*

1. Care dintre următoarele grupe de pacienți nu prezintă risc crescut pentru dezvoltarea sepsisului:
a. pacienții cu dispozitive medicale permanente care traversează barierele normale împotriva
infecțiilor;
b. pacienții dependenți de droguri și alcool;
c. pacienții tineri fără comorbidități;
d. pacienții cu vârsta mai mare de 65 ani;
e. pacienții nou-născuți.

2. Care dintre următoarele afirmații nu caracterizează șocul septic:

a. apare la pacienții cu sepsis;
b. se însoțește de un risc semnificativ crescut de deces;
c. se caracterizează prin funcție circulatorie normală;
d. se însoțește de o concentrație normală a lactatului seric;
e. tratamentul include suport vasopresor pentru menținerea tensiunii arteriale medii mai mari de 65
mmHg.

3. Menționați care dintre următoarele microorganisme sunt agenți etiologici ai infecțiilor dobândite
comunitar:
a. Acinetobacter baumanii;
b. Streptococcus pneumoniae;
c. Escherichia coli;
d. Neisseria meningitidis;
e. Stenotrophomonas maltophilia.

4. Analiza gazometriei sângelui arterial/venos furnizează următoarele date:

a. pH-ul sangvin;
b. presiunile parțiale ale oxigenului și dioxidului de carbon;
c. proteina C reactivă;
d. hematocritul;
e. excesul de baze, bicarbonatul și electroliții sangvini.

5. Care dintre următoarele condiții ar putea produce hiponatremie cu euvolemie:

a. administrarea în exces a soluției de glucoză 5% cu potasiu;
b. consumarea unui volum exagerat de apă per os, în cazul alergătorilor la maraton;
c. pierderea excesivă de apă;
d. perfuzarea lichidelor hipotone în perioada postoperatorie;
e. administrarea soluțiilor perfuzabile saline hipertone.
*
6. Care dintre următoarele afirmații este falsă:
a. lichidul intracelular conține în principal ioni de K +;
b. majoritatea ionilor de Mg2+ din mediul intracelular sunt legați și inactivi osmotic;
c. sărurile de Na+ predomină în spațiul interstițial;
d. presiunea hidrostatică este factorul determinant al distribuției apei între cele 3 compartimente
majore;
e. în plasmă predomină proteinele.

7. Parametrii care definesc alcaloza respiratorie sunt:

a. scăderea PaCO2;
b. scăderea hematocritului;
c. scăderea concentrației hidrogen ionilor;
d. reducerea ușoară a concentrației bicarbonatului;
e. creșterea secreției de prolactină.
8. Printre complicațiile nutriției parenterale nu se numără:
a. hipertrigliceridemia;
b. tromboza venoasă profundă;
c. creșterea valorii transaminazelor;
d. edemul pulmonar acut;
e. creșterea susceptibilității la infecții nozocomiale.

9. Tratamentul standard al pacienților cu insuficiență respiratorie include următoarele măsuri:

a. administrarea oxigenului suplimentar printr-o cale respiratorie liberă;
b. tratamentul obstrucției căilor aeriene distale;
c. tratarea diabetului zaharat;
d. tratarea infecțiilor pulmonare și controlul secrețiilor;
e. controlul tulburărilor hidroelectrolitice.

10. Printre complicațiile imediate și precoce ale intubației traheale se numără:

a. edemul mucoasei și ulcerații;
b. traumatismul căii aeriene superioare;
c. leziunea laringiană;
d. migrarea canulei de intubație într-o bronșie principală;
e. cicatricea traheală stenozantă.

11. Tratamentul ARDS-ului poate include următoarele măsuri:

a. ventilația mecanică în pronație;
b. asigurarea balanței hidrice pozitive prin repleție volemică agresivă;
c. restricția fluidelor și utilizarea diureticelor;
d. administrarea steroizilor;
e. transfuzia de masă trombocitară.

12. Complicațiile cardiovasculare asociate ventilației mecanice sunt:

a. scăderea întoarcerii venoase;
b. anemia feriprivă;
c. creșterea rezistenței vasculare pulmonare;
d. creșterea întoarcerii venoase;
e. anemia megaloblastică.

13. Printre complicațiile precoce ale traheostomiei se numără:

a. hemoragia;
b. incapacitatea de vindecare a stomei;
c. emfizemul subcutanat;
d. granulomul traheal;
e. reducerea presiunii parțiale a oxigenului în sângele arterial.

14. Pacienții cu risc de a dezvolta insuficiență multiplă de organ perioperator sunt:

a. cei cu patologii asociate cu rezervă cardiorespiratorie funcțională limitată;
b. pacienții tineri supuși unor intervenții chirurgicale minore;
c. pacienții supuși unor intervenții chirurgicale majore;
d. pacienții supuși unor intervenții chirurgicale de urgență pentru afecțiuni intra-abdominale/intra-
toracice grave;
e. pacienții fără comorbidități supuși intervențiilor chirurgicale de amploare medie.

15. Următoarele informații cu privire la efectele noradrenalinei sunt neadevărate, cu excepția:

a. este predominant un agonist alfa-adrenergic;
b. produce creșterea rezistenței vasculare sistemice;
c. produce vasodilatație renală;
 d. crește performanța contractilă a miocardului;
e. produce vasodilatație splanhnică.

16. Volumul-bătaie este determinat de următorii factori interdependenți:

a. presarcina;
b. postsarcina;
c. frecvența cardiacă;
d. presiunea parțială a oxigenului la nivel alveolar;
e. contractilitatea miocardică.

17. Printre semnele șocului cardiogen nu se numără:

a. bronhospasm;
b. creșterea presiunii venoase jugulare;
c. edem facial, faringian, laringian;
d. puls alternant;
e. raluri bazale și edem pulmonar.

18. Printre dezavantajele terapiei cu bicarbonat de sodiu nu sunt incluse următoarele:

a. deplasarea la dreapta a curbei de disociere a oxihemoglobinei;
b. scăderea presarcinii;
c. exacerbarea acidozei intracelulare;
d. supraîncărcarea cu sodiu;
e. producerea gangrenei periferice.
*
19. Următoarele afirmații cu privire la hipokaliemie sunt adevărate, cu o excepție:
a. pierderile gastrointestinale sunt o cauză majoră de hipokaliemie;
b. hipokaliemia provoacă slăbiciune musculară, parestezii, paralizii;
c. hipokaliemia devine semnificativă clinic pentru o valoare mai mare de 3,5 mEq/l a potasiului seric;
d. scăderea rapidă a potasiului seric poate duce la stop cardiac;
e. hipokaliemia este clinic semnificativă pentru o valoare a potasiului seric mai mică de 3,5 mEq/l.

20. Care dintre următoarele afirmații cu privire la terapia vasodilatatoare sunt adevărate:
a. dozele mici de nitroglicerină au efect predominant venodilatator;
b. efectele nitroprusiatului de sodiu se instalează lent;
c. nitroprusiatul de sodiu dilata arteriolele si vasele de capacitanță venoasă;
d. nitroglicerina în doze crescânde determină dilatație arterială;
e. efectul nitroprusiatului de sodiu se reversează spontan la câteva minute de la întreruperea
perfuziei.