Sunteți pe pagina 1din 27

1.Cum se modifica diureza și densitatea urinei la administrarea pituitrinei?

scade diureza (anuria )

oligurie ●

crește reabsorbția apei în tubii distali renali

crește densitatea

2.Care este veriga patogenetică principală a hipocorticismului terţiar?

a. hiposecreţia corticoliberinei
b. Hiposecreţia corticotropinei ● ● ●
c. afecţiunile cortexului suprarenalian
d. dereglarea feed-back-ului hormonal
e. afecţiunile medulosuprarenalelor

3.Ce factori provoacă diminuarea reabsorbţiei apei în tubii distali şi colectori?

a) creşterea concentraţiei de substanţe osmotic active în urina primară ● ● ● ●


b) scăderea ADH
c) inflamaţia glomerulilor renali
d) insuficienţa hormonului natriuretic
e) hipersecreţia aldosteronului
● ● ● ●

4.Rezultatul căror afecţiuni este proteinuria tubulară?

a) + tubulopatii inflamatorii
b) + tulburări ale circulaţiei limfei în rinichi
c) Glomerulonefrita
d) Urolitiaza
e) Hidronefroza ● ● ● ●

a) + tubulopatii distrofice
b) + amiloidoza
c) Glomerulonefrita
d) Urolitiaza
e) Hidronefroza
● ● ● ●

● 5.Care sunt consecințele obstrucției cailor urinare? ● ● ● ●

Reducerea filtrației glomerulare


Insuficiență renală acută

Reflexe vasomotorii prin redistribuirea sângelui intrarenal

Ischemie corticală

● 6.Cum se modifică concentraţia electroliţilor în sânge în hiperaldosteronism?

a. hiponatriemie
b. hipernatriemie ● ● ● ●
c. hiperkaliemie
d. hipokaliemie
e. hipocalciemie

● ● ● ●

● ● ● ●
● 7.Cum se modifică metabolismul glucidic în hipersecreţia somatotropinei?

a. se intensifică glicogenogeneza cu hipoglicemie


b. se intensifică glicogenoliza cu hiperglicemie
c. se intensifică gluconeogeneza ● ● ● ●
d. diminuează gluconeogeneza
e. diminuează glicogenoliza cu hipoglicemie

● 8.Cum se modifică metabolismul proteic în hipersecreţia somatotropinei?

a. se intensifică proteoliza cu bilanţ negativ de azot


b. se intensifică transaminarea aminoacizilor ● ● ● ●
c. se intensifică proteosinteza cu bilanţ pozitiv de azot
d. Survine atrofia organelor
e. survine hipertrofia organelor

● 9.Absorbţia căror substanţe nutritive se dereglează la afecţiunea mucoasei


intestinului subţire?

a) proteinelor
● ● ● ●
b) aminoacizilor
c) dizaharidelor
d) monozaharidelor
e) apa

● 10.Absorbţia căror substanţe se dereglează la afecţiunea intestinului gros? ● ● ● ●

a) proteinelor
b) aminoacizilor
c) sărurilor minerale
d) monozaharidelor
e) apei

● 11.Care este caracteristica biochimică a bilirubinei conjugate?

solubilă în apă

trece filtrul renal


● ● ● ●
dă reacție pozitivă cu diazoreactivul Erlih

e mai puțin toxică

nu trece bariera hematoencefalică

● 12.Care este caracteristica fizico-chimică a bilirubinei neconjugate?

culoare verde-întunecată

este toxică
● ● ● ●
trece bariera hematoencefalică

nu trece bariera renală

solubilă în lipide

insolubilă în apă

● 13.Care este cauza insuficienţei renale acute de origine postrenală?

a) acţiunea factorilor nefrotoxici


b) obstrucţia căilor urinare ● ● ● ●
c) necroza masivă a muşchilor scheletici
d) constricţii ale arterei renale
e) dilatare ale arterei renale

● 14.Care este cauza culorii întunecate a urinei la pacienții cu icter posthepatic?

Urina va fi colorată pe seama că bilirubina conjucată trece în sânge și se ● ● ●


acumulează (extravazează din vezica biliară sau în rezulatul colemiei)

● 15.Care este cauza posibilă a hipercorticismului primar? ● ● ● ●

a. tumoare hormonsecretoare a hipotalamusului


b. tumoare hormonsecretoare a adenohipofizei
c. tumoare hormonsecretoare a corticosuprarenalelor
d. hipersenasibilitatea suprarenalelor la corticoliberină
e. dereglarea feedback-ului hormonal

● 16.Care este cauza posibilă a hipercorticismului secundar?

a. tumoare hormonsecretoare a hipotalamusului


b. tumoare hormonsecretoare a adenohipofizei ● ● ● ●
c. tumoare hormonsecretoare a a corticosuprarenalelor
d. hipersenasibilitatea suprarenalelor la corticoliberină
e. dereglarea feed-back-ului hormonal

● 17.Care este cauza posibilă a hipercorticismului terţiar?

a. tumoare a hipotalamusului
b. tumoare hormonsecretoare a adenohipofizei ● ● ● ●
c. tumoare hormonsecretoare a corticosuprarenalelor
d. hipersenasibilitatea suprarenalelor la corticoliberină
e. dereglarea feed-back-ului hormonal

● ● ● ●
● 18.Care este cauza steatoreiei?

a) obturarea ductului coledoc


b) insuficienţa lipazei pancreatice
c) ciroza hepatică
d) colemia
e) hiperlipidemia
● ● ● ●

 +acolia
 +insuficienţa lipazei pancreatice
 insuficienţa pepsinei
 colemia
 hiperlipidemia

● 19.Care este consecința maldigestiei proteinelor?

a) hipoalbuminemia
b) proteinurie
c) micşorarea concentraţiei de creatinină în sânge
d) micşorarea concentraţiei ureei în sânge
e) micşorarea concentraţiei aminoacizilor în sânge ● ● ● ●
 +hipoproteinemie
 +hipoonchie
 +edeme
 proteinurie
 +imunodeficienţe
● 20.Care este consecința maldigestiei proteinelor?

a) dereglareaproceseor reparative
b) proteinurie ● ● ● ●
c) micşorarea concentraţiei de creatinină în sânge
d) micşorarea concentraţiei ureei în sânge
e) micşorarea concentraţiei aminoacizilor în sânge

● ● ● ●
● 21.Care este consecinţa digestivă a insuficienţei secreţiei pancreatice?

a) maldigestia proteinelor
b) maldigestia dipeptidelor
c) maldigestia acizilor graşi
d) maldigestia dizaharidelor
e) maldigestia monozaharidelor ● ● ● ●
 +maldigestia
 +malabsorbţia
 +malnutriţia

● 22.Care este factorul patogenetic al decolorării maselor fecale în icterul


posthepatic? ● ● ● ●

Obstrucția căilor biliare

● 23.Care este mecanismul colorării intense a maselor fecale în icterul prehepatic?


