Intoxicatiile acute

DEFINITIE: efectele nocive, uneori letale determinate de

expunerea acuta la o substanta chimica.
DIAGNOSTIC
Diagnosticul de intoxicatie acuta se stabileste pe baza:
anamnezei;
examenului clinic;
investigatiilor de laborator: nespecifice + toxicologice;
evolutiei clinice.
Ponderea acestor elemente in algoritmul diagnostic este diferita. In
urgenta anamneza si examenul clinic au valoare majora mai ales
cand nu exista posibilitatea unor examene toxicologice imediate.
Anamneza
 Afirma sau sugereaza introducerea unei substante chimice in organism.
Anamneza va fi axata pe:
- identificarea produsului toxic,
- cantitatea de toxic,
- calea de patrundere (digestiva, inhalatorie, cutaneomucoasa, parenterala),
- intervalul de timp care a trecut de la ingerarea toxicului,
- masurile de prim ajutor acordate initial
Daca pacientul este in stare critica, obtinerea acestor date poate fi temporizata pana dupa
stabilizarea functiilor vitale.
In unele situatii este necesar sa diferentiem o boala asociata intamplator cu ingestia de
substante toxice, boala care determina de fapt manifestarile clinice atribuite intoxicatiei.
 
 Absenta datelor anamnestice sugestive este posibila cand:
bolnavul este comatos, fara insotitori ce pot oferi informatii;
bonavul este necooperant si nu recunoaste ingestia unei substante chimice
 Anamneza negativa nu exclude intoxicatia acuta; suspiciunea de intoxicatie acuta se mentine in caz de
 boala inexplicabila la o persoana anterior sanatoasa
 circumstante etiologice: depresie, faliment, divort,etc.
 tentative de suicid in antecedente sau boala psihica
Examen fizic

1.Evaluarea functiilor vitale: status mental, respiratii/minut, TA, AV, temperatura.

a)Modificarea starii de constienta: este apreciata prin scorul Glasgow. Un scor Glasgow < = 8 semnifica starea
de coma si apare frecvent in intoxicatia cu alcooli, barbiturice, benzodiazepine, monoxid de carbon, etc.
Coma toxica este reversibila si fara semne neurologice de focar, cel putin la debut (exceptie: toxicele ce
produc hipoxie si hipoglicemie, teofilina, monoxid de carbon) .

b) Masurarea numarului de respiratii /minut:

Tahipneea si cianoza sunt semne clinice de insuficienta respiratorie acuta; ea poate apare prin:
depresie a centrului respirator (opiacee);
obstructie a cailor aeriene superioare (edem glotic in intoxicatia cu substante corozive);
edem pulmonar acut lezional sau detresa respiratorie acuta (intoxicatia cu salicilati, monoxid de carbon,
inhalarea de gaze toxice).
-
c) Masurarea tensiunii arteriale
Colapsul toxic apare prin mecanisme multiple (hipovolemie,
insuficienta miocardica, anafilaxie, etc.) si implica
intotdeauna risc vital. Antidepresivele tri- si tetraciclice,
betablocantele, blocantii de calciu pot determina colaps toxic.
d) Masurarea alurii ventriculare
Tulburarile de ritm pot fi induse de numeroase substante, cel
mai fecvent implicate fiind: antidepresivele triciclice,
betablocantele, blocantii de calciu, digitala, monoxid de
carbon. Ele pot determina bradicardii severe, tahicardii
extreme, unele cu risc vital imediat (tahicardie ventriculara ,
torsada varfurilor, fibrilatie ventriculara).
2. Aprecierea statusului fiziologic
a) normal: un examen clinic initial normal nu poate exclude diagnosticul de
intoxicatie acuta. Exista toxice ce au un interval liber asimptomatic > 3-4 h
(antidepresive, alcooli, ciuperci, paracetamol, paraquat, antivitamina K).
b) agitat (excitat): confuzie, delir, convulsii, coma, hipertensiune arteriala,
tahicardie, tahipnee, febra, hiperreflexie, midriaza. Acest status este indus
de medicatia simpaticomimetica, de substantele cu efecte anticolinergice, de
substantele halucinogene (LSD, marihuana).
c) Convulsiile toxice au tendinta la repetare si pot determina stare de rau
convulsiv cu risc vital imediat prin anoxie cerebrala. Cu citeva exceptii
(monoxid de carbon, toxice hipoglicemiante si hipoxice, teofilina) ele nu se
insotesc de semne neurologice de focar.
d) deprimat: letargie, coma linistita, depresie respiratorie, colaps, diminuarea
sau absenta ROT. Este produsa de barbiturice, benzodiazepine etc.
3. Modificari cutaneo-mucoase
tegumente roz-visinii, calde, in intoxicatia cu
monoxid de carbon.
tegumente umede, intens transpirate in intoxicatia
cu substante hipoglicemiante, cu substante
organofosforate.
leziuni erozive cutaneomucoase in intoxicatia cu
substante corozive.
4. Modificari ale pupilei: mioza/ midriaza
mioza - apare in intoxicatia cu insecticide
organofosforate, opiacee.
Midriaza - in intoxicatia cu atropina, antidepresive
triciclice.
5. Examen neurologic minimal
aprecierea nivelului de constienta – scor Glasgow;
-examenul pupilei: dimensiuni, simetrie, forma ,
reactivitate la lumina. Prezenta reflexului fotomotor
in comele toxice nu constituie un indicator
prognostic.
identificarea semnelor neurologicede focar.
identificarea sindromului meningean asociat.
 Investigatii paraclinice

