EXPLORAREA RADIOLOGICA

A TUBULUI DIGESTIV

CATEDRA DE RADIOLOGIE SI IMAGISTICA MEDICALA

SUUB
 Permite evidentierea:

 modificarilor functionale;
 modificarilor morfologice;

 sediul si natura leziunii;

 evolutia in timp a leziunii.

Indicatii:
 Orice suferinta clinica sugestiva
pentru o afectare a tubului digestiv
Contraindicatii:
 abdomen acut
 ocluzie intestinala
 perforatii ale tubului digestiv
 hemoragii digestive superioare
 atentie in cazul femeilor insarcinate si a
copiilor

Tehnici de examinare
 Radioscopia si radiografia abdominala simpla/ “pe gol”
 Radioscopia cu suspensie baritata administrata peroral
 Radiografia
 Irigoscopia si irigografia
 Examenele cu dublu contrast
 Investigatia cu substante farmacodinamice
 Ocluzia intestinala
= sindrom morfo-functional caracterizat prin oprirea tranzitului intestinal
Cauze mecanice – tumori intrinseci, compresii /invazii extrinseci,
torsiuni, aderente
Cauze dinamice (functionale) – pareze intestinale – reflexe sau
inflamatorii
Rx = imagini hidroaerice
- La nivelul colonului : dispuse pe flancuri, numar mic, diametrul
mare dispus vertical
- La nivelul ileonului : dispuse abdominal central, diametrul mare
orizontal
- La nivel jejunal : dispuse in hemiabdomenul stg. Superior, cu
aceleasi caractere de la ileon
- In ocluziile cu localizare joasa : imagini intricate
Corp strain
Corp strain
 Modificari de tranzit
Timpi de evacuare:
 Esofag – 5-7 secunde
 Stomac – 2,5 - 3 ore
 Duoden 60-90 secunde
 Ajunge la jonctiunea ileo-cecala in 3-4 ore
 In flexura hepatica in 8 ore
 In sigmoid in 12-18 ore
 Evacuare in 24 de ore

Accelerarea evacuarii = hipertonie si hiperkinezie.

Rx- aspect de hipermotilitate si insuficienta sfincteriana cu golirea rapida
a segmentului interesat

Staza = reducerea pana la 0 a vitezei de evacuare.

Rx- dilatarea segmentului , opacifiere neomogena datorita resurilor
alimentare.
 Imagini elementare
Imaginile aditionale -“plus de umplere”

Ulceratiile superficiale – mici neregularitati de contur

 Nisa – pierdere de substanta in peretele unui organ

Aspect Rx: - de fata – pata intens opaca; rotunda / neregulata. De profil

imaginea difera in functie de natura benigna / maligna:
 benigna – proiectie marginala – iese din contur; forma relativ
regulata; baza mica de implantare; zona transparenta la baza produsa
de edemul local
 maligna – forma neregulata; baza larga de implantare; retrasa din
contur (“incastrata”)

Imaginile diverticulare:
 de pulsiune (rotund ovalar, pedicul ingust)
 de tractiune (forma triunghiulara, baza larga)
 Imagini elementare
Defecte de umplere -“minus de umplere”

 edem inflamator
 tumori benigne – rotund ovalar, contur regulat, net, nu intrerup
pliurile
 tumori maligne – crestere rapida, contur sters, neregulat, cu zone de
semiton; pliuri intrerupte