● ● ●
Din cauza ↑ urobilinogen în int. subțire, ↑ stercobilinogen în int. gros.

● 24.Care este mecanismul colorării intense a urinei în icterul prehepatic?

Fracția sumară de urobilinoizi (stercobilină și urobilină) e majorată pe seama


stercobilinei ● ● ● ●

↑urobilină în sânge

↑stercobilirubină

● ● ● ●
● 25.Care este mecanismul hiperbilirubinemiei la pacienții cu icter hepatic?

● ● ● ●

● 26.Care este mecanismul icterului cauzat de creșterea concentraţiei sangvine a ● ● ● ●


bilirubinei neconjugate ?

● 27.Care este mecanismul icterului cauzat de creșterea concentraţiei sangvine a ● ● ● ●


bilirubinei conjugate?

● 28.Care este mecanismul patogenetic al hematuriei glomerulare? ● ● ● ●


a) trecerea eritrocitelor prin filtrul glomerular hiperpermeabilizat
b) trecerea eritrocitelor prin tubii contorţi proximi
c) trecerea eritrocitelor prin tubii contorţi distali
d) traumarea căilor urinare prin calculi renali
e) inflamaţia bazinetelor renale

● 29.Care este mecanismul pierderii selectivităţii de mărime a filtrului renal: ● ● ● ●

● ● ● ●
● 30.Care este mecanismul pierderii selectivităţii electrostatice a filtrului renal

● 31.Care este paternul hormonal în hipotiroidismului primar?

a. tiroliberina scăzută, tirotropina scăzută, hormonii tiroidieni scăzuţi


b. tiroliberina scăzută, tirotropina crescută, hormonii tiroidieni scăuzţi ● ● ● ●
c. tiroliberina crescută, tirotropina crescută, hormonii tiroidieni scăzuţi
d. tiroliberina scăzută, tirotropina scăzută, hormonii tiroidieni crescuţi
e. tiroliberina crescută, tirotropina scăzută, hormonii tiroidieni scăzuţi

● 32.Care este paternul hormonal în hipotiroidismului secundar?

a. tiroliberina scăzută, tirotropina scăzută, hormonii tiroidieni scăzuţi


b. tiroliberina scăzută, tirotropina crescută, hormonii tiroidieni scăuzţi ● ● ● ●
c. tiroliberina crescută, tirotropina crescută, hormonii tiroidieni scăzuţi
d. tiroliberina scăzută, tirotropina scăzută, hormonii tiroidieni crescuţi
e. tiroliberina crescută, tirotropina scăzută, hormonii tiroidieni scăzuţi

● ● ● ●
● 33.Care este paternul hormonal în hipotiroidismului terţiar?

a. tiroliberina scăzută, tirotropina scăzută, hormonii tiroidieni scăzuţi


b. tiroliberina scăzută, tirotropina crescută, hormonii tiroidieni scăuzţi
c. tiroliberina crescută, tirotropina crescută, hormonii tiroidieni scăzuţi ● ● ● ●
d. tiroliberina scăzută, tirotropina scăzută, hormonii tiroidieni crescuţi
e. tiroliberina crescută, tirotropina scăzută, hormonii tiroidieni scăzuţi

● 34.Care este una din caracteristicile icterului posthepatic? ● ● ● ●

● ● ● ●
● 35.Care este una din caracteristicile icterului prehepatic?

● 36.Care este una din cauzele posibile a hipocorticismului primar? ● ● ● ●


1. neuroinfecţia
2. atrofia hipofizei
3. adenom hipofizar corticotrop ● ● ● ●
4. dereglarea feed-back-ului hormonal
5. atrofia corticosuprarenalelor

● 37.Care este una din cauzele posibile a hipocorticismului secundar?

a. neuroinfecţia
a. atrofia hipofizei ● ● ● ●
b. atrofia corticosuprarenalelor
c. adenom hipofizar corticotrop
d. dereglarea feed-back-ului hormonal

● 38.Care este una din cauzele posibile a hipocorticismului terţiar?

a. neuroinfecţia
b. atrofia hipofizei ● ● ● ●
c. adenom hipofizar corticotrop
d. dereglarea feed-back-ului hormonal
e. atrofia corticosuprarenalelor

● 39.Care este una din consecinţele sialoreei?

a) creşterea pH stomacal
b) dereglări de deglutiţie
c) scăderea pH stomacal
d) hipervolemia
e) acidificarea sucului gastric

 +neutralizarea sucului gastric


 scăderea pH stomacal ● ● ● ●
 +creşterea pH stomacal
 +deshidratarea organismului

a) hipovolemia
b) alcaloza excretorie
c) scăderea pH stomacal
d) hipervolemia
e) acidificarea sucului gastric

● 40.Care este una din modificările biochimice ce se atestă în sânge în icterul ● ● ● ●


prehepatic din anemiile hemolitice intracelulare?
● 41.Care este una din modificările cardiovasculare și mecanismul de dezvoltare în ● ● ● ●
sindromul colemic?

● ● ● ●

● ● ● ●
● 42.Care este una din proprietățile bilirubinei conjugate?

