ROMANIAN 137p Moldova Aging PostDM FINAL Translated

Public Disclosure Authorized Public Disclosure Authorized Public Disclosure Authorized Public Disclosure Authorized
1
Raport nr.112339-MD
GRUPUL BĂNCII MONDIALE
ABORDAREA SECURITĂȚII
ECONOMICE A PERSOANELOR
VÂRSTNICE ÎN MOLDOVA PRIN
PRISMA DREPTURILOR OMULUI
Ianuarie 2017
María Eugenia Dávalos

Bethany Brown
Alaka Holla
Tu Chi Nguyen
William Seitz
Julia Smolyar
2
CUPRINS
ECHIPA DE AUTORI ȘI GRATIDUTIDINI ......................................................................... 5

SUMAR EXECUTIV ................................................................................................................ 6
Infographic .............................................................................................................................. 10
1. INTRODUCERE ..................................................................................................................11
2. EVOLUȚIILE DEMOGRAFICE ȘI BUNĂSTAREA PERSOANELOR ÎN ETATE ..... 15
Tiparele demografice .................................................................................................................................15
Îmbătrânirea rapidă ...............................................................................................................................15
Îmbătrânirea populației fără bătrâni ...................................................................................................19
Viitorul: oameni mai puțini și mai bătrâni .......................................................................................20
Dividendul demografic .........................................................................................................................22
Bunăstarea persoanelor vârstnice ............................................................................................................24
Sărăcia printre vârstnici ........................................................................................................................26
Deprivarea materială .............................................................................................................................30
Bunăstarea subiectivă ...........................................................................................................................31
Migrația și bunăstarea persoanelor vârstnice ...................................................................................32
3. O PERSPECTIVĂ INTEGRATOARE ASUPRA DREPTURILOR OMULUI ............... 36
Sinteza cadrului internațional privind drepturile pentru persoanele vârstnice ..............................37
Dreptul la sănătate .................................................................................................................................38
Dreptul la ocuparea forței de muncă ..................................................................................................39
Dreptul la securitate socială.................................................................................................................41
Realizarea drepturilor grupurilor speciale ale populației ..............................................................45
Cadrul juridic specific Moldovei pentru abordarea îmbătrânirii populației prin prisma
drepturilor omului ......................................................................................................................................49
4. ÎMBĂTRÂNIRE SĂNĂTOASĂ ......................................................................................... 55
Îmbătrânirea sănătoasă în Moldova? Imaginea principalilor indici de sănătate ...........................55
Speranța de viață scăzută .....................................................................................................................55
Morbiditatea considerabilă ..................................................................................................................57
Provocările din sectorul sănătății ............................................................................................................61
Cheltuieli ineficiente .............................................................................................................................61
Protecția financiară limitată .................................................................................................................64
Accesul scăzut la medicamente și servicii de sănătate de calitate ...............................................66
3
5. PRODUCTIVITATEA PERSOANELOR ÎN VÂRSTĂ ................................................... 70
Se atestă productivitatea persoanelor vârstnice în Moldova? Sinteza rezultatelor principale pe
piața muncii .................................................................................................................................................70
Ocuparea forței de muncă în declin ...................................................................................................70
Excluderea din sectoarele economice în creștere ............................................................................75
Total 55+ 65+ <55 <65 femei bărbați .................................................................81
Provocările în calea realizării angajării sporite a persoanelor vârstnice .........................................81
Lipsa relevanței educației și competențelor .....................................................................................81
Descurajarea muncii în sistemele de protecție socială ...................................................................85
Atitudini, norme sociale și accesul la îngrijire ................................................................................87
Riscurile pentru securitatea economică a persoanelor în vârstă: o perspectivă pe termen mai lung
........................................................................................................................................................................89
Caracterul limitat al creării afacerilor și al activității antreprenoriale ........................................90
Informalitatea .........................................................................................................................................91
6. ÎMBĂTRÂNIRE SIGURĂ ................................................................................................. 93
Imaginea sistemului de protecție socială ...............................................................................................93
Cheltuielile pentru sectorul protecției sociale ..................................................................................93
Pensiile pentru persoanele în vârstă ...................................................................................................95
Asistența socială pentru persoanele vârstnice..................................................................................96
Serviciile sociale (în bunuri) pentru persoanele vârstnice ............................................................98
Îmbătrânire sigură în Moldova? Protecția socială și sărăcia determinată de vârstă înaintată . 101
Provocările cu care se confruntă sistemul de protecție socială ...................................................... 106
7. CONCLUZII ȘI IMPLICAȚII DE POLITICI ................................................................. 111
Politicile de promovare a îmbătrânirii sănătoase .............................................................................. 112
Politicile de promovare a îmbătrânirii productive ............................................................................ 114
Politicile de promovare a îmbătrânirii sigure .................................................................................... 116
Politici transversale ................................................................................................................................. 121
BIBLIOGRAFIE ................................................................................................................... 123
ANEXA A .............................................................................................................................. 130
ANEXA B .............................................................................................................................. 133
4
ECHIPA DE AUTORI ȘI GRATIDUTIDINI
Raportul în cauză a fost elaborat de un grup de autori, în componența căruia s-au regăsit María
Eugenia Dávalos (șeful echipei), Bethany Brown (consultant), Alaka Holla (economist senior), Tu
Chi Nguyen (economist), William Seitz (economist) și Julia Smolyar (specialist senior în protecția
socială). Activitatea echipei a fost susținută de consultanți. Raportul a fost finanțat din Fondul
Fiduciar Nordic pentru Securitatea Economică și Socială a Persoanelor Vârstnice din Moldova.
Echipa este recunoscătoare pentru comentariile pe care la diferite etape le-au oferit colegii de la
Banca Mondială, inclusiv Elvira Anadolu, Paolo Belli, Irina Guban, Tim Johnston, Johannes
Koettl, Victoria Levin și Eva Klove, cât și reprezentanții echipelor de țară ai Fondului Națiunilor
Unite pentru Populație (UNFPA) și HelpAge, cât și de la cercetătorul local Olga Gagauz.
Aducem mulțumiri lui Satu Kahkonen (director de țară), Carolina Sánchez-Páramo (manager de
practici) și Alexander Kremer (manager de țară) pentru îndrumare și susținere.
5
SUMAR EXECUTIV
Orice om are dreptul la un nivel de trai care să-i asigure sănătatea și bunăstarea lui și familiei
sale, cuprinzând hrana, îmbrăcămintea, locuința, îngrijirea medicala, precum și serviciile
sociale necesare; el are dreptul la asigurare în caz de șomaj, boală, invaliditate, văduvie,
bătrânețe sau în celelalte cazuri de pierdere a mijloacelor de subzistență, în urma unor
împrejurări independente de voința sa.
—Articolul 25, Declarația Universală a Drepturilor Omului
Povara exercitată de îmbătrânire în Moldova este enormă. Vârsta medie crește într-un ritm
mult mai rapid în Moldova decât în țările din vecinătate, iar mărimea populației scade (Figura
O.1). Evoluțiile demografice sunt determinate de trei factori: fertilitatea scăzută, emigrația netă
înaltă și speranța de viață mică. Mai mult ca atât, există diverse riscuri pentru bunăstarea
persoanelor vârstnice. De exemplu, Moldova este una din puținele țări din Europa de Est și Asia
Centrală, unde persoanele în etate sunt mai pauperizate decât media pe populație. În plus,
persoanele în vârstă din zonele rurale au un risc de sărăcie deosebit de mare, cu acces mai mic la
servicii esențiale.
Figura O.1. Populația Moldovei se va Obiectivul prezentului raport este, în

micșora și va îmbătrâni, 2015 și 2060 primul rând, examinarea situației
Piramida populației, mii populației vârstnice din Moldova în raport
a. Bărbați b. Femei
0 cu dreptul acestora la securitate economică
0
2060
0
0 și, în al doilea rând, generarea cunoștințelor
0
2015 0
0
ce ar putea informa opțiunile de politici
0 pentru garantarea unui nivel adecvat de trai
0
0
0
0 pentru cohortele prezente și viitoare de
0
0
0 persoane vârstnice. Acest raport aplică o
0
0 abordare prin prisma drepturilor omului,
0
0
0
0
axându-se pe un grup populațional ce se
200 100 00 100 200 confruntă cu provocări majore și tot mai mari
în menținerea unui nivel adecvat de trai și
prezentă o analiză robustă, bazată pe dovezi,
Sursa: Prognoze demografice globale: ediția 2015 (bază de
date), Direcția populație, Departamentul Relații Economice și
pentru sporirea capacității și responsabilității
Sociale, Națiunile Unite, New York, persoanelor și instituțiilor, în sarcina cărora
http://esa.un.org/unpd/wpp/
este pusă respectarea, protecția și realizarea
drepturilor persoanelor vârstnice. Tendințele demografice înregistrate în Moldova cresc
importanța recunoașterii drepturilor omului aplicabile persoanelor vârstnice.
Raportul elucidează contextul juridic și de reglementare, pe plan național și internațional, ce

susține drepturile și eligibilitatea persoanelor vârstnice și chiar dacă urmează să se țină cont și de
alte domenii din programul generla de activitate privind drepturile omului în Moldova, acesta este
axat pe diagnosticul a trei domenii cruciale pentru securitatea economică a persoanelor vârstnice:
6
dreptul la sănătate, dreptul la muncă și dreptul la securitate socială. Deși raportul abordează
contextul demografic general al țării, acesta nu s-a aprofundat în aspectele cruciale pentru subiectul
îmbătrânirii ce sunt în afara domeniului de aplicare al raportului în cauză, cum ar fi impactul
îmbătrânirii asupra creșterii și productivității.
Îmbătrânire sănătoasă
Mortalitatea în rândul persoanelor vârstnice, în special bărbați, nu s-a îmbunătățit în ultimii 25 de

ani. În 2015 speranța de viață la vârsta de 60 ani constituia 16,4 ani comparativ cu media de 21,0
ani în regiune. O consecință a decalajului mare în sănătate între sexe este feminizarea îmbătrânirii.
În plus, populația trece printr-o tranziție epidemiologică, caracterizată prin substituirea bolilor
infecțioase prin afecțiuni cronice ca factori contribuitori majori la morbiditate și mortalitate,
maladiile cronice fiind în ascensiune. Nivelul scăzut de conștientizare de către persoanele vârstnice
a drepturilor sale de sănătate, acces și utilizare a asistenței medicale în contextul în care prestarea
serviciilor este ineficientă contribuie la deteriorarea indicilor de sănătate în rândul persoanelor
vârstnice. Un aspect important este că actualul pachet de prestații și model de prestare a serviciilor
nu facilitează accesul oportun la servicii sau protecția financiară împotriva cheltuielilor excesive
în sănătate. Din contra, indicii agregați ai finanțării din sănătate denotă cheltuieli ineficiente, cu
cheltuieli foarte mari din buzunarul populației legate de plățile oficiale sau neoficiale, cea mai
mare parte a cheltuielilor oficiale fiind pe medicamente și pe investigațiile diagnostice efectuate
în serviciul ambulatoriu. Există inegalități și printre persoanele pauperizate, inclusiv persoanele
pauperizate vârstnice, care cheltuiesc mai puțin pe medicamente, ceea ce sugerează inegalitate în
acces.
Îmbătrânire productivă
Nivelul înalt și tot mai mare al inactivității economice în toate grupurile de vârstă reprezintă o
provocare majoră în Moldova, în particular în contextul populației în curs de îmbătrânire și
dependenței mari de veniturile din pensii. Din anul 2000 populația pensionarilor a crescut, iar
ponderea lucrătorilor ce aleg să continue să activeze profesional după vârsta de 54 ani s-a micșorat
continuu. Creșterea economică înregistrată recent s-a concentrat în particular în sectoarele de
producție, sprijinind unii angajați și uitând de alții; lucrătorii în vârstă sunt preponderent angajați
în agricultura cu productivitate redusă. Promovarea ocupării forței de muncă în rândul persoanelor
vârstnice de azi și a celor de mâine necesită abordarea principalei provocări de pe piața forței de
muncă din Moldova: accelerarea creării locurilor de muncă. Totuși, mai sunt necesare și măsuri
pentru înlăturarea barierelor cu care se confruntă persoanele vârstnice și încurajarea unui nivel mai
mare de participare, a caracterului oficial și a calității ocupării forței de muncă în următorii ani.
Îmbătrânire sigură
Majoritatea populației vârstnice, inclusiv toate persoanele în etate din ultima chintilă a bunăstării,
este acoperită de sistemul de protecție socială, iar persoanele vârstnice sunt foarte dependente de
pensii ca sursă de venituri. Totuși, acoperirea cu contribuții de asigurări sociale s-a micșorat de-a
7
lungul anilor (în conformitate cu ratele de ocupare a forței de muncă în descreștere) și rămâne
mică, iar rata de dependență de sistemul pensiilor este în creștere. Aceasta înseamnă că, în viitor,
riscul de sărăcie va crește în rândul persoanelor vârstnice, pe măsură ce sistemul de pensii, în lipsa
reformelor, devine financiar nedurabil.
Implicații în aspect de politici
Politicile sunt necesare, atât pentru garantarea securității economice a persoanelor vârstnice în
Moldova, cât și pentru instituții pentru a le permite adaptarea la populația în curs de îmbătrânire.
Promovarea îmbătrânirii sănătoase necesită garantarea asistenței medicale accesibile, inclusiv

financiar, tuturor persoanelor vârstnice, cât și furnizarea medicamentelor calitative și accesibile
financiar pentru tratarea bolilor netransmisibile și prevenirea acestora de la o vârstă fragedă.
Actuala agendă de reformare din Moldova încearcă să abordeze multe din aceste provocări, iar
eforturile date trebuie să fie susținute. Aceasta include, de exemplu, revizuirea pachetului de
prestații, majorând rata de rambursare pentru medicamentele antihipertensive, cât și schema
existentă de remunerare în funcție de performanță în asistența medicală primară pentru oferirea
unor stimulente mai robuste medicilor de familie ca să îmbunătățească conduita bolilor cronice.
Politicile de promovare a îmbătrânirii productive, pe lângă cele legate de creșterea economică

durabilă și promovarea creării locurilor de muncă de către companii, includ investirea în educație
pe întreg ciclul de viață, cu accent particular pe instruirea continuă pentru reactualizarea
competențelor angajaților vârstnici; sprijinirea accesului mai mare la instituțiile oficiale de îngrijire
a copiilor și persoanelor vârstnice, cu efecte potențial pozitive pentru participarea femeilor pe piața
muncii, cât și dezvoltarea timpurie a copiilor; reducerea factorilor descurajanți din sistemul
protecției sociale pentru activitatea profesională oficială, inclusiv majorarea vârstei de pensionare;
și creșterea gradului de conștientizare a discriminării potențiale pe motiv de vârstă pe piața forței
de muncă.
Politicile de promovare a îmbătrânirii sigure stipulează reformarea sistemelor de protecție socială,

în particular a sistemului de pensii. Crearea unui sistem solidar de pensii, social și fiscal durabil,
este esențială, la fel ca și alegerea atentă a setului potrivit de politici vizând persoanele neincluse
în sistemul contributiv de pensii. Cât îl privește pe cel din urmă, diversele opțiuni necesită o
examinare minuțioasă în aspect de compromisuri și implicații fiscale. În plus, este important de
remediat neajunsurile existente în prestarea eficientă a serviciilor de îngrijire socială; promovarea
unei autonomii juridice și financiare mai mari în rândul prestatorilor de servicii; și crearea unui
mecanism de finanțare adecvată, ce ar asigura resursele necesare autorităților locale pentru
prestarea serviciilor de asistență socială.
În sfârșit, este necesar de îmbunătățit monitorizarea trendurilor privind dreptul persoanelor

vrâstnice la securitate economică, la fel ca și implementarea cadrului juridic și de reglementare
relevant. Aceasta include îmbunătățirea colectării datelor privind populația, dezagregate pe sexe,
vârste sau categorii de grupuri vulnerabile, cât și cu privire la serviciile sociale, pentru a obține o
8
imagine mai exactă a nevoilor și provocărilor; monitorizarea și raportarea privind implementarea
legilor ce afectează persoanele vârstnice; și sporirea nivelului de sensibilizare al publicului prin
desfășurarea campaniilor informaționale cu privire la eligibilitatea și drepturile persoanelor
vârstnice.
9
Infographic 10
1. INTRODUCERE
Moldova îmbătrânește rapid. Dat fiind nivelul scăzut și continua descreștere a fertilității, cât și
rata înaltă a emigrației nete, este de așteptat că populația Moldovei se va micșora, în timp ce
ponderea persoanelor în etate (trecute de 65 ani) se va mări. Către anul 2060, se prognozează o
reducere a populației cu 29 la sută, sau 1,2 milioane persoane, totodată ponderea vârstnicilor
triplându-se și constituind 30 la sută. Deși rata mortalității vârstnicilor este înaltă, creșterea
longevității va accelera procesul de îmbătrânire a populației. Îngrijorător este faptul că dividendul
demografic se va termina înainte ca Moldova să-i simtă beneficiile. Creșterea modestă a natalității
pe parcursul anilor 1980, de rând cu declinul fertilității din ultimele decenii, au determinat
micșorarea raportului de dependență al copiilor și creșterea ponderii populației în vârstă aptă de
muncă în anii 2000. Cu toate acestea, dividendul demografic nu a fost utilizat la maxim din cauza
emigrației masive a tinerilor peste hotare în căutarea unui loc de muncă necalificat, valorificându-
și insuficient studiile. Mai mult ca atât, rata de inactivitate în Moldova este cea mai mare din
regiune, în special printre vârstnici. Ponderea persoanelor în vârstă aptă de muncă a atins cote
maximale în 2014, iar oportunitățile pe care le aducea dividendul demografic inițial dispar în
Moldova. Acest fapt prezintă motive serioase de îngrijorare cu privire la abilitatea societății și a
economiei să întrețină o populație de vârstnici în creștere.
Evoluțiile demografice ar putea avea implicații majore pentru bunăstarea vârstnicilor.

Îmbătrânirea societății și descreșterea populației în vârstă aptă de muncă s-ar putea solda cu
diminuarea capacităților productive și încetinirea creșterii economice, ce exercită un impact
negativ asupra resurselor disponibile vârstnicilor. Creșterea ponderii persoanelor în etate ar putea
pune o presiune mai mare pe Guvern și societate sub formă de pensii, asistență medicală și prestații
sociale ce sunt oferite persoanelor în etate. Vor exista, de asemenea, schimbări fundamentale în
gospodăriile casnice, deoarece sunt mai puțini copii adulți care să îngrijească de părinții
îmbătrâniți. Astfel, evoluțiile demografice determină multe schimbări în economie și societate care
afectează populația în creștere a bătrânilor.
Vârstnicii se confruntă cu numeroase riscuri care se potențează reciproc și care ar putea
pune aceste persoane în situație de insecuritate (Tabelul 2.1). Dat fiind faptul că sănătatea se
deteriorează cu vârsta, persoanele în etate deseori prezintă probleme de sănătate, ce ar putea
reprezenta un obstacol pentru participarea lor deplină în viața socială și economică. Prin urmare,
s-ar putea ca aceștia să nu dispună de resurse suficiente pentru a-și asigura nevoile de sănătate tot
mai mari sau pentru menținerea unui nivel decent de viață. În plus, retragerea acestora din viața
socială ar putea determina un sentiment de izolare, inutilitate și depresie, care ar putea agrava și
mai mult starea sănătății. Dependența acestora de ajutorul social și financiar al altora ar putea, de
asemenea, să-i priveze de împuterniciri, ce nu le va permite să influențeze deciziile ce le afectează
bunăstarea. Percepția că vârstnicii sunt dependenți de ceilalți și că sunt o risipă pentru familie sau
resursele sociale ar putea, de asemenea, să determine pe unii să ignore nevoile vârstnicilor, care
astfel ar putea rămâne în urmă în procesul modernizării. Aceste riscuri ar putea fi exacerbate de
cadrul instituțional. De exemplu, eficacitatea (sau ineficacitatea) sistemului de prestare a
11
serviciilor medicale influențează direct mortalitatea în rândul vârstnicilor și potențialul de
îmbătrânire în stare de sănătate bună. Similar, studiile adulților și stimulentele împotriva
pensionării anticipate le permit bătrânilor să activeze o perioadă mai lungă de timp, asigurându-și
astfel o bunăstare economică mai mare.
Tabelul 2.1. Riscurile asociate bătrâneții și manifestările acestora
De sănătate Economice Psihologice Sociale
Dependență de asistența Sentiment de izolare și Lipsa vizibilității;

Potențial de câștig scăzut
oferită de alții neputință discriminare
Pierderea sau lipsa Excluderea din procesul

Participare limitată în Pierderea sau lipsa capacității de a asigura decizional în materie de
viața socială și economică resurselor economice condiții mai bune de viață politici
Sursa: Adaptare după Huenchuan 2010.
Problema îmbătrânirii este stringentă în Moldova chiar și în raport cu alte țări în curs de
îmbătrânire din Europa și Asia Centrală (harta 1.1). Împreună cu Bulgaria, Moldova are cea
mai înaltă rată de micșorare a populației din Europa și Asia Centrală. Raportul regional privind
îmbătrânirea în Europa și Asia Centrală identifică Moldova ca țara cu cele mai grave probleme în
materie de politici de îmbătrânire, legate în special de migrațiune, fertilitate, speranța de viață,
raporturile de dependență și sărăcia pe motiv de îmbătrânire.1 Aceasta elucidează necesitatea
garantării securității economice și sociale a persoanelor în etate – un segment al populației ce în
deceniile următoare va crește.
In Moldova, o mare parte a politicilor sunt deja axate pe persoanele în etate. Grație suportului
oferit de partenerii internaționali și locali, Guvernul întreprinde măsuri de răspuns la provocările
pe care le prezintă îmbătrânirea, inclusiv prin asumarea în anul 2002 a angajamentului pentru
Planul internațional de acțiuni privind îmbătrânirea, adoptat la Madrid.2 În conformitate cu acest
angajament, activitatea autorităților s-a axat pe implementarea Strategiei Regionale pentru
Implementarea Planului 2012–2017 elaborând o foaie de parcurs privind îmbătrânirea și un plan
de acțiuni pentru anii 2014–2016, adoptat în iunie 2014.
Totuși, există tot mai multe motive de îngrijorare că, de exemplu, în timp ce actuala cohortă de
persoane în etate este bine acoperită de sistemul de protecție socială, există un risc mare ca
viitoarele cohorte să se confrunte cu creșterea nivelului sărăciei pe motiv de îmbătrânire, dat fiind
actualul sistem mixt de programe de protecție socială. În plus, în Moldova proporția populației
apte de muncă angajate în câmpul muncii este mică comparativ cu cea a altor țări din regiune,
1Bussolo, Koettl, and Sinnott (2015);

