TEMA 11

Patochimia și diagnosticul maladiilor hepatobiliare

1. Enzimele ficatului:
a) Clasificarea, reprezentanții, rolul și variațiile fiziologice.
b) Mecanismele disenzimiei în maladiile hepatice.
c) Modificările patologice ale enzimelor hepatice în maladiile ficatului și extrahepatice.
d) Valoarea diagnostică, prognostică și de monitorizare a tratamentului a enzimelor
hepatice.
2. Rolul ficatului în integrarea metabolismului și menținerea homeostaziei organismului uman.
Metode de investigare a rolului integrativ al ficatului și markerii dereglărilor în maladiile
hepatice.
3. Mecanismele excreției biliare și ale reglării acestui proces. Dereglările excreției biliare și
patologiile asociate. Metode de investigare a excreției biliare și markerii de interes
diagnostic.
4. Mecanismele de dezintoxicare generale și hepatice. Etapele dezintoxicării în ficat (oxidativă
și de conjugare). Hepatoxicitatea asociată mecanismelor de dezintoxicare, inclusiv
hepatoxicitatea medicamentelor.
5. Sindroamele biochimice specifice maladiilor hepatice. Markerii de laborator ai fiecărui
sindrom și valoarea lor diagnostică.

Teste pentru autoevaluare:

1. Selectați enzimele ce relevă integritatea structurală a hepatocitului :
a) AST
b) ALT
c) pseudocolinesteraza
d) γ-glutamiltransferaza
e) aldolaza

2. Selectați enzima ce relevă dereglărea funcției sintetice a hepatocitului :

a) AST
b) ALT
c) pseudocolinesteraza
d) γ-glutamiltransferaza
e) aldolaza

3. Selectați enzimele ce sunt markeri ai colestazei:

a) AST
b) ALT
c) pseudocolinesteraza
d) γ-glutamiltransferaza
e) fosfataza alcalină hepatică
4. Selectați enzima ce este marker al inducției enzimatice hepatice:
a) AST
b) ALT
c) pseudocolinesteraza
d) γ-glutamiltransferaza
e) fosfataza alcalină hepatică

5. Ce condiții trebuie respectate în procesul de colectare a sângelui pentru evaluarea

activității enzimelor hepatice ?
a) Nu se permite colectarea după efort fizic semnificativ pentru evaluarea activității AST,
ALT
b) Se recomandă evaluarea AST, ALT la femei în perioada de ovulație
c) Nu se premite evaluarea enzimelor organospecifice a jeun
d) Obligatoriu se colectează sângele a jeun pentru determinarea activității fosfatazei alcaline
hepatice
e) Nu are importanță dacă sângele este colectat a jeun pentru determinarea activității γ-
glutamiltransferazei

6. Care din afirmații caracterizează rolul ficatului în integrarea metabolismului?

a) deține un rol important în menținerea glicemiei
b) sintetizează și exportă proteoglicani biologic activi (heparina)
c) asigură integral sinteza colesterolului endogen
d) are rol central în excreția colesterolului
e) asigură dezintoxicarea și excreția din organism a amoniacului

7. Selectați proteinele ce se sintetizează integral în ficat:

a) albuminele
b) transferina
c) ceruloplasmina
d) protrombina
e) fibrinogenul

8. Selectați cauzele ce pot determina hipoalbuminemia:

a) insuficiența cardiacă
b) insuficiența funcțională hepatică
c) insuficiența renală
d) malnutriția
e) dispnea

9. Selectați consecințele hipoalbuminemiei:

a) poliuria
b) edemurile
c) anuria
d) ascita
e) oliguria
10. În ce maladii hepato-biliare NU se atestă disproteinemie ?
a) hepatite acute ușoare
b) hepatite cronice severe
c) ciroză biliară idiopatică (primară)
d) ciroze avansate
e) hepatopatie alcoolică avansată sau ciroză alcoolică

11. Selectați modificările metabolice hepatice care contribuie la dereglarea

mecanismelor de menținere a stării fluide a sângelui în patologia hepatică:
a) diminuarea sintezei fibrinogenului în hepatocite
b) creșterea sintezei hepatice a factorilor plasmatici ai coagulării II, V, VII și X
c) diminuarea sintezei hepatice a factorului plasmatic al coagulării VIII
d) diminuarea sintezei hepatice a proteinelor anticoagulante C și S
e) amplificarea sintezei hepatice a plasminogenului

