Sunteți pe pagina 1din 7

Enunțuri

pentru examenul la Igiena Generală

pentru facultatea Farmacie, anul II, a.2023


IGIENA. INTRODUCERE.

1. Definiţia "Igienei".
2. Obiectivele igienei individuale.
3. Definiţia normativul igienic.
4. Etapele profilaxiei.
5. Metoda de cercetare din care fac parte indicii organoleptici.
6. Tipurile de normative igienice.
7. Ce este profilaxia.
8. Scopul profilaxiei primare.
9. Scopul profilaxiei secundare.
10. Scopul profilaxiei terţiare.
11. Ce este normarea igienică.

IGIENA APEI

1. Necesitatea fiziologică de apă în 24 ore a unui adult.


2. Oxidabilitatea apei.
3. Ce indică prezenţa concomitentă în apă a amoniacului, nitriţilor, nitraţilor.
4. Ce cauzează apa poluată cu plumb şi compuşii.
5. Conţinutul clorului rezidual liber în apă potabilă distribuită centralizat.
6. Duritatea generală a apei.
7. Cauza guşei endemice.
8. Manifestarea endemică a patologiilor hidrice infecţioase.
9. Apa poluată cu metil-mercur poate cauza îmbolnăvire?
10. Ce este siguranţa dezinfecţiei apei și cum poate fi determinată.
11. Cauza apariţiei methemoglobinei hidrice la copii.
12. Cea mai mare cantitate de apă se consumă pentru a acoperi care necesităţi.
13. Cea mai mică cantitate de apă se consumă pentru a acoperi care necesităţi.
14. Normativele igienice de consum ale apei la aprovizionarea decentralizată (1 persoană/24 ore).
15. Normativele igienice de consum ale apei la aprovizionarea centralizată (apeduct, apă fierbinte,
baie) în 24 ore pentru un locuitor.
16. Regiunile biogeochimice.
17. Indicatori indezirabili ai calităţii apei.
18. Condiţii de potabilitate a apei.
19. Patologiile infecţioase transmise prin intermediul apei.
20. Prin intermediul apei se pot transmite boli cauzate de protozoare?
21. Principalele metode de condiţionare a calităţii apei.
22. Autopurificarea apei.
23. Surse de poluare antropogenă a apelor de suprafaţă.
24. Profilaxia bolilor hidrice.
25. Conţinutul sărurilor minerale din apă.
26. Formele de manifestare a patologiilor hidrice infecţioase.
27. Sănătatea oamenilor şi colectivităţilor poate fi periclitată din cauza apei?
28. Cerinţe igienice către calitatea apei folosite pentru prepararea soluţiilor injectabile.
29. Pirogenia apei.
30. Eliminarea substanţelor organice din apă în condiţii de farmacie.
31. Măsuri de prevenţie a bolilor hidrice.
32. Condiţii de dezinfecţie eficace a apei.
33. Metode de dezinfecţie a apei.
34. Apele de suprafaţă se deosebesc de cele interstratulare?
35. Proprietăţi organoleptice.
36. Surse de apă folosite pentru aprovizionarea centralizată.
37. Caracteristica igienică a surselor locale de apă (fântânilor).
38. La ce duce reducerea considerabilă a cantităţii de apă din organism?
39. Compoziţia chimică a apei poate influenţa sănătatea?
40. Farmaciile pot fi aprovizionate cu apă?

IGIENA FARMACIILOR

1. Dispozitivul de măsurare a intensității luminii.


2. Unitatea de măsură a intensității luminii
3. Coeficientul de luminozitate.
4. Modalitătea de asigurare a uniformităţii iluminatului artificial.
5. Coeficientul de iluminare naturală (CIN).
6. Necesitatea ventilaţiei artificiale locale.
7. Încăperile ce pot fi încălzite cu ajutorul sistemului termic central cu aburi.
8. Cum pot fi încăperile depozitare ale farmaciilori?
9. Cum trebuie să fie intrarea în sala de comerţ (eliberări)?
10. Care este coeficientul de luminozitate (CL) normat pentru oficină, blocul aseptic, cabinetul
chimistului-analitician?
11. Cum trebuie să fie lumina artificială la locul de muncă în blocul aseptic, în sala de elaborări,
oficină, al receptarului în secţia de eliberări, al chimistului-analitician?
12. Ce intensitate trebuie să aibă lumina combinată la locurile de muncă în oficină, blocul aseptic,
cabinetul chimistului-analitician, în sala de elaborări?
13. Pentru ce servesc canalele de ventilaţie naturală din încăperile farmaceutice?
14. În ce caz în farmacii se instalează sistemele de ventilaţie prin aspiraţie?
15. Cum se va dezinfecta aerul din blocul aseptic?
16. Încăperile farmaceutice în care nu se permite ventilaţie naturală?
17. Necesitatea cunoaşterii igienei farmaciilor de către specialiştii în cauză?
18. Tipurile farmaciilor după clasificare.
19. Locurile unde pot fi amplasate farmaciile.
20. Încăperile farmaciei unde va predomina ventilatia prin refulare.
21. Încăperile secţiei de producere şi eliberări.
22. Ce includ încăperile administrative ale farmaciei?
23. Încăperile habituale ale farmaciei.
24. Modalităţile de comunicare a încăperilor farmaceutice.
25. Care încăperi farmaceutice ce pot comunica între ele?
26. Din ce constă blocul aseptic al farmaciei?
27. Factorii ce pot influenţa negativ procesele de preparare ale medicamentelor în farmacii.
28. Ce se poate depozita în subsolurile farmaciei?
29. În care încăperi farmaceutice pereţii trebuie acoperiţi cu plăci de teracotă?
30. Care încăperi de producere ale farmaciei se recomandă a fi orientate spre nord?
31. Ce influenţează iluminarea raţională a încăperilor farmaceutice?
32. În ce încăperi farmaceutice trebuie să fie obligatoriu lumină naturală?
33. Cauzele exigenţelor igienice riguroase faţă de iluminarea artificială a farmaciilor.
34. Cei mai frecvenţi poluanţi ai aerului din farmacii.
35. Scopul ventilaţiei farmaciilor.
36. Ce informaţii prezintă planul situaţional al farmaciei?
37. Ce informatii prezintă planul general al farmaciei?
38. Unităţile de structură în farmaciile de tip general?
39. Metodele de dezinfecţie a aerului din încăperile farmaceutice.
40. Particularităţile blocului aseptic al farmaciilor (amplasarea).