Modificarile reliefului mucoasei

 pliuri hipertrofice
 pliuri atrofice
 convergenta pliurilor
 aspectul neregulat al pliurilor
 intreruperea pliurilor
 disparitia totala a reliefului
 ESOFAGUL
Imaginea radiologica normala
 pozitia de examinare: OAD la 45º
 esofagul incepe la faringe (gura lui Killian), in spatele
cartilajului cricoid (C6) si tine pana la cardia (T12);
 deasupra diafragmului formeaza ampula epifrenica care se
realizeaza mai frecvent in inspir profund;
 lungime de 25 cm, calibru de 2-3 cm si prezinta 3 portiuni:
cervicala, toracica, abdominala si 4 stramtori fiziologice:
cricoidiana, aortica, bronsica si diafragmatica;
 substanta baritata traverseaza esofagul in 1-7 sec;
 reintoarcerea bariului din stomac in esofag este impiedicata
mecanic de valvula lui Gubarov, un repliu al mucoasei
gastrice si de catre unghiul lui Hiss (>90º)
 pliuri longitudinale paralele care ajung la cardia si care se
pot continua cu pliurile micii curburi gastrice.
 Dilatatiile esofagiene
1. atonia esofagului- tulburare functionala ce se traduce prin
progresia lenta si continua a bolului opac intr-un esofag
dilatat si lipsit de miscari peristaltice;
– mult aer in esofag
2. sclerodermie - tub dilatat si rigid in 75% din cazuri
3. mega-dolicoesofag - achalazie
– staza esofagiana => nivel hidro-aeric
– lipsa peristalticii in stari cronice
– evacuarea se face numai peste o anumita cantitate
– conturul esofagului este net, continuu.
4. megaesofag prin cardiospasm - intreruperea completa a
trecerii substantei baritate
Achalazie
 Diverticuli esofagieni
 Dilatatii circumscrise ale peretelui esofagian
Forme:
- diverticuli intramurali – sunt f. rari, au dimensiuni mici si
aspect ca cei ai colonului sigmoidian
- diverticul Zenker - ia nastere la granita dintre faringe si
esofag
- hernierea mucoasei printr-un hiatus in peretele posterior,
poate ajunge la dimensiuni mari
RADIOLOGIC
 - staza baritata prelungita cu nivel orizontal in pozitie
ortostatica
 - rotunjit la extremitatea inferioara
Diverticuli de pulsiune
 slabirea musculaturii esofagiene

 localizati oriunde deasupra stramtorilor fiziologice

RADIOLOGIC - contur net, pot reveni la normal dupa

trecerea bariului sau evacuarea are loc dupa un oarecare
timp

Diverticuli de tractiune
 situati pe peretele anterior sau lateral, mai frecvent la
nivelul bifurcatiei traheei
 in 85% din cazuri sunt provocati de aderentele produse de
un ganglion tuberculos ratatinat
RADIOLOGIC - forma de palnie, con sau deget de manusa
Diverticul epifrenic
 Stenoze cicatriciale
Dupa ingestia accidentala sau voluntara de substante caustice corozive

Sediu – la nivelul stramtorilor fiziologice unde in timpul deglutitiei se

produce o oprire temporara a substantei ingerate

 Faza de esofagita coroziva – stenoza spasmodica si perete esofagian

ingrosat
 Faza organica cicatriciala – substanta opaca se opreste deasupra
stenozei, iar lumenul esofagului din amonte este dilatat in forma de
palnie, cu margini nete si continui si se prelungeste cu o portiune
ingustata sub forma de varf de creion; varful palniei este perfect centrat
fata de axul median al esofagului.
Ingustarea esofagului poate fi :
 localizata (stenoza inelara)
 intinsa (stenoza tubulara)
Stenozele cicatriciale pot fi etajate succesiv sau au sediul in portiuni
diferite ale esofagului – aspect moniliform.
Stenoza postcaustica
 Tumori esofagiene benigne
– leiomiom, lipom, adenom;

 Tumorile se dezvolta in submucoasa sau intramural;