Investigatii paraclinice nespecifice:

glicemie, uree, creatinina, hemograma, ionograma
sanguina, rezerva alcalina, dozarea gazelor sanguine,
colinesteraza serica.
examen sumar urina, cetonurie, glicozurie;
radiografie pulmonara;
EKG;
Alte explorari imagistice (ecografie, CT) necesare
pentru diagnosticul diferential mai ales la bolnavul
comatos .
In prezenta suspiciunii de intoxicatie acuta aceste investigatii ne pot
oferi o orientare etiologica aproximativa:

Hipoglicemia - in intoxicatia cu betablocante, etanol, salicilati,

medicatie hipoglicemianta.
Hiperglicemia - in intoxicatia cu betasimpaticomimetice, blocanti
de calciu, teofilina.
Hiperpotasemia - in intoxicatia cu betablocante, digitala.
Hipopotasemia - intoxicatia cu teofilina, diuretice de ansa .
acidoza cu cetonemie - intoxicatia cu salicilati.
acidoza fara cetonemie - intoxicatia cu metanol, etilenglicol.
ex. urina - prezenta oxaluriei in intoxicatia cu etilenglicol.
ECG - Blocuri AV - intoxicatia cu betablocante,
blocanti de calciu, digitala, insecticide
organofosforate;
- Tahicardii cu QRS ingust: teofilina, beta2mimetice;
- Tahicardii cu QRS larg: antidepresive triciclice,
digitala.
Testele de laborator nespecifice apreciaza si rasunetul
intoxicatiei asupra diverselor organe:
ureea, creatinina- identifica o insuficienta renala
acuta ce poate fi functionala sau organica.
pulsoximetria, dozarea gazelor sangvine, radiografia
pulmonara, apreciaza starea aparatului respirator,
prezenta insuficientei respiratorii acute si identifica
etiologia acesteia (edem pulmonar acut lezional,
pneumonie de aspiratie, etc.).
 Investigatii toxicologice

Orice medicament sau substanta aduse de familie sau anturaj vor

fi trimise laboratorului toxicologic.
 Se va preleva sange, urina si lichid gastric in vederea analizelor
toxicologice calitative si cantitative.
 calitative: confirma sau exclud suspiciunea de intoxicatie acuta;
 cantitative: sunt indicate:
 in forme severe de intoxicatie cu anumite toxice care pot fi
eliminate prin hemodializa, dializa peritoneala, plasmafereza (ex.
hemodializa este indicata in intoxicatia cu metanol cind
metanolemia este >0,5g/l) sau
cand sunt implicate substante ca : etilenglicol, metanol,
antidepresive triciclice, barbiturice, benzodiazepine, digitala,
teofilina, salicilati.
Se vor comunica laboratorului urmatoarele date:
substanta suspectata
intervalul de timp de la expunere
semnele si simptomele prezentate de bolnav.
 Evolutia clinica

In absenta istoricului de expunere la toxic, evolutia

clinica poate sugera diagnosticul de intoxicatie acuta.
Intoxicatiile se exprima printr-un episod de boala
limitat in timp:
- semnele si simptomele clinice apar de obicei in
decurs de 1 ora de la expnerea acuta , ajung la
intensitate maxima in cateva ore si se rezolva
(rezolutie sau deces) in cateva ore sau zile.
TRATAMENTUL INTOXICATIILOR ACUTE