IGIENA MUNCII. NOXELE PROFESIONALE. BOLILE PROFESIONALE.


FIZIOLOGIA MUNCII
1. Scopul igienei muncii
2. Clasificarea condițiilor de muncă, după starea de sănătate
3. Clasificarea condițiilor de muncă, după efectul lor asupra organismului
4. Factorii igienici care influențează condițiile de muncă
5. Condițiile obligatorii pentru ca o afecțiune să fie calificată ca boală profesională
6. Factorii care influențează condițiile de muncă
7. Scopul examenului medical periodic
8. Scopul examenului medical la încadrarea în muncă
9. Esența protecției muncii
10. Definiția muncii profesionale
11. Definiția capacității de muncă
12. Factorii nocivi psiho-fiziologici la locul de muncă
13. Caracteristica bolilor profesionale relativ specifice
14. Sarcinile igienei muncii
15. Factorul principal al noxei profesionale
16. Frecvența controlului medical periodic
17. Factorii igienici care influențează condițiile de munca
18. Măsurile de optimizare a procesului de muncă în cadrul activităților intelectuale
19. Obiectivele examenului medical periodic
20. Domeniile de studiu ale igienei muncii
21. Enumerați noxele profesionale
22. Tipurile noxelor profesionale, după specificitate
23. Tipurile noxelor profesionale, după apartenență
24. Caracteristicile bolilor profesionale
25. Acțiunile realizate pentru declararea și evidența bolilor profesionale
26. Domeniul de studiu al fiziologiei muncii
27. Modificările adaptative ale sistemului digestiv la efort mic sau mediu
28. Modificările adaptative ale sistemului renal la efort mic sau mediu
29. Caracteristica de bază pentru oboseală
30. Manifestările obiective ale oboselii
31. Domeniile de studiu ale fiziologiei muncii
32. Manifestările subiective ale oboselii
33. Tipurile oboselii
34. Definiția fiziologiei muncii
35. Obiectivele de studiu ale fiziologiei muncii
36. Caracteristicile oboselii generale
37. Caracteristica principală a oboselii cronice
38. Influențele negative ale muncii fizice
39. Caracteristicile muncii intelectuale
40. Tipurile oboselii după clasificarea clinică

IGIENA ALIMENTAȚIEI. ALIMENTAȚIA RAȚIONALĂ ȘI


PRINCIPIILE EI.
APRECIEREA CANTITATIVĂ A RAȚIEI ALIMENTARE

1. Definițiile igienei alimentare


2. Definiția metabolismului
3. Noțiunea metabolismului bazal
4. Definiția alimentației raționale
5. Noțiunea caracteristică pentru piramida alimentară
6. Noțiunea – Caloria
7. Noțiunea - Indicele glicemic
8. Caracteristică pentru indicele glicemic
9. Caracteristicile fibrelor alimentare
10. Obiectivele principale ale igienei alimentației
11. Sarcinile igienei alimentației
12. Rolurile alimentației pentru organism
13. Principiile alimentației raționale
14. Factorii, care influențează metabolismul bazal
15. Grupele substanțelor nutritive
16. Carbohidrații complecși
17. Rolul glucidelor în organism
18. Patologiile legate de abuzul glucidelor în alimentație
19. Tipurile de proteine după sursa de proveniență
20. Funcțiile proteinelor în organismul uman
21. Funcțiile lipidelor în organism
22. Tipurile de grăsimi
23. Substanțele nutritive din grupa micronutrienților
24. Ce sunt vitaminele?
25. Ce provoacă carența glucidelor în alimentație?
26. Ce reprezintă estimarea necesarului energetic?
27. Definiția necesarului energetic
28. Cum se calculează masa ideală corporală la bărbați, după formula lui Broca?
29. Metodele de determinare a valorii calorice a alimentelor
30. Normativul raporturilor dintre substanțele nutritive (proteine, lipide și glucide), recomandat
pentru marea majoritate a populației
31. Normativul raporturilor dintre valoarea calorică a substanțelor nutritive ingerate la: dejun, prânz
și cină, recomandat pentru marea majoritate a populației
32. Necesitățile organismului, pentru care se consumă energie
33. De ce depinde necesarul caloric zilnic?
34. Stările fiziologice, în care necesarul consumului energetic crește
35. Ce este necesar de a cunoaște pentru a determina echilibrul energetic al organismului?
36. De ce se va ține cont la calcularea necesității fiziologice diurne în substanțe nutritive ale
organismului?
37. Enumerați cheltuielile de energie
38. Componentele consumului de energie dirijat
39. Factorii determinanți ai consumului de energie
40. Metodele de determinare ale metabolismului bazal

