Întrebări pentru examen prin testare la IGIENĂ

Facultatea MEDICINĂ
(semestrul 3)
1. Cine este zeul medicinei
2. Noțiunea de profilaxie
3. Care este scopul profilaxiei în diagnosticul precoce al stărilor premorbide
4. Normativul igienic - noțiune
5. Ce este mediul extern
6. Care este scopul profilaxiei primare
7. Care scopul profilaxiei secundare
8. Riscul pentru sănătate - definiție
9. Obiectivele igienei individuale
10. Care sunt scopurile profilaxiei terţiare
11. Definiţia „Igienei”
12. Care sunt etapele profilaxiei
13. Care sunt obiectivele prevenției primare
14. Asupra căror cazuri se extinde normarea igienică
15. Tipurile de normative igienice
16. Factorii de risc - noțiune
17. Metodele de cercetare aplicate în igienă
18. Tipurile inspecției sanitare
19. Căile de pătrundere a agenților nocivi în organism
20. Care robleme ale mediului extern sunt supuse evaluării igienice
21. Ce indică că masa corporală influenţeată de metabolismul bazal
22. Consecinţele insuficienței proteinelor în rația alimentară
23. Unitatea de măsură ce reprezintă cantitatea de energie cheltuită pentru deplasarea unei mase
de 1 kg pe distanţa de 1 metru cu o forţă de un Newton
24. Sursele alimentare principale ale Ca
25. Alimentele surse de proteine biologic inferioare
26. Consecinţele hipervitaminozei D
27. Denumirile corecte ale vitamiei D
28. Determinantele valorii biologice a lipidelor de origine vegetală
29. Factorii nefavorabili păstrării vitaminei C în produsele alimentare
30. Sursele alimentare ale retinolului
31. Sursele alimentare de caroteni
32. Sursele alimentare principale ale Fe
33. Sursele alimentare principale ale Niacinei Vit PP (B3)
34. Sursele alimentare principale ale vitaminei E
35. Sursele alimentare principale ale vitaminei K
36. Cauzele ce pot condiţiona carenţa de proteine în organismul uman
37. Consecinţele asupra comportamentului uman a insuficienței glucidelor din rația alimentară
38. Consecinţele excesului de glucide în rația alimentară
39. Direcțiile principale de utilizare a energiei de către organismul uman
40. Factorii care determină valoarea biologică a proteinelor
41. Factorii ce pot influența metabolismul bazal
42. Factorii de care se va ţine cont la recomandarea alimentaţiei raţionale
43. Funcțiile biologice ale vitaminei A
44. Metodele aplicate pentru a determina metabolismul bazal
45. Răspunsurile care reflectă importanța biologică a colesterolului
46. Substanţe nutritive esenţiale
47. Tipurile cheltuielilor de energie ale organismului uman
48. Tipurile cheltuielilor de energie
49. Proteinele laptelui
50. Consecințele insuficienței sau a lipsei vitaminelor în alimentație
51. Criteriile ce se vor lua în consideraţie la aprecierea alimentaţiei individuale
52. Criteriile ce se vor lua în consideraţie la calculul necesităţii de energie şi trofine
53. Criteriile conform cărora se apreciază valoarea nutritivă a produselor alimentare
54. Funcțiile acizilor graşi polinesaturaţi
55. Funcțiile glucidelor nedigerabile
56. Macroelementele
57. Microelementele
58. Produse alimentare - surse de vitamina B1
59. Produsele bogate în fibre alimentare
60. Profesiile ce pot fi incluse în grupul cinci de intesitate a muncii fizice (acivitate fizică foarte
grea)
61. Profesiile ce pot fi incluse în grupul doi de intesitate a muncii fizice (acivitate fizică usoară)
62. Profesiile ce pot fi incluse în grupul patru de intesitate a muncii fizice (acivitate fizică grea)
63. Profesiile ce pot fi incluse în grupul trei de intesitate a muncii fizice (acivitate fizică medie)
64. Profesiile ce pot fi incluse în primul grup de intesitate a muncii fizice (acivitate fizică foarte
usoară)
65. Valoarea nutritivă a fructelor şi legumelor
66. Valorile energetice în kcal ale proteinelor și lipidelor