2De exemplu, Biroul Regional al UNFPA a instituit un Grup Consultativ Internațional pentru Populație și Dezvoltare în Europa de
Est și Asia Centrală, care s-a reunit în prima ședință în aprilie 2016. Unul din obiectivele trasate ale Grupului este asigurarea
suportului pentru decidenții în materie de politici cu privire la provocările pe care le prezintă îmbătrânirea;
12
ridicând problema protecției actualei și viitoarelor generații la o vârstă înaintată.
Prezentul raport își propune drept scop analiza situației populației vârstnice din Moldova
din perspectiva drepturilor acestui grup la securitate socială și economică, la fel ca și
generarea datelor ce ar informa opțiunile de politici pentru garantarea unui nivel adecvat
de trai pentru actuala și viitoarele cohorte de persoane în etate. Nu a fost efectuat nici un
diagnostic sistematizat de ansamblu al problemelor de securitate economică în Moldova în
contextul îmbătrânirii populației. În mod special, raportul se axează pe persoanele în etate, în
particular pe trei aspecte ale securității sociale și economice a vârstnicilor — sănătate, angajarea
în câmpul muncii și accesul la protecție socială — pledând pentru o îmbătrânire sănătoasă,
productivă și sigură în funcție de fiecare din aspectele respective. Dat fiind faptul că numărul
sarcinilor pe care și le-a propus raportul este limitat, acesta menționează, fără însă a examina
detaliat, impactul la nivel de economie pe care-l exercită îmbătrânirea societății asupra creșterii
economice, productivității sau a spațiului fiscal. Acesta aplică o abordare bazată pe drepturile
omului, concentrându-se pe un grup de populație ce se confruntă cu probleme majore și tot mai
mari legate de menținerea unui nivel de viață decent și oferă o analiză robustă, bazată pe dovezi,
pentru fortificarea capacității și responsabilizarea indivizilor și instituțiilor responsabile pentru
respectarea, protecția și realizarea drepturilor populației vârstnice.
Harta 1.1. Problema îmbătrânirii în Moldova este stringentă chiar și în comparație cu alte
țări în curs de îmbătrânire din Europa și Asia Centrală
Scorul provocărilor legate de îmbătrânire
Scorul provocărilor
îmbătrânirii
Vârsta mediană
ONU
13
Sursa: Bazată pe Bussolo, Koettl, și Sinnott 2015
Raportul continuă analizele regionale, aprofundându-se în factorii determinanți și constrângerile

existente ce periclitează securitatea economică a vârstnicilor în prezent și în deceniile următoare
și informând procesul de ajustare a opțiunilor de politici ce ar ajuta autoritățile să-și îndeplinească
obligațiile față de vârstnici ca deținători egali de drepturi.3 Publicarea datelor recensământului din
2014 vor oferi informații cruciale și actualizate privind situația demografică, piețele muncii,
migrația și altele, ce vor permite ajustarea, după caz, a acestui raport și a altor analize similare.
Raportul este structurat după cum urmează. Capitolul 2 prezintă evoluțiile demografice din
Moldova, evidențiind motivele de îngrijorare privind abilitatea societății și economiei de a întreține
populația în creștere a vârstnicilor. Capitolul 3 elucidează domeniile prioritare pentru securitatea
economică a persoanelor în etate din perspectiva drepturilor omului. Acesta prezintă cadrul
internațional relevant pentru drepturile omului legate de securitatea economică a vârstnicilor —
dreptul la sănătate, dreptul la securitate socială și dreptul la muncă — și poziționarea Moldovei în
acest cadru. Capitolul 4 prezintă evoluția principalilor indicatori de sănătate în ultimele două
decenii în Moldova, cu accent pe speranța de viață, povara maladiilor și factorii de risc. Acesta
descrie, de asemenea, provocările curente din sectorul sănătății și examinează empiric accesul la
servici, calitatea asistenței și aderența la tratamentele medicamentoase de-a lungul vieții. Capitolul
5 examinează ultimele tendințe în rândul populației apte de muncă, cu accent pe cohortele mai în
vârstă, evidențiind atât evoluțiile încurajatoare, cât și cele îngrijorătoare, de pe piața muncii.
Capitolul 6 analizează tipul, volumul și performanța serviciilor de protecție socială, prestațiilor în
numerar și bunurilor materiale vis-à-vis de persoanele în etate care ar decide să-și revendice
drepturile sociale și economice. Capitolul 7 face concluzii și oferă recomandări de politici axate
pe promovarea unei îmbătrâniri sănătoase, productive și sigure pe principiile drepturilor omului.
În raport termenii bătrâni și vârstnici (sau persoane în etate) sunt folosiți cu același sens, cu
praguri de vârstă ușor diferite în funcție de subiectul abordat, reieșind din limitele de vârstă general
acceptate din fiecare domeniu relevant. Totuși, mesajele rămân consecvente indiferent de pragul
de vârstă aplicat.
3
Analizele regionale includ Bussolo, Koettl, și Sinnott (2015);
14
2. EVOLUȚIILE DEMOGRAFICE ȘI BUNĂSTAREA
PERSOANELOR ÎN ETATE
Moldova îmbătrânește rapid, fapt datorat nivelului scăzut și descreșterii continue a fertilității, cât
și ratei înalte a emigrației nete. Este de așteptat că populația Moldovei se va micșora, iar proporția
vârstnicilor se va mări. Capitolul în cauză analizează aceste tipare demografice, elucidând
îngrijorările privind capacitatea societății și economiei de a întreține populația vârstnică în
creștere. Acesta prezintă primele analize, care sunt ulterior detaliate în celelalte capitole, privind
starea actuală a securității economice a persoanelor vârstnice, prezentând profilul sărăciei legate
de îmbătrânirea populației din Moldova.
Tiparele demografice
Îmbătrânirea rapidă
Moldova îmbătrânește rapid, deși în regiune fenomenul a început în rândul celor mai tineri
la începutul anilor1990. În 1990, vârsta medie era 32 ani comparativ cu media de 34 ani în Europa
de Est și Asia Centrală. De atunci, media pentru Moldova a crescut cu 6 ani – mai mult decât rata
creșterii în așa țări din vecinătate, cum ar fi Belarus sau Ucraina. Vârsta medie din Moldova va
ajunge din urmă restul regiunii în următorul deceniu, ceea ce va face țara tot așa de bătrână ca și
Belarus sau Federația Rusă (Figura 2.1). Evoluțiile demografice din Moldova sunt rezultatul a trei
factori: (1) fertilitatea scăzută și în continuă descreștere, (2) emigrația netă înaltă, și (3) speranța
de viață scăzută.
Figura 2.1. Vârsta medie și mediană crește mult mai rapid în Moldova decât în țările din
vecinătate, 1990–2060
Vârsta medie în unele țări
48
46
44
42
40
38
36
FederațiaFederation
Russian Rusă Belarus
Belarus
34 Europa și&Asia Centrală
Europe Central Asia România
Romania
32 Bulgaria
Bulgaria Moldova
Moldova
Ucraina
Ukraine
30
2002
2042
1990
1992
1994
1996
1998
2000
2004
2006
2008
2010
2012
2014
2016
2018
2020
2022
2024
2026
2028
2030
2032
2034
2036
2038
2040
2044
2046
2048
2050
2052
2054
2056
2058
2060
Sursa: Pronosticuri demografice globale: ediția 2015 (bază de date), Direcția populație, Departamentul relații economice și sociale,
Națiunile Unite, New York, http://esa.un.org/unpd/wpp/
Note: Prognozele privind populația după anul 2015 se bazează pe scenariul fertilității medii, mortalității obișnuite și migrațiunii
obișnuite. Acest scenariu presupune că ratele fertilității urmează o dinamică descendentă, ulterior oscilând în jurul ratei de înlocuire
15
(2,1 copii ce revin unei femei). Scenariul presupune, de asemenea, că speranța de viață la naștere și migrația urmează evoluțiile
istorice din fiecare țară și țări similare din regiune. În cazul Moldovei, valoarea pentru populația estimată este din ediția 2012 a
prognozelor demografice, care nu include regiunea transnistreană. Mediile regionale sunt medii simple. În Moldova vârsta mediană
crește mai rapid – de la 27,5 până la 47,5 ani în perioada 1990–2060 (în total cu 20 ani) comparativ cu vârsta mediană medie pe
regiune de 31,4 ani în 1990 și 45,8 ani în 2060 – o majorare de 14,3 ani.
Moldova înregistrează unul din cele mai scăzute rate ale fertilității totale din regiune. În
1990, rata fertilității era la nivel de înlocuire, însă deja către 2015, rata a scăzut până la 1,46 copii
ce-i revin unei femei de vârstă fertilă (Figura 2.2). Totuși, ratele sunt probabil subestimate,
deoarece estimările includ migranții ce erau absenți din țară mai mult de un an. Indicatorul ajustat
denotă că în 2015 rata fertilității totale în Moldova era 1,6 copii la o femeie de vârstă fertilă.4
Scăderea fertilității în Moldova urmează dinamica înregistrată în țările Europei Centrale și de Est,
care în ultimele decenii au trecut prin reforme structurale politice și economice și reflectă a doua
tranziție demografică a țării.5
Figura 2.2. Rata fertilității în Moldova a scăzut sub nivelul de înlocuire și este una din cele
mai mici din regiune, 1990 și 2015
Ratele fertilității totale în țările Europei de Est și Asiei Centrale
5.0
4.5
4.0
3.5 2015 1990 Replacement level
Nivelul de înlocuire
3.0
2.5
2.0
1.5
1.0
0.5
0.0
Netherlands
Italy
Ukraine
Sweden
Turkey
Greece
Spain
Hungary
Malta
France
Georgia
Poland
Kingdom
Uzbekistan
Cyprus
Austria
Bulgaria
FYR
Germany
Moldova
Armenia
Romania
Federation
Belgium
Kazakhstan
Republic
Finland
Turkmenistan
Republic
Slovak Republic
Croatia
Albania
Ireland
Serbia
Belarus
Slovenia
Montenegro
Denmark
Azerbaijan
andșiHerzegovina
Portugal
Luxembourg
Lithuania
Latvia
Estonia
Tajikistan
Grecia
Croația
Slovacia
Armenia
Austria
România
FRI Macedonia
Serbia
Lituania
Bulgaria
Slovenia
Georgia
Belgia
Portugalia
Ungaria
Cipru
Germania
Malta
Muntenegru
Olanda
Irlanda
Turcia
Turkmenistan
Uzbekistan
Tadjikistan
Kazahstan
Polonia
Spania
Moldova
Cehă
Letonia
Ucraina
Luxemburg
Belarus
Estonia
Albania
Suedia
Franța
Rusă
Danemarca
Finlanda
Unit
Azerbaidjan
Kârgâzstan
Herțegovina
Itlaia
Regatul
Macedonia,
Federația
Republica
Kyrgyz
Czech
United
Russian
Bosnia
Bosnia
Sursa: Pronosticuri demografice globale: ediția din 2015 (bază de date), Direcția populație, Departamentul relații economice și
sociale, Națiunile Unite, New York, http://esa.un.org/unpd/wpp/
Notițe: Rata fertilității totale este numărul mediu de nașteri ce-i revin unei femei de vârstă fertilă (15–49 ani). Pentru Moldova,
estimările fertilității se bazează pe ediția 2012, care nu include regiunea transnistreană
În aceeași ordine de idei, numărul de nașteri în Moldova a scăzut. O scădere remarcabilă a

numărului de nașteri a fost înregistrată în perioada 1942–1945. Au urmat două replici ale acestei
scăderi în anii 1960 și mai târziu la sfârșitul anilor 1980. Numărul nașterilor a crescut pentru o
perioadă scurtă la mijlocul anilor 1980 ca rezultat al politicilor familiale promovate în acea
perioadă, însă a scăzut imediat după anul 1990.6 La debutul anilor 2000 s-a înregistrat o creștere
4
Gagauz, Penina și Tabac (2016)
5 Gagauz (2014)
6 Gagauz (2013)
16
moderată, însă această revenire a fost stăvilită de criza economică din 2008–2009, în special în
rândul populației mai tinere.7 În plus, potrivit datelor Studiului Demografic și de Sănătate din 2005,
rata de penetrare a contraceptivelor moderne este relativ înaltă în Moldova (64 la sută). Revenirea
salariilor și creșterea nivelului de studii în rândul femeilor s-ar putea să fi contribuit la majorarea
costului de oportunitate al copiilor, determinând femeile cu un nivel de studii mai mare să aibă
mai puțini copii.8
Moldova este o țară a emigranților. În lipsa migrației, creșterea netă a populației ar fi fost 1 la
sută între anii 1990 și 2015. Rata netă cumulativă a emigrației de 22 la sută a condus la micșorarea
populației cu 21 la sută în această perioadă (Figura 2.3). Partea cea mai mare a emigrării a avut loc
pe parcursul anilor 1990. La începutul anilor 1990, emigrația era influențată de desființarea Uniunii
Sovietice: mulți locuitor s-au mutat cu traiul înapoi în țara de baștină, cum ar fi Rusia sau Ucraina.
În a doua parte a anilor 1990, emigrația era rezultatul unui exod mare pentru obținerea șederii
permanente în Israel, Germania și Statele Unite. Emigrarea în Rusia pentru ședere permanentă s-a
intensificat în anii 2000 ca urmare a decretării unor legi și programe ce au facilitat obținerea
cetățeniei Rusiei pentru foștii cetățeni sovietici. A mai existat și un flux constant de emigranți de
muncă în Rusia și Europa, preponderent în rândul persoanelor apte de muncă.9 Efluxul de migranți
a oscilat între 45 000 și 55 000 pe an între 2007 și 2014.10
Figura 2.3. Emigrarea este un important promotor al scăderii populației în Moldova, 2015
Factorii determinanți ai creșterii populației în regiune
100
80 Births
Nașteri Deaths
Decese Net migrants
Migranți net Population change 1990-2015
Schimbarea populației 1990-2015
60
40
20
0
-20
-40
-60
Armenia
Franța
Italia
Georgia
Grecia
Lituania
Bulgaria
Estonia
Ungaria
Albania
Polonia
Republica Cehă
Slovacia
Finlanda
Suedia
Irlanda
Kârgâzstan
Uzbekistan
Luxemburg
Belarus
FRI Macedonia
Regatul Unit
Notițe: Migranții net reprezintă numărul de imigranți minus numărul de emigranți. În Moldova, estimările se bazează pe ediția
2012, care nu include regiunea transnistreană
Emigrarea netă înaltă, în special printre tineri, a accelerat procesul de îmbătrânire a

populației. Ultimele dinamici în migrarea pentru un loc de muncă denotă că o proporție mare a
7
8 Billingsley (2008)
9 Prokhorova (2016)
10
17
populației economic active părăsește țara. Potrivit Biroului Național de Statistică (NBS), ponderea
populației adulte (15 ani și mai mult) ce activează în câmpul muncii sau este în căutarea unui loc
de muncă peste hotare s-a majorat de la 4,3 la sută în 2000 până la 10,0 la sută în 2014. Din aceștia,
99,9 la sută aveau vârsta sub 65 ani. Aceasta denotă că, chiar dacă mărimea populației adulte (15
ani și mai mult) a fost la un nivel stabil în ultimii ani, populația economic activă s-a micșorat,
deoarece o proporție tot mai mare a populației apte de muncă s-a mutat în străinătate. Într-adevăr,
ponderea populației adulte economic active (15 ani și mai mult) ce activează sau este în căutarea
unui loc de muncă peste hotare a crescut de la 8,4 la sută în 2000 până la 27,7 la sută în 2014
(Figura 2.4). Chiar dacă această dinamică ar fi să încetinească în cazul unui scenariu cu zero
migrație, populația aptă de muncă va continua să scadă cu 7,6 la sută în următorul deceniu.
Figura 2.4. Emigrația este deosebit de mare în rândul populației apte de muncă și economic
active, 2000–2014
Populația adultă (15 ani și mai mult) activă în Moldova sau peste hotare
1,800 3,450 Population
Populația cu vârsta ≥15 ani
1,600 15+, workingsau a plecat în
ce activează
3,400 or looking
căutarea forloc de muncă
unui
1,400 work
peste abroad
Thouseand people
3,350 hotare (axa din stânga)
Thousand people
1,200 (left axis)
Mii persoane
Mii persoane
Population
Populația cu vârsta ≥15 ani,
1,000 3,300 15+, activeactivă (axa din
economic
800 3,250 (left axis)
stânga)
600
3,200
400 Population
Populația cu vârsta ≥15 ani
3,150 15+
(axa(right
din dreapta)
200
axis)
0 3,100
200020012002200320042005200620072008200920102011201220132014
sociale, Națiunile Unite, New York, http://esa.un.org/unpd/wpp/ Biroul Național de Statistică;
Notițe: Populația activă și migranții nu includ raioanele din stânga Nistrului și municipiul Bender
Pe lângă migrația externă, migrația internă a cauzat ruralizarea îmbătrânirii. Moldovenii

care activează peste hotare provin preponderent din zone rurale (71,7 la sută în 2014). De rând cu
tendința de migrație din zone rurale în cele urbane în interiorul Moldovei, aceasta a însemnat o
întinerire a populației urbane comparativ cu populația rurală. Deși în zonele rurale ponderea
vârstnicilor nu este mai mare decât ponderea non-vârstnicilor, datele BNS denotă că ponderea
persoanelor în etate cu reședință în orășele (24,1 la sută) este mai mare decât a celor din orașele
mari (19,5 la sută), în timp ce situația cu non-vârstnicii este diametral opusă. Îmbătrânirea în zonele
rurale s-ar putea să fi fost deja compensată de rata mai mare a fertilității și numărul mai mare de
copii din zonele rurale. Similar altor state din Europa de Est și Asia Centrală, rata fertilității totale
în zonele rurale din Moldova este mai mare (1,8 comparativ cu 1,5 în zonele urbane) (Figura 2.5
Figura 2.5). Acest lucru denotă, totodată, că rata dependenței din zonele rurale este, la fel, mai
mare.
18
Figura 2.5. Rata fertilității este mai mare în zonele rurale, aproximativ anii 2000
Ratele fertilități totale în unele țări
4.5
4 Rural
3.5
Urban
3
2.5
2
1.5
1
0.5
0
Ukraine
Ucraina Georgia
Georgia Albania
Albania Armenia
Armenia Moldova
Moldova Romania
România Azerbaijan
Azerbaidjan Tajikistan
Tadjikistan Kyrgyz
Kârgâzstan
Republic
Sursa: Ultimele Studii Demografice și de Sănătate din țările respective, variind între 1999 și 2012;
Notițe: Rata fertilității totale medie este numărul mediu de nașteri ce revin unei femei de vârstă fertilă (15–49 ani)
Îmbătrânirea populației fără bătrâni

Deși populația îmbătrânește, persoanele nu trăiesc mai mult. Îmbătrânirea unei populații este
legată de creșterea ponderii vârstnicilor în populație și creșterea longevității acestora. În Moldova,
la fel ca și în alte țări din regiune, predomină primul factor determinant, adică îmbătrânirea este
determinată într-o măsură mai mare de scăderea fertilității decât de creșterea longevității. Într-
adevăr, în aspect de longevitate a vieții, Moldova are cei mai răi indicatori din regiune (Figura
2.6). (Acest rezultat de sănătate îngrijorător este descris mai detaliat în Capitolul 4.)
Figura 2.6. Moldova: una din țările cu cei mai scăzuți indicatori ai longevității din regiune, 2015
Speranța de viață la vârsta de 60 ani în regiune
30
25
20
15
10
5
0
and…
Turkmenistan
Belarus
Latvia
Serbia
Moldova
Kazakhstan
Romania
Greece
Germany
Finland
Spain
Slovak Republic
Denmark
Ireland
Lithuania
Azerbaijan
Uzbekistan
Bulgaria
Georgia
FYR
Estonia
Netherlands
Italy
Ukraine
Tajikistan
Hungary
Albania
Slovenia
Belgium
Austria
Sweden
Armenia
Federation
Montenegro
Portugal
France
Republic
Croatia
Turkey
Poland
Republic
Lituania
Bulgaria
Armenia
Serbia
Georgia
România
Croația
Grecia
Austria
Luxembourg
Kingdom
FRI Macedonia
Slovacia
Turcia
Slovenia
Belgia
Moldova
Kazahstan
Ungaria
Muntenegru
Portugalia
Irlanda
Belarus
Ucraina
Letonia
Germania
Luxemburg
Olanda
Turkmenistan
Rusă
Uzbekistan
KyrgyzKârgâzstan
Tadjikistan
Azerbaidjan
Estonia
Polonia
Albania
Cehă
Danemarca
Finlanda
Spania
Suedia
Franța
Unit
Herțegovina
Italia
UnitedRegatul
Bosnia șiBosnia
Federația
Republica
Macedonia,
Czech
Russian
 bărbațiMale Female
femei
Notițe: Pentru Moldova, estimările s-au bazat pe ediția 2012, care nu include regiunea transnistreană
19
Ca urmare a longevității mici, în special printre bărbați, ponderea vârstnicilor din Moldova
nu este mare în pofida vârstei medii mari în țară. În 2015 persoanele în etate (65 ani și mai
mult) au reprezentat doar 11,7 la sută din populație, iar cei ce au trecut de 80 ani constituiau doar
2,3 la sută. Aceste cifre au crescut neînsemnat de la 8,3 la sută în 1990 – o creștere cu mult mai
lentă decât media regională – de la 10,5 la sută până la 15,0 la sută în același interval de timp
(Figura 2.7). Aceasta înseamnă un raport de dependență la bătrânețe mic, constituind 16,4 la sută
comparativ cu 22,7 la sută în regiune, însă se așteaptă creșterea rapidă a acestuia.
Figura 2.7. Ponderea vârstnicilor în Moldova este mică, 1990–2015

Ponderea persoanelor în etate (65 ani și mai mult) în unele țări
Belarus Bulgaria Europe
Europa & Central
și Asia Asia
Centrală
Moldova Romania Russian Federation
Federația Rusă
18
13
Notițe: Pentru Moldova, estimările se bazează pe ediția 2012, care nu include regiunea transnistreană. Mediile regionale sunt medii
simple.
Viitorul: oameni mai puțini și mai bătrâni

Populația țării a fost într-o scădere continuă din momentul declarării independenței în 1991.
Din 1990 și până în 2015, populația s-a micșorat cu 21 la sută (Figura 2.8). Aceasta este similară
ratei din Bulgaria, România sau alte țări din Europa Centrală și de Vest, însă este mai mare decât
în alte țări din vecinătate și cu mult mai mare decât în restul regiunii, unde populația, de fapt, a
crescut. La scăderea populației au contribuit trei evoluții în paralel: scăderea pronunțată a ratei
fertilității, progresele lente în speranța de viață și emigrarea populației tinere. Dacă aceste dinamici
vor continua, populația se va micșora într-un ritm accelerat, către anul 2060 constituind 52 la sută
din valorile populației din 1990.
Figura 2.8. Populația Moldovei va continua să se micșoreze dacă actualele tendințe în ratele
de fertilitate, mortalitate și migrație vor continua, 1990–2060
Creșterea populației în Moldova și unele țări
20
120
Indicele populației, 1990=100
Population Index, 1990=100 110
100
90
80
70 Belarus
Belarus Bulgaria
Bulgaria
60 Europe
Europa &și Central Asia
Asia Centrală Romania
România
Russian Federation
Federația Rusă Ukraine
Ucraina
50
Moldova
Moldova
40
1990
1992
1994
1996
1998
2000
2002
2004
2006
2008
2010
2012
2014
2016
2018
2020
2022
2024
2026
2028
2030
2032
2034
2036
2038
2040
2042
2044
2046
2048
2050
2052
2054
2056
2058
2060
sociale, Națiunile Unite, New York, http://esa.un.org/unpd/wpp/.
Notițe: Prognozele demografice după 2015 se bazează pe scenariul fertilității medii, mortalității obișnuite și migrațiunii obișnuite.
Acest scenariu presupune că ratele fertilității au o evoluție descendentă, ulterior oscilând în jurul ratei de înlocuire (2,1 copii pentru
o femeie). Scenariul presupune, de asemenea, că speranța de viață la naștere și migrația urmează evoluțiile istorice din fiecare țară
și țări similare din regiune. În cazul Moldovei, valoarea pentru populația estimată este din ediția 2012 a prognozelor demografice,
care nu include regiunea transnistreană. Mediile regionale sunt medii simple.
Chiar dacă ar fi ca fertilitatea să revină la nivelurile mari înregistrate anterior, va trece încă
mult timp până Moldova va inversa dinamica descreșterii populației. Se prognozează că rata
fertilității va reveni dacă Moldova va urma aceleași tendințe istorice ca și alte țări, care sunt la o
etapă mai avansată a tranziției demografice. Totuși, chiar dacă ar fi ca rata fertilității să revină la
rata preconizată de 1,74 către anul 2060, aceasta oricum va continua să fie sub nivelul de înlocuire,
ceea ce va determina o scădere a populației cu 34,1 la sută, sau 1,2 milioane persoane. Reieșind
din proiecțiile Organizației Națiunilor Unite (ONU), ar dura mai mult de 50 ani ca rata fertilității
să revină la nivelul de înlocuire.
Longevitatea stagnează, însă se așteaptă că eventual se va îmbunătăți, ceea ce ar putea