 Pot fi pediculate si se prezinta ca formatiuni

radiotransparente (imagini lacunare/ minusuri de
umplere) cu contur circular net (ca un corp strain)
care se deplaseaza in sus si in jos.
Leiomiom
 Tumori esofagiene maligne
Forma infiltrativa
 rigiditate si rectitudine segmentara
 contur dintat si neregulat, cu alterarea pana la disparitie a reliefului
mucoasei
 ancosa deasupra leziunii provocata de un spasm durabil – dereglare
functionala in zona de efort a peretelui.
 cand stenoza se accentueaza se constata un istm ingust, care este
excentric fata de axul esofagului si un lumen filiform, cu traiect
neregulat, in linie franta
Forma vegetanta
 Fenomene de necroza si apoi cratere ulcerate, cu contur neregulat
(nise) si fistule esofago-bronsice.
Forma ulcerativa
 Nisa semilunara care abia depaseste conturul esofagului pe o lungime
de 4-6 cm („in farfurie”)
 Fundul nisei poate fi plat, curb sau zimtat, iar bureletul care inconjoara
nisa realizeaza scobituri caracteristice pentru cancer, cu versanti
simetrici
 Toate formele evolueaza spre stenoza.
Tumora benigna/maligna stenozanta

Dilatatie
supraiacenta
Stenoza
Carcinom esofagian – leziune infiltrativa

Pinten malign
 STOMAC
 Are 2 puncte fixe – cardia si genunchiul
superior al duodenului
 Forme: J , de carlig, “corn de taur” (stomac
hiperton), alungit – cu polul inferior sub linia
crestelor iliace (stomac hipoton), stomac in
cascada (rezulta in urma compresiunii
corpului gastric prin colonul meteorizat)
 Amprenta extrinseca

Pancreas

Splina
Stomac aton

Fornix

Hipersecretie
Hipetrofie pliuri/ Piuri normale
Pozitie de decubit dorsal (subst de
Ortostatism: stomac “in cascada”
contrast in fornix)
 Ulcerul gastric
= scadere a rezistentei mucoasei gastrice sau duodenale, datorita
modificarii unor glicoproteine ce se produc in mucusul ce o
acopera si o protejeaza contra agentilor chimici si enzimatici

Forme:
- eroziune superficiala – pierdere de substanta a mucoasei gastrice
- “exulceratio simplex” – depaseste muscularis mucosa
- ulcer acut – crater adancit in peretele gastric, are evolutie scurta si
in 3 saptamani se cicatrizeaza; perforeaza mai rar
- ulcer cronic – in portiunea verticala a micii curburi (30-50%), in
portiunea pilorica a stomacului (15-25%), peretele posterior al
stomacului (10-15%), cardia (1-2%)
 RADIOLOGIC
Semnul direct - nisa
– imagine de profil: pata opaca lipita pe contur sau departata de mica curbura gastrica, de care
este legata printr-un pedicul
- imagine de fata: imagine de cocarda
- dimensiuni – 5-10mm
 - conturul nisei – arciform si precis
- tonalitate omogena (neuniforma in cancer)
- ingrosarea mucoasei – semn de sant ulceros

Semne indirecte in ulcerul gastric

semne functionale
 Triada simptomatica:
 Hipertonie
 Hiperkinezie
 Hipersecretie
 Se poate adauga evacuarea intarziata a stomacului in urma diskineziei antro – pilorice.

Semne morfologice
 Intereseaza forma, contururile si relieful stomacului
 Modificari de relief
 Gastrita insotitoare (pliuri ingrosate, neregulate, intrerupte uneori in vecinatatea nisei
prin edem periulceros)
 Convergenta pliurilor spre nisa – semn caracteristic de benignitate; marcheaza
transformarile cicatriciale perilezionale
 Modificari ireversibile
 Rigiditatea segmentara – disparitia peristaltismului
in zona nisei (datorita infiltratiei edematoase) ca si
dupa vindecarea ei
 Rectitudinea si retractia micii curburi –
caracteristic ulcerelor de lunga durata
 Pilorul capata o pozitie excentrica, fiind deviat
spre stanga -> distensie a marii curburi
 Bilocularea mediogastrica – spasm al marii
curburi care produce o ancosa sau incizura in
dreptul nisei – „semnul indicatorului”.
 Are loc prin contractura si scleroza inelului de
musculatura circulara, inel alterat functional si
organic de fundul nisei.
 Plus de umplere. Prezenta
edemului periulceros
Ulcer gastric situat pe mica curbura,
in portiunea verticala
 Nisa Haudeck

Convergenta
pliurilor

Nisa benigna
 Ulcer calos
Pliuri
convergente

Nisa

Edem
 Complicatii
- penetratia (in splina, ficat, pancreas)
- perforarea – pneumoperitoneu
- malignizarea

Vindecare dupa 3 saptamani – poate ramane o

cicatrice stelata pe relieful mucoasei,
rigiditate, scurtarea micii curburi,
bilocularea marii curburi
 Tumorile gastrice benigne

Polipi (adenomatosi), leiomiomul, lipomul,

insula de pancreas ectopic.