Obiectivele tratamentului sunt:

prevenirea absorbtiei toxicului
grabirea eliminarii toxicului din organism
administrarea de antidoturi
tratament simptomatic
 Managementul pacientilor in stare critica

1.Stopul cardio-respirator: resuscitare cardoirespiratorie (masaj cardiac,

respiratie artificiala, suport vital avansat in functie de cauza opririi cardiace).
2.Stopul respirator: asigurarea permeabilitatii cailor aeriene (pipa Gudel,
IOT) si respiratie artificiala.
3.Pentru pacientii cu activitate cardio-respiratorie prezenta se aplica
algoritmul urmator:
a. Mentinerea permeabilitatii cailor aeriene prin:
metode manuale
plasarea unei pipe Gudel

IOT se recomanda in :
 insuficienta respiratorie acuta
 colaps cardio-vascular
 coma
 convulsii repetate sau stare de rau convulsiv
metode chirurgicale- cricotiroidotomie, traheostomie- indicate cund exista
leziuni ale cailor respiratorii superioare ce fac imposibila mentinerea unei
ventilatii adecvate.
b. Asigurarea unei ventilatii si oxigenari adecvate:
administrarea de oxigen pe masca faciala sau cateter nazal 5-
10l/min;
ventilatie artificiala (asistata sau controlata) indicata cind:
 frecventa respiratorie < 8/min. sau >35/min;
 semne de insuficienta respiratorie acuta
 semne de epuizare a musculaturii respiratorii
 PaO2 <60 mmHg, PaCO2 >55-60 mmHg;
 SaO2 <85-90 mmHg.;
 persistenta hipoxemiei dupa administrare de O2 pe masca cu FiO2= 0,4-0,6
monitorizare a eficientei ventilatorii:
 clinic
 paraclinic – pulsoximetru, dozare gaze in sangele arterial, dozare pH
c. Asigurarea unei linii venoase , recoltare de sange pentru investigatii de laborator
d. Monitorizare cardiaca:
clinica: TA, AV, determinare PVC;
paraclinic- monitor cardiac.
e. Tratamentul aritmiilor cu risc vital
bradicardia - devine periculoasa la o frecventa <40/min.
Cand este expresia unui BAV de grad III se administreaza Atropina 0,5-1mg. i.v.
repetat la nevoie. Daca nu este eficienta, administram Izoprenalina 1-3
microg./kg./min. (contraindicata in cazul intoxicatiei digitalice). In cazul
ineficientei tratamentului medicamentos, se va face electrostimulare cardiaca
transvenoasa temporara.
tahicardia supraventriculara (QRS ingust) este rareori periculoasa in absenta
unei patologii cardiace preexistente. Nu necesita tratament, dar necesita descifrarea
semnificatiei (efect direct al toxicului, deshidratare, febra, infectie supraadaugata).
tahicardia ventriculara implica risc vital imediat si necesita tratament
 Particularitati de tratament in functie de toxic:

Tahicardia cu complexe largi din intoxicatia cu antidepresive tri si tetraciclice (rezultat

al efectului anticolinergic si stabilizator de membrana al toxicului) - se administreza
bicarbonat de sodiu sau lactat de sodiu solutie molara, urmat de xilina daca nu s-a
obtinut ameliorarea.

Tahicardia ventriculara din intoxicatia digitalica se trateaza prin administrare de Xilina

bolus 1-2 mg/kg, urmat de o perfuzie cu 1-4 mg./min.sau prin administrare de
Difenilhidantoina. La nevoie se administreaza antidotul specific: anticorpi
antidigoxinici.

Torsada varfurilor poate fi determinata de antiaritmice de clasa Ia, Ic, si III (chinidina,
propafenona, amiodarona, sotalol) si constituie o mare urgenta. Se administreaza saruri
de potasiu - 20ml. solutie molara de KCl in pev si sulfat de magneziu 0,5-1g in bolus.
Ritmul cardiac va fi accelerat prin administrare de Izoprenalina 1-3 microg. /kg/min..