67. Alimentul ce reprezintă sursă de proteine biologic superioare
68. Cauzele hipovitaminozei C în perioada iarnă-primăvară
69. Conţinutul de proteine în carnea de vită
70. Ce este caracteristic pentru avitaminoza A
71. Consecința insuficienței de vitaminei D în alimentația umană
72. Conținutul de proteinne în kg din organismul unui bărbat de 65 kg
73. În care țesut biologic organismul uman face rezerve de vitamina A
74. În ce procese este implicată vitamina D
75. Nutrietul ce îndeplinește în organismul uman funcția de substanță energogenă principală
76. Nutrietul ce îndeplinește în organismul uman preponderent funcția plastică
77. Nutrimentul ce induce organismul la cel mai mare consum de energie în timpul digestiei
78. Unitatea de măsură ce reprezintă cantitatea de căldură necesară pentru creşterea temperaturii
unui litru de apă cu un grad Celisius de la 15° la 16°C
79. Valoarea energetică a uleiului vegetal
80. Valoarea în calorii cheltuită pentru metabolismul bazal de un adult, la un kilogram de
greutate corporală, în timp de o oră
81. Cheltuielile de energie reglabile/dirijate
82. Funcțiile biologice ale vitaminei C
83. Metoda de determinare a valorii calorice a alimentelor la baza căreia se află coeficientul
 caloric al fiecărei substanţe nutritive
84. Necesarul diurn de vitamina C pentru un adult
85. Numărul grupului conform "Normativelor consumului de energie şi cantitatea necesară de
alimente" la care se referă chirurgii
86. Consecinţa hipervitaminozei A
87. Produsul alimentar care servește ca sursă de retinol
88. Consecința alimentaţiei calitativ neadecvată
89. Consecinţa excesului de glucide în rația alimentară
90. Substanţele nutritive esenţiale
91. Substanţele nutritive neesenţiale
92. Alimentaţia echilibrată
93. Alimentaţia raţională
94. Igiena alimentației
95. Factorul favorabil pentru păstrarea vitaminei C în produsele alimentare la prelucrarea
culinară
96. Care este necesitatea fiziologică de apă potabila pentru un adult timp de 24 ore
97. Care este conţinutul sulfaţilor în apa potabilă reglementat de Normele sanitare
98. Oxidabilitatea apei - noțiune
99. Care volumul corespunde consumului igienic al apei pentru o persoană timp de 24 de ore,
conform recomandărilor OMS
100. Pentru care necesitate se consumă cea mai mare cantitate de apă
101. Pentru care necesitate se consumă сea mai mică cantitate de apă
102. Care este natura factorului care condiționează poluarea biologică a apei
103. Care este indicele chimic de poluare recentă a apei potabile cu substanţe organice
104. Care sunt indicatorii indezirabili ai calităţii apei potabile
105. Care sunt indicii de potabilitate a apei conform Normelor sanitare
106. Caracteristicele apei potabile
107. În ce condiții ale consumului de apă poate fi afectată sănătatea oamenilor
108. Prin ce se deosebesc apele de suprafaţă de cele interstratulare
109. Care sunt proprietăţile organoleptice ale apei
110. Cum trebuie să fie apa potabilă
111. Importanța fiziologică a apei
112. La apariţia căror semne contribuie reducerea considerabilă a cantităţii de apă din
organism
113. Care sunt modificările organoleptice ale apei, cauzate de valorile sporite ale sărurilor
minerale
114. Care compuși formează duritatea temporară a apei
115. Care compuși formează duritatea permanentă a apei
116. Maladia pe care o poate cauza apa poluată cu plumb şi compuşii lui
117. Cauza apariției fluorozei
118. Maladia cauzată de apa poluată cu metil-mercur
119. Denumirea zonelor geografice cu răspîndire neuniformă a microelementelor
120. Forma de răspîndire a bolilor caracteristică provinciilor biogeochimice
121. Patologia care poate fi cauzată de deficitul de fluor în apa potabilă
122. Care element chimic cauzează saturnismul