încetini descreșterea populației, însă va spori totodată și ponderea vârstnicilor. Datorită
realizărilor în tehnologii și comportamentele de sănătate, se prognozează că va crește neînsemnat
speranța de viață, deși într-o măsură mai mare pentru femei decât pentru bărbați (3,6 ani, respectiv
2,2 ani, către anul 2060). Cu toate acestea, dată fiind rata scăzută a fertilității, ONU prognozează
că ponderea persoanelor în etate va crește mai mult de două ori către 2060 și va constituie 26,9 la
sută. Cohorta vârstnicilor s-ar putea extinde și mai mult dacă o proporție mare a migranților vor
reveni în țară la o vârstă avansată.
Ca urmare, societatea din Moldova va deveni mai mică și mai bătrână. Dacă tendințele vor
continua, vârsta medie a populației va atinge 47,4 ani către 2060, ce va depăși media regională și
chiar media țărilor Europene din vecinătatea imediată, așa ca Bulgaria sau România. Ponderea
copiilor va diminua de la 21,7 la sută până la 17,6 la sută, și din cauza longevității sporite, femeile
în vârsta de 60 și ceva ani și 70 și ceva ani vor constitui o parte relativ mare a populației (Figura
2.9). Această dinamică demografică, totuși, nu este inevitabilă. Experiența țărilor europene mai
dezvoltate demonstrează că creșterea economică, politicile mai bune privind piața muncii, în
special cele ce avantajează femeile, la fel ca și progresul realizat în comportamentele de sănătate
21
și asistența profilactică, ar putea inversa această tendință și ar putea accelera îmbunătățirea
longevității, redirecționând astfel schimbările demografice pe o cale mai durabilă.
Figura 2.9. Populația Moldovei va deveni mai mică și mai în vârstă, 2015 și 2060
Piramida populației, mii
a. Bărbați b. Femei
0
0
2060 2015 0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
200 150 100 50 0 0 50 100 150 200
Națiunile Unite, New York, http://esa.un.org/unpd/wpp/.
Notițe: Prognozele demografice se bazează pe scenariul fertilității medii, mortalității obișnuite și migrațiunii obișnuite. Acest
scenariu presupune că ratele fertilității au o evoluție descendentă, ulterior oscilând în jurul ratei de înlocuire (2,1 copii pentru o
femeie). Scenariul presupune, de asemenea, că speranța de viață la naștere și migrațiunea urmează evoluțiile istorice din fiecare
țară și țări similare din regiune. Estimările nu includ regiunea transnistreană.
Dividendul demografic
Din cauza ratei scăzute a fertilității și ponderii mici a vârstnicilor în populație, Moldova ar
urma să beneficieze de un dividend demografic.11 Ponderea mică a persoanelor în etate, de rând
cu scăderea fertilității din ultimele decenii, a determinat creșterea ponderii populației în vârstă aptă
de muncă în anii 2000.12 Raportul global de monitorizare 2015/2016 poziționează Moldova ca țară
cu dividende tardive, unde ponderea populației apte de muncă rămâne în continuare mare din cauza
ratei fertilității la nivel de înlocuire în anii 1980.13 Dacă sunt mai puține persoane de întreținut
(adică, un raport de dependență mai mic), țara are oportunitatea unei creșteri economice rapide
11 Dividendul demografic este “potențialul de creștere economică ca rezultat al schimbărilor în structcura de vârste a populației,
preponderent când ponderea populației în vârstă aptă de muncă (15-64 ani) este mai mare decât proporția persoanelor în vârstă
neaptă de muncă” (UNFPA 2014, 12).
12 Gagauz (2013).
13 Banca Mondială (2016a).
22
deoarece sunt eliberate mai multe resurse pentru investiții. Oportunitatea valorificării beneficiilor
prezentate de dividendul demografic se va termina eventual, deoarece fertilitatea scăzută reduce
rata creșterii forței de muncă, în același timp ameliorarea continuă a sănătății determină creșterea
speranței de viață și creșterea corespunzătoare în rândul populației vârstnice.14
Beneficiile potențiale determinate de dividendul demografic în Moldova, totuși, nu au fost

valorificate în măsură deplină din cauza emigrației considerabile a populației apte de muncă.
Această oportunitate ratată de a beneficia de un dividend demografic esențial se datorează faptului
că Moldova nu a pășit în mileniu cu o forță a muncii și ocuparea forței muncii prospere, ci cu
migrație și remitențe în creștere. În concluzie, Moldova a schimbat dividendul demografic pentru
remitențele migranților, odată cu emigrarea forței de muncă.15 Fereastra oportunității de a
valorifica dividendul demografic încă nu s-a închis, însă în curând se va închide. În primul rând,
ponderea populației apte de muncă deja a atins cote minime, constituind 74,3 la sută în 2015 și
continuând să scadă, în parte din cauza scăderii fertilității și parțial din cauza emigrării mari. Deși
emigrarea ar putea duce la creșterea remitențelor, care impulsionează creșterea consumului și a
produsului intern brut (PIB), oferind totodată suport neoficial populației dependente în țara de
baștină, aceasta nu contribuie numaidecât la creșterea productivității și susținerea sistemului de
pensii. Aceasta ar putea determina pe termen lung un dezechilibru în sistemul de pensii (vezi
Capitolul 6).
În al doilea rând, în viitorul apropiat va începe o altă etapă: depopularea fără dividend demografic.
Populația aptă de muncă se va micșora la o rată prognozată de 0,8 la sută anual în următoarele
două decenii. În prezent ratele de dependență a copiilor și persoanelor în etate sunt sub mediile
regionale. Către anul 2060, se prognozează că rata de dependență a copiilor va fi la același nivel,
în timp ce rata de dependență a bătrânilor se va tripla până la 45,7 la sută – peste media din Europa
de Est (Figura 2.10).
Figura 2.1. Se prognozează că rata de dependență a vârstnicilor se va mări considerabil

Ratele de dependență a copiilor și vârstnicilor
60 Moldova
Moldova
50 Eastern
Europa Europe
de Est
Europe
Europa&și Central Asia
Asia Centrală
40
30
Percent
Procent
20
10
0
1990 2015 2060 1990 2015 2060
Rata de dependență a copiilor
Child dependency ratio Rata deOld
dependență a persoanelor
age dependency ratio în vârstă
14Lee și Mason (2006).

15
Acest subiect este abordat, de asemenea, în raportul Băncii Mondiale “Diagnosticul locurilor de muncă pentru Moldova: 10 fapte
de bazăˮ (2017).
23
Națiunile Unite, New York, http://esa.un.org/unpd/wpp/.
Notițe: În Europa de est se regăsesc Belarus, Moldova și Ucraina. În cazul Moldovei, valoarea pentru populația estimată este din
ediția 2012 a prognozelor demografice, care nu include regiunea transnistreană. Mediile regionale sunt medii simple.
Rata de dependență este și mai mare dacă se ține cont de rata mare a inactivității economice.
Calcularea ratei de dependență se bazează pe presupoziția că populația cu vârsta peste 65 ani este
dependentă. O altă presupoziție pe care se bazează este că majoritatea populației cu vârsta cuprinsă
între 15 și 64 ani este economic activă. În contextul actualei forțe de muncă, aceste presupoziții ar
putea subestima rata de dependență, dată fiind rata de inactivitate printre forța de muncă, vârsta de
pensioare mică și prevalența pensionării anticipate (situația cu forța muncii din Moldova este
elucidată detaliat în Capitolul 5). Într-adevăr, înregistrând cea mai mică rată de participare a forței
de muncă printre adulți (15 și mai mulți ani) – 40 la sută în 2012 – Moldova are cea mai mare rată
de dependență din regiune, măsurată prin raportul adulților inactivi la cei activi (Figura 2.11). Mai
mult ca atât, o proporție considerabilă a forței de muncă activează peste hotare în locuri de muncă
necalificate care valorifică insuficient studiile acestora. Starea precară a sănătății și rata mare a
incapacității printre persoanele în etate (vezi Capitolul 4) sunt factori suplimentari ce subminează
potențialul de folosire al proporției tot mai mari în populație a vârstnicilor.
Figura 2.11. Moldova înregistrează cea mai mare rată de dependență a adulților din
regiune, 2012
Raportul adulților (peste 15 ani) inactivi la cei activi în regiune
1.6
1.4
1.2
1.0
0.8
0.6
0.4
0.2
0.0
Azerbaijan
France
Hungary
Georgia
Luxembourg
Tajikistan
Armenia
Estonia
Portugal
Lithuania
Ireland
Germany
Czech Republic
Poland
Montenegro
Uzbekistan
Albania
Macedonia
Belgium
Kazakhstan
Finland
Turkey
Herzegovina
Cyprus
Slovakia
Ukraine
Denmark
Belarus
Greece
Kyrgyzstan
Austria
Latvia
Spain
Serbia
Sweden
Kingdom
Malta
Italy
Slovenia
Romania
Bulgaria
Croatia
Moldova
Netherlands
Federation
Turkmenistan
Georgia
Armenia
Austria
Lituania
România
Grecia
Croația
Kazahstan
Olanda
Irlanda
Slovacia
Slovenia
Bulgaria
Belgia
Serbia
Turcia
Luxemburg
Franța
FRI Macedonia
Malta
Ungaria
Muntenegru
Tadjikistan
Suedia
Cipru
Portugalia
Letonia
Kârgâzstan
Azerbaidjan
Rusă
Danemarca
Unit
Estonia
Uzbekistan
Turkmenistan
Finlanda
Germania
Spania
Ucraina
Cehă
Polonia
Belarus
Albania
Moldova
și Herțegovina
Italia
Regatul
Federația
Republica
United
Russian
and
Bosnia
Bosnia
Sursa: Bussolo, Koettl, și Sinnott 2015.
Bunăstarea persoanelor vârstnice

Nivelul de bunăstare a persoanelor vârstnice în Moldova este relativ scăzut comparativ cu
alte țări din Europa și Asia Centrală. Potrivit indicelui Global AgeWatch 2015, care include
securitatea economică, starea de sănătate, educația, ocuparea forței de muncă și condițiile
socioeconomice ale persoanelor cu vârsta peste 60 de ani din toată lumea, Moldova are unul din
cele mai mici scoruri, poziționându-se pe locul 77 din 96 de țări la nivelul calității vieții
persoanelor în etate (Figura 2.12). Valoarea indicelui depinde de evaluarea țării pe patru segmente
tematice și 13 indicatori.
24
În 2015, scorul mediu pentru indicatorii bunăstării în Moldova era doar 35 din 100 – neînsemnat
peste valoarea Greciei și în spatele restului regiunii, inclusiv al țărilor din vecinătate – Belarus,
România, Rusia și Ucraina. Chiar dacă s-a înregistrat o creștere neînsemnată a scorului general
începând cu 2013, progresul înregistrat a fost mai mic decât în alte țări, ce a condiționat coborârea
țării cu trei trepte în clasamentul global. Clasamentul Moldovei este deosebit de mic la capitolul
sănătate (90). Aproximativ 71 la sută din persoanele vârstnice suferă de maladii cronice, în
particular boli cardiovasculare sau afecțiuni osteoarticulare și tulburări digestive (vezi Capitolul
4). Țara este a doua de la coadă la capitolul securitatea veniturilor (63).
Figura 2.12. Calitatea vieții persoanelor vârstnice în Moldova este mai mică decât aproape
oriunde în regiune, 2015
Indicele calității vieții
90
80
70
60
50
40
30
20
10
0
Greece
Moldova
Turkey
Ukraine
Montenegro
Serbia
Russian Federation
Belarus
Lithuania
Croatia
Tajikistan
Albania
Kyrgyzstan
Bulgaria
Malta
Romania
Armenia
Slovakia
Hungary
Portugal
Italy
Latvia
Poland
Cyprus
Georgia
Slovenia
Spain
Belgium
Estonia
Czech Republic
Luxembourg
France
Ireland
Finland
Austria
Denmark
United Kingdom
Netherlands
Germany
Sweden
Bulgaria
Grecia
Croația
Turcia
Serbia
Lituania
România
Armenia
Slovacia
Georgia
Slovenia
Austria
Belgia
Malta
Moldova
Ucraina
Muntenegru
Ungaria
Portugalia
Cipru
Suedia
Federația Rusă
Belarus
Tadjikistan
Albania
Letonia
Spania
Luxemburg
Franța
Irlanda
Olanda
Kârgâzstan
Polonia
Estonia
Republica Cehă
Finlanda
Danemarca
Germania
Regatul Unit
Italia
Sursa: Indicele Global AgeWatch 2015 (bază de date), HelpAge International, London, http://www.helpage.org/global-
agewatch/population-ageing-data.
Persoanele în etate din Moldova sunt mai puțin active pe plan economic și social decât
semenii săi din Europa. Moldova are un scor mic la capitolul indicelui îmbătrânirii active, care
evaluează persoanele de vârstă 55 ani și mai mare în funcție de participarea acestora pe piața
muncii (rata angajării în câmpul muncii), în viața socială (voluntariat și activități politice și
responsabilități de îngrijire) și abilitatea de a trăi o viață independentă (suficiență în aspect de
materiale, învățare pe tot parcursul vieții și servicii de sănătate) și activă (bunăstare, nivelul de
studii, tehnologiile informației și de comunicare, relații sociale).16 Potrivit indicelui, Moldova
deține una din cele mai joase rate de ocupare a forței de muncă printre persoanele de vârstă pre-
pensionară (49,0 la sută, respectiv 27,6 la sută, în grupurile de vârstă 55–59 ani și 60–64 ani)
comparativ cu media pe Uniunea Europeană (UE) de 62,2 la sută, respectiv 31,5 la sută. Sub 5 la
sută participă în activități de voluntariat și sub 2 la sută se implică în viața politică. Fiecare a doua
persoană vârstnică este lipsită de o viață independentă, sănătoasă și sigură, comparativ cu o-treime
în UE. În Moldova există un mediu favorabil limitat pentru îmbătrânirea activă, fapt condiționat
16 IÎA (indicele îmbătrânirii active) (bază de date), Comisia Economică pentru Europa a Națiunilor Unite, Geneva,
http://www1.unece.org/stat/platform/display/AAI/Active+Ageing+Index+Home.
25
de speranța de viață mică și relațiile sociale (32,2 la sută), de rând cu lipsa deprinderilor de folosire
a tehnologiilor informației și comunicare (2,9 la sută). Moldova, totuși, are valori comparabile cu
țările UE în aspect de responsabilități de îngrijire a nepoților de către persoanele vârstnice, nivelul
de studii și bunăstarea mintală.17
Dincolo de acești indicatori, bunăstarea unui anumit segment al persoanelor vârstnice este
subminată de abuzul psihologic și violența fizică. Un studiu efectuat în rândul a peste 1 000
persoane cu vârsta trecută de 60 ani a constatat că 29 la sută din aceștia s-au confruntat cu acte de
violență și abuz, două-treimi din aceste persoane fiind femei.18 Cea mai răspândită formă de abuz
era cel emoțional, implicând umilire, intimidare, insultă și izolare. În plus, circa 11 la sută din cei
intervievați au fost victime ale abuzului economic. Cele mai vulnerabile sunt femeile în vârstă și
persoanele în etate cu un nivel de studii mic sau cei ce locuiesc în zonele rurale, fapt ce este
probabil legat de problemele de securitate economică.
Sărăcia printre vârstnici
Sărăcia a scăzut mult mai rapid în rândul persoanelor vârstnice decât printre restul
populației. Rata sărăciei în rândul persoanelor vârstnice s-a micșorat rapid de la 35,0 la sută în
2007 până la 13,8 la sută în 2014 – o evoluție cu mult mai rapidă decât în restul populației, ceea
ce a apropiat ratele sărăciei la persoanele vârstnice de valorile sărăciei înregistrate la restul
populației (Figura 2.13). După cum este elucidat în Capitolul 6, acest fapt este determinat în mare
parte de creșterea pensiilor, favorizând în special pensionarii din zonele urbane și din sectoarele
neagricole. Similar, gospodăriile cu membri vârstnici sau formate în exclusivitate din persoane
vârstnice tind să fie mai sărace decât gospodăriile fără persoane în etate, însă reducerea sărăciei în
rândul acestui grup a fost, de asemenea, mai rapidă. Acest fapt se poate datora crizei financiare din
anii 2008–2009, secetei din 2012 și stagnării economice din 2014, care au afectat mai negativ
populația de vârstă aptă de muncă. Într-adevăr, grupul cel mai vulnerabil sunt gospodăriile, în care
membrii aparțin diferitor generații, formate atât din copii, cât și din persoane vârstnice: rata sărăciei
printre aceste gospodării este foarte sensibilă la criză.
Figura 2.13. Sărăcia este mai mare în rândul persoanelor vârstnice, cât și în gospodăriile cu
copii și persoane în etate
a. Sărăcia, pe grupuri de vârstă b. Sărăcia, în funcție de tipul gospodăriei
40% 50%
40%
30%
20%
20% 10%
0%
2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014
0% Gospodărie
HH fără copiiorsau
without children vârstnici
elderly
2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014 Gospodării
HH cu copii
with children
Gospodării
HH cu persoane vârstnice
with elderly
Total population
Populația totală Elderly
Persoane vârstnice
HH with children
Gospodării andșielderly
cu copii vârstnici
Retirement age
Vârsta pensionării Elderly-only HH cu vârstnici
Gospodării doar
Sursa: Calcule bazate pe Cercetarea Bugetelor Gospodăriilor Sursa: Calcule bazate pe Cercetarea Bugetelor Gospodăriile
17 Nivelul studiilor se referă la învățământul secundar superior sau terțiar. Bunăstarea mintală este măsurată prin IÎA.
18 Gagauz și Buciuiceanu-Vrabie (2015).
26
Casnice. Casnice.
Notițe: Persoanele vârstnice includ persoanele cu vârsta peste
65 ani. Vârsta de pensionare este peste 57 ani pentru femei și
peste 62 ani pentru bărbați.
Totuși, Moldova este una din puținele țări din regiune unde persoanele vârstnice sunt mai
sărace decât populația medie. Rata națională a sărăciei printre persoanele în vârstă (trecute de
65 ani) este 13,8 la sută – ceva mai mare decât media națională de 11,4 la sută. Până în anul 2013,
rata sărăciei în rândul vârstnicilor (potrivit pragului regional al sărăciei stabilit de Banca Mondială
la 5 dolar SUA pe zi la paritatea puterii de cumpărare din 2005) era mai mare decât media națională
(Figura 2.14), deși către 2014 ameliorarea rapidă a situației printre persoanele în etate a determinat
o rată a sărăciei mai comparabilă cu restul populației (circa 40 la sută). Totuși, venitul mediu
disponibil al persoanelor vârstnice reprezenta 92,7 la sută din venitul mediu al populației. Există
mai multe motive pentru rata sărăciei relativ mai mare în rândul vârstnicilor, inclusiv conlocuirea
cu alții, acoperirea precară și nivelul inadecvat al pensiilor, lipsa oportunităților de ocupare în
câmpul muncii până la o vârstă mai avansată și costul serviciilor comunale și pentru serviciile de
sănătate.
Figura 2.14. Spre deosebire de alte țări din regiune, sărăcia pe motiv de vârstă înaintată este
mai mare decât sărăcia generală în Moldova, circa 2013
Sărăcia pe motiv de vârstă avansată comparativ cu sărăcia medie (5 dolari SUA pe zi)
100%
Kyrgyz Republic
rate total
Poverty generală
80% Armenia
Rata sărăciei în
Kosovo Georgia
population
60%
Albania
40% Moldova
populația
Romania Macedonia
20% Kazakhstan
Turkey
Montenegro
Bulgaria
Serbia
Latvia
Croatia
Greece
Lithuania
Hungary Russia
Poland
Portugal
Estonia
Spain
Italy Bosnia
Ukraine
Slovak
Czech and Herzegovina
Republic
Republic
Austria
0% Belarus
Slovenia
0% 10% 20% 30%
Poverty 40%
rate among50% 60%
elderly (65+) 70% 80% 90%
Rata sărăciei în rândul persoanelor
vârstnice (peste 65 ani)
Sursa: Armonizarea bazei de date ECAPOV, situația la moment în aprilie 2016, echipa de dezvoltare a statisticii pentru Europa și
Asia Centrală, Banca Mondială, Washington, DC.
Persoanele vârstnice din zonele rurale sunt expuse riscului de sărăcie deosebit de mare.
Potrivit Cercetării Bugetelor Gospodăriile Casnice, în 2014 circa 56 la sută din persoanele în etate
locuiau în zone rurale – o proporție relativ mare comparativ cu alte țări din regiune (Figura 2.15).
Această proporție este în descreștere din 2007 atunci, când 65 la sută din persoanele vârstnice
trăiau la sate. S-a micșorat, de asemenea, sărăcia în rândul vârstnicilor din zone rurale, deși rămâne
în continuare în urma rate înregistrate la persoanele în etate din zonele urbane. Rata sărăciei printre
persoanele vârstnice de la sate constituia 18,7 la sută în 2014 – de 2,5 ori mai mare decât rata
corespunzătoare în zonele urbane. Acest decalaj urban-rural nu este specific doar persoanelor
vârstnice, însă persoanele în etate sunt în mod constant mai sărace decât persoanele nevârstnice
din orice zonă. Venitul disponibil al persoanelor vârstnice din zonele rurale reprezintă 78 la sută
din cel al persoanelor în etate din zonele urbane, iar discrepanța dintre acestea s-a micșorat mai
27
puțin din cauză că persoanele în etate din zonele rurale sunt mai dependente de venitul din sectorul
agrar, care s-a micșorat, totodată beneficiind de pensii într-o măsură mai mică. Mai mult ca atât,
ocuparea forței de muncă este mai mică printre persoanele vârstnice din zonele rurale decât la
semenii lor de la oraș. Potrivit BNS, doar circa 25 la sută din pensionarii de la nord și sud sunt
angajați în câmpul muncii comparativ cu 47,3 la sută în Chișinău, ceea ce explică venitul din
muncă cu mult mai mic în rândul persoanelor vârstnice din zonele rurale (Figura 2.16).
Figura 2.15. Moldova: probabilitatea mai mare a sărăciei la persoanele vârstnice din zonele
rurale
Ponderea persoanelor vârstnice în zonele rurale, circa 2013 Rata sărăciei: persoanele vârstnice (peste
65 ani), în funcție de locație
80% 50%
70% 40%
60% 30%
50% 20%
40% 10%
30%
0%
20%
2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014
10%
0% Big cities
Orașe (elderly)
mari (pers. vârstnice)
Kyrgyz…
Bosnia… Orașe
Big mari
cities (pers. nevârstnice)
(non-elderly)
Armenia
Russia
Kazakhstan
Belarus
Serbia
Latvia
Lithuania
Georgia
Turkey
Poland
Montenegro
Belarus
Rusia
Armenia
Polonoia
Serbia
Letonia
Lituania
Turcia
Gerogia
Herțegovina
Muntenegru
Kazahstan
Kârgâzstan
și
Orășele
Small (pers.
towns vârstnice)
(elderly)
Bosnia
Orășele
Small (pers.
towns (non-elderly)
nevârstnice)
Rural(elderly)
Rural (pers. vârstnice)
Rural(non-elderly)
Rural (pers. nevârstnice)
Sursa: Armonizarea bazei de date ECAPOV, situația la moment în aprilie Sursa: Calcule bazate pe Cercetarea Bugetelor
2016, echipa de dezvoltare a statisticii pentru Europa și Asia Centrală, Gospodăriilor Casnice.
Banca Mondială, Washington, DC.
Figura 2.16. Persoanele vârstnice din zonele rurale au venituri mai mici și acces mai limitat
la servicii comunale și resurse esențiale
Structura veniturilor la persoanele vârstnice (peste 65 ani), în funcție de reședință
250
echivalent adult (USD
(PPC
income per
200
Venitul lunar per
150
USD 2005)
61.5%
PPP)
equivalent
100 45.7% 49.7% 59.5%

50
2005
0
Monthly
Rural Urban (35%) Rural Urban (44%)

adult
2007 2014
Wages
Salarii Agriculture
Venituri dinincome Pensions
Pensii Social assistance
Asistență socială Remittances
Remitențe Other
Alte
agricultură
Sursa: Calcule bazate pe Cercetarea Bugetelor Gospodăriilor Casnice.
Feminizarea îmbătrânirii în Moldova — având în vedere longevitatea mai mare a femeilor