RADIOLOGIC
- Minus de umplere (imagine lacunara) de
forma rotunda sau ovoida, cu contur net
- daca polipii au baza larga de implantare si
crestere rapida pot fi maligni.
 Imagini
lacunare/
plus de
umplere
 Imagini
lacunare/
plus de
umplere cu
baza larga de
implantare
 Cancerul gastric
Mai des la barbati
 Adenocarcinom
Evolutie lunga
 Forme:
latenta, frusta, dureroasa
Radiologic:
3 forme: proliferative, infiltrative si ulcerative
 Forma proliferativa (vegetanta):
imagine lacunara
contururi neregulate
imagini de semiton
pinteni opaci.
 Forma infiltrativa
rigiditate pereti
absenta peristaltism
retractie
Schirul gastric (linita plastica) intereseaza cea mai mare parte a stomacului, lumen
tubular, dispare relieful mucoasei, neregularitati de contur
 Forma ulcerativa
Nisa maligna retrasa din contur dezvoltata pe o zona rigida
 rigiditate
pereti
absenta
peristaltism
retractie

Imagine de
semiton
Linita plastica/ schirul gastric
Forma
proliferativa
(vegetanta):
imagine
lacunara
contururi
neregulate
imagini de
semiton
pinteni
maligni.
Nisa
maligna
retrasa din
contur
dezvoltata
pe o zona
rigida
Stenoza pilorica ulceroasa
 Stenoza cea mai
frecventa
 Stomac largit, contine
mult lichid de secretie si
resturi alimentare
 contururile stomacului
sunt regulate, suple.
 La inceput cateva unde
peristaltice, apoi akinetic
 Tranzitul se realizeaza
cu mare dificultate
Stenoza pilorica maligna
 Aspect aparent alungit al
pilorului
 Ingustarea marcata a
regiunii prepilorice
 Contur neregulat,
imagini de semiton
 Pereti rigizi
 Tranzitul desi ingreunat
se pastreaza
Stenoza beninga/ stenoza maligna
 DUODENUL

Bulbul duodenal
 Normoton: forma triughiulara - lungime 3-6 cm.

 Hipoton: alungit

 Hiperton: rotund

 2 curburi (mica si mare); 2 fete (ant. si post.)