PATOLOGII ȘI INTOXICAȚII ALIMENTARE

1. Agenții cauzali ai toxiinfecțiilor


2. Cauza alimentației calitativ neadecvate
3. Cauza alimentației neechilibrate
4. Cauza bacteriotoxicozelor
5. Cauza mai frecventă a botulismului
6. Cauzele micotoxicozelor
7. Cauzele toxicozelor alimentare
8. Condițiile de care depinde apariția intoxicațiilor alimentare bacteriene
9. Consecințele hiperalimentaţiei
10. Consecințele subnutriției
11. Forma etiologică a patologiei alimentare (subnutriţiei)
12. Formele hiperalmentaţiei
13. Formele etiologice ale subnutriţiei
14. Formele micotoxicozelor
15. Intoxicaţiile alimentare nemicrobiene
16. Măsura de prim ajutor suspectatului de botulism
17. Măsura primordială de profilaxie a intoxicaţiilor alimentare
18. Măsurile de profilaxie a intoxicaţiilor alimentare
19. Patologiile persoanelor care pot contamina alimentele cu stafilococi
20. Particularitățile intoxicațiilor alimentare
21. Principiile de profilaxie a intoxicaţiilor alimentare bacteriene
22. Produsul în care se conține amanitina
23. Purtătorii facultativi de stafilococ
24. Semnele caracteristice intoxicației stafilococice
25. Semnele caracteristice botulismului
26. Simptomele specifice ale botulismului
27. Sursele de îmbolnăvire în cazul toxicoinfecţilor
28. Tipul de toxicoze alimentare bacteriene
29. Tipurile de patologii alimentare (clasificarea FAO/OMS)
30. Tipurile intoxicațiilor alimentare
31. Tipurile subnutriției

IGIENA AERULUI

1. Acțiunea climatului asupra organismului


2. Acțiunile directe a poluării atmosferei
3. Acțiunile indirecte a poluării atmosferei
4. Caracteristica acțiunii biologice a spectrului solar
5. Caracteristica vicierii aerului
6. Caracteristicile generale ale climei
7. Caracteristicile microclimatului de supraîncălzire
8. Cauzele apariției bolii de cheson
9. Concentrație de CO2 la care survine pierderea cunoștinței și moartea
10. Conținutul de bioxid de carbon în aerul atmosferic ne poluat
11. Conținutul de oxigen la care viața este imposibilă
12. Definiția corectă a climei
13. Definiția corectă a microclimatului
14. Definiția corectă a vremii
15. Dispozitivele utilizate pentru determinarea umidității aerului
16. Dispozitivul utilizat pentru determinarea presiunii atmosferice a aerului
17. Dispozitivele utilizate pentru determinarea temperaturii aerului
18. Dispozitivele utilizate pentru determinarea vitezei de mișcare a aerului
19. Dispozitivul utilizat pentru înregistrarea temperaturii aerului
20. Dispozitivul utilizat pentru înregistrarea umidității aerului
21. Dispozitivul utilizat pentru înregistrarea presiunii atmosferice a aerului
22. Factorii determinanți ai microclimatului
23. Factorii ce determină microclimatul cald
24. Factorii ce determină microclimatul rece
25. Fazele aclimatizării
26. Grupurile măsurilor de protecţie ale aerului atmosferic
27. Indicatorul sanitar de viciere a aerului din încăperile de locuit
28. Influența umidităţii scăzute a aerului asupra organismului
29. Manifestările care au loc la adaptarea la condiţii climatice foarte călduroase
30. Manifestările ce au loc la adaptarea la condiţii climatice reci
31. Metodele folosite pentru determinarea acţiunii complexe a factorilor de microclimat asupra
organismului
32. Patologiile care se pot transmite prin mediul aerian
33. Radiaţiile solare cu acţiune bactericidă pronunţată
34. Sindroamele care decurg la inhalarea de azot sub presiune
35. Straturile atmosferei
36. Surse naturale de poluare a atmosferei
37. Sursele artificiale de poluare a atmosferei
38. Umiditatea relativă optimă a aerului din încăperile de locuit

S-ar putea să vă placă și