● 43.Care este veriga patogenetică principală a hipercorticismului secundar?

a. hipersecreţia corticoliberinei
b. hipersecreţia corticotropinei ● ● ● ●
c. hipertonusul SNV simpatric
d. hipertonusul SNVparasimpatric
e. hipersecreţia autonomă a glucocorticosteroizilor de corticosuprarenale

● 44.Care este veriga patogenetică principală a hipercorticismului terţiar?

a. hipersecreţia corticoliberinei
b. hipersecreţia corticotropinei ● ● ● ●
c. hipertonusul SNV simpatric
d. hipertonusul SNVparasimpatric
e. hipersecreţia autonomă a glucocorticosteroizilor de corticosuprarenale

● ● ● ●
● 45.Care este veriga patogenetică principală a hipertiroidismului primar?

a. hipersecreţia corticoliberinei
b. hipersecreţia corticotropinei
c. hipertonusul SNV simpatric ● ● ● ●
d. hipertonusul SNVparasimpatric
e. hipersecreţia autonomă a glucocorticosteroizilor de corticosuprarenale

● 46.Care este veriga patogenetică principală a hipocorticismului primar?

a. hiposecreţia corticoliberinei
b. Hiposecreţia corticotropinei ● ● ● ●
c. afecţiunile corteului suprarenalian
d. dereglarea feed-back-ului hormonal
e. afecţiunile medulosuprarenalelor

● 47.Care este veriga patogenetică principală a hipocorticismului secundar? ● ● ● ●

a. hiposecreţia corticoliberinei
b. Hiposecreţia corticotropinei
c. afecţiunile corteului suprarenalian
d. dereglarea feed-back-ului hormonal
e. afecţiunile medulosuprarenalelor

● 48.Care este veriga patogenetică principală a hipotiroidismului primar?

a. hiposeceţia primară de tiroliberina ●


b. hiposeceţia primară de tirotropina ● ● ●
c. hiposeceţia primară a hormonilor tirodieni

d. degradarea intensă a hormonilor tirodieni în sânge
e. desensitizarea receptorilor periferici pentru hormonii tirodieni

● ● ● ●
● 49.Care este veriga patogenetică principală a hipotiroidismului secundar?

a. hiposeceţia primară a tiroliberina


b. hiposeceţia primară de tirotropina
c. hiposeceţia primară a hormonilor tirodieni ● ● ● ●
d. degradarea intensă a hormonilor tirodieni în sânge
e. desensitizarea receptorilor periferici pentru hormonii tirodieni

● 50.Care factori provoacă maldigestia intestinală?

a) leziuni epiteliale în marginea în perie a intestinului


b) procese inflamatoаre în intestinul subţire ● ● ● ●
c) colonizarea excesivă a intestinului
d) hiperperfuzia intestinului
e) atrofia mucoasei intestinului subţire

● 51.Care modificări hemocirculatorii se atestă în colemie?


● ● ● ●
Ce reprezinta aclorhedria?-Absenta HCL in sucul gastric

● ● ● ●

● 52.Care pot fi cauzele aclorhidriei?

a) gastrinom
b) modificăriatroficeşi degenerative ale mucoaseigastrice
c) forme infiltrative de cancer gastric
d) gastrite hipertrofice
e) ulcer gastric ● ● ● ●
 +carenţa de gastrină
 +gastrite cronice atrofice
 +cancer gastric
 gastrite hipertrofice
 ulcer gastric
● 53.Care pot fi cauzele autointoxicaţiei intestinale?

a) intensificarea proceselor de putrefacţie în intestin


b) consumul excesiv de alimente proteice ● ● ● ●
c) colonizareaexcesivă a intestinului
d) insuficienţa hepatică
e ) diarea

● 54.Care pot fi cauzele hipersalivaţiei patologice?

a) parazitoze intestinale
b) ingerarea alimentelor uscate

c) leziuni gingivale şi dentare


d) intoxicaţii cu metalegrele
e) hipotiroidism ● ● ● ●

 la copii în timpul erupţiei dinţilor


 ingerarea alimentelor uscate
 +stomatitele
 +neoplasme bucale
 +boala Parkinson

● 55.Care pot fi consecinţele maldigestiei lipidelor?

a) steatoree
b) hipocoagulabilitatea sângelui
c) avitaminoza K
● ● ● ●
d) hiperlipidemie
e) constipaţie

d. +diaree

● 56.Care pot fi consecinţele maldigestiei proteinelor?

a) scădereanivelului plasmatic de albumine


b) creştereapresiuniioncotice sanguine
c) edeme
d) proteinurie
e) imunodeficienţe ● ● ● ●

 +hipoproteinemie
 +hipoonchie
 +edeme
 proteinurie
 +imunodeficienţe
● 57.Care pot fi consecinţele maldigestiei proteinelor?

a) edeme hipooncotice
b) hipoalbuminemie ● ● ● ●
c) micşorarea concentraţiei de creatinină în sânge
d) micşorarea concentraţiei ureei în sânge
e) micşorarea concentraţiei aminoacizilor în sânge

● ● ● ●
● 58.Care procesa metabolismului bilirubinei este afectat în icterul posthepatic?

● 59.Care sunt cauzele prerenale ale insuficienţei renale acute?

a) insuficienţa cardiacă cu scăderea debitului sanguin


b) scăderearezistenţeiperifericetotale ● ● ● ●
c) dilatarea arterei renale
d) hiperhidratarea
e) hemodiluţie

● 60.Care sunt cauzele hiposalivaţiei patologice?

a) transpiraţii abundente
b) ingerarea alimentelor lichide
c) deshidratarea
d) involuţiaglandelorsalivare
e) obstrucţia ducturilor salivare ● ● ● ●

 stările emotive
 ingerarea alimentelor lichide
 +deshidratarea
 +parotiditele
 +obstrucţia ducturilor salivare

● 61.Care sunt cauzele icterului hepatic? ● ● ● ●

● ● ● ●
● 62.Care sunt cauzele icterului posthepatic?

● ● ● ●
● 63.Care sunt cauzele icterului prehepatic?