— denotă că femeile vârstnice sunt deseori mai vulnerabile. Rata sărăciei în rândul femeilor în
vârstă constituia 14,7 la sută în 2014 comparativ cu 12,3 la sută printre bărbații în vârstă. Femeile
în etate au o probabilitate mai mare să fie singure, supraviețuind partenerilor de viață: 62,4 la sută
din femeile în vârstă sunt văduve comparativ cu doar 25 la sută din bărbații în vârstă văduvi.
28
Participarea limitată a femeilor în vârstă în forța muncii se traduce în pensii mai mici, deși unele
s-ar putea să beneficieze de pensii de urmaș. Potrivit BNS, 72 la sută din pensii sunt achitate
bărbaților. Pensia medie achitată femeilor în 2014 reprezenta 76 la sută din pensia medie achitată
bărbaților, ce ar putea reflecta în Moldova diferența de salarizare între sexe de 26 la sută
determinată de segregarea între bărbați și femei pe funcții și sectoare de muncă.19 Femeile în vârstă
au, de asemenea, o probabilitate mai mare să fie supuse violenței în familie și să se simtă în mai
puțină siguranță în cartierul în care locuiesc (doar 33,3 la sută comparativ cu 58,6 la sută din
bărbați).20
Tot mai mult persoanele vârstnice duc lipsă de surse pentru a-și acoperi nevoile. Deja
înregistrând o capacitate redusă de câștig, persoanele vârstnice se mai confruntă și cu presiuni din
partea cheltuielilor. Cheltuielile de consum ale gospodăriilor cu membri vârstnici sunt mai mari
decât veniturile disponibile ale acelor gospodării, generând supra-cheltuieli și confirmând lipsa
cronică de surse financiare la persoanele vârstnice (Figura 2.17, panel b). Majorarea costului de
întreținere a locuinței, serviciilor comunale și a produselor alimentare de bază contribuie la
creșterea incidenței sărăciei printre persoanele vârstnice. Peste 50 la sută din cheltuielile
persoanelor în etate sunt pentru mâncare – puțin peste proporția corespunzătoare a cheltuielilor
printre persoanele nevârstnice. Următorul ca pondere articol de cheltuieli la persoanele vârstnice
sunt serviciile comunale și serviciile de sănătate / medicale, cea mai mare parte a căror sunt bunuri
esențiale, adică ajustarea acestor cheltuieli ar putea fi dificilă (Figura 2.17, panoul a). Într-adevăr,
ponderea cheltuielilor alocate serviciilor comunale s-a majorat din 2007. Persoanele vârstnice sunt
nevoite să cheltuiască surse financiare considerabile pentru serviciile de sănătate – 9,3 la sută –
ceea ce este de 1,5 ori mai mult decât cheltuielile corespunzătoare în rândul non-vârstnicilor. Circa
86 la sută din aceste cheltuieli sunt pentru medicamente.21 Aproximativ 38,0 la sută din persoanele
în etate afirmau în continuare că se confruntă cu dificultăți de plată pentru produsele alimentare,
iar 31,5 la sută – pentru serviciile comunale (CBGC 2013). Aceste proporții nu sunt mai mari decât
cele înregistrate în rândul non-vârstnicilor, însă indică totuși constrângerile financiare cu care se
confruntă persoanele în etate.
Figura 2.17. Persoanele vârstnice cheltuiesc mai mult decât câștigă și cheltuiesc mai mult pe
sănătate și locuință
A. Tiparul de consum la persoanele vârstnice B. Consumul și venitul lunar al persoanelor
vârstnice
echivalent adult (PPC USD
Cheltuielile lunare per
2005)
19 Banca Mondială (2014a);

20 HelpAge International (2013); IÎA (indicele îmbătrânirii active) (bază de date), Comisia Economică pentru Europa a Națiunilor
Unite, Geneva, http://www1.unece.org/stat/platform/display/AAI/Active+Ageing+Index+Home;
21 Rojco și Gagauz (2015);
29
250
210
Monthly expenditure per 200 5%
adult equivalent (USD
5% 19% 9% 200
150 14% 9% 25%
2005
19%
USDPPP
2005 PPP) 100 190
50 180
PPC2005
0
Non-elderly Vârstnici
Nevârstnici Elderly Non-elderly Elderly
Nevârstnici Vârstnici
170
USD
2007 2014 160
Income
Venituri per adult equivalent
per echivalent adult
Food
Alimente Clothing Utilities
Servicii comunale 150
Haine
Health
Sănătate Education
Studii Transport
Transport 140
Other
Alte 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014
Deprivarea materială
Persoanele vârstnice suferă deprivare materială. Chiar dacă similar populației generale,
aproape toate persoanele vârstnice dețin în proprietate propriile locuințe, mulți nu au acces la
servicii comunale sau la servicii elementare ce sunt cruciale pentru bunăstare, inclusiv sănătate
adecvată. Doar 31 la sută din persoanele vârstnice au încălzire și apă fierbinte autonomă sau
centralizată comparativ cu 37 la sută, respectiv 48 la sută, printre persoanele non-vârstnice. Doar
32 la sută din locuințele persoanelor în etate sunt dotate cu toalete și canalizare. Deși majoritatea
(64 la sută) au apă centralizat, ponderea rămâne în continuare mai mică decât media națională.
Totuși, aceste condiții s-au îmbunătățit din 2007 (Figura 2.18, panoul a). Similar, persoanele în
etate au acces mai mic la electrocasnice și la articolele culturale sau de transport (Figura 2.18,
panoul b), iar electrocasnicele acestora sunt mai vechi sau au fost în folosire mai mult de 16 ani,
în timp ce ponderea electrocasnicelor noi cu caracteristici de calitate și eficiență energetică înaltă
este cu mult mai mică decât media națională.
Figura 2.18. Gospodăriile cu persoane vârstnice au acces mai mic la utilități și servicii de
bază decât alte gospodării casnice
a. Servicii comunale și accesul la servicii esențiale b. Electrocasnice și articole culturale și de
transport
80% 100%
70% 2014 2007 2014 2007
60% 80%
50%
60%
40%
30% 40%
20%
10% 20%
0%
Vârstnici
Nevârstnici
Vârstnici
Nevârstnici
Vârstnici
Nevârstnici
Vârstnici
Vârstnici
Nevârstnici
Nevârstnici
0%
Elderly
Elderly
Elderly
Elderly
Elderly
Non-elderly
Non-elderly
Non-elderly
Non-elderly
Non-elderly
Vârstnici
Nevârstnici
Vârstnici
Nevârstnici
Vârstnici
Vârstnici
Nevârstnici
Nevârstnici
Vârstnici
Nevârstnici
Vârstnici
Nevârstnici
Elderly
Elderly
Elderly
Elderly
Elderly
Elderly
Non-elderly
Non-elderly
Non-elderly
Non-elderly
Non-elderly
Non-elderly
Pumped Hot
Apă la Apă
water Sewage Toilet
Toaletă Heating Fridge
Washing machineCar Bicycle ComputerVideoplayer
Canalizare Căldură Frigider Mașină Auto- Bicicletă Calculator Video player
water
robinet caldă îninside
casă de spălat turism
rufele
Sursa: Calcule bazate pe Cercetarea Bugetelor Gospodăriilor
Casnice.
30
Cu toate acestea, dată fiind moștenirea țării, proporția persoanelor vârstnice ce dețin în
proprietate locuințele și terenurile sale este mare. Proprietatea asupra locuințelor este mare în
Moldova, în special în zonele rurale. Astfel, 99 la sută din gospodăriile casnice cu membri vârstnici
au case de o singură familie, potrivit datelor CBGC. Spațiul locativ pe cap de locuitor este cu 60
la sută mai mare decât spațiul locativ mediu în rândul persoanelor non-vârstnice. În plus, o mare
parte din persoanele vârstnice dețin în proprietate terenul. Totuși, majoritatea acestora par să
folosească terenul pentru agricultura de subzistență.22 Cu un deficit de brațe de muncă,
gospodăriile cu persoane vârstnice se confruntă cu dificultăți în a scoate mai mult din terenurile
sale pentru a obține venituri suplimentare.
Ca și în cazul situației cu consumul, deprivarea materială este mai pronunțată printre
persoanele vârstnice de la sat. Decalajul urban-rural mai este reflectat, de asemenea, în accesul
la serviciile comunale și proprietatea asupra activelor (Figura 2.19). Circa 96 la sută din persoanele
vârstnice din zonele rurale își încălzesc locuințele folosind sobe cu lemne; 92 la sută nu dispun de
toatele în casă; 86 la sută nu au baie sau duș; 73,3 la sută nu au canalizare; 55 la sută nu au
alimentare centralizată cu apă; 17,3 la sută nu au acces la telefonie; iar 11 la sută nu au antene de
satelit.
Figura 2.19. Persoanele vârstnice din zonele rurale au venituri mai mici și acces mai limitat
la servicii comunale și bunuri esențiale, 2014
Serviciile comunale și bunurile printre persoanele vârstnice din zonele rurale și urbane
100%
80%
60%
40%
20%
0%
Rural Urban Rural Urban Rural Urban Rural Urban Rural Urban Rural Urban Rural Urban
Piped
Apăwater
la Hotcaldă
Apă water Toilet inside
Toaletă în Sewage
Canalizare Heating
Căldură Washingde
Mașină Fridge
Frigider
robinet casă machine
spălat rufele
Bunăstarea subiectivă
Pe lângă aceste măsuri obiective, persoanele în vârstă au un nivel scăzut de bunăstare
subiectivă. Potrivit indicelui global AgeWatch 2015, ponderea persoanelor cu vârsta trecută de 50
ani care cred că viața lor are sens este cu 26 la sută mai mică decât ponderea corespunzătoare a
22 Möllers et al. (2016);
31
persoanelor cu vârsta 35–49 ani.23 Aproximativ 22,0 la sută din persoanele în vârstă consideră că
nivelul lor de viață este “rău sau foarte rău” (de 1,3 ori mai mulți decât media națională) și doar 5
la sută o consideră “bună și satisfăcătoare” (de 2,1 ori mai mulți decât media națională). Un sfert
din respondenți cred că condițiile lor de viață s-au înrăutățit din an în an.24 Cercetarea Bugetelor
Gospodăriilor Casnice demonstrează că o proporție mare a persoanelor vârstnice consideră
calitatea vieții sale ca fiind inadecvată și cred că condițiile de trai se înrăutățesc din an în an (Figura
2.20).
Figura 2.20. Persoanele vârstnice cred că calitatea vieții lor scade
a. Proporția populației ce consideră că trăiesc în b. Proporția populației ce consideră că condițiile de
condiții rele trai sunt mai rele decât anul precedent
35% 45%
30% 40%
35%
25%
30%
20%
25%
15% 20%
Non-elderly
Nevârstn. Elderly
Vârstn. Non-elderly
Nevârstn. Elderly
Vârstn.
10% 15%
2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014
Sursa: Calcule bazate pe Cercetarea Bugetelor Sursa: Calcule bazate pe Cercetarea Bugetelor Gospodăriilor
Gospodăriilor Casnice Casnice
Migrația și bunăstarea persoanelor vârstnice

Emigrarea, care a contribuit la îmbătrânirea populației, a schimbat structura socială și
dinamica familiilor. Emigrarea membrilor mai tineri ai gospodăriilor casnice a lăsat generațiile
mai în vârstă neajutorate, în special în zonele rurale. Proporția persoanelor vârstnice în gospodăriile
casnice s-a mărit de la 13,9 la sută până la 15,9 la sută între 2007 și 2014. Din cauza speranței de
viață mai mari, gospodăriile casnice cu membri vârstnici sunt preponderent conduse de femei. În
această perioadă ponderea gospodăriilor casnice conduse de femei s-a mărit treptat de la 37 la sută
până la 39 la sută (vezi Anexa A). Aceasta este în concordanță cu creșterea treptată a vârstei medii
a capilor de gospodării de la 55 ani în 2007 până la 57 ani în 2013. Această schimbare în
componența gospodăriilor casnice a afectat condițiile de viață ale persoanelor vârstnice în multe
feluri. În timp ce persoanele vârstnice ar putea beneficia de remitențe, aceste fluxuri bănești ar
putea servi și ca factor descurajator de a lucra, iar emigrarea adulților tineri ar putea fi o povară
pentru persoanele în vârstă prin creșterea numărului de sarcini în gospodărie și prin responsabilități
de îngrijire.
Mai multe persoane vârstnice beneficiază de remitențe, iar acest sprijin inter-generațional
este o importantă sursă de îmbunătățire a bunăstării. Doar 13,4 la sută din persoanele vârstnice
locuiau în gospodării ce beneficiau de remitențe în 2014 comparativ cu 27,6 la sută printre
23
Indicele Global AgeWatch Index 2015 (bază de date), HelpAge International, London, http://www.helpage.org/global-
agewatch/population-ageing-data
24 Rojco și Gagauz (2015);
32
persoanele non-vârstnice, ceea ce reprezintă o creștere mică de la nivelul de 12,0 la sută înregistrat
în 2007. Aceste persoane în etate ce beneficiază de remitențe tind să fie mai prospere și au rate de
sărăcie mai mici, iar venituri și niveluri de consum – mai mari (Figura 2.21, panoul a). De
asemenea, se pare că migrația internațională are un efect pozitiv asupra sănătății persoanelor în
vârstă pentru că aceasta le permite să se alimenteze mai divers și să petreacă mai mult timp în
activități de odihnă și să doarmă în loc să fie angrenate în agricultura de subzistență.25 Mai mult
ca atât, persoanele în etate ce locuiesc în familii cu migranți nu par să sufere de multe din
problemele asociate lipsei îngrijitorului și nu sunt numaidecât mai afectate în aspect de sănătate
fizică sau bunăstare materială, socială sau emoțională.26 Astfel, remitențele sunt suficient de mari
(46 la sută din venituri) pentru a compensa nivelul mai mic al altor surse de venituri: pensiile medii
ale persoanelor vârstnice ce beneficiază de remitențe constituie aproximativ 85 la sută din pensiile
corespunzătoare ale persoanelor în etate ce nu beneficiau de remitențe.
Figura 2.21. Gospodăriile casnice formate în exclusivitate din persoane vârstnice au
venituri mai mici și depind mai mult de pensii
a. Structura veniturilor persoanelor vârstnice ce b. Structura veniturilor persoanelor vârstnice din
beneficiază de remitențe gospodării formate doar din persoane în etate
280 220
USD
2005)(USD 2005
per
adult (PPC USD
per
(USD
lunare per
Cheltuielile lunare per
180
expenditure
(PPC
120
echivalentexpenditure
PPP)
adult equivalent
2005)
80
adult
PPP)
Cheltuielile
adult equivalent
20
2005
echivalent
-20
Monthly
Receive Other
Primesc Ceilalți Receive
Primesc Other
Ceilalți With other Elderly
Cu ceilalți only With
Doar vârstn. other Elderly
Cu ceilalți only
Doar vârstn.
Monthly
remittances
remitențe remitențe
remittances -80 (64%)
(64%) (69%)
(69%)
2007 2014 2007 2014

Wages
Salarii Agriculture income
Venituri agricole Wages
Venituri agricole
Pensions
Asistență socială Pensions
Asistență socială
Remittances
Remitențe Other
Alte Remittances
Remitențe Other
Alte
Persoanele în etate ce locuiesc în gospodării cu membri ce fac parte din generații diferite, în
care copiii adulți au migrat, sunt supuse diverselor influențe socioeconomice. Deși nu este o
trăsătură caracteristică persoanelor vârstnice, multe din persoanele ce beneficiază de remitențe nu
doresc să accepte locuri de muncă prost-remunerate în Moldova atâta timp cât beneficiază cu
regularitate de fluxuri valutare de peste hotare.27 În gospodăriile casnice cu migranți pare să existe
o divizare a muncii, unde membrii familiei rămași în țară se implică în îngrijirea copiilor,
agricultura de subzistență sau alte sarcini de gospodărie.28 De aceea, persoanele vârstnice din
gospodăriile cu remitențe deseori locuiesc cu mai mulți copii și au o povara medie de creștere a
nepoților mai mare. Un studiu efectuat de UNICEF a elucidat rolul extrem de important al
25 Böhme, Persian, și Stoehr (2013);

26 Gassmann et al. (2012);
27 ETF (2009);
28 Görlich et al. (2007);
33
persoanelor vârstnice în creșterea și educarea copiilor atunci când alți membri ai familiei migrează
în căutarea unui loc de muncă peste hotare. Atunci când ambii părinți emigrează peste hotare,
persoanele în vârstă devin principalii îngrijitori în 91 la sută de cazuri, iar atunci când doar unul
din părinți este plecat peste hotare, 36 la sută din copii sunt crescuți de persoane în vârstă, chiar
dacă celălalt părinte a rămas în țara de baștină. De asemenea, persoanele în vârstă înlocuiesc
părinții ca reprezentanți legali ai copiilor; aceștia își asumă responsabilitatea pentru tutelă sau
curatelă în 34,7 la sută din gospodăriile cu mai multe generații conlocuitoare afectate de migrație.29
Chiar dacă aceste gospodării nu sunt numaidecât mai expuse, responsabilitatea de îngrijire ar putea
limita potențialul lucrătorilor vârstnici să se implice pe piața muncii. Un motiv de îngrijorare mai
mare îl prezintă persoanele în vârstă din gospodăriile cu migranți ce nu beneficiază de remitențe.
Lipsiți de suportul material și informal al copiilor săi adulți, aceștia au acces limitat la viața socială
și culturală.30 Și invers, lipsa oportunităților oficiale de îngrijire a persoanelor vârstnice ar putea
împiedica unii adulți să migreze, deoarece sunt obligați să rămână cu părinții vârstnici pentru a-i
îngriji.31
Emigrarea s-ar putea să fi determinat creșterea prevalenței persoanelor vârstnice ce locuiesc
singure, chiar dacă acestea nu beneficiază numaidecât de remitențe. În 2014, 69,1 la sută din
persoanele vârstnice trăiau singure sau împreună cu alte persoane vârstnice – o creștere de la 63,7
la sută în 2007. Această proporție este destul de mare comparativ cu alte țări din regiune, chiar mai
mare decât în Belarus sau Ucraina (Figura 2.22). Aceste persoane în etate au beneficiat de mai
puține remitențe comparativ cu persoanele în vârstă din gospodăriile cu membri de diferite
generații; astfel, acestea erau mai dependente de veniturile din pensii. Aceste persoane în etate nu
sunt numaidecât cele mai vulnerabile la sărăcie, însă acestea sunt neînsemnat afectate mai mult
decât media: venitul mediu lunar echivalentizat al persoanelor vârstnice ce locuiau singure
constituia 195,5 dolari SUA (paritatea puterii de cumpărare din 2005) comparativ cu 213,90 dolari
SUA în rândul persoanelor vârstnice ce conlocuiește cu persoane non-vârstnice, ceea ce reprezintă
o diferență statistic semnificativă (Figura 2.21, panoul b). Pe lângă insecuritatea economică,
persoanele vârstnice ce locuiesc singure mai sunt deprivate și de familie și interacțiuni sociale,
care în caz contrar le-ar putea oferi suport emoțional și psihologic. Există dovezi calitative că
persoanele în etate ce locuiesc singure se simt izolate, abandonate și nesigure. Multe sunt
instituționalizate ca rezultat la migrației copiilor.32
Figura 2.22. Comparativ cu alte țări, o proporție mai mare a persoanelor vârstnice din
Moldova locuiesc singure, circa 2013
Persoane în etate în gospodării formate doar din persoane vârstnice, %
29 HelpAge International și UNICEF (2010);

31 Stoehr (2013);
32 Cheianu-Andrei et al. (2011);
34
80%
70%
60%
50%
40%
30%
20%
10%
0%
and…
Georgia
Armenia
Croația
Grecia
Turcia
România
Macedonia
Serbia
Slovenia
Lituania
Austria
Kosovo
Albania
Kazahstan
Muntenegru
Bulgaria
Slovacia
Ucraina
Portugalia
Moldova
Kyrgyz Kârgâzstan
Rusă
Polonia
Letonia
Spania
Ungaria
Belarus
Estonia
Cehă
Herțegovina
Italia
Republic
Armenia
Kosovo
Kazakhstan
Serbia
Slovak Republic
Greece
Latvia
Spain
Moldova
Romania
Georgia
Macedonia
Russia
Belarus
Lithuania
Albania
Italy
Turkey
Bulgaria
Hungary
Slovenia
Estonia
Austria
Republic
Poland
Montenegro
Ukraine
Portugal
Croatia
Bosnia șiBosnia
Federația
Republica
FRI
Czech
Sursa: Armonizarea bazei de date ECAPOV, situația la moment în aprilie 2016, echipa de dezvoltare a statisticii pentru Europa și
Asia Centrală, Banca Mondială, Washington, DC.
***
În concluzie, Moldova se confruntă cu cele mai mari provocări legate de îmbătrânire din
regiune. Vârsta medie a populație scade într-un ritm mult mai rapid în Moldova decât în țările din
vecinătate, iar populația se micșorează din cauza scăderii fertilității, emigrației considerabile și
speranței de viață mici. Ca urmare, se prognozează că rata de dependență a persoanelor vârstnice
se va tripla în următorii 45 ani. În plus, actuala cohortă de persoane în vârstă din Moldova se
confruntă cu o calitate mai scăzută a vieții decât restul populației, cu nivel mediu mai mare al
sărăciei, acces mai limitat la servicii și percepții mai rezervate față de propria bunăstare. Persoanele
vârstnice depind într-o mare măsură de pensii, în particular persoanele în etate ce locuiesc singure.
Aceasta elucidează necesitatea asigurării unui sistem de pensii durabil și adecvat.
35
3. O PERSPECTIVĂ INTEGRATOARE ASUPRA
DREPTURILOR OMULUI
Drepturile omului reprezintă un “standard comun de realizare pentru toate popoarele și toate
națiunile.”33 Ele sunt universale și sunt aplicabile tuturor; ele sunt inalienabile și nu pot fi retrase;
ele sunt corelate și interdependente, iar realizarea unui drept depinde de realizarea altora; și ele
sunt indivizibile. De exemplu, realizarea dreptului la sănătate poate genera o sănătate mai bună,
care poate spori participarea pe piața muncii și productivitatea economică. Aceasta poate susține
realizarea dreptului la un standard de viață adecvat, protejat mai bine contra sănătății precare și
sărăciei. Capitolul respectiv prezintă unele din aspectele prioritare pentru securitatea economică
a persoanelor vârstnice din perspectiva drepturilor omului. Ținând cont de domeniul de acțiune
al raportului, acesta prezintă cadrul internațional pentru drepturi selectate ale persoanelor
vârstnice, aferente securității economice—dreptul la sănătate, dreptul la securitate socială și
dreptul la ocupare —și poziționarea Moldovei în acest cadru.
Drepturile omului sunt aplicabile tuturor în mod egal și, ținând cont de condițiile de trai mai
precare ale persoanelor vârstnice și de faptul că proporția acestui grup de vârstă crește atât
în raport cu restul populației, cât și în cifre absolute, demografia sporește esențial rolul
sarcinii de recunoaștere a drepturilor omului pentru persoanele în etate. Interzicerea
discriminării constituie fundamentul drepturilor egale ale omului. Tot mai multe grupuri mari ale
populației se pot confrunta cu discriminarea, marginalizarea și dezabilitarea din cauza îmbătrânirii
și discriminării din motivul atingerii limitei de vârstă, dacă astfel de aspecte nu sunt verificate.
Persoanele în vârstă pot fi discriminate din motive legate de vârstă, indiferent de atingerea unei
anumite vârste cronologice, cum ar fi vârsta de pensionare.34
Din punct de vedere istoric, drepturile omului ale persoanelor în vârstă au fost ascunse de
un accent bine intenționat pe aspectele sociale ale protecției și îngrijirea persoanelor
vârstnice. Multe documente, rapoarte și declarații de politici au dedicat eforturi în observarea
faptului că îmbătrânirea populației se produce și că politicile pentru reflectarea acestui fapt sunt
inexistente. Deseori, aceste rapoarte sunt alarmante și fataliste, oferind o descriere a unui tsunami
de îmbătrânire sau prezicerea prăbușirii unui sistem de securitate socială. Ele acceptă o premisă
netestată, că un număr tot mai mare de persoane ajunse la o vârstă înaintată prezintă o amenințare
pentru societate și nu un semn al unei societăți de succes. În schimb, un raport din 2010 afirmă că
„guvernele trebuie să conteste mitul că pensiile sociale sunt o povară pentru economie și că
stereotipurile asociate persoanelor în vârstă reprezintă o povară pentru dezvoltare.”35
Capitolul respectiv se axează pe acțiunile ce urmează a fi întreprinse pentru a schimba modul

în care autoritățile își îndeplinesc obligațiile privind tratamentul persoanelor în vârstă ca
33 Națiunile Unite (1948, 1);