Orice tahicardie care nu raspunde la tratamentil medicamentos sau induce tulburari

hemodinamice necesita conversie electrica.
f . Corectarea colapsului
Se vor administra solutii cristaloide 500-1000 ml.ser fiziologic9% 0.
Pentru doze mai mari de 20-30ml/kg.c. sol. cristaloida, este
necesara monitorizare PVC.
Colapsul care nu se corecteaza dupa reumplere vasculara necesita
administrare de substante inotrop pozitive: dopamina, dobutamina;
g. La pacientii comatosi, fara etiologie cunoscuta vom administra:
Glucoza 50% 50 ml. i.v. in decurs de 3-4 min.;
Naloxona 0,4mg. i.v.; daca se suspecteaza o supradoza de opioide, se
repeta administrarea a 2 mg. la 1-2 min., pana la o doza totala de 10-
20 mg.
Tiamina 100 mg. i.m. sau in perfuzie.
h.Convusiile necesita urmatorul tratament de urgenta:
asigurarea libertatii cailor aeriene- pipa Gudel, si administrarea
de O2 pe masca. La nevoie IOT si ventilatie artificiala.
Diazepam 0,1-0,2mg/kg (maxim 10-30mg. in prima ora i.v. sau
Fenitoina 2-6mg.).
Particularitati de tratament in functie de toxicul implicat:
 adm de vitamina B6 in intoxicatia cu izoniazida;
 adm de glucoza in convulsiile determinate de toxice hipoglicemiante;
 oxigenoterapie hiperbara in intoxicatia cu monoxid de carbon;
 intoxicatia concomitenta cu benzodiazepine si un toxic convulsivant
contraindica administrarea antidotului pentru benzodiazepine
(Flumazenil)- risc de stare de rau convulsiv.
 Prevenirea absorbtiei toxicului