● ● ● ●

● 64.Care sunt cauzele insuficienţei renale acute intrinseci? ● ● ● ●

a) acţiunea factorilor nefrotoxici


b) hemoliză masivă
c) strivirea masivă a muşchilor scheletici
d) constricţii ale arterei renale
e) dilatarea arterei renale

● 65.Care sunt cauzele prerenale ale insuficienţei renale acute? ● ● ● ●

● 66.Care sunt cauzele steatoreei?

a) obturarea ductului coledoc ● ● ● ●


b) insuficienţa lipazei pancreatice
c) ciroza hepatică
d) colemia
e) hiperlipidemia
● ● ● ●

● 67.Care sunt consecințele acoliei la pacienții cu icter mecanic? ● ● ● ●

● 68.Care sunt consecințele maldigestiei dizaharidelor?

a) holerapancreatică
b) hipovolemie ● ● ● ●
c) constipaţii
d) hiperhidratare
e) hipoglicemie

● 69.Care sunt consecințele obstrucției cailor urinare? ● ● ● ●

● ● ● ●
● 70.Care sunt consecinţelele scăderii filtrării glomerulare?

● 71.Care sunt dereglările digestive în lipsa amilazei salivare?

a) dereglarea digestiei polizaharidelor


b) dereglarea digestiei dizaharidelor ● ● ● ●
c) dereglarea digestiei celulozei
d) dereglarea digestiei proteinelor
e) dereglarea digestiei lipidelor

● ● ● ●
● 72.Care sunt funcţiile endocrine ale rinichilui?

a) increţia de eritropoetină ● ● ● ●
b) secreţia paracrină de prostaglandine vasodilatatoare
c) increţia de angiotensină
d) activarea locală a sistemului kalicrein- kininic
e) increţia de renina

● ● ● ●
● 73.Care sunt proprietățile bilirubinei neconjugate?

● ● ● ●
● 74.Care sunt repercusiunile hipoacidităţii stomacale ?

● 75.Ce afecţiune provoacă proteinuria tubulară?

a) tulburări ale limfocirculaţiei în rinichi sau tubulopatii distrofice


b) Glomerulonefrita ● ● ● ●
c) Urolitiaza
d) Hidronefroza
e) nefroscleroza

● 76.Ce este hiperaldosteronism?

a. mărirea concentraţiei de aldosteron în sânge din cauza producerii intense


fiziologice
b. mărirea concentraţiei de aldosteron în sânge din cauza producerii intense ● ● ● ●
tumorale
c. mărirea concentraţiei de aldosteron în sânge din cauza reducerii degradării
d. mărirea concentraţiei de aldosteron în sânge din cauza neutilizării hormonului
e. mărirea concentraţiei de aldosteron în sânge din cauza blocării receptorilor
specifici

● 77.Ce este hipercorticismul?

a. secreţia ecesivă a hormonilor steroizi în afecţiunile corticosuprarenalelor


b. secreţia ecesivă a hormonilor steroizi în afecţiunile adenohipofizei ● ● ● ●
c. secreţi ecesivă a hormonilor steroizi în afecţiunile hipotalamice
d. secreţia ecesivă a hormonilor steroizi în afecţiunile neurohipofizei
e. secreţia ecesivă a hormonilor steroizi în afecţiunile hipotalamusului

● 78.Ce este hipocorticismul?

A. insuficienţa hormonilor steroizi în afecţiunile hipotalamusului


b. insuficienţa hormonilor steroizi în afecţiunile corticosuprarenalelor ● ● ● ●
c. insuficienţa hormonilor steroizi în afecţiunile neurohipofizei
d. insuficienţa hormonilor steroizi în afecţiunile adenohipofizei
e. insuficienţa hormonilor steroizi în afecţiunile hipotalamice

● 79.Ce factor exogen provoacă hipersecreţia stomacală? ● ● ● ●

a) nicotina
b) hipersecreţia de pepsină
c) condimentele
d) hipersecreţia pancreatică
e) hiposecreţia pancreatică

● ● ● ●
● 80.Ce factori provoacă diminuarea reabsorbţiei apei în tubii distali şi colectori?

a) creşterea concentraţiei de substanţe osmotic active în urina primară


b) scăderea ADH
c) inflamaţia glomerulilor renali ● ● ● ●
d) insuficienţa hormonului natriuretic
e) hipersecreţia aldosteronului

● 81.Ce factori provoacă diminuarea reabsorbţiei apei în tubii renali proximali?

a) creşterea concentraţiei de substanţe osmotic active în urina primară


b) insufucienţa hormonului antidiuretic ● ● ● ●
c) distrofia epiteliului tubular
d) areactivitatea epiteliului tubular la vasopresină
e) inflamaţia glomerulilor renali

● 82.Ce factori provoacă hipersecreţia stomacală?

a) etanolul
b) hipersecreţia de gastrină ● ● ● ●
c) sarurile de calciu
d) hipersecreţia de pepsină
e) hipersecreţia colecistokininei

● 83.Ce prezintă hipersalivaţia?

a) 2,5 L/24 ore


b) 1L/24 ore ● ● ● ●
c) 1.5L/24 ore
d) 0.5L/24 ore
e) 0,1 L/ 24 ore

● 84.Ce procese patologice dereglează digestia în cavitatea bucală?

a) hipoperfuzia mucoasei bucale


b) hipersalivaţia ● ● ● ●
c) lipsa amilazei salivare
d) lipsa lizozimului
e) lipsa kallikreinei

● 85.Ce procese provoacă acidoza canaliculară distală? ● ● ● ●


a) tulburării secreţiei ionilor de H
b) tulburării reabsorbţiei de bicarbonaţi
c) tulburării reabsorbţiei amoniacului
d) administrarea diureticelor - inhibitori ai carboanhidrazei
e) scăderii vitezei filtraţiei glomerulare

● 86.Ce procese provoacă acidoza canaliculară proximală?

a) tulburării secreţiei ionilor de H


b) tulburării reabsorbţiei de bicarbonaţi ● ● ● ●
c) tulburării reabsorbţiei amoniacului
d) administrărea diureticelor - inhibitori ai carboanhidrazei
e) sindromului Fanconi

● ● ● ●
● 87.Ce procese se dereglează la afecţiunea intestinului gros?

a) scindarea polizaharidelor
b) scindarea proteinelor
c) scindarea lipidelor ● ● ● ●
d) reabsorbţia apei
e) sinteza vitaminelor grupei B

● 88.Ce reprezintă acolia?

a) lipsa bilei în sânge


b) lipsa bilei în intestin ● ● ● ●
c) prezenţa bilei în sânge
d) decolorarea maselor fecale
e) lipsa bilirubinei în bilă

● 89.Ce reprezintă colemia? ● ● ● ●

● 90.Ce reprezintă colestaza? ● ● ● ●

● ● ● ●
● 91.Cum se modifică diureza în caz de obstrucție nefrourinară

● ● ● ●
● 92.Cum se modifică diureza și densitatea urinei în caz de hiperglicemie?