Relieful mucoasei: pliuri subtiri, longitudinale la

nivelul bulbului, perpendicular pe contururi in
restul duodenului
Bul dd normal/ deformat “trifoi”
Ulcer duodenal – deformare bulb dd
 Diverticulii duodenali
= expansiuni circumscrise ale peretilor
organului, unici sau multiplii,
obisnuit pe DII sau DIII
Radiologic:
 Opacitate aditionala (plus de
umplere) de forma rotund-ovalara,
contur net.
Ulcerul duodenal
 – in 90% cazuri – ulcer bulbar
 Radiologic:
 semnul direct – imaginea de nisa -
situata pe una dintre fete, foarte rar
pe curburi
 semne indirecte functionale:
hipertonie, hiperkinezie,
hipersecretie la nivelul stomacului
 - aspect de bulb iritabil, intolerant,
care se evacueaza rapid, spasme
localizate.
 semne indirecte morfologice:
alterarea reliefului gastric cu aspect
de gastrita, pilor descentrat, bulb cu
modificari de forma si dimensiuni.
Diverticul duodenal pe conturul intern D III
Diverticul dd (neomogen) cu resturi alimentare
Ulcer duodenal/ compresie
 COLONUL
 Intestinul gros se intinde de la tunica
ileonului, marcat prin valvula ileocecala,
pana la nivelul canalului anal, dar aceasta
definitie morfofunctionala trebuie sa
includa apendicele si valvula Bauhin.
 Lungimea intestinului gros variaza intre 100
– 150 cm, cu o medie de 130 – 1350,
cresterea in lungime se poate face pe seama
intregului colon dar mai ales pe seama unor
segmente separate.
 Calibru
 Astfel: sigmoidul si transversul au o lungime in jur
de 50 cm, ascendentul 12 – 17 cm iar descendentul
14 – 20 cm.
 Calibrul intestinului gros prezinta o scadere
progresiva incepand de la cec spre sigmoid cu
aproximativ 5 cm la cec si 2,5 cm la sigmoid dar
in mod normal sau conditii patologice, exista
modificari de calibru prin spasme sau dilatari,
creand astfel dificultati in investigarea colonului si
mai ales in punerea diagnosticului.
 CEC-ul
Are forma de sac inchis in interior, iar superior se
continua cu colonul ascendent, pe peretele
postero-intern la unirea dintre cec si ascendent se
afla jonctiunea ileocecala prevazuta cu un sfincter,
numita valvula lui Bauhil. La aproximativ 2 cm
sub aceasta se afla insertia apendicelui vermicular.
 Cecul este situat de obicei in fosa iliaca dreapta
dar poate fi situat si inalt lombar, prerenal sau jos
in micul bazin.
 Din punct de vedere radiologic cecul
poate fi impartit in doua:
 fundul cecal;
 corpul cecului.

Configuratia interioara:
In interior la nivelul cecului si intregului colon se gasesc:
 pliurile submucoase sau falciforme create de bandeletele
longitudinale si apar ca niste despartituri dispuse
transversal fata de axul intestinului si constituie adevarate
diafragme incomplete.
 haustrele care sunt corespunzatoare boselurilor de pe
suprafata organului.
 COLONUL ASCENDENT
 Este situat intre insertia valvulei ileocecale si a
unghiului hepatic.
 situat retroperitoneal si prin intermediul fasciei lui
Toldt vine in contact cu patratul lombelor si polul
inferior inferior al rinichiului drept.
 In afara, interior si anterior, colonul ascendent
vine in contact cu ansele intestinale.
 Colonul ascendent este una dintre cele mai fixe
portiuni ale colonului.
 Configuratia exterioara este asemanatoare cu a
cecului, cele trei bandelete musculare formeaza
boselurile iar in interior ele determina formarea
pliurilor falciforme si a cavitatilor haustrale.
 Unghiul hepatic al colonului

 Face trecerea intre colonul ascendent si transvers,

este situat in hipocondrul drept si lasa o amprenta
marcata pe fata interioara a ficatului.
 Este un segment semifix, iar posterior se
invecineaza cu rinichiul si portiunea a doua a
duodenului iar anterior vine in contact cu ficatul,
care il acopera.
 COLONUL TRASVERS
 Este partea cea mai mobila a colonului, poseda un
mezocolon cu marginea anterioara inserata pe
colon iar cea posterioara fixa, este inserata de la
dreapta spre stanga pe portiunea inferioara a
rinichiului, de partea a doua a duodenului, corpul
pancreasului si partea superioara a rinichiului
stang.
 Acest mezocolon, la extremitate, da nastere la
doua formatiuni peritoneale si anume ligamentul
frenocolic drept si ligamentul frenocolic stang care
fixeaza cele doua unghiuri colice la peritoneul
parietal. Ligamentul gastrocolic il solidarizeaza de
stomac.
 Unghiul splenic al colonului

 Este predominant ascutit, este situat aproape

in plan anteroposterior fiind asezat adanc in
hipocondrul stang, se invecineaza cu splina
deasupra, cu marginea exterioara a
rinichiului stang intern si anterior cu marea
curbura.
 COLONUL DESCENDENT

