digestive în intestinul gros în maldigestia proteinelor?

Consecințe locale în TGI:

Malabsorbția substanțelor proteice
Pătrunderea în mediul intern a moleculelor de proteine sau polipeptide nescindate (de fapt în mediul intern
trebuie să nimerească doar aminoacizi), care sunt antigene heterogene și pot declanșa reacții alergice (alergie
alimentară)

Consecințe generale:
carenţa acizilor aminaţi esenţiali (se modifică metabolismul proteic)
hipoalbuminemia
scăderea nivelului plasmatic de albumine
creşterea presiunii oncotice sanguine
edeme hipooncotice
imunodeficienţe
dereglarea proceselor reparative
bilanțul negativ de azot?
inaniție endogenă (incompletă / parțială)

Apare în:
afecţiuni pancreatice cu hiposecreţia tripsinei
hipoclorhidrie

427. Cum se modifică spectrul proteic al sângelui în insuficiența hepatică?

Insuficiența sintezei imunoglobulinelor cu deficit imun
Hipoglobulinemie cu hipoonchie
Micșorarea concomitentă a albuminelor și globulinelor serice
Insuficiența sintezei globulinelor serice cu mărirea raportului albumine/globuline.
Insuficiența factorilor coagulării sângelui

428. Cum se modifică volumul sângelui circulant în hiperglicemia cauzată de deficitul de

insulină?

429. În ce cazuri se întâlnește echilibrul negativ de azot?

1. La administrarea glucocorticoizilor
2. La administrarea insulinei
3. În stres
4. La administrarea androsteroizilor
5. În gestaţie

430. În ce cazuri se întâlnește echilibrul pozitiv de azot?

1. la administrarea insulinei
2. la administrarea glucocorticoizilor
3. diabetul zaharat
4. administrarea androsteroizilor
5. obezitate

431. În ce procese patologice survine maldigestia proteinelor?

1. +În afecţiuni pancreatice cu hiposecreţia tripsinei
2. În afecţiuni pancreatice cu hipersecreţia tripsinei
3. În afecţiuni pancreatice cu hiposecreţia pepsinei
4. În afecţiuni pancreatice cu hipersecreţia pepsinei
5. *În afecţiuni pancreatice cu hiposecreţia chimotripsine
432. La ce conduce consumul excesiv alimentar de proteine?
1. Hiperproteinemia
2. Proteinuria
3. alergie alimentară
4. distrofie proteică a ficatului
5. +dispepsie proteică

433. Cum se modifică secreția insulinei și a glucagonului in inanitie?

1. +se reduce secreţia insulinei; creşte secreţia glucagonului
2. se intensifică secreţia insulinei; scade secreţia glucagonului
3. se reduce secreţia insulinei şi a glucagonului
4. se intensifică secreţia insulinei şi a glucagonului
5. secreţia insulinei nu se modifică; scade secreţia glucagonului

Felicitări băieți, sunteți bravo, mă mândresc! Puteți lua o pauză pentru sijcă!