● 93.Cum se modifică funcţia de evacuare a stomacului în caz de hipersecreţie cu ● ● ● ●


hiperaciditate?

a) creşte
b) scade
c) evacuarea chimului gastric în duaden se realizează în porţii mici
d) se dezvoltă chimostaza gastrică
e) se dezvoltă eructaţii

● 94.Cum se modifică masele fecale la pacienții cu icter posthepatic? ● ● ● ●

● 95.Cum se modifică metabolismul glucidic în insuficiența hepatică?

a. Se reduce glicogenogeneza cu creşterea rezervelor de glicogen


b. Se reduce glicogenogeneza cu micşorarea rezervelor de glicogen
c. Se intensifică glicogenogeneza cu micşorarea rezervelor de glicogen
d. Se intensifică glicogenogeneza cu creşterea rezervelor de glicogen
e. Se intensifică gluconeogeneza cu creşterea rezervelor de glicogen
● ● ● ●
a) creste nivelul glicemiei postprandial
b) scade nivelul glicemiei pe nemâncate
c) aparefructozemia
d) scade conţinutul de glicogen în ficat
e) creşte conţinutul de glicogen în ficat

● ● ● ●
● 96.Cum se modifică rata filtrării glomerulare în hipervolemii?

● ● ● ●
● 97.Cum se modifică rata filtrării glomerulare în hipovolemii?

● 98.Cum se modifică tonusul şi motilitatea stomacului în hiperclorhidrie?

a) hipotonie
b) hipertonus ● ● ● ●
c) evacuare accelerată
d) chimostaza în stomac
e) vomă

● 99.Cum se modifică tonusul şi motilitatea stomacului în hipoclorhidrie?

a) hipotonie
b) hipertonus ● ● ● ●
c) evacuaţie accelerată
d) chimostaza în stomac
e) vomă

● 100.Cum se modifică tranzitul intestinal în caz de hipersecreţie cu hiperaciditate ● ● ● ●


stomacală?
a) stimulare insuficientă a peristalticii intestinale
b) hiperstimulareaperistaltismului intestinal
c) tranzitul intestinal nu se modifică
d) constipaţii frecvente
e) diaree

● ● ● ●
● 101.De ce depinde rata filtrarii glomerulare?

● 102.În ce afecţiune se atestă leucocituria?

a) Infecţiile căilor urinare


b) inflamaţii la nivelul sistemului pielocaliceal ● ● ● ●
c) în cistită
d) Glomerulonefrite
e) Necroze tubulare acute

● 103.Prin ce se manifestă clinic hipertiroidismul primar?

a. efecteleperifericeeagerate ale tiroliberinei


b. efecteleperifericeeagerate ale tirotropinei ● ● ● ●
c. efectelperifericeeagerate ale T3
d. efecteleperifericeeagerate ale T4
e. sumaefectelorperifericeeagerate ale ale T3 şi T4

● 104.Prin ce se manifestă clinic hipertiroidismul secundar?

a. efecteleperifericeeagerate ale tiroliberinei


b. efecteleperifericeeagerate ale tirotropinei ● ● ● ●
c. efectelperifericeeagerate ale T3
d. efecteleperifericeeagerate ale T4
e. sumaefectelorperifericeeagerate ale ale T3 şi T4

● ● ● ●
● 105.Prin ce se manifestă clinic hipertiroidismul terţiar?

a. efecteleperiferice ale tiroliberinei ● ● ● ●


b. efecteleperiferice ale tirotropinei
c. efectelperiferice ale T3
d. efecteleperifericeeagerate ale T4

13. Cum a fost modelată insuficienţa acută a corticosuprarenalelor la


şobolani ?
a) prin ligaturarea arterelor suprarenale
b) prin administarea preparatelor care blochează metabolismul
colesterolului
c) * prin înlăturarea operatorie bilaterală a suprarenalelor
d) prin înlăturarea operatorie unilaterală a suprarenalelor
e) prin administrarea de citostatice

14. La ce factori stresanţi au fost supuse animalele cu hipocorticizm acut


experimental?
a) hipoxia hipobarică
b) * efortul fizic
c) inaniţia
d) *apa rece
e) electrocutarea

15. La ce factor stresant au fost supuse animalele cu hipocorticizm acut


experimental?
a) hipoxia hipobarică
b) * efortul fizic
c) inaniţia
d) pletora artificială
e) electrocutarea

15. La ce factor stresant au fost supuse animalele cu hipocorticizm acut


experimental?
a) hipoxia hipobarică
b) pletora artificială
c) inaniţia
d) *apa rece
e) electrocutarea

16. Сare este hormonul stresului ?


a) * cortizolul
b) insulina
c) epiandrostenolonul
d) hormonul somatotrop
e) tiroxina

17. Сare este hormonul stresului ?


a) parathormonul
b) insulina
c) *catecolaminele
d) hormonul somatotrop
e) tiroxina

18. Ce mecanisme determină rezistenţa la acţiunea factorilor stresanţi ?


a) *hiperglicemia
b) * mărirea tonusului muşchilor
c) * hiperfuncţia cordului
d) mărirea necesităţilor organismului în O2
e) * hiperlipidemia

19. Ce mecanisme determină rezistenţa la acţiunea factorilor stresanţi ?


a) *hiperglicemia
b) * mărirea tonulusului muşchilor
c) * hiperfuncţia cordului
d) mărirea necesităţilor organismului în O2
e) hipoglicemia