34 Vezi Bussolo, Koettl, și Sinnott (2015). În special, Caseta O.1 (pagina 6) pentru o măsură alternativă, care descrie vârsta
populației în termeni ce țin de numărul mediu de ani rămași până la deces în rândul membrilor;
35 UNHRC (2010), alineatul 35;
36
deținători de drepturi egale. Mai exact, acesta prezintă două elemente principale ale contextului
privind drepturile omului pentru persoanele vârstnice în Moldova: cadrul internațional al
drepturilor omului pentru persoanele în vârstă, aferente securității economice, și poziționarea
Moldovei în acest cadru. Acesta examinează aceste elemente prin prisma a trei drepturi, pe care
persoanele vârstnice le-au identificat ca priorități: dreptul la sănătate, dreptul la securitate socială
și dreptul la ocupare (muncă).36 Aceste drepturi sunt deosebit de importante pentru securitatea
economică a populației vârstnice actuale și viitoare, în special ținând cont de tendințele
demografice ale țării (vezi Capitolul 2) și sunt corelate și interdependente. Alte drepturi, deși nu
sunt discutate în capitolul respectiv, sunt esențiale, precum drepturile la educație, cultură și
sănătate reproductivă. Analiza prezentată în capitol se referă, de asemenea, la problemele
intersectoriale, cum ar fi dreptul la lipsa discriminării, drepturile altor grupuri relevante și
intersectate, și drepturile femeilor în vârstă, ținând cont de aspectele de gen ale îmbătrânirii.
Sinteza cadrului internațional privind drepturile persoanelor vârstnice

Cadrul internațional privind drepturile omului interzice discriminarea, dar rareori se referă
în mod expres la persoanele vârstnice. Discriminarea este interzisă de Declarația Universală a
Drepturilor Omului, Articolul 7; Articolul 2 din Pactul internațional cu privire la drepturile
economice, sociale și culturale (abrev. engl. – ICESCR); Convenția privind drepturile persoanelor
cu dezabilități, Articolele 5 și 12; Pactul internațional cu privire la drepturile civile și politice,
Articolul 26; și Articolul 2 din Convenția privind eliminarea tuturor formelor de discriminare
împotriva femeilor interzice expres discriminarea împotriva femeilor. Interdicțiile articulate de
aceste instrumente nu sunt menite a fi exhaustive; „prin urmare, chiar dacă vârsta nu este
menționată în mod explicit ca motiv prohibitiv pentru discriminare, trebuie totuși să fie acceptată
în ‘alt statut’.” 37 Legislația privind drepturile internaționale ale omului este lipsită de claritate cu
privire la modul în care această interdicție se aplică în poziția specifică a bărbaților și femeilor în
vârstă.38
Dincolo de acest cadru, care se aplică vârstnicilor, precum și tuturor membrilor societății,
următoarele sub-secțiuni se referă la resursele suplimentare privind dreptul la sănătate, ocuparea
forței de muncă și securitatea socială în rândul persoanelor vârstnice. De asemenea, se fac referințe
la legăturile dintre aceste drepturi și alte eforturi de dezvoltare, cum ar fi Obiectivele de Dezvoltare
Durabilă.
36 Vezi UNFPA și HelpAge International (2012). Alte drepturi ale omului, care sunt relevante pentru persoanele în vârstă, se
regăsesc în Convenția privind eliminarea tuturor formelor de discriminare împotriva femeilor, Pactul internațional cu privire la
drepturile economice, sociale și culturale (ICESCR), Pactul internațional cu privire la drepturile civile și politice, și Convenția
privind drepturile persoanelor cu dezabilități;
38 Martin, Rodríguez-Pinzón, și Brown (2015);
37
Dreptul la sănătate
Sănătatea și un standard de viață adecvat sunt conectate. Articolul 11 din ICESCR recunoaște
„dreptul oricărei persoane la un nivel de trai suficient pentru el și familia sa, inclusiv hrană,
îmbrăcăminte și locuință, precum și la îmbunătățirea continuă a condițiilor de viață.” Articolul 12
consacră „dreptul fiecăruia de a se bucura de cel mai înalt standard de sănătate fizică și mentală“.
Această relație funcționează în ambele sensuri: mulți oameni în vârstă „pot cădea pradă unui cerc
vicios, în care sănătatea precară generează sărăcie și sărăcia generează sănătate precară.”39 Pentru
a realiza dreptul la sănătate, autoritățile trebuie să întreprindă măsuri pentru a preveni, trata și
controla maladiile și a asigura asistență și îngrijire medicală pentru toți în eventualitatea unei
maladii.40
Ca parte a dreptului la sănătate, discriminarea persoanelor în vârstă în cadrul sistemului de

asistență medicală trebuie să fie interzisă. Drepturile egale ale persoanelor vârstnice de a oferi
un consimțământ informat și a fi tratați cu demnitate, în special în situații de custodie, cum ar fi
îngrijirea pe termen lung, detenția, sau spitalizarea, ar trebui să fie protejate. Discriminarea pe bază
de reședință este, de asemenea, asociată discriminării persoanelor în vârstă cu dezabilități.
Drepturile unor astfel de persoane „merită o atenție specială, deoarece sunt supuse spitalizării și
instituționalizării din cauza vârstei, dezabilității, sau din cauza ambilor factori.”41
Accesul la îngrijire paliativă este parte integrantă a dreptului la sănătate. În unele cazuri,
lipsa accesului la îngrijirea paliativă poate constitui un tratament crud, inuman sau degradant; în
special în cazul în care suferința este severă, atingând pragul minim pentru maltratare; guvernul
știa sau ar fi trebuit să știe despre durere; și toate măsurile rezonabile nu au fost întreprinse „pentru
a proteja integritatea fizică și psihică a persoanelor.”42 Legislația internațională privind drepturile
omului stipulează expres că nimeni nu va fi supus torturii, nici pedepselor sau tratamentelor crude,
inumane sau degradante.43 Convenția Europeană menține, de asemenea, această interdicție.44
Asigurarea dreptului la sănătate în rândul persoanelor vârstnice trebuie să țină cont de

diferențele în nevoile de sănătate ale bărbaților și femeilor în etate. Comitetul pentru
eliminarea discriminării împotriva femeilor afirmă că „părțile trebuie să întreprindă măsuri
corespunzătoare pentru a asigura accesul femeilor în vârstă la serviciile de sănătate“, menționând
că, de regulă, femeile trăiesc mai mult decât bărbații și, prin urmare, sunt mai susceptibile de a
suferi de boli cronice, și sunt de multe ori îngrijitorii principali ai soților, care îmbătrânesc. 45
Autoritățile ar urma să asigure asistență medicală disponibilă și accesibilă tuturor femeilor în
vârstă, prin activități care includ eliminarea taxelor de utilizare, instruirea lucrătorilor medicali în

40 ICESCR, Articolul 12(c);
43
Pactul internațional cu privire la drepturile civile și politice, Articolul 7;
44 Consiliul Europei (2010a);
45 CEDAW (1999), alineatul 24;
38
boli geriatrice, accesul la medicamente adecvate, precum și asistență medicală și socială pe termen
lung, îngrijire care permite un trai independent, precum și îngrijiri paliative.46
Accentul pe sănătate ca bun esențial al oamenilor este, de asemenea, evident dincolo de

cadrul drepturilor omului. De exemplu, Obiectivul de Dezvoltare Durabilă 3, pentru a „asigura
o viață sănătoasă și promovarea bunăstării pentru toți, la toate vârstele“, declară că „trebuie să
realizăm o acoperire universală cu sănătate si acces la asistență medicală de calitate. Nimeni nu
trebuie să fie izolat.”47 Guvernele ar trebui să urmărească în mod activ țintele Obiectivelor de
Dezvoltare Durabilă privind bolile netransmisibile (BNT), care afectează în mod disproporționat
persoanele în vârstă.48 Strategia privind egalitatea genurilor a Băncii Mondiale subliniază
importanța BNT, în special în țările cu venituri medii, și a articulat importanța legăturilor de
prevenire a discriminării pe criterii de gen, dezabilitate și sărăcie.49
Dreptul la ocuparea forței de muncă

Discriminarea la locul de muncă este interzisă în dreptul internațional al drepturilor omului.
Organizația Internațională a Muncii (OIM) are o serie de convenții fundamentale, inclusiv
Convenția privind discriminarea în domeniul ocupării forței de muncă și al exercitării profesiei.50
Această convenție impune ca distincțiile, excluderile sau preferințele să fie bazate pe respectarea
cerințelor inerente unui anumit loc de muncă.51 Domeniul de acțiune este unul amplu și se extinde
dincolo de solicitările de angajare și deciziile angajatorilor privind angajarea și concedierea.
Acesta include în mod expres orientarea profesională, formarea profesională și serviciile de
plasament.52 Se constată că vârsta, responsabilitățile familiale, dezabilitatea și statutul social ar
putea necesita protecție specială sau asistență.53 Comitetul pentru eliminarea discriminării
împotriva femeilor constată că discriminarea sistemică împotriva femeilor pe parcursul întregii
vieți se soldează cu venituri mai mici la bătrânețe, lăsând femeile dezavantajate comparativ cu
bărbații mai în vârstă.54 Recomandarea pentru lucrătorii mai vârstnici „are ca scop protejarea
drepturilor angajaților în vârstă, cu egalitate în tratament.“55 Suplimentar vârstei, persoanele în

47 Națiunile Unite (2015), alineatul 26;
48 “Obiectivul de Dezvoltare Durabilă 3: Sănătate și stare de bine pentru toți,, la toate vârstele,” Direcția dezvoltare durabilă,
Departamentul relații economice și sociale, Națiunile Unite, New York, https://sustainabledevelopment.un.org/sdg3;

50 Alte convenții OIM includ Convenția privind munca forțată sau obligatorie; Convenția privind abolirea muncii forțate; Convenția
privind libertatea sindicală și protecția dreptului de organizare; Convenția privind aplicarea principiilor dreptului de organizare și
de negociere colectivă; Convenția privind egalitatea de remunerare pentru bărbați și femei pentru munca de valoare egală;
Convenția privind discriminarea în domeniul ocupării forței de muncă și al exercitării profesiei; Convenția privind vârsta minimă
de încadrare în muncă; și Convenția privind interzicerea și acțiunea imediată în vederea eliminării celor mai grave forme ale muncii
copilului;
51 ILO, 1958, Convenția nr. 111 privind discriminarea în domeniul ocupării forței de muncă și exercitării profesiei, Articolul 1;
52 ILO, 1958, Convenția nr. 111 privind discriminarea în domeniul ocupării forței de muncă și exercitării profesiei, Articolul 3;
53 ILO, 1958, Convenția nr. 111 privind discriminarea în domeniul ocupării forței de muncă și exercitării profesiei, Articolul 5,
alineatul 2;
55
“R162: Recomandarea pentru lucrătorii vârstnici, 1980 (nr. 162),” Organizația Internațională a Muncii, Geneva,
http://www.ilo.org/dyn/normlex/en/f?p=NORMLEXPUB:12100:0::NO::P12100_ILO_CODE:R162, Secțiunea II, alineatul 5(g).
Vezi, de asemenea, Martin, Rodríguez-Pinzón, și Brown (2015);
39
etate au de multe ori responsabilități familiale de îngrijire, dezabilități și un statut social, care
necesită protecție specifică în scopul asigurării drepturilor egale în ocuparea forței de muncă.
Barierele întâmpinate de lucrătorii vârstnici au fost recunoscute în cadrul internațional al

drepturilor omului. Comitetul pentru drepturile economice, sociale și culturale ia act de efectele
dăunătoare ale discriminării pentru limita de vârstă asupra forței de muncă. Articolul 6 din
ICESCR cere statelor să protejeze dreptul tuturor de a fi încadrați în câmpul muncii, care este ales
în mod liber și acceptat. Acesta ia act de dificultățile întâlnite deseori de persoanele, care sunt în
căutarea locurilor de muncă și se apropie de vârsta de pensionare, în identificarea și menținerea
locului de muncă. Protecția dreptului de câștig prin muncă nu se limitează la interzicerea
discriminării; într-adevăr, Comisia invită statele să prevină discriminarea pe motiv de vârstă.56
Aceasta se regăsește, de asemenea, în Recomandarea OIM 162 (1980) privind angajații vârstnici.
Convenția privind politica de ocupare a OIM, 1964 (nr. 122) „promovează ocuparea forței de
muncă deplină, productivă și aleasă în mod liber pentru toți cei care sunt disponibili și care sunt în
căutare de lucru.“ 57 Raportorul special al ONU pentru drepturile omului în sărăcie extremă notează
că „pe măsura înaintării în vârstă, persoanele tind să fie excluse progresiv de pe piețele muncii
formale și informale de către angajatori, care acordă prioritate forței de muncă mai tinere.
Cercetările sugerează că persoanele vârstnice, care reușesc să se încadreze și să rămână în rândurile
forței de muncă, ocupă locuri de muncă mai puțin atractive, cu un salariu mai mic decât persoanele
de vârsta maximal productivă.”58
Lipsa discriminării este critică pentru drepturile de muncă ale femeilor, inclusiv al femeilor
în vârstă, care sunt de multe ori dezavantajate în căutarea unui loc de muncă. Comitetul
pentru eliminarea discriminării împotriva femeilor a sprijinit crearea legislației muncii și utilizarea
unor măsuri temporare speciale pentru a aborda situația șomajului în rândul femeilor trecute de 40
de ani. Alte țări europene au creat măsuri speciale temporare pentru a sprijini ocuparea forței de
muncă în rândul acestor femei.59 Strategia privind egalitatea de gen a Băncii Mondiale solicită, de
asemenea, crearea locurilor de muncă, mai multe ca număr și mai bune, pentru femei și bărbați și
citează importanța sistemelor care includ femeile mai în vârstă în accesul la oportunități
economice. 60 Pentru femeile care nu fac parte din forța de muncă formală, diminuarea decalajului
de gen în deținerea și controlul activelor esențiale, cum ar fi terenurile, locuințele, tehnologiile și
finanțele, este chiar mai importantă pentru succesul antreprenorial. „Creșterea capacității femeilor
de a se face auzite și a gestiona cursul propriilor vieți” este o parte critică a participării în toate
aspectele vieții.61
56 CESCR (1995), alineatul 22;

57 OIM, 1964, Convenția nr. 122, Convenția privind politica de ocupare a forței de muncă;
59
CEDAW (2005), alineatele 194 și 195;
61 Indrawati (2015);
40
Ocuparea forței de muncă și munca decentă pentru toți sunt, de asemenea, o componentă
importantă a dezvoltării durabile. Obiectivul de Dezvoltare Durabilă 8 promovează „o creștere
continuă, favorabilă incluziunii și economic durabilă, ocuparea forței de muncă deplină și
productivă și muncă decentă pentru toți”, în conformitate cu standardele de muncă ale OIM. 62
Programele de dezvoltare internaționale ar trebui să se asigure că persoanele în vârstă beneficiază
de aceste eforturi.
Dreptul la securitate socială

Dreptul la securitate socială este bine descris în cadrul internațional cu privire la drepturile
omului. Articolul 9 din ICESCR, împreună cu Articolele 10 și 11, subliniază dreptul la securitate
socială. Dreptul omului la securitate socială a fost dezvoltat în continuare de către Comitetul pentru
drepturile economice, sociale și culturale în comentariul general 19 (2008) privind dreptul la
securitate socială. Articolele 22 și 25.1 din Declarația Universală a Drepturilor Omului implică,
de asemenea, dreptul la securitate socială. „Deși este un drept de sine stătător, dreptul la securitate
socială este, de asemenea, esențial pentru realizarea dreptului la un nivel de trai adecvat, garantat
în Articolul 11 al Pactului.”63
Există mai multe fațete ale unui sistem de securitate socială, care respectă standardele
internaționale în domeniul drepturilor omului. Comentariul general 19 constată că economiile
și prestațiile de asigurări sociale, contributive și necontributive, precum și în numerar sau sub
formă de bunuri (în natură), sunt componente importante ale sistemelor de protecție socială.64
Acesta constată că asigurarea nu este suficientă și „este puțin probabil ca fiecare persoană să poată
fi acoperită în mod adecvat prin intermediul unui sistem bazat pe asigurări.”65 Pentru o acoperire
adecvată, sistemele trebuie să prognozeze mai multe situații imprevizibile, relevante pentru
persoanele în vârstă, dincolo de prestațiile pentru limita de vârstă, cum ar fi cele de urmaș,
invaliditate, dar și cele pentru asistență medicală. Comitetul pentru drepturile economice, sociale
și culturale oferă exemplul importanței pensiilor necontributive în cazul femeilor în vârstă: „Având
în vedere speranța de viață mai mare și faptul că anume ele sunt cele, care deseori nu dispun de
pensii contributive, femeile ar fi principalii beneficiari.”66 Acoperirea adecvată în rândul femeilor
în afara pieței formale a muncii și care nu au fost căsătorite vreodată nu ar putea fi realizată doar
prin sisteme contributive, fără această opțiune. Pensiile necontributive pentru persoanele fără
resurse la atingerea vârstei de pensionare sunt obligații necesare în temeiul Articolului 9 din
ICESCR. „Prestațiile achitate în baza unui sistem de securitate socială ar trebui să fie adecvate ca
și cantitate și durată și accesibile tuturor, fără discriminare.”67 Caracterul informal al forței de
muncă limitează eficacitatea sistemelor de pensii contributive. Comitetul pentru drepturile

63 UNHRC (2011a), alineatul 49;
64 CESCR (2007);
65
CESCR (2007), alineatul 4(b);
67 UNHRC (2011a), alineatul 50;
41
economice, sociale și culturale constată că „părțile trebuie să întreprindă măsuri în volumul maxim
al resurselor disponibile pentru a se asigura că sistemele de securitate socială acoperă persoanele
care activează în economia informală.”68 Caseta 3.1 prezintă 10 elemente ale drepturilor omului
pentru un sistem de protecție socială.
Caseta 3.1. Zece elemente ale drepturilor omului pentru un sistem de protecție socială
Sistemele bune:
1. Sunt bazate pe un instrument juridic, precum constituția, și un cadru instituțional adecvat pentru
asigurarea caracterului permanent;
2. Prezintă obligativitatea executării pentru planurile contributive și necontributive, asigurând caracterul
universal al protecției;
3. Asigură transparența și accesul la informație, permițând “deținătorilor de drepturi să-și cunoască
drepturile și criteriile pentru includerea și excluderea din program(e)”;
4. Au roluri clare pentru toate părțile interesate, inclusiv pentru grupurile vulnerabile;
5. Asigură accesibilitatea, adaptabilitatea și acceptabilitatea, inclusiv respectul pentru viața privată;
6. Asigură participarea de substanță și efectivă a beneficiarilor vizați pentru drepturile de proprietate și
pentru durabilitate, dar și o reflecție a dreptului de a face parte din viața publică;
7. Oferă prestații adecvate pentru un standard de viață adecvat și serviciile și bunurile necesare accesibile,
asigurând demnitate și autonomie;
8. Asigură un caracter exhaustiv, coerență și politici coordonate, inclusiv accesul la asistență medicală;
9. Asigură egalitatea și lipsa discriminării, inclusiv echitatea de gen, incorporând o perspectivă asupra
aspectelor de gen;
10. Sunt aplicabile, permițând beneficiarilor să-și revendice drepturile prin intermediul instanțelor de
judecată, în caz de necesitate, cu mecanisme adecvate de gestionare a reclamațiilor și remedii efective.
Sursă: Adaptat din UNRISD, site-ul privind drepturile la protecție socială și sănătate: http://socialprotection-
humanrights.org/framework/; UNHRC 2010; CESCR 2007.
Accentul este pus pe sprijinirea dreptului omului aplicabile persoanele în vârstă la securitate
socială. Raportorul special pentru drepturile omului în sărăcie extreme constată că „accentul pe
persoanele în vârstă ar trebui să fie constituit din stabilirea pensiilor de bază, necontributive, ca
fiind unul dintre pilonii unei abordări cuprinzătoare, care să includă măsuri de asigurare a accesului
la serviciile de bază (în special servicii de sănătate) și eliminarea discriminării pe motiv de gen.”69
Reducerea pensiilor necontributive sau sociale ar avea ca rezultat un impact disproporționat asupra
femeilor în vârstă. Un raport privind drepturile omului ale persoanelor în etate, elaborat de către
Oficiul Înaltului Comisar pentru Drepturile Omului, constată că „Convenția privind eliminarea
tuturor formelor de discriminare împotriva femeilor include referințe la limită de vârstă în ceea ce
privește discriminarea în exercitarea dreptului la securitate socială (articolul 11.1 (e)).”70
Dreptul european regional al drepturilor omului privind securitatea socială este amplu. În
cadrul normelor internaționale în domeniul drepturilor omului stabilite mai sus, regiunea a articulat
68
CESCR (2007), alineatul 34;
42
aplicarea acestor drepturi cu mare specificitate. Codul european de securitate socială cere
securitate socială pentru toți cei cu vârsta de peste 65 de ani, cu unele formule de excepții, și un
raport de înlocuire de minim 40 la sută.71 În timp ce acesta conturează o prestație de bază pentru
limită de vârstă de cel puțin 50 la sută din rata de înlocuire pentru toți cei cu vârsta de peste 65 de
ani, acesta este, de asemenea, redus considerabil de alocația mare pentru limita de vârstă pe criterii
demografice, economice și sociale adecvate. 72 Un Cod european de securitate socială revizuit a
intrat în vigoare în 1996.73 În aceste standarde nu este prescrisă planificarea mijloacelor în bugetul
de stat; sistemele de pensii pot încerca să se auto-finanțeze prin contribuțiile angajaților și
patronilor, dar este posibilă, de asemenea, asigurarea pensiilor sociale minime prin intermediul
bugetului general.
La stabilirea standardelor europene s-au adoptat mai multe abordări. Pe plan politic,
Adunarea Parlamentară a Consiliului Europei a cerut statelor-membre să protejeze securitatea
socială adecvată.74 Pe plan de politici, recomandarea Consiliului adresată statelor-membre privind
promovarea drepturilor omului ale persoanelor în vârstă constată că protecția socială completă
include mai multe drepturi ale omului.75 În Carta socială europeană revizuită, părțile se obligă să
întreprindă măsuri pentru a „permite persoanelor vârstnice să rămână membri deplini ai societății
cât mai mult posibil“, „să permită persoanelor vârstnice să aleagă stilul lor de viață în mod liber și
să ducă o viață independentă în mediul său familiar atât timp cât doresc și sunt capabili, și să
“garanteze persoanelor vârstnice, care trăiesc în instituții, sprijin adecvat, respectând în același
timp viața privată a acestora, precum și participarea la deciziile privind condițiile de viață în cadrul
instituțiilor.”76 Prin Articolul 23, statele-părți se obligă să oferă persoanelor vârstnice protecție
socială sub formă de „resurse suficiente, care să le permită să ducă o viață decentă și să joace un
rol activ în viața publică, socială și culturală.”77 Articolul 23 este completat de protecția oferită de
Articolele 12 și 13, care protejează drepturile la securitate socială și asistență socială și, respectiv,
medicală.78 Semnatarii Cartei sociale revizuite sunt, de asemenea, parte la Protocolul adițional din
1988 la Carta socială europeană, care articulează, în Articolul 4, dreptul la protecție socială pentru
persoanele în vârstă, inclusiv resurse adecvate, informații, independența, locuințe, asistență
medicală și sprijin și intimitate în instituții. 79
Toate aceste drepturi reprezintă necesități pentru demnitate. Statele și-au asumat
angajamentul față de datoria de bază de a „menține sistemul de securitate socială la un nivel
satisfăcător, cel puțin egal cu cel necesar pentru ratificarea Codului european de securitate
71 Consiliul Europei (1964);