Masurile aplicate variaza in functie de calea de

absorbtie a toxicului (digestiva, pulmonara, cutaneo
mucoasa):
1. Intoxicatiile acute prin ingestie necesita:
provocare de varsaturi
spalatura gastrica
evacuarea continutului intestinal
adminstrarea de antidoturi nespecifice.
Provocarea de varsaturi (daca bolnavul nu a avut varsaturi spontane).
Contraindicatii:
 obnubilare sau coma
 ingestie de substante caustice, derivati de petrol, substante antiemetice
 femei gravide (pericol de declansare a travaliului)
 hipertensivi cu ateroscleroza avansata (risc de hemoragie cerebrala)
Metode:
 Administrarea de apa calduta, urmata de stimularea valului palatin (indicata mai ales
ambulator, la domiciliu).
 Administrarea de sirop de Ipeca 20 grame (15ml.) urmata de ingestia de 250 ml. apa
calduta. Doza se repeta dupa 15 min. daca nu au aparut varsaturile. In lipsa
varsaturilor, este obligatorie spalatura gastrica (efect cardiotoxic).
Dezavantaj: actiunea apare tardiv, la 15min. de la administrare, timp in
care starea de constienta se poate modifica.
Spalatura gastrica: optima in prima ora, utila in primele 4 ore
de la ingestie.
Este indicata chiar la peste 4 ore de la ingestie in intoxicatiile cu
 Atropina si derivatii sai;
 Antidepresive tri si tetraciclice
 Produse retard sau cu eliminare progresiva
 Cazuri severe, cu ingestie de doze masive.
Contraindicatii absolute:
 ingestia de substante corozive;
 ingestia de derivati de petrol;
 bolnavi obnubilati, comatosi si neintubati orotraheal cu sonda cu balonas.
 La bolnavii somnolenti sau comatosi, spalatura gastrica se va efectua numai
dupa protejarea cailor aeriene prin IOT cu sonda cu balonas.
Materiale necesare:
 sonda Faucher- calibrul 10-12-14 mm pentru adult; palnie; seringa Guyon; recipient 10
l; anestezic de contact; pensa; 10 l apa calduta in care se pun 4 g Na Cl/1 l apa
Tehnica spalaturii gastrice:
se asigura cooperarea bolnavului
se inlatura eventualii corpi straini, proteze, din cavitatea bucala
pacientul este asezat in pozitie sezinda sau in pozitie laterala de securitate
se efectueaza anestezia locala faringiana
tubul se poate introduce prin cavitatea bucala sau endonazal, cu blindete, pe o lungime
de aprox. 45-50 cm. (distanta dintre arcadele dentare si apendicele xifoid)
se verifica daca sonda a ajuns in stomac introducand aer printr-o seringa si ascultind
regiunea epigastrica- aparitia zgomotelor hidroaerice confirma pozitia corecta atubului
daca sonda este in stomac:
 fixam o canula Gudel, necesara mai ales la bolnavii cu tendinta la trismus
 adaptam la sonda o seringa Guyon si aspiram continutul gastric pentru analize toxicologice
 atasam apoi la sonda o palnie, turnand repetat pe sonda cate 300ml lichid de spalatura si evacuand, pana
cind lichidul extras devine clar
dupa ultima extragere de lichid din stomac, se administreaza pe sonda o solutie ce
contine 50-100g carbune activat sau un amestec de carbune si lactuloza.
Evacuarea continutului intestinal
Indicata mai ales cand toxicul nu a putut fi eliminat prin
varsatura sau spalatura gastrica.
Se pot administra:
 Sulfat de sodiu 30 gr. dizolvat in 250 ml. apa sau 100 ml. Manitol 20%.
 Sulfat de magneziu 30 gr. dizolvat in 250 ml. apa.
 Oxid de magneziu ( Magnezia usta).
 Ulei de ricin.
Contraindicatii:
 diaree severa preexistenta, cu scaune sanghinolente;
 ingestie de substante caustice;
 intoxicatii cu fosfor.
Administrarea de antidoturi nespecifice (substante care modifica starea
fizica a toxicelor si impiedica absorbtiei lor):
 carbunele activat- administrat p.o. sau pe sonda gastrica la sfarsitul saptaminii.
 Doza de carbune activat este de 50 gr. repetabil la 4-6 ore , timp de 24-48 ore.
Contraindicatiile se suprapun cu cele ale spalaturii gastrice.
Este ineficient in intoxicatiile cu: alcooli, metale, substante caustice.
Oxidul de magneziu – indicat in intoxicatiile cu :
 produsi arseniati;
 acizi corozivi
 acizi minerali (nu se degaja CO2 si nu exista risc de perforatie gastrica).
 Se administreaza p.o. sau la sfarsitul spalaturii gastrice, 25-40 gr. la 1000ml apa.
!!!! Laptele – NU este recomandata utilizarea lui cand nu se cunoaste toxicul
( agraveaza intoxicatia cu solventi organici, petrol, tricloretilena,
organoclorurati liposolubili.
Se va prefera administrarea de apa
Prevenirea absorbtiei toxicului in intoxicatiile
prin inhalare necesita:
scoaterea victimei din mediul toxic (prealabil se vor
lua masuri de protectie a salvatorului);
administrarea de oxigen pe masca , pe cateter nazal;
la nevoie: respiratie arificiala. Nu se face respiratie
gura la gura in intoxicatia cu cianuri organofosforate
- risc de expunere a salvatorului.
Prevenirea absorbtiei toxicului in intoxicatiile pe
cale cutaneomucoasa presupune:
scoaterea victimei din mediul toxic;
dezbracarea completa si rapida a bolnavului
(echipament de protectie pt. salvatori).
spalarea tegumentelor cu apa si sapun timp de 15. min.
spalatura oculara.
 Grabirea eliminarii toxicului din organism
Scop: accelerarea eliminarii toxicelor care au fost deja absorbite.