20. Ce mecanisme determină rezistenţa la acţiunea factorilor stresanţi ?


a) *hiperglicemia
b) * mărirea tonulusului muşchilor
c) hipoglicemia
d) mărirea necesităţilor organismului în O2
e) * hiperlipidemia

21. Ce mecanisme determină rezistenţa la acţiunea factorilor stresanţi ?


a) * hiperglicemia
b) hiperproteinemia
c) * hiperfuncţia cordului
d) mărirea necesităţilor organismului în O2
e) * hiperlipidemia

22. Ce mecanisme determină rezistenţa la acţiunea factorilor stresanţi ?


a) hipoglicemia
b) * mărirea tonulusului muşchilor
c) * hiperfuncţia cordului
d) mărirea necesităţilor organismului în O2
e) * hiperlipidemia

23. Ce mecanisme determină rezistenţa la acţiunea factorilor stresanţi ?


a) *hiperglicemia
b) * mărirea tonulusului muşchilor
c) hiperproteinemia
d) mărirea necesităţilor organismului în O2
e) hipoglicemia

24. Ce mecanisme determină rezistenţa la acţiunea factorilor stresanţi ?


a) *hiperglicemia
b) hiperproteinemia
c) * hiperfuncţia cordului
d) mărirea necesităţilor organismului în O2
e) hipoglicemia

25. Ce mecanisme determină rezistenţa la acţiunea factorilor stresanţi ?


a) hiperproteinemia
b) * mărirea tonulusului muşchilor
c) * hiperfuncţia cordului
d) mărirea necesităţilor organismului în O2
e) hipoglicemia

26. Ce mecanisme determină rezistenţa la acţiunea factorilor stresanţi ?


a) *hiperglicemia
b) hiperproteinemia
c) hipoglicemia
d) mărirea necesităţilor organismului în O2
e) * hiperlipidemia

27. Ce mecanisme determină rezistenţa la acţiunea factorilor stresanţi ?


a) * mărirea tonulusului muşchilor
b) hiperproteinemia
c) hipoglicemia
d) mărirea necesităţilor organismului în O2
e) * hiperlipidemia

28. Ce mecanisme determină rezistenţa la acţiunea factorilor stresanţi ?


a) hiperproteinemia
b) * hiperfuncţia cordului
c) hipoglicemia
d) mărirea necesităţilor organismului în O2
e) * hiperlipidemia

29. Ce mecanism determină rezistenţa la acţiunea factorilor stresanţi ?


a) hipoglicemia
b) hiperproteinemia
c) hipernatriemia
d) mărirea necesităţilor organismului în O2
e) * hiperlipidemia

30. Ce mecanism determină rezistenţa la acţiunea factorilor stresanţi ?


a) hipernatriemia
b) hipernatriemia
c) * hiperfuncţia cordului
d) mărirea necesităţilor organismului în O2
e) hiperproteinemia

31. Ce mecanism determină rezistenţa la acţiunea factorilor stresanţi ?


a) hipernatriemia
b) * mărirea tonulusului muşchilor
c) hiperproteinemia
d) mărirea necesităţilor organismului în O2
e) hipoglicemia

32. Ce mecanism determină rezistenţa la acţiunea factorilor stresanţi ?


a) *hiperglicemia
b) hipoglicemia
c) hiperproteinemia
d) hipernatriemia
e) mărirea necesităţilor organismului în O2

33. Ce numim hipertireoidism primar ?


a) * intensificarea primară a funcţiei glandei tiroide
b) dereglarea raportului T3/T4
c) intensificarea funcţiei glandei tiroide la secreţia abundentă de
tirotropină
d) intensificarea funcţiei glandei tiroide la secreţia abundentă de
tiroliberină
e) exces de hormon tireotrop şi hormoni tiroidieni

34. Ce numim hipotireoidism primar ?


a) dereglarea raportului T3/T4
b) * micsorarea primară a funcţiei glandei tiroide
c) micsorarea funcţiei glandei tiroide în lipsa tirotropinei
d) micsorarea funcţiei glandei tiroide în şipsa tiroliberinei
e) deficit de hormon tireotrop şi hormoni tiroidieni

35. Prin ce metodă a fost modelat hipertireoidismul la şobolani ?


a) prin administarea metiltiouracilului
b) prin administarea şobolanului cofeinei
c) prin administrarea şobolanului cloralhidratului
d) *prin administrarea şobolanului de L-tiroxină
e) prin administrarea şobolanului de NaCl

36. Prin ce metodă a fost modelat hipotireoidismul la şobolani ?


a) * prin administarea metiltiouracilului
b) prin administarea şobolanului cofeinei
c) prin administrarea şobolanului cloralhidratului
d) prin administrarea şobolanului de L-tiroxină
e) prin administrarea şobolanului de NaCl

37. Care este mecanismul hipotireoidismului la administraea


metiltiouracilului?
a) are lor intensificarea absorbţiei iodului din sânge
b) are lor intensificarea captării iodului de către tirocite
c) *are lor inhibiţia captării iodului de către tirocite
d) are lor distrugerea tireoglobulinei în tirocite
e) are lor inhibiţia exocitozei hormonilor tiroidieni

38. Cum a fost estimat experimental rolul hormionilor tiroidieni în


patologie?
a) Expunerea animalelor cu hipo- şi hipertireoidism la hiperoxie
b) *Expunerea animalelor cu hipo- şi hipertireoidism la hipoxia hipobarică
c) Expunerea animalelor cu hipo- şi hipertireoidism la hipoxia
normobarică
d) Expunerea animalelor cu hipo- şi hipertireoidism la hipoxia hiperbarică
e) Expunerea animalelor cu hipo- şi hipertireoidism la hipotermie

39. Care din animalele experimentale cu funcţia tiroidei modificate a


fost mai sensibil la acţiunea hipoxiei?
a) animalul căruia i s-a administrat metiltioouracil
b) animalul căruia i s-a administrat mercazolil
c) animalul căruia i s-a administrat novocaină
d) *animalul căruia i s-a administrat L-tiroxină
e) animalul căruia i s-a administrat NaCl