76 UNHRC (2010), alineatul44;
77
Carta socială europeană revizuită, Articolul 23;
43
socială.”80 Aceasta este model pentru Convenția 102 a OIM (Standarde minime de securitate
socială) din 1952.81
Lucrătorii migranți au drepturi expres la securitate socială. Convenția internațională privind

protecția drepturilor tuturor lucrătorilor migranți și a membrilor familiilor acestora se aplică tuturor
lucrătorilor migranți și membrilor familiilor acestora, fără vreo deosebire de orice fel, inclusiv, în
special, pe motiv de vârstă (Articolul 7). Drepturile lucrătorilor la securitate socială după revenirea
de la munca în străinătate sunt menținute în Articolul 12 privind dreptul la securitatea socială a
Cartei sociale europene revizuite. Statele părți se obligă să întreprindă măsuri, prin „acorduri
bilaterale și multilaterale corespunzătoare sau prin alte mijloace. . . în scopul asigurării: egalității
tratamentului pentru propriii săi cetățeni și cetățenii celorlalte părți, în ceea ce privește drepturile
la securitatea socială, inclusiv menținerea avantajelor reieșind din legislația de securitate socială,
indiferent de deplasările pe care persoanele protejate le pot efectua între teritoriile părților
implicate.”82
Reducerea drepturilor existente la securitate socială trebuie să fie efectuată cu atenție,

pentru a preveni discriminarea. Multe persoane vârstnice depind de beneficiile de securitate
socială pentru a supraviețui. Deci, analiza jurisdicțională individuală într-un termen rezonabil este
considerată de către unele instanțe din Europa o necesitate imediată pentru supraviețuirea
persoanelor în vârstă.83 Sistemele de apel pe cale rapidă permit persoanelor în vârstă să conteste
greșelile într-un mod rapid și eficient. Pentru schimbări sistemice, Comitetul pentru drepturile
economice, sociale și culturale a remarcat că „există o puternică prezumție că măsurile regresive
întreprinse în legătură cu dreptul la securitate socială sunt interzise.”84 În eventualitatea
întreprinderii unor astfel de măsuri, statele-părți sunt obligate să demonstreze că toate alternativele
au fost luate în considerare, că aceste acțiuni sunt cele mai bune pentru realizarea tuturor
drepturilor sociale, economice și culturale prezentate în ICESCR, și luând în considerare resursele
disponibile maximal-disponibile ale statului.85 „Instituțiile financiare internaționale, în special
Fondul Monetar Internațional și Banca Mondială, ar urma să ia în considerare dreptul la securitate
socială în politicile sale de creditare, contractele de împrumut, programele de ajustare structurală
și alte proiecte similare, astfel încât exercitarea dreptului la securitate socială, în special de către
persoanele și grupurile dezavantajate și marginalizate, să fie promovată și nu compromisă.”86
80 Consiliul Europei (1964), Articolul 26;

81 Nickless (2002);
82 Carta socială europeană revizuită, Articolul 12a;
83 Vezi Süßmann v Germany, Merits, nr. 20024/92, nr. cazului 57/1995/563/649, ECHR 1996-IV, [1996] ECHR 38, (1996) 25
EHRR 64, IHRL 3111 (ECHR 1996), 16 septembrie 1996, Curtea Europeană pentru Drepturile Omului [ECtHR, Grand Chamber],
http://opil.ouplaw.com/view/10.1093/law:ihrl/3111echr96.case.1/law-ihrl-3111echr96, care a constatat că expertiza pentru părțile
mai vârstnice ale litigiului necesită o viteză mai mare în unele cazuri, notând că îngrijorarea pentru condițiile de trai poate fi
importantă;
84
CESCR (2007), alineatul 42;
85 CESCR (2007), alineatele 42 și 60;
86 CESCR (1990), (2007), alineatul 83;
44
Un nivel de viață adecvat include locuințele. Dreptul la un nivel de viață adecvat include dreptul
la locuință, în conformitate cu Articolul 11 din ICESCR. Comitetul pentru drepturile economice,
sociale și culturale constată în comentariul general 6 privind drepturile economice, sociale și
culturale ale persoanelor în vârstă, că „politicile naționale ar trebui să ajute persoanele vârstnice
să continue să trăiască în propriile lor case, atâta cât este posibil, prin restaurarea, dezvoltarea și
îmbunătățirea locuințelor și adaptarea acestora la capacitatea persoanelor respective de a avea
acces la ele și de a le folosi.”87 Comitetul pentru eliminarea discriminării împotriva femeilor
constată că statele ar trebui „să întreprindă măsurile necesare pentru a asigura accesul femeilor în
vârstă la o locuință adecvată, care să răspundă nevoilor specifice ale acestora. Statele-părți ar urma
să presteze servicii sociale, care să permită femeilor mai în vârstă să rămână acasă și să locuiască
independent, atât timp cât este posibil. Statele-părți trebuie să se asigure că legile și practicile ce
afectează dreptul femeilor vârstnice la locuințe, terenuri și proprietăți, sunt eliminate. Statele părți
ar trebui să protejeze, de asemenea, femeile în vârstă împotriva evacuărilor forțate și lipsei de
adăpost.” 88 Astfel de acțiuni ar putea fi catastrofale pentru femeile mai vârstnice cu venituri
limitate sau cu mobilitate redusă.
Obiectivele dreptului omului la securitate socială sunt aliniate cu Obiectivele de Dezvoltare

Durabilă. Acestea își propun să asigure că „toți oamenii trebuie să se bucure de un nivel de bază
de trai, inclusiv prin intermediul sistemelor de protecție socială.”89 Aceasta „cuprinde atât
asigurările sociale, cât și de asistență socială, ținând cont de costul real de trai.” 90 Securitatea
socială este un element cheie al protecției sociale. Beneficiile nu sunt exclusiv individuale; acestea
au efecte externe pozitive, care sunt relevante atât pentru societăți în ansamblu, cât și pentru
persoanele fizice. „Securitatea socială, prin caracterul său redistributiv, joacă un rol important în
reducerea și atenuarea sărăciei, prevenirea excluziunii sociale și promovarea incluziunii sociale.”91
Raportul Băncii Mondiale Îmbătrânirea de aur (Golden Aging) susține acest fapt, menționând că
„persoanele sărace în etate” trebuie să fie protejate în calitate de funcție de bază a unui sistem:
„mișcările excesive de corelare a pensiilor cu salariile și anii în forța de muncă pot submina
funcțiile de protejare și distribuire la atingerea limitei de vârstă ale unui sistem de pensii.”92 Orice
decalaj în sistemele de protecție socială îi „afectează în mod grav pe cei aflați în sărăcie extremă
– un grup în care persoanele vârstnice sunt reprezentate într-o măsură nejustificat de mare.”93
Realizarea drepturilor grupurilor speciale ale populației

Femeile vârstnice se confruntă cu efectele cumulative ale mai multor discriminări pe
parcursul întregii vieți. Convenția privind eliminarea tuturor formelor de discriminare împotriva

90 UNHRC (2010), alineatul 1: “analiza modului în car strategiile specific de reducere a sărăciei, în special cele aferente domeniului
de protecție socială, corespund standardelor drepturilor omului.”;

91
CESCR (2007);
92 Bussolo, Koettl, și Sinnott (2015), 244–45;
93 UNHRC (2010);
45
femeilor recunoaște în recomandarea generală 27, că bătrânețea este „unul dintre motivele pentru
care femeile suferă multiple forme de discriminare.”94 Tendința poate începe cu discriminarea în
educație și continua în accesul la locurile de muncă oficiale, salarii și așteptările de muncă
neremunerată, inclusiv îngrijire. Rolurile de gen rămân statice pe întreg parcursul vieții, lăsând
femeile mai în vârstă cu un volum de lucru de îngrijire neremunerat, care este nerecunoscut și
neraportat. În sistemul european al drepturilor omului, recomandarea 1796 (2007) a Adunării
Parlamentare a Consiliului Europei evidențiază discriminarea specială cu care se confruntă femeile
vârstnice, inclusiv venituri mai mici și sărăcie pe parcursul vieții, iar vulnerabilitățile sunt
amplificate din cauza pierderii contribuțiilor din venituri și pensii, abandonând munca în favoarea
îngrijirii.95 Îngrijirea are, de asemenea, alte implicații; de exemplu, „femeile cu un volum mare de
muncă de îngrijire neremunerată prezintă șanse să nu dispună de acces la asistență medicală din
cauza lipsei de timp sau bani.“ 96 Mai recent, atât Adunarea Parlamentară a Consiliului Europei,
cât și Parlamentul European, au adus în vizor impactul crizelor financiare asupra femeilor în
vârstă.97
Interdicția discriminării pe motive de gen este o cerință imediată din punct de vedere juridic,
nu una care poate fi abordată în mod progresiv. Realizarea oportunității egale pentru bărbați și
femei de a se bucura de toate drepturile economice, sociale, culturale este vizată în Articolul 3 din
ICESCR. Semnatarii ICESCR trebuie să asigure că legile nu sunt discriminatorii în recunoașterea
drepturilor bărbaților și femeilor.98 Comitetul pentru drepturile economice, sociale și culturale,
care supraveghează modul în care țările implementează ICESCR, constată că „implementarea
Articolului 3 [care interzice discriminarea] în ceea ce privește Articolul 9 [securitate socială]
prevede, printre altele, egalizarea obligatorie a vârstei de pensionare pentru bărbați și femei;
asigurându-se că femeile beneficiază de prestații egale în ambele sisteme de pensii, publice și
private.”99Acesta este un exemplu răspândit al unei legi discriminatorii, cu încălcarea asigurării
egalității. Legile inegale privind aceste aspecte agravează marginalizarea femeilor vârstnice și
sărăcia, alimentând în continuare inegalitatea și discriminarea pe motive de gen.
Dependența de sistemele de securitate socială contributive aprofundează inegalitatea

femeilor în vârstă.100 Femeile sunt excluse din sistemele de securitate socială contributive din mai
multe motive. Responsabilitățile de îngrijire, nivelul de studii inferior și statutul social inferior se
soldează cu „locuri de muncă de calitate inferioară, informale și nesigure, din cauza timpului pe
care femeile îl petrec în afara locului de muncă și a necesității încheierii contractelor cu ore de
lucru flexibile.”101 Aceste locuri de muncă nu oferă beneficii de încadrare și de pensionare sigure,
94 CEDAW (2010);
95 Consiliul Europei (2007), alineatul 9;
96 Sepúlveda Carmona și Donald (2014);
97 Consiliul Europei (2010b); Parlamentul European (2013); Martin, Rodríguez-Pinzón, și Brown (2015);
99 CESCR (2007), cu referire la analiza CESCR (2005) din Articolul 10 din ICESCR, care prevede expres că, în timpul și după
nașterea copilului, “mamelor trebuie să li se acorde concediu plătit sau concediu cu prestații de asigurări sociale adecvate”;
46
pe care bărbații le-ar putea acumula în timpul celor mai buni ani de lucru.102 Prin urmare, „femeile
mai vârstnice sunt mai susceptibile de a beneficia de pensii mai mici și alte prestații necontributive
[dacă beneficiază de careva, în general] în absența unui cadru juridic adecvat pentru a sprijini
dreptul lor, ce amenință realizarea drepturilor acestora.”103
Femeile vârstnice din spațiul rural se confruntă cu bariere în a-și exercita drepturile la acces.
Comitetul pentru eliminarea discriminării împotriva femeilor s-a declarat îngrijorat de „absența
unor informații detaliate cu privire la situația femeilor vârstnice în zonele rurale.”104 Ratele sărăciei
sunt, de multe ori, mai mari în zonele rurale, precum și accesul la servicii este deseori redus, cu
excepția cazurilor în care există un efort concertat din partea autorităților locale și naționale.
Comitetul a subliniat în repetate rânduri lipsa accesului la asistență medicală al femeilor din mediul
rural.105 Autoritățile ar trebui să se asigure că femeile în vârstă, care locuiesc în zonele rurale,
„beneficiază de politici și programe în toate domeniile, în special în accesul la asistență medicală,
educație, servicii sociale și procesul decizional.”106
Îngrijirea neremunerată este un impediment pentru realizarea obiectivelor de reducere a

sărăciei, emanciparea femeilor și egalitatea de gen.107 Femeile mai vârstnice sunt de multe ori
îngrijitori. Aceasta a fost recunoscut de către raportorul special al ONU pentru drepturile omului
în sărăcie extremă: „Femeile vârstnice nu sunt doar mai susceptibile de a fi mai sărace decât
bărbații, dar ele sunt, de asemenea, susceptibile de a fi împovărate cu responsabilități de îngrijire
a altor membri ai familiei, mai ales nepoții lor.”108 Pensiile necontributive pentru persoanele fără
resurse la atingerea vârstei de pensionare sunt obligații necesare în temeiul Articolului 9 din
ICESCR. „Prestațiile achitate pe baza unui sistem de securitate socială ar trebui să fie adecvate ca
durată și cantitate și accesibile tuturor, fără discriminare.”109 Lipsa discriminării împotriva
femeilor în munca de îngrijire neremunerată necesită pensii necontributive adecvate.
Mulți bărbați și femei mai în vârstă, în special femeile vârstnice, se confruntă cu violență în
familie, în instituțiile de îngrijire sau cu situații de conflict sau post-conflictuale.110 Persoanele
vârstnice au dreptul să fie libere de orice formă de violență și abuz și, prin interdicțiile generale
privind drepturile omului în Declarația Universală a Drepturilor Omului, autoritățile au datoria de
a preveni violența și abuzul, de a proteja persoanele în vârstă și a pedepsi contravenienții.111
Recomandarea generală 27 a Comitetului pentru eliminarea discriminării împotriva femeilor
constată că „statele părți au obligația de a recunoaște și de a interzice violența împotriva femeilor

104 Martin, Rodríguez-Pinzón, și Brown (2015), citând CEDAW (2002), alineatele 37, 65, și 66;
105 Vezi Convenția privind eliminarea tuturor formelor de discriminare împotriva femeilor, Articolul 14, alineatul 2(b); CEDAW
(2002), alineatele 37, 65, și 66; CEDAW (2009); CEDAW (2010), alineatul 24;
106 Martin, Rodríguez-Pinzón, și Brown (2015), citând CEDAW (2002), alineatele 37, 65, și 66;
109
UNHRC (2011a), alineatul 50;
111 Declarația Universală a Drepturilor Omului, Articolul 3 (Națiunile Unite, 1948);
47
în vârstă, inclusiv a celor cu dezabilități, în legislația privind violența domestică, violența sexuală
și violența în setările instituționale. Statele părți trebuie să investigheze, să urmărească penal și să
pedepsească toate actele de violență împotriva femeilor în vârstă.”112
Țările au, de asemenea, motivații economice puternice pentru eliminarea violenței în familie
și a violenței domestice împotriva persoanelor vârstnice. Riscul de violență este asociat cu un
risc mai mare de complicații pentru sănătate și costuri, precum si un risc sporit de pierdere a
capacității de muncă sau de căutare a unui loc de muncă. Violența are implicații asupra costurilor
de sănătate, pierderii productivității și ratării veniturilor. Violența fizică prezintă „o probabilitate
mai mare de a necesita perioade mai lungi de recuperare, chiar de la leziuni minore. În afară de a
provoca suferință emoțională severă și de durată, violența fizică este, de asemenea, o cauză a
mortalității premature.”113
Pentru unele persoane în vârstă, în special femeile vârstnice, care se pot confrunta cu efectele
cumulative ale violenței pe parcursul vieții, responsabilitatea de a respecta și de a proteja
dreptul de a trăi fără violență este mai stringent. „Obligația statului de a investiga presupusa
tortură sau alte forme de maltratare este, de asemenea, prevăzută în Articolul 3 din Convenția
europeană în ceea ce privește Articolul 1 din acest instrument.”114 Mai multe cazuri în 2013 și
2014, inițiate de femeile din Moldova, reflectă decizia Curții Europene pentru Drepturile Omului
privind lipsa discriminării (Articolul 14). „CEDO [Curtea Europeană pentru Drepturile Omului] a
constatat în mod constant eșecul acestui stat de a investiga actele de violență în familie, care pot fi
caracterizate ca fiind rele tratamente și constituie o încălcare a obligației de a preveni tortura,
tratamentele crude, inumane și degradante în conformitate cu standardele europene.”115
Minoritățile etnice, precum romii, se confruntă cu mai multe tipuri de discriminare la atingerea
vârstei înaintate, în funcție de vârstă, etnie, sexe și situația socioeconomică, precum și invaliditate.
Stigma, lipsa accesului la informații, izolarea socială și alți factori acționează în tandem limitând
exercitarea drepturilor omului, care au fost discutate în capitolul respectiv.
Persoanele cu dezabilități pot prezenta tipuri complexe de discriminare pe măsura îmbătrânirii,

iar persoanele vârstnice pot dobândi dezabilități pe măsură ce îmbătrânesc. Convenția privind
drepturile persoanelor cu dezabilități nu face referire expres la vârsta înaintată, dar, odată ce
persoanele mai tinere cu dezabilități devin persoane în vârstă, și odată ce persoanele dobândesc
dezabilități la o vârstă înaintată, convenția ar trebui să fie aplicată acestora.

113 UNECOSOC (2012), alineatul 33;
114 Martin, Rodríguez-Pinzón, și Brown (2015), citând Curtea Europeană pentru Drepturile Omului, Eremia v. Republica
Moldova, 3564/11, Decizia (fondul și soluționarea favorabilă), 28 mai 2013; T.M. și C.M. v. Republica Moldova, 26608/11,
Decizia (fondul și soluționarea favorabilă), 1 ianuarie 2014;
115 Curtea Europeană pentru Drepturile Omului, T.M. și C.M. v. Republica Moldova, alineatele 46–49;
48
Cadrul juridic specific Moldovei pentru abordarea îmbătrânirii populației prin
prisma drepturilor omului
Moldova și-a asumat numeroase responsabilități în domeniul drepturilor omului pe plan
internațional și regional, care se referă la drepturile specifice de eliminare a discriminării, la
sănătate, la securitatea socială și la ocuparea forței de muncă. Moldova a ratificat Pactul
internațional cu privire la drepturile civile și politice, ICESCR, Convenția internațională privind
drepturile persoanelor cu dezabilități, precum și Convenția privind eliminarea tuturor formelor de
discriminare împotriva femeilor.116
Chiar dacă discriminarea este interzisă și recunoașterea egală în fața legii este garantată
pentru toți cetățenii de către Constituția Republicii Moldova, vârsta înaintată nu este un motiv
constituțional de interzicere a discriminării.117 Constituția, de asemenea, nu stipulează o careva
protecție pentru persoanele în vârstă, similară celei conferite persoanelor cu dezabilități, femeilor
și copiilor. Constituția nu garantează o asigurare medicală minimă gratuită, dreptul la un nivel de
trai adecvat în contextul dreptului la protecție socială și asigurarea pentru limita de vârstă ca drept
al tuturor cetățenilor.118
Legea anti-discriminare 121, adoptată în 2012, își propune ca deziderat să „prevină și să combată
discriminarea și să asigure drepturi egale în aspectele politice, economice, sociale, culturale,
precum și alte aspecte ale vieții pentru persoanele care locuiesc în Moldova, indiferent de rasă,
culoare, naționalitate, etnie, limbă, religie, gen, vârstă, abilități limitate, opinii politice sau orice
alți factori.”119 Includerea vârstei este importantă.
Aplicarea legilor este crucială pentru protecția persoanelor vârstnice. Ca grup social,
persoanele în vârstă din Moldova sunt printre cele mai marginalizate și discriminate.120 Excluderea
socială în rândul persoanelor vârstnice este clasată printre cele mai grave, potrivit unui studiu
efectuat în șase țări din regiune.121 Situația persoanelor în vârstă nu a fost raportată Consiliului
pentru Drepturile Omului în raportul de activitate al Guvernului din 2011.122 A doua revizuire
periodică universală a Moldovei la Consiliul pentru Drepturile Omului va avea loc în timpul
sesiunii 26, începând din octombrie 2016. Ca și în cazul altor studii internaționale privind
116 Vezi “Vizualizați situația ratificării conform țării sau tratatului.” UNHCR, Geneva.
http://tbinternet.ohchr.org/_layouts/TreatyBodyExternal/Treaty.aspx?CountryID=142&Lang=EN;
117 Președinția (2016), Articolul 41(2);
118 Președinția (2016), articolele 36(1), 42(1), 42(2);
119 Roudik (2012);
120 Fundația Soros–Moldova (2011);
121 PNUD (2011), care raportează că, din cele patru grupuri de vârstă intervievate în șase țări (Kazahstan, fosta Republică
Iugoslavă a Macedoniei, Moldova, Serbia, Tadjikistan și Ucraina), grupul de vârstă de 65 de ani și mai mult se confruntă cu
excluziunea socială la o rată de circa 50 la sută mai mare decât în alte grupuri, iar cele mai mari niveluri sunt constatate în
Moldova și Tadjikistan;
122 UNHRC (2011b);
49
drepturile omului în Moldova, aplicarea legilor asigură drepturile omului pentru persoanele
vârstnice.
Legile specifice reflectă angajamentele regionale și internaționale ale autorităților vis-à-vis

de persoanele vârstnice
1. Discriminarea. Guvernul încearcă să reducă din neajunsurile existente în combaterea

discriminării. În raportul său către Consiliul ONU pentru Drepturile Omului în timpul
procesului de evaluare periodică universală din 2011, Guvernul a raportat că va începe procesul
de ratificare a Protocolului 12 al Consiliului Europei la Convenția pentru apărarea drepturilor
omului și a libertăților fundamentale, după adoptarea unui cadru juridic privind combaterea
discriminării.123 Legea privind egalitatea, de exemplu, necesită structuri specializate pentru
implementare, în special pentru a aborda discriminarea femeilor în vârstă.124 Discriminarea în
rândul angajaților în funcție de vârstă este absolut interzisă.125 Interzicerea discriminării expres
în contextul angajări în câmpul muncii este, totuși, mai puțin evidentă în cazul Codului Muncii,
Articolul 47. Discriminarea împotriva persoanelor cu responsabilități de îngrijire a copiilor
este interzisă prin Articolul 247 din Codul Muncii.126
2. Sănătatea. Moldovenii dispun de dreptul național la asistență medicală.127 Legislația națională

se referă la aceasta ca la un drept constituțional și garantează dreptul la șanse egale de a obține
în timp util asistență medicală de bună calitate prin sistemul de asigurări obligatorii în
medicină.128 Moldovenii mai vârstnici au, de asemenea, dreptul la asistență medicală
nediscriminatorie în sistemul de sănătate. Înainte de evaluarea periodică universală a Moldovei
în anul 2011, două organizații neguvernamentale au raportat discriminarea în funcție de vârstă
în cadrul serviciilor de ambulanță, care în mod uzual nu au răspuns la apelurile persoanelor
vârstnice, și Comitetul pentru drepturile economice, sociale și culturale și-a exprimat
îngrijorarea cu privire la aceste rapoarte.129 Rapoartele au remarcat, de asemenea, faptul că
costurile ridicate ale medicinii, taxele neoficiale și veniturile inadecvate au constituit bariere
majore pentru realizarea dreptului la asistență medicală al persoanelor vârstnice.130 Mai mult
decât atât, odată cu introducerea asigurării obligatorii de asistență medicală și a medicinii de
familie în 2004, cunoașterea drepturilor la acces și utilizarea serviciilor de asistență medicală
s-a redus, în special printre adulții vârstnici. În mod special, fiecare a treia persoană din
Moldova nu cunoaște drepturile și beneficiile oferite în cadrul pachetului de asigurări mediclae
și fiecare al treilea adult în etate refuză spitalizarea din cauza cheltuielilor suplimentare, care
pot apărea în timpul tratamentului. O astfel de lipsă de informații privind dreptul la asistență
123 UNHRC (2011c), alineatul 15;