1. Diureza osmotica
Indicatii : toxice ce se metabolizeaza renal .
Contraindicatii: insuficienta renala, cardiaca sau hepatica,
hipertensiune arteriala.
Metode:
a) diureza osmotica alcalina- indicata in intoxicatia cu
barbiturice sau salicilati.
 Se perfuzeaza 6-8 l/24ore din solutia: 1/3 bicarbonat de sodiu 1,4 % + 1/3
manitol 10% + 1/3 glucoza 10% + 20 mEq KCl sol. molara la fiecare 500 ml
lichid.
 Ritmul PEV = 250-500 ml/ora pentru primele 1-2 ore, apoi ritmul este reglat
astfel incit sa se mentina debit urinar de 2-3 ml/kg. pentru a evita
supraincarcarea volemica , in special la varstnici.
 Se monitorizeaza TA, puls, diureza.
b)acidifierea urinii – indicata in intoxicatii cu
substante cu reactie alcalina (chinina, imipramina) .
 Se perfuzeaza o solutie formata din: 2/3 glucoza 10% + 1/3
manitol 10%+ clorura de amoniu 75 mg/kg + clorura de sodiu
2g/l + KCl 40 mEq /l
 Pentru acidifiere se mai pot folosi vit. C si clorhidrat de
arginina.
Contraindicatie: acidoza severa.
c) diureza osmotica neutra
 Se perfuzeaza : 1/2 manitol 10%+ 1/2 glucoza 10% + 2 g
NaCl /l + 3 g KCl /l
2. diureza apoasa
Se perfuzeaza 6-7 l de lichid din solutia: 2/3 glucoza
10%+ 1/3 ser fiziologic+ KCl 3g/l .
La diureza osmotica sau apoasa se poate asocia
Furosemid 80-120 mg/zi ( 1 f= 20 mg) .
Epurarea extrarenala
a)hemodializa , dializa peritoneala au urmatoarele
indicatii:
 intoxicatii acute severe ce evolueaza cu insuficienta renala
acuta;
 intoxicatii acute cu modificari EKG ( microvoltaj, linie
izoelectrica);
 intoxicatii acute cu deteriorare clinica la care celelalte masuri
terapeutice au fost ineficiente ;
 concentratii limita ale anumitor toxice ( ex. metanol 0,5g/l ).
b) exsanghinotransfuzia :
 actualmente indicatiile ei sunt limitate la marile hemolize toxice si in
special in methemoglobinemie ( anilina, clorat de sodiu sau potasiu).
c) Hemoperfuzia pe coloana de carbon activat sau rasini.
 Consta in trecerea sangelui printr-un cartus filtrant in care se gaseste
carbune activat sau o rasina schimbatoare de ioni.
Indicatii:
intoxicatii cu doze masive de clorati si hipnotice care
evolueaza cu coma profunda;
intoxicatii cu indice de letalitate mare ( paraquat,
antidepresive triciclice, metale grele).
 Administrarea de antidoturi specifice si chelatori

Antidoturi specifice = compusi ce neutralizeaza actiunea

toxica asupra organismului prin:
 activarea mecanismelor de detoxifiere (tiosulfatul de sodiu in
intoxicatia cu cianuri, N-acetilcisteina in intoxicatiile cu paracetamol);
 diminuarea sintezei de metaboliti toxici (etanolul in intoxicatia cu
metanol );
 deplasarea toxicului de pe transportor (cel mai frecvent mecanism);
 competitie la nivel de receptor (Naloxona in intoxicatiile cu opiacee);
 reactivare de enzime (Pyrengit in intoxicatia cu anticolinesterazice);
 corectarea efectelor toxicului (vitamina K in intoxicatiile cu
cumarinice).
Chelatori = substante ce formeaza cu ionii unor metale complexe
stabile, cu toxicitate redusa si usor de eliminat pe cale renala
EDTA, BAL, calciu, Desferoxamina, penicilamina
Importanta acestor doua tipuri de compusi in tratamentul intoxicatiilor
acute este limitata de:
 numarul redus al toxicelor ce au antidot specific
 toxicitatea proprie a substantei folosita ca antidot

Imunoterapia in intoxicatii
Reprezinta tratamentul intoxicatiilor prin anticorpi specifici dirijati
contra substantei toxice.
 Aplicatie practica: in intoxicatia cu digitalice se pot administra
fragmente Fab de anticorpi antidigitalici de oaie.
ANTIDOT POSOLOGIE INDICATII (TOXIC)
Alcool etilic i.v. Metanol, etilenglicol
N-Acetilcisteina i.v., 3 g in PEV la 6 ore *Paracetamol
Atropina i.v., doza: pina la aparitia Insecticide organofosforice
semnelor de atropinizare
Albastru de metilen 1% i.v. lent, 5-25 ml in 500 ml Methemoglobinizare
glucoza 5%
Flumazenil=Anexate 0,2 mg i.v. repetat cite 0,2 mg Benzodiazepine
la fiecare minut daca este
necesar. Doza initiala nu va
depasi 1 mg
Dimercaprol (Bal) i.m. profund, 3 mg/kg corp la *derivati de arseniu, mercur
12 ore *saruri de aur, metale grele
Digitot I.v., 80 mg/mg de digitala * Digitalice
Hidroxicobalamine I.v., 4g *Cianuri
Tiosulfat de sodiu i.v.,8g
Nitril de amil -inhalare *Cianuri
Nitrit de sodiu - i.v.
Tiosulfat de sodiu
EDTA Plumb
(Etilendiamintetracet)
O2 Monoxid de carbon
Vitamina K i.v. *Warfarina (raticide)
Desferal (Desferoxamina) i.m. Saruri de fier
i.v. lent 1-4 gr