123. Care element cauzează boala Urov (Kashin-Beck)
124. Cauzele dezvoltării guşei endemice
125. Afecțiunile cauzate de folosirea îndelungată a apei dure
126. Tipurile anionilor prezenți în apele naturale
127. Prezența căror compusi conferă apei gust sărat
128. Prezența căror compuși conferă apei gust amar
129. Care dereglări în organismul uman pot fi condiționate de conținutul de elemente din apa
potabilă
130. Maladiile cauzate de duritatea crescută a apei potabile
131. Bolile pe care le cauzează excesul de fluor în apa potabilă
132. Maladiile cauzate de deficitul de iod în apa potabilă
133. Consecințele conținutului înalt de nitrați în apa potabilă
134. Care sunt modificările cauzate de concentrația sporită de fier în apa potabilă
135. Care sunt manifestările patologice cauzate de conținutul de seleniu
136. Care sunt maladiile hidrice infecțioase
137. Care este cea mai frecventă formă de manifestare a bolilor contagioase de natură hidrică
138. Caracteristica atribuită manifestării endemice a patologiilor hidrice infecţioase
139. Caracteristica atribuită formei sporadice de manifestare a patologiilor hidrice infecţioase
140. Care este timpul de supraviețuire a virusurilor în apă
141. Care apă prezintă cel mai mare potențial de contaminare
142. Care este viabilitatea agentului patogen Esherichia coli în apa din apeduct
143. Care este viabilitatea vibrionului holerei în apa din apeduct
144. Care sunt agenții patogeni, care pot provoca epidemii hidrice
145. Măsurile care necesită a fi luate pentru a preveni contaminarea apei potabile cu
microorganisme patogene
146. Condițiile de apariție a epidemiei hidrice
147. Care sunt formele de manifestare a bolilor infecțioase transmise prin apă
148. Care sunt caracterele principale ale epidemiilor hidrice
149. Care sunt caracterele secundare ale epidemiilor hidrice
150. Maladiile infectioase transmise prin intermediul apei
151. Care boli cauzate de paraziţi se pot transmite рrin intermediul apei
152. Bolile bacteriene de natură hidrică
153. Bolile virale de natură hidrică
154. Bolile parazitare de natură hidrică
155. Căile de pătrundere a agenților patogeni în apă
156. Care tip de aprovizionare cu apă este mai performantă
157. Ce cantitate de clor activ (%) conţine clorura de var proaspătă
158. Care este indicatorul siguranţei dezinfecţiei apei potabile
159. Care este concentraţia admisă a clorului rezidual liber în apă potabilă distribuită
centralizat
160. Care este avantajul sistemului centralizat de aprovizionare cu apă potabilă
161. Metoda care presupune eliberarea apei de substanțe radioactive
162. Metoda care elimină surplusul de elemente minerale din apă
163. Metoda care presupune înlăturarea coloizilor colorați și a substanțelor dizolvate în apă
164. Caracteristicile apelor freatice
165. Principalele metode de condiţionare a calităţii apei
166. Procesele prin care se realizează autopurificarea apei
167. Metode de limpezire a apei potabile
168. Substanţele folosite pentru coagularea apei
169. Ce trebuie de intreprins pentru a proteja de poluare apa din fântâni
170. Metodele de dezinfecţie a apei
171. Condițiile pe care trebuie să le îndeplinească orice metodă de dezinfecție a apei potabile
172. Metodele și mijloacele fizice de dezinfecție a apei
173. Sursele pentru aprovizionarea decentralizată (locală) a populației cu apă potabilă
174. Sursele pentru aprovizionarea centralizată a populației cu apă potabilă
175. Tipurile de apă care pot fi folosite de către om în scop potabil
176. Factorul principal în apariția patologilor alimentare
177. Cauza (definiţia) subalimentaţiei; hiperalimentaţiei; alimentaţiei calitativ neadecvate;
alimentaţiei neechilibrate
178. Consecinţele hiperalimentaţiei; subnutriţiei