124 Legea cu privire le egalitate 121 din 25 mai 2012, Monitorul Social 103 (29 mai 2012);
125 Codul Muncii, Articolul 8 și Articolul 128, http://lex.justice.md/md/326757/;
126 Codul Muncii, 154, http://lex.justice.md/md/326757 /;
127 Legea 411 din 28 martie 1995, Asistența medicală, Capitolul IV, Articolul 20, cu toate modificările;
128 Legea 411 din 28 martie 1995, Asistența medicală, Capitolul IV, Articolul 20;
130 UNHRC (2011d);
50
medicală contribuie la disparități în accesarea serviciilor de sănătate și produselor farmaceutice
și, prin urmare, crește riscul de expunere a vârstnicilor la cheltuieli catastrofale legate de
asistența medicală.
Ocuparea forței de muncă. Munca de îngrijire neremunerată, discriminarea și caracterul

informal – toate exercită un impact asupra egalității drepturilor omului în ocuparea forței de
muncă. Moldova este parte la convențiile fundamentale ale OIM, inclusiv Convenția 111
privind discriminarea în domeniul ocupării forței de muncă și al exercitării profesiei, și
Convenția 122 privind politica de ocupare a forței de muncă. Ocuparea forței de muncă și
munca decentă pentru toți sunt, de asemenea, o componentă importantă a dezvoltării durabile.
Guvernul a luat act de importanța Obiectivelor de Dezvoltare ale Mileniului în procesul de
evaluare periodică universală.131
Munca nedeclarată este interzisă de Codul Muncii.132 Munca informală (neoficializată) este,
totuși, răspândită în Moldova. Din acest motiv, în deciziile patronilor și angajaților poate fi
remarcată lipsa neintenționată a stimulentelor pentru sistemele de pensii contributive.
Prezentarea cererii părților interesate în prealabil desfășurării evaluării periodice universale în
2011 a solicitat ca Moldova „să se asigure că persoanele care lucrează în sectorul informal,
inclusiv lucrătorii migranți, au acces la securitate socială atunci când ating vârsta de
pensionare.”133
Persoanele vârstnice sunt încă productive, iar aceasta ar trebui să se reflecte în legile și
politicile Republicii Moldova. Un raport recent privind îngrijirea neremunerată a constatat că
„suma, intensitatea și povara acesteia crește odată cu sărăcia și excluziunea socială.”134 Este
util că legislația Republicii Moldova permite un concediu parțial plătit pentru bunicile și
bunicii care continuă să fie încadrați în câmpul muncii.135 Regulamentul privind stabilirea și
plata indemnizațiilor pentru familiile cu copii se aplică și persoanelor în vârstă.136
3. Securitatea socială. Moldova este parte la ICESCR. Comitetul pentru eliminarea discriminării
împotriva femeilor constată că „statele-părți ar trebui să ofere pensii necontributive adecvate
în condiții egale bărbaților și femeilor, care nu au altă pensie sau cu securitate insuficientă a
veniturilor, iar îndemnizațiile oferite de Stat ar urma să fie disponibile și accesibile femeilor
mai vârstnice, în special celor ce locuiesc în zone izolate sau rurale.”137 Pensiile necontributive
promovează egalitatea de gen și abilitarea. Intenția de a egaliza cerințele de eligibilitate între
131 UNHRC (2011e), alineatul 9;

132 Codul Muncii 154-XV, 28 martie 2003, Articolul 7.1;
133 UNHRC (2011d);
135 Codul Muncii, Articolul 123, http://lex.justice.md/md/326757/;
136 Decizia 432 din 15 iunie 2011 privind modificarea și completarea condițiilor regulamentelor de stabilire și plată a
îndemnizațiilor pentru familiile cu copii. Hotărârea Guvernului 1478 din 15 noiembrie 2002 privind îndemnizațiile pentru
familiile cu copii;
51
bărbați și femei este așteptată de mult timp, dar accentul pe continuarea planurilor dependente
de remunerare în loc de planuri necontributive nu reflectă anvergura actuală a caracterului
informal al forței de muncă sau realitățile vieții femeilor.
Dreptul european regional privind drepturile omului în aspect de securitate socială este amplu.
Un cod european de securitate socială revizuit a intrat în vigoare în 1996, dar Moldova nu este
semnatară. Suplimentar, Moldova și-a asumat angajamente în cadrul Cartei sociale europene,
revizuită în 1 ianuarie 2002. Există unele articole, pe care guvernul a ales să nu le adopte. 138
Carta revizuită subliniază că persoanele în vârstă au dreptul în mod specific la „resurse
suficiente, care să le permită să ducă o viață decentă și să joace un rol activ în viața publică,
socială și culturală“, pe care părțile trebuie să le urmeze „prin măsuri adecvate.” 139 Guvernul
a ales să nu adopte acest articol.140
Moldova nu este obligată să respecte legislația UE, dar abordarea amplă a aspectelor de
securitate socială este un inidiviu al normelor legale din regiune. Articolul 34 din Carta
drepturilor fundamentale a Uniunii Europene și Articolul 25 recunosc drepturile persoanelor
în vârstă „de a avea un trai demn și independent și de a participa la viața socială și culturală.”141
Guvernul a semnat acorduri bilaterale cu Bulgaria, Luxemburg, Portugalia și România în 2010-
2011, pentru a asigura securitatea socială a persoanelor de vârstă pre-pensionară, care
emigrează.142
Codul european de securitate socială stipulează securitate socială pentru toate persoanele
trecute de vârsta de 65 ani și un raport de înlocuire de minim 40 la sută.143 Sistemele de pensii
trebuie să funcționeze pentru a proteja drepturile. „Factorii de decizie sunt responsabili de
standardele tehnice și normele de implementare, dar, de asemenea, de asigurarea accesibilității
produselor și serviciilor pentru persoanele supuse riscului de discriminare, cum ar fi cele care
locuiesc în zone rurale îndepărtate.”144 Capitolul 6 examinează aspectele sistemului, care
urmează a fi abordate pentru realizarea dreptului la securitate socială pentru toate persoanele
în vârstă.
Femeile vârstnice se confruntă cu provocări specifice. Moldova este parte la CEDAW și

Protocolul opțional.145 În Moldova, 92,1 la sută din persoanele (bunici) cu funcții de îngrijitori în
138 “Conform Părții III, Articolul A, alineatul 1, al Cartei, Republica Moldova ;i-a asumat angajamentul respectării prevederilor
Articolelor 1, 2, 5, 6, 8, 9, 11, 12, 16, 17, 20, 21, 24, 26, 28, 29.” http://www.coe.int/en/web/conventions/full-list/-
/conventions/treaty/163/declarations?p_auth=M5SE2oY0;
140 “În conformitate cu Partea III, Articolul A, alineatul 1, al Cartei, Republica Moldova și-a asumat angajamentul respectării
prevederilor Articolelor 1, 2, 5, 6, 8, 9, 11, 12, 16, 17, 20, 21, 24, 26, 28, 29…” http://www.coe.int/en/web/conventions/full-list/-
/conventions/treaty/163/declarations?p_auth=M5SE2oY0;
141 Consiliul Europei (2010b);
142 UNECE (2012), 16, discuția privind acordurile internaționale de securitate socială pentru validarea creditelor de pensii
acumulate în alte părți;

143
Consiliul Europei (1964), Articolul 26;
144 UNECE (2015);
145 “Situația ratificării dashboard interactiv,” OHCHR, Geneva, http://indicators.ohchr.org/.
52
spațiul urban sunt femei.146 Îngrijirea copiilor orfani și vulnerabili la nivel de familie și comunitate
este crucială, dar puține politici sunt sensibile la latura umană a acestor familii și comunități, care
este de obicei fațeta reprezentată de femeile mai vârstnice. Raportorul special al ONU privind
drepturile omului în sărăcie extremă a subliniat faptul că un sfert din forța de muncă de vârstă
medie din Moldova locuiește în străinătate. Lăsate neajutorate, persoanele în vârstă, de multe ori,
femeile mai vârstnice, poartă povara îngrijirii copiilor și întreținerii caselor familiale din zonele
rurale. Dreptul la securitate socială poate crea un mediu favorabil pentru îngrijire mai extinsă,
suplimentar sprijinului financiar. Un studiu realizat de UNICEF și HelpAge International în 2010
în Moldova, pe un eșantion de 1 205 gospodării cu membrii familiei din diferite generații, a
constatat că familiile din zonele rurale care beneficiază de remitențe au obținut venituri mai mici
din muncă și au beneficiat de mai puține servicii.147 Probabil, acesta reflectă preferința acestora să
dedice timpul liber apărut ca rezultat al libertății asigurate de remitențe îngrijirii și nu activității
economice.
Violența împotriva persoanelor vârstnice este o problemă în Moldova. Violența în familie sau
violența domestică au fost menționate în mod repetat în raportul de sinteză al părților interesate,
prezentat Consiliului pentru Drepturile Omului pentru anul 2011 în cadrul evaluării periodice
universale a Moldovei.148 Într-un sondaj reprezentativ la nivel național, peste două-treimi din
persoanele vârstnice se confruntă cu violență și abuz în zonele rurale.149 Raportorul special privind
violența împotriva femeilor a numit evoluțiile juridice din Republica Moldova „lăudabile“, dar a
remarcat „discrepanța dintre cadrul normativ și realitate, care este o preocupare majoră.“150 Dânsa
îndeamnă Moldova să „elaboreze un Plan de acțiuni pentru implementarea și monitorizarea Legii
cu privire la prevenirea și combaterea violenței în familie, inclusiv prin intermediul unor
mecanisme adecvate și prin alocarea resurselor bugetare și umane corespunzătoare pentru punerea
în aplicare a structurilor relevante ale statului.”151 Aceasta ar urma să ia în considerare decalajul
existent între zonele rurale și urbane și o abordare integratoare a drepturilor omului, care include
participareași responsabilizare.
***
Drepturile persoanelor în etate la lipsa discriminării, sănătate, ocuparea forței de muncă și

securitate socială sunt înrădăcinate în dreptul internațional privind drepturile omului. În
Moldova și în întreaga lume „nu există nici un instrument internațional obligatoriu sau chiar
organism de supraveghere, care abordează expres drepturile persoanelor vârstnice.”152 În cadrul
146 HelpAge International (2008), 2;

148 UNHRC (2011d);
149 HelpAge International și Centrul pentru Cercetări Demografice (2015);
151 UNHRC (2009), alineatul 86 (a);
53
forumurilor internaționale au fost făcute încercări de a relata drepturile omului pentru persoanele
în etate ca fiind sigure, fără existența unui standard universal.
Moldova a semnat și a ratificat multe din tratatele internaționale și regionale, aferente

drepturilor omului, dar continuă să existe lacune de implementare. Multe persoane în vârstă
din Moldova nu se bucură de beneficiile conferite de aceste drepturi, deoarece tratatele nu sunt
transpuse în legislație sau în practică.
Contabilizarea datelor: ce se măsoară, se face. În cazul în care un stat ratifică un tratat privind
drepturile omului, acesta este de acord să fie obligat să prezinte un raport privind progresele
înregistrate cu privire la drepturile stpulate în tratat. Nu există un tratat care ar unific toate
drepturile persoanelor în vârstă. Există unele documente de politici, printre care se regăsesc
principiile ONU privind drepturile persoanelor în vârstă și Planul Internațional de Acțiuni de la
Madrid cu privire la îmbătrânire. Acestea din urmă pot fi folosite pentru a ghida statele în aspect
de protecție a drepturilor persoanelor în vârstă.153 Acestea sunt semnale pozitive, dar nu constituie
instrumente pentru drepturile omului, cu drepturi inerente de punere în aplicare, prin care
persoanele în vârstă pot responsabiliza autoritățile, și guvernele, prin ratificare, au fost de acord cu
obligativitatea acestora. Evaluarea din 2010 a Planului Internațional de Acțiuni cu privire la
îmbătrânire solicită „statelor să dezvolte capacitatea lor națională pentru monitorizarea și aplicarea
drepturilor persoanelor în vârstă prin intermediul, inter alia, al instituțiilor naționale pentru
promovarea și protecția drepturilor omului, după caz.”154 După cum constată raportul de sinteză
regional al Comisiei Economice pentru Europa a ONU privind Planul de acțiuni „în general, țările
au identificat modalități foarte individuale de raportare, selectând ce și cât de amănunțit să
raporteze pe anumite segmente, omițând cu desăvârșire altele.”155 Fără raportare periodică și
responsabilizare, nu poate exista nici o relație dintre Stat și populație cu privire la drepturile
omului.
Datele și monitorizarea sunt esențiale pentru realizarea drepturilor persoanelor vârstnice. Guvernul
nu a prezentat declarații formale la reuniunile Grupului de lucru ONU în domeniul îmbătrânirii.156
Comitetul pentru drepturile economice, sociale și culturale a recomandat guvernului „să
întreprindă măsuri urgente pentru a stabili un sistem de colectare și monitorizare a datelor anuale
privind drepturile Convenției, dezagregate în funcție de persoane și grupuri dezavantajate și
marginalizate.”157

154 Națiunile Unite (2010);
155 Națiunile Unite (2010);
156
“Grupul de lucru în domeniul îmbătrânirii pentru consolidarea protecției drepturilor omului pentru persoanele în vârstă,”
Departamentul relații economice și sociale al Națiunilor Unite, New York, http://social.un.org/ageing-working-
group/index.shtml;
157 CESCR (2011), alineatul C6;
54
4. ÎMBĂTRÂNIRE SĂNĂTOASĂ
Obiectivul acoperirii universale cu sănătate susținut de Organizația Mondială a Sănătății implică
asigurarea persoanelor cu acces la serviciile de sănătate de care au nevoie fără a suporta povara
financiară a costurilor. Pe măsură ce țările se dezvoltă economic, în povara maladiilor prevalează
bolile netransmisibile și cronice în locul celor infecțioase. Deoarece prevalența bolilor
netransmisibile crește cu vârsta, iar asistența asociată conduitei acestora implică folosirea
frecventă a serviciilor de sănătate și tratament continuu cu medicamente ce pot fi costisitoare,
persoanele vârstnice ar putea fi deosebit de dezavantajate în lipsa acoperirii universale cu
sănătate. Capitolul în cauză prezintă principalele evoluții în indicii de sănătate din ultimele două
decenii în Moldova, axându-se pe speranța de viață, povara maladiilor și factorii de risc. Sunt
descrise, de asemenea, provocările din actualul sistem de asistență medicală, cu examinarea
empirică a accesului la servicii, calitatea asistenței și aderența la tratamentele medicamentoase
pe durata ciclului de viață. Implicațiile fiscale ale abordării acestor provocări nu pot fi trecute cu
vederea atunci când sunt examinate opțiunile de politici.
Îmbătrânirea sănătoasă în Moldova? Imaginea principalilor indici de sănătate

Speranța de viață scăzută
Populația a înregistrat o creștere a speranței de viață, deși speranța de viață la naștere a
rămas scăzută în continuare. Pornind de la situația cea mai precară din Europa de Est în 1990
(Figura 4.1, liniile negre verticale), speranța de viață a populației a crescut cu 4 ani în perioada
1990–2013, egalându-se sau chiar depășind valorile din Belarus, Rusia și Ucraina, după cum
denotă liniile negre verticale intermitente din Figura 4.1. Alte țări, în particular statele Baltice și
cele din Europa Centrală, au înregistrat progrese și mai mari, astfel încât decalajul existent în
speranța de viață între Moldova și restul Europei rămâne considerabil. În Moldova speranța de
viață este scăzută, constituind 71,3 ani (comparativ cu media regională de 76,0 ani). Speranța de
viață este aproximativ aceeași în Moldova acum cum era în Europa Centrală în 1990. Populația
Europei de vest trăiește în medie cu 9 ani mai mult decât populația Moldovei. Figura 4.1 mai
ilustrează că câștigurile în speranța de viață sunt distribuite între toate cauzele determinante ale
mortalității cu excepția infecției HIV/SIDA, tuberculozei și consumului de substanțe – speranța de
viață asociată acestor cauze ale mortalității era sub media totală a speranței de viață prevalente în
1990.158
Mortalitatea printre persoanele vârstnice, în special în rândul bărbaților, nu s-a micșorat.

Deși rata mortalității copiilor cu vârsta sub 5 ani a scăzut mai mult de două ori începând cu 1990
(de la 35 până la 16 decese la 1 000 nou-născuți vii), speranța de viață la vârsta de 60 ani în 2015
era 16,4 ani comparativ cu media de 21,0 ani în regiune și nu s-a îmbunătățit din 1990. Speranța
158
Vezi Penina și Vallin (2013) pentru dezbaterile privind dinamica mortalității în Moldova;
55
de viață sănătoasă la naștere este și mai mică – 62 ani în 2013.159 Începând cu vârsta de 50 ani,
persoanele petrec cel puțin 30 la sută din restul vieții având sănătate precară sau foarte precară.160
Figura 4.1. Câștigurile în speranța de viață s-au regăsit în majoritatea cauzelor

determinate, 1990 și 2013
Speranța de viață
Moldova HIV/SIDA și TB
Diareea/IRI/alta
BTN și malaria
Rusia
Patologia mamei
Afecțiuni neonatale
Ucraina Deficiențe nutriționale
Alte grup I
Letonia Neoplasme
Boli cardiovasculare
Estonia Boli respiratorii cronice
Ciroza hepatică
Tulburări digestive
Belarus
Afecțiuni neurologice
Tulburări mintale și folosirea substanțelor
Europa Centrală Diabet/urog/hemat/endo
Tulburări musculo-scheletice
Lituania Alte boli netransmisibile
Traumatism rutier
Leziuni nepremeditate
Europa Occidentală
Leziuni premeditate
Război și dezastre
Ani
Sursa: IHME și HDN 2013
Statisticile privind speranța de viață reflectă o discrepanță mare în indicii de sănătate între
sexe. Ca și în majoritatea altor țări, speranța de viață în Moldova este cu mult mai mică printre
bărbații în vârstă decât în rândul femeilor vârstnice. Speranța de viață la vârsta de 60 ani era doar
14,3 ani printre bărbați și 18,2 printre femei în 2015.161 Diferența în speranța de viață la naștere
trăită în stare bună de sănătate este și mai mare – 7 ani: în 2013 aceasta constituia 59 ani pentru
bărbați și 66 ani pentru femei. Această discrepanță între sexe este de doar 4 ani în România și 5
ani în Bulgaria.162 În ultimii 25 ani speranța de viață la vârsta de 60 ani a crescut cu 0,5 ani printre
femei, însă s-a înrăutățit pentru bărbați. Totuși, speranța de viață mai mare printre femei este
asociată cu mai mulți ani de sănătate precară sau foarte precară. Femeile cu vârsta de 60–64 ani
petrec 5,6 la sută din timpul său în stare bună a sănătății comparativ cu 68,9 la sută printre
bărbați.163
O consecință a decalajului mare în sănătate între sexe este feminizarea îmbătrânirii. Femeile
159 OMS (2015);

160 Gagauz și Avram (2015);
161 Prognoze demografice globale: ediția 2015 (bază de date), Direcția populație, Departamentul relații economice și sociale,
Națiunile Unite, New York, http://esa.un.org/unpd/wpp/;

162 OMS (2015);
163 Gagauz și Avram (2015);
56
constituie 62,5 la sută din persoanele cu vârsta trecută de 65 ani și 68 la sută din persoanele trecute
de 80 ani. Printre bărbații în vârstă, proporția celor căsătoriți este 80,9 la sută, iar văduvii reprezintă
12,1 la sută. Femeile căsătorite reprezintă 51,1 la sută din femeile în vârstă, iar văduvele reprezintă
39,7 la sută. Către vârsta de 75 ani, văduvii reprezintă 40,0 la sută din bărbații în vârstă comparativ
cu 78,1 la sută – proporția corespunzătoare a văduvelor printre femeile în vârstă.164 O proporție
mare a femeilor în vârstă, în special văduvele, locuiesc singure, astfel fiind mai vulnerabile față de
insecuritatea economică.
Morbiditatea considerabilă
Populația trece printr-o tranziție epidemiologică, caracterizată prin substituirea bolilor
infecțioase prin afecțiuni cronice ca factori contribuitori majori la morbiditate și mortalitate.
În intervalul anilor 1990–2013, importanța bolilor infecțioase și a afecțiunilor neonatale s-a
micșorat în raport cu bolile netransmisibile. Afecțiunile respiratorii și circulatorii au reprezentat
cea mai mare parte a morbidității. Incidența bolilor cardiovasculare a crescut sesizabil: proporția
corespunzătoare a pacienților înregistrați s-a dublat în perioada 2000–2014 (Figura 4.2).
Fenomenul este probabil asociat cu îmbătrânirea populației. Aceasta pune presiune pe sistemul
sănătății. Se așteaptă că în rândul persoanelor în etate va crește incidența cancerului – cu circa 30
la sută către 2035, această majorare fiind similară celei din Rusia, însă cu mult mai mare decât
majorarea estimată pentru Belarus sau Ucraina.165
Figura 4.2. Numărul cazurilor de boli cardiovasculare a crescut mai mult decât dublu,
probabil din cauza îmbătrânirii populației, 2001–2014
Pacienți înregistrați cu boli ale sistemului circulator la 1 000 populație
150
100
50
0
2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014
Sursa: Biroul Național de Statistică
Notițe: Populația nu include raioanele din stânga Nistrului și municipiul Bender.
Figura 4.3. Bolile infecțioase și afecțiunile neonatale au diminuat ca importanță în raport

cu bolile netransmisibile, 1990–2013
Principalele cauze ale anilor de viață pierduți din cauza deceselor premature
164 CNPD (2012);

165 Bussolo, Koettl, și Sinnott (2015);
57
Boli transmisibile, patologia mamei, neonatală și tulburări nutriționale
Boli netransmisibile
Traumatisme
Clasament 1990 Clasament 2013 % schimbării 1990- 2013

Boală ischemică a cordului Boală ischemică a cordului 17%
Boală cerebrovasculară Boală cerebrovasculară 12%
Infecție a căilor respiratorii inf Ciroză hepatita C 87%
Traumatism rutier Infecție a căilor respiratorii inf -46%
Anomalii congenitale Autoagresiune -8%
Encefalopatie neonatală Cancer pulmonar -3%
Autoagresiune Traumatism rutier -53%
BPOC Ciroză alcoolică -20%
Ciroză alcoolică BPOC -31%
Cancer pulmonar Anomalii congenitale -56%
Ciroză hepatita C Encefalopatie neonatală -86%
Sursa: IHME și HDN 2013
Tiparul poverii maladiilor pe durata ciclului de viață în Moldova se aseamănă cu tendințele

din alte medii cu venituri mici, în care bolile netransmisibile nu se limitează doar la populația
vârstnică, dar afectează, de asemenea, și populația în vârstă maximal aptă de muncă.166
Tabelul 4.1 prezintă rezultatele studiului național reprezentativ STEPS din 2013, care a măsurat la
respondenți tensiunea arterială și nivelul colesterolului. În timp ce jumătate din populația în curs
de îmbătrânire (50 și mai mulți ani) sau în vârstă (peste 65 ani) au niveluri ridicate ale tensiunii
arteriale și colesterolului, valorile ridicate nu sunt deloc obișnuite printre populația cu vârsta 35–
49 ani. Aproape jumătate din acest grup a prezentat, de asemenea, un nivel ridicat al
colesterolemiei și aproape 30 la sută – hipertensiune arterială.
Tabelul 4.1. Prevalența hipertensiunii, hipercolesterolemiei și fenomenelor

cardiovasculare, 2013
Procente
Adulți Vârstă maximal În curs de Persoane
tineri aptă de muncă îmbătrânire vârstnice
Tensiune arterială înaltă
(hipertensiune) 18 28 49 51
Nivel înalt al colesterolului 41 45 54 52
Fenomene cardiovasculare 7 12 22 31
Persoane observate 1 239 1 305 1 890 373
Sursa: Calcule bazate pe datele studiului STEPS 2013; vezi OMS 2014;
Notițe: Hipertensiunea și hipercolesterolemia au fost măsurate în cadrul studiului. Prevalența fenomenelor
cardiovasculare a fost dedusă din următoarea întrebare adresată respondenților: “Ați avut vreodată un atac de cord sau
dureri în piept cauzate de afecțiuni ale inimii (angină pectorală) sau ictus (incident sau accident vascular cerebral)?”
Adulții tineri sunt persoanele cu vârsta 18–34 ani, vârsta maximal aptă de muncă este 35–49 ani, categoria persoanelor
în curs de îmbătrânire sunt trecuți de 50 ani, persoanele vârstnice se referă la cei trecuți de 65 ani.
166 de Walque (2014);
58
Tabelul 4.2: Fumatul, consumul excesiv de alcool și lipsa activității fizice pe parcursul
ciclului de viață, 2013
Procente
Adulți Vârstă maximal În curs de Persoane
Segmentul populației tineri aptă de muncă îmbătrânire vârstnice
Populația totală
Fumat 27 28 21 13
Episod de consum excesiv de alcool în
ultimele 30 zile 32 33 33 21
Inactivitate fizică 78 89 94 96
Femei
Fumat 7 6 3 2
Bărbați
Fumat 45 47 39 26
Sursa: Calcule bazate pe datele studiului STEPS 2013; vezi OMS 2014;
Notițe: Episodul de consum excesiv de alcool implică consumul a șase sau mai multe băuturi de dimensiuni standard
cu aceeași ocazie. Inactivitatea fizică la respondenți era definită atunci când aceștia răspundeau Nu la întrebările
privind angajarea acestora în orice sporturi de intensitate mare sau moderată, gimnastică sau agrement (odihnă) care
cauzau o creștere considerabilă a ritmului cardiac și respirației, cum ar fi alergatul sau fotbalul, timp de cel puțin 10
minute încontinuu. Adulții tineri sunt persoanele cu vârsta 18–34 ani, vârsta maximal aptă de muncă este 35–49 ani,
categoria persoanelor în curs de îmbătrânire sunt trecuți de 50 ani, persoanele vârstnice se referă la cei trecuți de 65
ani.
Acești factori de risc ai bolilor sunt probabil determinați de factori de risc comportamentali,
care în Moldova sunt de asemenea impresionant de mari, la fel ca și în restul Europei de est
(Tabelul 4.2). Printre adulții tineri și persoanele cu vârsta maximal aptă de muncă, aproape
jumătate din toți bărbații fumează și aproape jumătate au consumat alcool în exces în ultimele 30
zile (șase sau mai multe băuturi standard cu aceeași ocazie cel puțin o dată în ultimele 30 zile).
Puțini bărbați și puține femei se implică în activități fizice; 92 la sută din femeile în vârstă maximal
aptă de muncă au raportat că nu se implică în activități fizice de intensitate moderată. Către vârsta
60–64 ani, peste 80 la sută din femei sunt supraponderale sau obeze (Figura 4.4).
Figura 4.4. Majoritatea femeilor vârstnice sunt supraponderale sau obeze, 2013
Proporția bărbaților și femeilor supraponderali sau obezi, în funcție de vârstă
59
Bărbați
Femei
Sursa: Supraponderalitate și obezitate VIZ (bază de date), Institutul de Măsurări și Evaluări în Sănătate,
Universitatea Washington, Seattle (accesată pe 10 mai 2016), http://vizhub.healthdata.org/obesity.
Prevalența nivelului înalt al colesterolului și probabilitatea unui fenomen cardiovascular erau

statistic insesizabile pentru toate chintilele de câștiguri lunare. Aparent există un gradient
considerabil în controlul tensiunii arteriale în funcție de venituri: probabilitatea manifestării
tensiunii arteriale necontrolate era considerabil mai mare în ultimele trei chintile: 18 puncte
procentuale (83 la sută), 19 puncte procentuale (87 la sută), respectiv 7 puncte procentuale (34 la
sută).167
Tiparul general al comportamentului de asumare a riscurilor legate de sănătate poate avea

consecințe enorme, atât pentru persoane, prin creșterea incidenței bolilor și necesitatea unor
tratament de lungă durată și costisitoare, cât și pentru societate, prin scăderea
productivității muncii și presiunile exercitate asupra sistemului fiscal determinate de
costurile de sănătate mari și în continuă creștere.168 Dacă în ecuație sunt incluse costurile
asociate cu asistența medicală, punerea în aplicare a legii și pierderile de productivitate, costul total
al consumului abuziv de alcool, de exemplu, se ridică estimativ la 3,3 la sută din PIB-ul Republicii
Coreea sau 2,7 la sută din PIB-ul Statelor Unite.169
Prevalența maladiilor și a factorilor de risc comportamentali printre populația tânără în