12. Care este cauza steatoreei hepatice?

a) secreția insuficientă a bilei în intestin
b) reabsorbția excesivă a acizilor biliari în intestin cu amplificarea ciclului enterohepatic al
acizilor biliari
c) secreția sucului pancreatic sărac în enzime lipolitice
d) secreția sucului pancreatic ce conține un exces de enzime lipolitice
e) dereglări ale absorbției la nivelul intestinului subțire

13. Ce consecințe se atestă în steatoreea hepatică?

a) carența vitaminelor hidrosolubile
b) carența vitaminelor liposolubile
c) carența acizilor grași esențiali
d) carența aminoacizilor indispensabili
e) carența de calciu și fosfați

14. Ce condiții vor favoriza formarea calculilor biliari?

a) secreţia unor cantități excesive de colesterol în bilă
b) nivel scăzut de săruri biliare în bilă
c) nivel crescut de fosfolipide în bilă
d) nivel diminuat de bilirubină în bilă
e) diluarea bilei datorită stazei biliare

15. Ce tipuri de calculi biliari pot fi depistate în bilă în litiaza biliară?

a) fosfolipidici
b) colesterinici
c) pigmentari
d) mucinici
e) micști
16. Ce efecte ale acidului ursodeoxicolic stau la baza utilizării lui în tratamentul
litiazei biliare?
a) creșterea cotei acizilor biliari în componența bilei
b) reducerea absorbției colesterolului alimentar din intestin
c) amplificarea sintezei endogene a colesterolului
d) normalizarea funcției transportatorilor de acizi biliari și fosfolipide pe membranele
canaliculare și bazolaterale ale hepatocitelor
e) creșterea saturației bilei cu colesterol

17. Selectați proteinele hepatocitare implicate în transportul bilirubinei (absorbție,

transport intracelular și excreție):
a) glucose transporter 2 (GLUT 2)
b) organic anion transporting protein 1B1 și 1B3 (OATP1B1 și OATP1B3)
c) ligandin or protein Y
d) sodium/glucose cotransporter 1 (SGLT 1)
e) multidrug resistance protein 2 (MRP2; ABCC2)

18. Care din enzimele enumerate este responsabilă de conjugarea bilirubinei în

hepatocit?
a) ornitincarbamil transferaza
b) uridilglucuronid transferaza
c) lecitinacilcolesterol transferaza
d) γ-glutamil transferaza
e) aspartatamino transferaza

19. Selectați afirmațiile care caracterizează bilirubina indirectă:

a) este forma hidrofobă
b) este forma hidrofilă
c) este legată de albuminele plasmei
d) este conjugată cu acidul glucuronic
e) se determină prin diazoreacție după sedimentarea proteinelor

20. Selectați afirmațiile care caracterizează bilirubina directă:

a) este forma hidrofobă
b) este forma hidrofilă
c) este legată de albuminele plasmei
d) este conjugată cu acidul glucuronic
e) se determină prin diazoreacție după sedimentarea proteinelor

21. Care din hiperbilirubinemiile enumerate nu necesită tratament?

a) Hiperbilirubinemia prin laptele matern
b) Hiperbilirubinemia neonatală familială
c) Hiperbilirubinemia din sindromul Gilbert
d) Hiperbilirubinemia din sindromul Crigler-Najjar tip I
e) Hiperbilirubinemia din sindromul Rotor
22. Ce sindroame se atestă în patologia hepatică?
a) inflamator
b) de insuficiență sintetică (hepatopriv)
c) de citoliză
d) de insuficiență secretorie hepatică
e) colestatic

23. Selectați markerii citolizei hepatice:

a) AST și ALT
b) fosfataza alcalină hepatică
c) albuminemia
d) bilirubina totală și directă
e) ceruloplasmina serică

24. Selectați markerii sindromului hepatopriv:

a) AST și ALT
b) pseudocolinesteraza
c) LDH5
d) fosfataza alcalină hepatică
e) γ-glutamiltransferaza

25. Selectați markerii sindromului colestatic:

a) AST și ALT
b) pseudocolinesteraza
c) LDH5
d) fosfataza alcalină hepatică
e) γ-glutamiltransferaza