 Este situat profund retroperitoneal alipit de

ansele intestinului subtire, se intinde de la
unghiul splenic pana la o limita de
demarcatie conventionala corespunzatoare
crestei iliace stangi.
 Este segmentul cel mai stramb al colonului
si dispune de o musculatura puternica.
 COLONUL SIGMOID
 Alaturi de cec si transvers este una dintre cele mai mobile
portiuni a colonului iar prima portiune are o dispunere fixa
ca a descendentului.
 Prezinta un mezocolon sigmoidal care are o insertie colica
de doua ori dand inflectiuni sigmoidului, asemeni literei S.
 Se gaseste in fosa iliaca stanga iar portiunea pelvina vine
in raport cu vezica si rectul.
 La nivelul sigmoidului exista numai bandelete musculare
longitudinale si atunci el prezinta doua serii de boseluri
diminuate ca volum in raport cu restul segmentului
colonului.
 La nivelul sigmoidului se reduc si de asemenea numarul si
volumul haustrelor interne.
 RECTUL SI CANALUL ANAL
 Rectul se intinde de la locul de terminare a colonului sigmoid pana la
linia anorectala care este circulara si desparte zona mucoasa de zona
cutanata a rectului.
 Lungimea rectului este 11 – 15 cm iar diametrul transversal de 2,5 – 3
cm, in timpul umplerii cu bariu se pot dubla diametrele si apare
fuziform dilatat in portiunea mijlocie si ingustat la nivelul jonctiunii
rectosigmoidiene si la nivelul portiunii perirenale.
 In sens sagital rectul descrie o curbura superioara cu concavitatea
anterior si o curbura inferioara cu concavitatea posterior iar in sens
frontal o curbura inferioara cu concavitatea spre dreapta. Posterior vine
in contact cu sacrul si coccisul, fetele laterale sunt tapetate de
peritoneu iar anterior vine in contact cu organele genitale la femeie,
prin fundul de sac al lui Douglas, iar la barbat este separet de vezica
urinara tot prin acelasi fund de sac.
 Portiunea perineala vine in raport cu fosa isteorectala si uretra la barbat
si vaginul la femei. Rectul nu mai prezinta bandeletele musculare
lipsind astfel boselurile si haustrele. Canalul anal are o lungime de
aproximativ 3 cm, este delimitat superior de linia anorectala si inferior
de linia anoperineala.
Investigatia radiologica a colonului prin
tranzit baritat
Explorarea baritata per os se face prin
examinarea, la 6-8 ore ti la 24 de ore, a
opacifierii intestinului gros. Se admite
clasic ca pasajul baritat, permite cu
precadere, aprecieri asupra
comportamentului functional, durata
tranzitului, aspectele radiofunctionale
spastice, hipotonii sau atonii.
 Examenul radiologic al colonului prin
clisma baritata
 Clisma baritata sau irigoscopia, reprezinta metoda
fundamentala si de selectie pentru investigatia
afectiunilor colonului
Modalitati si conditii de realizare a clismei baritate
 Pregatirea bolnavului pentru clisma baritata
reprezinta conditia esentiala pentru o realizare
optima a investigatiei irigografice . Curatirea
colonului se face prin mai multe mijloace:
administrarea de purgative mai ales la bolnavii
ambulatorii, la cei constipati sau dupa examinari
baritate per os, substanta de contrast persista timp
indelungat la nivelul colonului.
Opacifiere neomogena a rectului si sigmoidului-materii fecale
Fecaloame aderente la perete (examen cu dublu contrast)
Timp I
Reflux in
ultima ansa
ileala
Timp II – evacuarea continutului
Timp III/ Proba Fischer
Apendice
Diverticuli – plus de umplere
Diverticuli – plus de umplere
Minusuri de umplere/ imagini lacunare (polipi)
 Stenoza axiala cu pasajul substantei baritate, pnteni
maligni si imagini de semiton – realizeaza imaginea de
“cotor de mar”
Stop complet al substantei de contrat la nivelul
flexurii hepatice – proces expansiv vegetant