40. Care din animalele experimentale cu funcţia tiroidei modificate a


fost mai rezistent la acţiunea hipoxiei?
a) *animalul căruia i s-a administrat metiltioouracil
b) animalul căruia i s-a administrat cortizol
c) animalul căruia i s-a administrat novocaină
d) animalul căruia i s-a administrat L-tiroxină
e) animalul căruia i s-a administrat NaCl

41. Ce mecanisme scad rezistenţa şobolanului cu hipertireoidism


experimental la hipoxie?
a) *intensificarea metabolismului bazal
b) *mărirea gradului de utilizare a O2
c) micşorarea intensităţii metabolismului bazal
d) *iepuizarea substratelor metabolice neuronale
e) micşorarea gradului de utilizare a O2

42. Ce mecanisme scad rezistenţa şobolanului cu hipertireoidism


experimental la hipoxie?
a) micşorarea reacţiilor de oxido-reducere
b) *mărirea gradului de utilizare a O2
c) micşorarea intensităţii metabolismului bazal
d) * iepuizarea substratelor metabolice neuronale
e) micşorarea gradului de utilizare a O2

43. Ce mecanisme scad rezistenţa şobolanului cu hipertireoidism


experimental la hipoxie?
a) *intensificarea metabolismului bazal
b) micşorarea reacţiilor de oxido-reducere
c) micşorarea intensităţii metabolismului bazal
d) * iepuizarea substratelor metabolice neuronale
e) micşorarea gradului de utilizare a O2

44. Ce mecanisme scad rezistenţa şobolanului cu hipertireoidism


experimental la hipoxie?
a) *intensificarea metabolismului bazal
b) *mărirea gradului de utilizare a O2
c) micşorarea intensităţii metabolismului bazal
d) micşorarea reacţiilor de oxido-reducere
e) micşorarea gradului de utilizare a O2

45. Ce mecanism scade rezistenţa şobolanului cu hipertireoidism


experimental la hipoxie?
a) *intensificarea metabolismului bazal
b) micşorarea reacţiilor de oxido-reducere
c) micşorarea intensităţii metabolismului bazal
d) mărirea potenţialului de repaos membranar a neuronului
e) micşorarea gradului de utilizare a O2

46. Ce mecanism scade rezistenţa şobolanului cu hipertireoidism


experimental la hipoxie?
a) micşorarea reacţiilor de oxido-reducere
b) *mărirea gradului de utilizare a O2
c) micşorarea intensităţii metabolismului bazal
d) mărirea potenţialului de repaos membranar a neuronului
e) micşorarea gradului de utilizare a O2

47. Ce mecanism scade rezistenţa şobolanului cu hipertireoidism


experimental la hipoxie?
a) mărirea potenţialului de repaos membranar a neuronului
b) micşorarea reacţiilor de oxido-reducere
c) micşorarea intensităţii metabolismului bazal
d) * iepuizarea substratelor metabolice neuronale
e) micşorarea gradului de utilizare a O2
101. Cum se modifică comportamentul şoricelului la administararea
parenterală a sucului gastric?
a) somnolenţă
b) ajitaţie
c) *nu se modifică
d) convulsii
e) adinamie

102. Cum se modifică comportamentul şoricelului la administararea


parenterală a continutului intestinului subtire?
a) *somnolenţă
b) convulsii
c) nu se modifică
d) excitaţie motorie
e) *inhibiţie motorie

103. Cum se modifică comportamentul şoricelului la administararea


parenterală a conţinutului intestinului gros?
a) excitaţie motorie
b) inhibitie motorie
c) somnolenţă
d) *convulsii
e) *comă

104. Cum a fost modelată autointoxicaţia intestinală la şoricel?


a) prin administarea conţinutului intestinului subţire
b) *prin administrarea conţinutului intestinului gros
c) prin administrarea conţinutului gastric
d) prin administarea bilei
e) prin administarea sucului pancreatic

105. Cum se modifică activitatea cardiacă a broscuţei în sindromul


colemic experimental?
a) apare tahicardie
b) * apare bradicardie
c) nu se modifică
d) apare extrasistolie
e) * apare stop cardiac

106. Cum se modifică activitatea cardiacă a broscuţei în sindromul


colemic experimental?
a) apare tahicardie
b) * apare bradicardie
c) nu se modifică
d) apare extrasistolie
e) apare fibrilaţie

107. Cum se modifică activitatea cardiacă a broscuţei în sindromul


colemic experimental?
a) apare tahicardie
b) apare fibrilaţie
c) nu se modifică
d) apare extrasistolie
e) * apare stop cardiac

108. Cum se modelează colemia la broscută?


a) *prin administrarea bilei în sacul limfatic spinal
b) prin injectarea suspenziei uleioase în cord
c) prin administrarea intraperitoneală a HCl
d) prin administrarea acizilor biliari în sacul limfatic spinal
e) prin administrarea a colesterolului în sacul limfatic spinal

109. Care compusi ai bilei determină modificările activităţii cardiace în


colemie la broscuţă ?
a) colesterol
b) *acizii biliari
c) fosfolipide
d) glicoproteide
e) pigmenţii biliari

110. Ce procese sunt caracteristice pentru patogenia colemiei


experimentale ?
a) *inhibitia centrilor vitali a SNC
b) excitaţia creierului
c) *inhibitia neuronilor din măduva spinării
d) excitaţia măduvei spinării
e) scăderea vitezei de depolarizare lentă spontană a nodulului sinusal

111. Cum se modifică respiraţia la broscută în sindromul colemic


experimental ?
a) frecvenţa respiraţiei creşte
b) *frecvenţa respiraţiei scade
c) amplitudinea respiraţiei creşte
d) *amplitudinea respiraţiei scade
e) amplitudinea si frecvenţa respiraţiei nu se modifică

112. Care sunt mecanismele modificării respiraţiei în colemia


experimentală la broscută?
a) excitarea centrului respirator de către acizii biliari
b) *inhibiţia centrului respirator de către acizii biliari
c) creşterea presiunei CO2 în sănge
d) micşorarea presiunei O2 în sănge
e) creşterea presiunei O2 în sănge