Studii de caz
Cazul nr. 1.
Pacienta M. de 31 de ani, cu masa corporală de 78 kg, a fost programată pentru cezariană
sub anestezie generală. Nu a fost operată anterior. Inducerea anesteziei a fost realizată cu 130
mg de propofol. Relaxarea musculară a fost realizată înainte de intubare cu 12 mg mivacuriu.
Izofluranul a fost utilizat ca agent de inhalare anestezic general. Operația a durat 30 de minute
fără incidente.
După intervenție chirurgicală, agentul de inhalare a fost întrerupt și pacienta a primit
oxigen 100%. S-a observat după 10 minute întârzierea ieșirii din anestezie. Toate semnele vitale
au fost stabile, nefiind semne de tahicardie sau hipertensiune arterială. Saturația de oxigen a
rămas 100%.
Pacienta a fost transferată la Unitatea de îngrijire post-anestezie (UCPA) pentru observație
și sprijin ventilator. Șaizeci de minute mai târziu, s-au observat contracții musculare spontane.
O oră și douăzeci de minute mai târziu pacienta și-a recăpătat suficientă funcție motorie pentru
a îndeplini cerințele de extubare.
1. Care poate fi cauză prelungirii miorelaxării?
2. Ce investigații de laborator sunt necesare pentru a confirma ipoteza ?

Cazul nr. 2.
Un copil de 4 zile, născut la 36 de săptămâni de gestație, se prezintă la medicul de familie
cu icter care se agravează. Grupa sangvină maternă este 0+. A fost externat acasă în ziua a 2-a
de viață, după ce a fost alăptat cu succes timp de 24 de ore. La momentul externării, la examenul
fizic a fost remarcat icter ușor si cefalohematom.
La vizită s-a constatat o scădere în greutate de 8% comparativ cu masa la naștere și un
istoric de urină deschisă la culoare și scaune galbene. Are icter marcat și are un cefalohematom
care se rezolvă. Evaluarea fizică a identificat, de asemenea, plâns normal, fontanela anterioară
plată, mucoasa bucală umedă și un examen neurologic normal. Bilirubina totală este de 462
μmol/L cu o fracțiune directă de 17,1 μmol/L.
Este internat la spitalul unde se inițiază fototerapia. Grupa lui de sânge este A+ cu un test
la anticorpi față de eritrocite pozitiv (test Coombs). Hematocritul este de 42% cu un număr de
reticulocite de 12%. Glucozo-6-P DH este în așteptare. După 12 ore de fototerapie, bilirubina
repetată este de 427.5 μmol/L. G6PD este normal.
Se ia decizia efectuarii unei transfuzii de schimb. Copilul rămâne sub fototerapie pentru
încă 2 zile și este externat acasă după ce bilirubina serica a scăzut la 205.2 μmol/L.
1. Care sunt cauzele dezvoltării hiperbilirubinemiei?
2. Ce efecte negative poate avea acest tip de hiprbilirubinemie și cum pot fi prevenite ele?
 Cazul nr. 3
La medic s-a adresat un bărbat de 48 de ani, care s-a plâns de dureri abdominale și febră
intermitentă timp de 3 luni. Durerea era simțită de obicei în cadranul superior drept al
abdomenului. Pofta de mâncare era diminuată semnificativ și pacientul a pierdut din greutatea
corporală.

Istoric: hepatită acută virală cu zece ani în urmă.

Examenul fizic a evidențiat colorația icterică a sclerelor. Ficatul era sensibil și mărit în
dimensiuni, depășind cu 2 cm rebordul costal. Splina, la fel, era mărită - 3 cm sub rebordul
costal.

Rezultatele de laborator:
Indice Rezultat Valori de referință
Hb 90 g/L
Leucocite 8.0×109/L
Trombocite 90×109/L
ALT 120 U/L B – 10-40 IU/L, F – 7-35 IU/L
AST 200 U/L B – 15-40 IU/L, F – 13-35 IU/L
Fosfataza alcalină 255 U/L B – 53-128 IU/L, F – 42-98 IU/L
Proteina totală 55g/L 65-85 g/L
Albuminele 25g/L 35-50 g/L
Bl totală 55 μmol/L 5–17 μmol/L
Bl direct 38 μmol/L 1,7–5,1 μmol/L
Urobilinogenul ++ Negativ
Bl urinară + Negativ
HBsAg (screening) + Negativ
HBeAg (screening) + Negativ
Anti-HBc IgM (screening) + Negativ
 1. Ce sindroame de afectare hepatică sunt depistate la pacient?
2. Ce simptome și modificări de laborator specifice pentru fiecare sindrom au fost
identificate la pacient?
3. Care ar putea fi cauza modificărilor identificate?