179. Formele etiologice ale patologiilor alimentare (subnutriţiei)
180. Tipurile de patologii alimentare (clasificarea FAO/OMS)
181. Consecinţele subnutriţiei; hiperalimentaţiei
182. Specialiștii care trebuie să supravegheze patologiile alimentare
183. Formele etiologice ale subnutriţiei; formele hiperalmentaţiei
184. Măsurile de profilaxie a intoxicaţiilor alimentare
185. Consecințele consumului exagerat de proteine; glucide
186. Măsura de prim ajutor suspectatului de botulism
187. Măsura primordială de profilaxie a intoxicaţiilor alimentare
188. Micotoxicoze, bacteriotoxicoze
189. Agenții cauzali ai micotoxicozelor; toxiinfecţiilor
190. Semnele caracteristice botulismului
191. Semnele caracteristice intoxicaţiei stafilococice
192. Principiile de profilaxie a intoxicaţiilor alimentare bacteriene (microbiene)
193. Particularităţile intoxicaţiilor alimentare
194. Patologiile persoanelor care pot contamina alimentele cu stafilococi
195. Tipurile intoxicaţiilor alimentare (clasificarea)
196. Condiţiile de care depinde apariţia intoxicaţiilor alimentare microbiene
197. Stratul atmosferic care acționează preponderent asupra organismului uman
198. Definiţia microclimatului, aclimatizării
199. Mecanismul de adaptare la noile condiţii de muncă şi/sau habituale
200. Procesul care demonstrează influenţa umidităţii aerului asupra organismului
201. Condiția apariţiei epidemiilor de gripă şi scarlatină
202. Caracteristicile Igienei aerului
203. În ce situaţie utilizăm informaţiile despre direcţia predominantă a vântului (roza
frecvenţei vânturilor)
204. Bolile legate de mediu
205. Afirmaţiile importanţei igienice ale aerului
206. Reacţiile ce se produc în organism în timpul supraîncălzirii
207. La ce contribuie viteza mare de mişcare a aerului
208. Efectele influenţăei concentraţiilor mari de ioni negativi în mediu
209. Efectele influenţăei ionilor pozitivi
210. Măsurie de prevenire a acţiunii microclimatului nefavorabil
211. Manifestările ce au loc la aclimatizarea la condiţii climatice calde; reci
212. Căile de cedare a căldurii
213. Tipurile de microclimat
214. Metodele de apreciere a acţiunii complexe a factorilor de microclimat asupra
organismului
215. Conţinutul de oxigen la care viaţa este imposibilă
216. Efectele fiziologice ale bioxidului de carbon asupra organismului
217. Procesul fiziologic care modifică compoziţia chimică a aerului spaţiilor închise
218. Componentul principal al aerului
219. Limita conţinutul de oxigen tolerat de organism
220. Situaţia când se aplică creşterea dozată a presiunii parţiale a oxigenului
221. Mecanismele clasice de compensare în cazul concentraţiilor de oxigen sub 16%
222. Manifestările răului de munte
223. Manifestările concentraţiei bioxidului de carbon mai mari de 4%
224. Sindroamele ce se produc la inhalarea azotului sub presiune
225. Sursele naturale şi artificiale de poluare a atmosferei
226. Acţiunile directe şi indirecte a poluării atmosferei
227. Măsurilor de protecţie ale aerului atmosferic
228. Efectele acţiunii directe a poluării atmosferei
229. Grupele de poluanţi ai aerului atmosferic
230. Poluanţii aerului încăperilor
231. Măsura legislativă de protective a aerului atmosferic

Surse bibliografice:
1. Cursul teoretic
2. Ostrofeț Gh., Ciobanu E., Tafuni O. Igiena apei. Curs, Volumul 1. Chișinău, 2016.
3. Ostrofeț Gh., Bahnarel I., Tafuni O., Garbuz A. „Igiena generală”. Curs de igiena aerului.
Vol. II. Chișinău, 2017.
4. Ostrofeț Gh., Ciobanu E., Croitoru C., Tihon A., Garbuz A. „Igiena generală”. Curs. Vol.
III. Chișinău, 2019.
5. Ostrofeț Gh., Croitoru C., Ciobanu E., Tihon A. „Curs de igiena alimentației”. Curs. Vol.
VI. Chișinău, 2021.
6. Bahnarel I., Ostrofeț Gh., Groza L. Igiena generală. Vol. I, Chișinău, 2013. (compendiu
practic)