113. Cum se modifică reflexele spinale motorii la broscută în colemia


experimentală?
a) *timpul de apariţie a reflexelor va creste
b) viteza reflexelor creşte
c) reflexele motorii spinale nu se modifică
d) *scade sensibilitatea la stimuli dureroşi
e) creşte sensibilitatea la stimuli dureroşi

114. Cum se modifică reflexele spinale motorii la broscută în colemia


experimentală?
a) * timpul de apariţie a reflexelor va creste
b) viteza reflexelor creşte
c) reflexele motorii spinale nu se modifică
d) sensibilitatea la stimuli dureroşi nu se schimbă
e) creşte sensibilitatea la stimuli dureroşi

115. Cum se modifică reflexele spinale motorii la broscută în colemia


experimentală?
a) sensibilitatea la stimuli dureroşi nu se schimbă
b) viteza reflexelor creşte
c) reflexele motorii spinale nu se modifică
d) *scade sensibilitatea la stimuli dureroşi
e) creşte sensibilitatea la stimuli dureroşi

116. Care sunt mecanismele dereglării activităţii motorii la broscuţă în


colemia experimentală?
a) *inhibiţia motoneuronilor spinali
b) excitarea centrilor nervoşi spinali
c) creşterea sensibilităţii receptorilor
d) scăderea sensibilităţii receptorilor
e) blocul joncţiunii neuromusculare

117. Cum se modifică diureza la şoricei în hidremia experimentală?


a) *apare poliurie
b) apare oligurie.
c) apare anurie
d) apare polachiurie
e) apare izostenurie

118. Care sunt mecanismele modificărilor diurezei în hidremia


experimentală la şoricei?
a) *creşterea presiunii efective de filtrare
b) *creşterea presiunii hidrostatice în capilarele glomerulare
c) creşterea presiunii oncotice în capilarele glomerulare
d) scăderea presiunii hidrostatice în arteriola eferentă
e) scăderea reabsorbţiei tubulare

119. Cum se modifică diureza la şoricei în modelul hiperosmiei de sare?


a) *iniţial se micşorează
b) iniţial creşte
c) nu se modifică
d) *creşte după o oră
e) scade după o oră

120. Cum se modifică diureza la şoricei în modelul hiperglicemiei?


a) * poliurie
b) oligurie
c) anurie
d) izostenurie
e) *hiperstenurie

121. Cum se modifică diureza la şoricei în modelul hiperglicemiei?


a) * poliurie
b) oligurie
c) anurie
d) izostenurie
e) hipostenurie

122. Cum se modifică diureza la şoricei în modelul hiperglicemiei?


a) hipostenurie
b) oligurie
c) anurie
d) izostenurie
e) *hiperstenurie

123. Care este mecanismul poliuriei în modelul hiperglicemiei la


şoricel?
a) * creşterea presiunii efective de filtrare
b) *creşterea presiunii osmotice în urina primară
c) creşterea presiunii osmotice în urina secundară
d) intensificarea absorbţiei tubulare
e) *reabsorbţia insuficientă a glucozei filtrate

124. Care este mecanismul poliuriei în modelul hiperglicemiei la


şoricel?
a) * creşterea presiunii efective de filtrare
b) *creşterea presiunii osmotice în urina primară
c) creşterea presiunii osmotice în urina secundară
d) intensificarea absorbţiei tubulare
e) creşterea presiunii osmotice în interstiţiul tubular

125. Care este mecanismul poliuriei în modelul hiperglicemiei la


şoricel?
a) creşterea presiunii efective de filtrare
b) creşterea presiunii osmotice în interstiţiul tubular
c) creşterea presiunii osmotice în urina secundară
d) intensificarea absorbţiei tubulare
e) *reabsorbţia insuficientă a glucozei filtrate

126. Cum se modifică diureza la şoricel la administratrea pituitrinei?


a) poliurie
b) *oligurie
c) * anurie
d) * hiperstenurie
e) izostenurie

126. Cum se modifică diureza la şoricel la administratrea pituitrinei?


a) poliurie
b) *oligurie
c) * anurie
d) hipostenurie
e) izostenurie

126. Cum se modifică diureza la şoricel la administratrea pituitrinei?


a) poliurie
b) hipostenurie
c) * anurie
d) * hiperstenurie
e) izostenurie

126. Cum se modifică diureza la şoricel la administratrea pituitrinei?


a) poliurie
b) *oligurie
c) hipostenurie
d) * hiperstenurie
e) izostenurie

127. Care este mecanismul oliguriei la şoricel la administrarea


pituitrinei?
a) *creşterea reabsorbţiei apei în tubii distali renali
b) creşterea reabsorbţiei apei în tubii proximali renali
c) creşterea reabsorbţiei apei la nivelul întregului sistem canalicular
d) creşterea presiunii oncotice a plasmei
e) creşterea presiunii efective de filtrare

128. Cum sa modelat necroza tubulară acută la şoricei?


a) prin administrarea subcutanată a soluţie de HCl
b) prin administrarea subcutanată a soluţie de NaCl
c) prin administrarea subcutanată a soluţie de AgNO3
d) *prin administrarea intraeritoneală a soluţiei de sublimat
e) prin administrarea intraeritoneală a soluţiei de AgNO3

129. Care sunt schimbările diurezei la şoricel în necroza tubulară acută


?
a) *poliurie iniţial
b) *oligurie în etapa tardivă
c) oligurie iniţial
d) poliurie în etapa tardivă
e) nu se modifică

130. Care este mecanismul poliuriei în faza iniţială a în necroza


tubulară acută ?
a) lezarea epiteliului tubilor proximali
b) lezarea epiteliului tubilor distali
c) *lezarea epiteliului intregului sistem canalicular
d) lezarea membranei bazale glomerulare
e) lezarea aparatului juxstaglomerular

131. Care este mecanismul oliguriei în faza tardivă a necrozei tubulare


acute ?
a) *scăderea numărului de nefroni funcţionali
b) scăderea presiunii efective de filtrare
c) creşterea presiunii efective de filtrare
d) creşterea reabsorbţiei tubulare
e) scăderea reabsorbţiei tubulare

S-ar putea să vă placă și