Moldova sugerează că îmbătrânirea sănătoasă necesită acces continuu la serviciile de
sănătate pentru toate grupurile de vârstă pentru tratarea și conduita bolilor cronice.
Persoanele în prezent de vârstă maximal aptă de muncă afectate, dacă sunt tratate corespunzător și
167
Aceste diferențe au fost estimate prin analiză de regresie a unui indicator al hipertensiunii arteriale asupra indicatorilor
chintilelor de câștiguri lunare raportate;
168
de Walque (2014);
169
Rehm et al. (2009);
60
în conformitate cu standardele acceptate internațional, ar trăi mai mult de jumătate din viața sa
primind medicamente.
Acest profil epidemiologic impune necesitatea existenței unui sector robust de asistență
primară ce ar putea asigura în timp util diagnosticul, tratamentul și conduita maladiilor
cronice la persoanele vârstnice și măsurile profilactice pentru generațiile următoare. De
asemenea, este crucială o acoperire considerabilă cu asigurări medicale, deoarece bolile cronice
deseori necesită tratament medicamentos continuu, ce poate fi costisitor. Prevalența bolilor cronice
crește, de asemenea, probabilitatea fenomenelor cu consecințe catastrofale pentru sănătate, cum ar
fi cancerul, ictusul sau atacul de cord, ce ar putea necesita tratament și recuperare costisitoare.
Provocările din sectorul sănătății

Actualul pachet de beneficii și model de prestare a serviciilor în Moldova nu facilitează
accesul oportun la servicii sau protecție financiară împotriva cheltuielilor excesive în
sănătate. Provocările la nivel de sistem au condus la cheltuieli ineficiente în țară comparativ cu
vecinii. În pofida nivelului de jure înalt de acoperire cu asigurări, în special printre persoanele
vârstnice, moldovenii trebuie să cheltuiască o proporție considerabilă a surselor sale financiare
pentru a accesa serviciile de bază și medicamentele esențiale, astfel încât o mare parte a populației
este obligată să renunțe la asistență. Diferențele de venituri sunt evidente pe întreg ciclul de viață,
deoarece chintilele cu cele mai mici cheltuieli au o probabilitate cu mult mai mică să beneficieze
de asistență și cheltuiesc cu mult mai puțin pe medicamente, chiar dacă nu au o probabilitate mai
mică să solicite asistență medicală. În mod natural, consumul de medicamente crește cu vârsta,
însă dovezile sugerează că persoanele pauperizate din rândul vârstnicilor și persoanelor în curs de
îmbătrânire nu-și tratează adecvat afecțiunile, deoarece cheltuielile pentru medicamente ale
acestora sunt cu mult sub nivelul corespunzător de cheltuieli printre chintilele mai prospere din
grupurile de vârstă cu mult mai tinere.
Cheltuieli ineficiente
Indicatorii agregați ai finanțării în sănătate prezintă o imagine de cheltuieli ineficiente.
Moldova iese în evidență în Europa de est prin faptul că aloca peste 10 la sută din PIB cheltuielilor
de sănătate în perioada 2006–2014 (Figura 4.5). Totuși, aceste cheltuieli mai mari nu s-au
materializat în rezultate de sănătate mai bune.
Figura 4.5. Cheltuielile pentru sănătate mai mari nu s-au materializat în rezultate de
sănătate mai bune, 2006–2014
Cheltuielile pentru sănătate ca proporție a PIB-ului
61
Federația Rusă Ucraina Belarus Letonia Lituania Estonia
Sursa: Banca Mondială 2015b
Deși cheltuielile sunt relativ mari, ponderea cheltuielilor publice este mică, reprezentând doar
jumătate sau mai puțin din toate cheltuielile din sănătate în perioada 2006–2014 (Figura 4.6).
Majoritatea impunătoare a cheltuielilor private (83 la sută) provin din plățile directe din buzunarul
pacienților, astfel încât cetățenii contribuie la aproximativ jumătate din toate cheltuielile din
sănătate (Figura 4.7). Deși există un mecanism de agregare a acestor plăți separate de la persoane
pentru obținerea unor investiții mai mari, alocarea acestor investiții lasă de dorit. Bugetul capital
este repartizat uniform între un număr excesiv de investiții mici, fără raționamente de prioritate
sau eficiență a cheltuielilor. Astfel, lipsa investițiilor direcționate în infrastructură, echipament și
prestarea serviciilor obligă pacienții să se adreseze în instituțiile medico-sanitare private în
căutarea asistenței mai bune, evitând listele lungi de așteptare. Prin urmare, investirea substanțial
insuficientă în așa domenii, ca infrastructura și echipamentul spitalicesc, explică de ce multe din
instituțiile spitalicești sunt considerate ca fiind nesigure sau sunt utilizate insuficient.170
Figura 4.6. Proporția cheltuielilor publice pentru sănătate este mică, 2006–2014
Proporția cheltuielilor publice în cheltuielile de sănătate totale
Federația Rusă Ucraina Belarus Letonia Lituania Estonia
170 Banca Mondială (2013);
62
Figura 4.7. Plățile din buzunarul pacienților sunt considerabile, 2013
Plățile din buzunarul pacienților ca proporție din cheltuielile totale pentru sănătate
48
45
43
36
33 32
19
14
Russia
Rusia Moldova
Moldova Ukraine
Ucraina Latvia
Letonia Lithuania
Lituania Belarus
Belarus Estonia
Estonia EU
UE
Actualul sistem de remunerare a prestatorilor oferă puține stimulente pentru ca spitalele să-
și optimizeze eficiența. Metoda de achitare bazată pe complexitatea cazului (grupuri corelate de
diagnoze) nu a fost implementată în totalitate. Conform acestei metode, spitalizările sunt
categorisite în grupuri (de exemplu, insuficiență cardiacă, apendectomie, protezarea
genunchiului), pentru care rambursarea spitalelor este aceeași indiferent de diagnosticul,
procedurile sau tratamentele aplicate de spital. În prezent, instituțiile spitalicești din Moldova
folosesc această metodă doar pentru categorisirea cazurilor, deoarece Compania Națională de
Asigurări în Medicină își bazează plățile pe costurile raportate de fiecare spital în parte. Deoarece
unele spitale ar putea fi ineficiente, raportând astfel costuri mari pentru volumuri mici de lucru sau
calitate precară a asistenței, actualul sistem de remunerare a prestatorilor nu oferă motivații pentru
optimizarea eficienței.
În mod similar, stimulentele sunt mici pentru asigurarea funcționării eficiente și calitative a
asistenței medicale primare. Serviciile de asistență medicală preventivă nu sunt eficiente, în
special pentru monitorizarea și acoperirea populației vârstnice. Este necesar a depune eforturi
pentru orientarea organizării prestării serviciilor (la fel ca în multe țări din Uniunea Europeană) ce
abordează populațiile în curs de îmbătrânire spre mai multe servicii ambulatorii și mai puține paturi
spitalicești pentru patologii acute în favoarea îngrijirilor pe termen lung și sociale pentru
persoanele vârstnice.
Cheltuielile mari din buzunarul populației sunt rezultatul direct al pachetului de beneficii,
care în prezent oferă servicii de sănătate neclare și nu întotdeauna cost-eficiente, iar
acoperirea în asigurarea medicală a medicamentelor este mică. O-treime din cheltuielile totale
pentru sănătate sunt alocate medicamentelor, care este ponderea remediilor farmaceutice în
cheltuielile totale pentru sănătate documentate în Europa de est. Totuși, 95 la sută din aceste
cheltuieli sunt suportate de persoane și nu de Guvern, ponderea cărora este cea mai mică în
cheltuielile publice pentru medicamente din Europa de est (Tabelul 4.3). Examinate prin prisma
63
valorilor medii ale statelor-membre din UE, printre aceste țări, ponderea medicamentelor în
cheltuielile totale pentru sănătate reprezintă doar 16 la sută, iar 65 la sută din acestea sunt finanțate
pe bani publici.
Tabelul 4.3. Persoanele acoperă majoritatea cheltuielilor pentru medicamente

Cheltuieli pentru medicamente, ultimul an
Economia Cheltuieli totale pentru medicamente ca Cheltuielile publice pentru
pondere în cheltuielile totale pentru sănătate medicamente ca pondere în
cheltuielile totale pentru medicamente
Moldova 33,6 5,1
Belarus 28,0 48,5
Federația Rusă 21,0 11,0
Estonia 19,5 52,3
Letonia 23,8 40,8
Lituania 27,7 31,7
UE 16,5 65,1
Sursa: HFA-DB (baza de date Europeană Sănătate pentru Toți), Biroul Regional pentru Europa, Organizația Mondială
a Sănătății, Copenhaga, http://www.euro.who.int/en/data-and-evidence/databases/european-health-for-all-database-
hfa-db;
Notițe: Datele pentru toate țările sunt pentru anul 2013 cu excepția valorii agregate pentru UE (2011), Letoniei (2011)
și Lituaniei (2012). Ucraina, nereprezentată, raportează datele după 2009.
Protecția financiară limitată

Plățile din buzunarul pacienților reprezintă jumătate din cheltuielile totale pentru sănătate.
Acesta este un indiciu că mulți din utilizatorii serviciilor de sănătate se confruntă cu dificultăți
financiare atunci când achită serviciile și că unele persoane, în particular din grupurile
socioeconomic mai afectate, s-ar putea să renunțe cu desăvârșire la asistența esențială. OMS
consideră că sistemul, în care plățile din buzunarul persoanelor reprezintă mai mult de 20 la sută
din cheltuielile totale pentru sănătate, nu este capabil să preîntâmpine sărăcia determinată de
costuri catastrofice în sănătate. Astfel, în Moldova acoperirea universală cu servicii de sănătate nu
este încă un obiectiv realizat.
Același lucru este evident din datele studiilor național reprezentative. Pentru persoanele vârstnice
și copii, acoperirea de jure este aproape universală (Figura 4.8). Pentru toate celelalte grupuri de
vârstă, acoperirea cu servicii este caracterizată prin diferențe considerabile în funcție de venituri.
În rândul persoanelor cu vârsta 25–54 ani din ultima chintilă de venituri, de exemplu, mai puțin de
jumătate dețin polițe de asigurare.
Figura 4.8. Acoperirea de jure cu asistență medicală este universală printre persoanele în
etate, 2014
Acoperirea cu asigurări, în funcție de vârstă și chintila de consum
64
1
0.9
0.8
0.7 Q1
0.6 Q2
0.5
Q3
0.4
0.3 Q4
0.2 Q5
0.1
0
0-14 15-24 25-34 35-44 45-54 55-64 65+
Sursa: Calcule bazate pe Cercetarea Bugetelor Gospodăriilor Casnice, 2014
Totuși, acoperirea universală de jure nu garantează acoperirea de facto. Printre persoane în

curs de îmbătrânire și cele vârstnice, 76 la sută, respectiv 97 la sută, au raportat că dispun de
asigurare medicală, însă mai puțin de jumătate au raportat că au folosit asigurarea medicală pentru
achitarea asistenței în ultimele 12 luni, cel mai probabil din cauză că cea mai mare parte a
cheltuielilor pentru sănătate a persoanelor este determinată de costul medicamentelor, folosirea
cărora crește constant pe măsura avansării în vârstă (Tabelul 4.4; Figura 4.9).
Tabelul 4.4. Asigurarea medicală nu este, de regulă, folosită pentru acoperirea costurilor
de sănătate, 2013
Acoperirea cu asigurare medicală și folosirea acesteia, %
În curs de
Adulții Vârsta de muncă Persoane
îmbătrânir
tineri optimală în etate
e
Dispun de asigurare medicală 60 63 76 97
Au folosit asigurarea pentru a achita
asistența medicală în ultimele 12 luni 21 24 36 43
Sursa: Calcule bazate pe datele din studiul STEPS 2013; vezi OMS 2014;
Notițe: Adulții tineri sunt persoanele cu vârsta 18–34 ani, vârsta maximal aptă de muncă este 35–49 ani, categoria
persoanelor în curs de îmbătrânire sunt trecuți de 50 ani, persoanele vârstnice se referă la cei trecuți de 65 ani.
Figura 4.9. Ponderea medicamentelor în cheltuielile totale pentru sănătate, pe vârste,

2014
65
Proporție din totalul cheltuielilor pentru sănătate 1
Share of total health expenditures
0.9
0.8
0.7
0.6
0.5
Non-medicine
Medicamente
0.4
0.3 Medicines
Non-medicamente
0.2
0.1
0
0-14 15-24 25-34 35-44 45-54 55-64 65+
Age de
Grupuri groups
vârstă
Accesul scăzut la medicamente și servicii de sănătate de calitate

Cheltuielile pentru medicamente sunt mai mici printre persoanele sărace, ceea ce sugerează
că persoanele pauperizate au acces scăzut la medicamente. Gradienții de venituri influențează
considerabil cheltuielile pentru medicamente pe întreg ciclul de viață al persoanelor (Figura 4.10).
În grupurile de vârstă 55–64 ani și cei trecuți de 65 ani, chintila inferioară cheltuiește pe
medicamente mai puțin decât un sfert din ceea ce cheltuiește chintila superioară. Diferențele
existente în predilecțiile pacienților de a folosi preparate generice în loc de cele de marcă nu pot
explica acești gradienți, deoarece reglementările din sectorul farmaceutic nu permit substituirea
medicamentelor de marcă cu cele generice și multe din medicamentele incluse în pachetul de
beneficii sunt de fapt de marcă (brand-uri). În timp ce diversele grupuri de venituri s-ar putea să
cumpere diferite brand-uri, acești gradienți probabil reflectă, de asemenea, aderența limitată sau
lipsa totală a aderenței la schemele medicamentoase în rândul persoanelor pauperizate.
Figura 4.10. Cheltuielile pentru medicamente sunt mai mici în rândul persoanelor
pauperizate și persoanelor vârstnice sărace, 2014
Cheltuielile pentru medicamente, în funcție de vârstă și chintila de consum
66
315
265
215 Q1
Q2
165
Q3
115
Q4
65 Q5
15
0-14 15-24 25-34 35-44 45-54 55-64 65+
-35
Aderența la schemele medicamentoase prescrise este mică pe toată durata vieții, în particular
în rândul tinerilor (Tabelul 4.5). Printre persoanele cu vârsta peste 50 de ani, doar 64 la sută,
respectiv 33 la sută din cei diagnosticați în legătură cu hipertensiune arterială sau
hipercolesterolemie, administrau tratament medicamentos. Aderența pare să fie ceva mai bună în
rândul persoanelor în etate, însă cu mult mai scăzută printre grupurile de vârstă mai tinere, care
vor suferi consecințele pe măsura îmbătrânirii, fie grație mortalității premature, fie prin durata mai
lungă a vieții cu sănătate compromisă. După suferirea unor fenomene cardiovasculare majore, doar
14 la sută din persoanele cu vârsta trecută de 50 ani administrau statine. În timp ce aderența la
tratamentele medicamentoase reprezintă o problemă și în lipsa constrângerilor bugetare, în special
pentru bolile cronice, rolul costurilor poate fi dedus comparând aderența la statine cu aderența la
un medicament eliberat fără prescripție medicală, cum ar fi aspirina, care era administrată de 44 la
sută din persoanele trecute de 50 de ani care au suferit un fenomen cardiovascular.171
Tabelul 4.5. Aderența la terapia medicamentoasă este mică, în particular printre tineri, 2013
Stabilirea diagnozei și aderența la tratamentul medicamentos, pe vârste, %
Vârstă
Adulții În curs de În
optimală de
tineri îmbătrânire vârstă
muncă
Diagnoza
Hipertensiune, dacă tensiunea arterială măsurată este ridicată 12 35 51 57
Hipercolesterolemie, dacă nivelul colesterolului măsurat este 1 5 12 10
ridicat
Aderența la tratamentul medicamentos
Medicație antihipertensivă, dacă tensiunea arterială măsurată 5 16 35 44
este ridicată
Medicație anti-colesterol, dacă nivelul măsurat de colesterol 0 1 4 5
este ridicat
Medicație antihipertensivă, doar hipertensiune diagnosticată 26 40 64 75
Medicație anti-colesterol, doar hipercolesterolemie 6 27 33 42
diagnosticată
171 Baicker, Mullainathan, și Schwartzstein (2015);
67
Medicație cu aspirină, condiționată de un episod 7 25 44 52
cardiovascular
Medicație cu statine, condiționată de un episod 4 14 14 23
cardiovascular
Sursa: Calcule bazate pe datele din studiul STEPS 2013; vezi OMS 2014;
Notițe: Adulții tineri sunt persoanele cu vârsta 18–34 ani, vârsta maximal aptă de muncă este 35–49 ani, categoria
persoanelor în curs de îmbătrânire sunt trecuți de 50 ani, persoanele vârstnice se referă la cei trecuți de 65 ani.
Este de asemenea posibil că aderența măsurată scăzută la schemele medicamentoase reflectă

calitatea precară a serviciilor de sănătate. Înainte să administreze careva medicamente, pacienții
au nevoie de o prescripție eliberată de un prestator medical și ar putea fi cazul că acestea nu sunt
eliberate. Astfel, printre persoanele cu valori ridicate ale tensiunii arteriale documentate în cadrul
studiului, doar 57 la sută din persoanele vârstnice aveau diagnosticul stabilit de hipertensiune
arterială și doar 44 la sută administrau medicamentele relevante (vezi Tabelul 4.5). În mod similar,
doar 10 la sută din persoanele cu valori elevate documentate ale colesterolului aveau diagnosticul
stabilit și doar 5 la sută administrau tratament anti-colesterol. Aceste rate de diagnosticare și
aderență la tratamentul medicamentos sunt mai mici la etapele timpurii ale ciclului de viață.
Deși este posibil ca pacienților să nu li se stabilească diagnoza sau să nu li se prescrie

medicamentele necesare deoarece aceștia nu se adresează la instituțiile medico-sanitare și nu
solicită consultare medicală, alte dovezi sugerează rate înalte de folosire a serviciilor, în
special printre grupurile de vârstă mai mare (Figura 4.11). În timp ce veniturile par să
determine dacă o persoană a folosit sau nu servicii de sănătate în ultimele 4 săptămâni, chiar și
persoanele din chintila inferioară se adresează după asistență medicală, iar printre persoanele cu
vârsta între 55 și 64 ani din chintila de jos, 25 la sută au solicitat asistență. Astfel, mai degrabă
calitatea necorespunzătoare a serviciilor decât adresabilitatea redusă a pacienților pare să fie
factorul major determinant al ratelor mici observate în stabilirea diagnozei și aderența la
tratamentul medicamentos. Cu toate acestea, nu toate persoanele vârstnice ce necesită asistență
medicală au acces la servicii: 28,6 la sută din persoanele cu vârsta 65–74 ani și 41 la sută din
persoanele cu vârsta trecută de 75 ani considerau că ar fi avut nevoie de asistență medicală în
ultimele 12 luni, însă nu au solicitat-o. Printre cei ce au avut un asemenea comportament, 29 la
sută au incriminat ca motiv de bază lipsa mijloacelor financiare.172
Figura 4.11. Folosirea serviciilor de sănătate este mai mare printre persoanele vârstnice
Folosirea serviciilor de sănătate în precedentele 4 săptămâni, pe vârste și chintile de consum
172 Sandu (2011);
68
0.45
0.4
0.35
0.3 Q1
0.25 Q2
0.2 Q3
0.15 Q4
0.1 Q5
0.05
0
0-14 15-24 25-34 35-44 45-54 55-64 65+
***
Evoluțiile în rezultatele de sănătate, factorii de risc și cheltuielile pentru sănătate sugerează
că persoanele vârstnice s-ar putea să ducă lipsă de servicii adecvate și se confruntă cu
dificultăți financiare considerabile în accesarea asistenței și că sănătatea pe termen lung a
viitoarelor generații de persoane în vârstă este, de asemenea, în pericol. Provocările legate de
comportamente și sistemul sănătății pune presiuni financiare pe populația în curs de îmbătrânire
împovărată cu maladii cronice dacă aceasta apelează la asistență medicală și urmează
medicamentele prescrise. Dovezile denotă că comportamentele riscante, cum ar fi fumatul sau
consumul excesiv de alcool, la fel ca și factorii de risc ai maladiilor, așa ca hipertensiunea arterială
și hipercolesterolemia, debutează devreme în ciclul de viață al persoanelor. Aceasta sugerează că
viitoarele generații de persoane în curs de îmbătrânire și în vârstă s-ar putea să manifeste rate și
mai mari ale morbidității și mortalității.
Ratele de diagnosticare sunt mici în pofida adresărilor frecvente în instituțiile medico-sanitare, iar
consumul de medicamente este per total scăzut și puternic corelat cu bugetul familiei, sugerând că
intervențiile ce îmbunătățesc calitatea serviciilor — în particular, promovarea sănătății, măsurile
profilactice și serviciile de asistență medicală primară — de rând cu micșorarea costului
preparatelor medicamentoase pentru pacienți, nu vor beneficia doar actuala populație în curs de
îmbătrânire și în etate, dar de asemenea vor ameliora sănătatea și siguranța financiară a viitoarelor
generații pe măsură ce acestea îmbătrânesc.
69
5. PRODUCTIVITATEA PERSOANELOR ÎN VÂRSTĂ
Securitatea economică în rândul persoanelor vârstnice este puternic corelată cu sănătatea din
trecut, cea actuală și cea viitoare a pieței muncii. Istoricul muncii determină în mare măsură
mărimea unei pensii și, fiind cea mai mare sursă de venit pentru persoanele vârstnice, pensiile au
un rol important în asigurarea bunăstării și securității persoanelor în etate. Suplimentar,
rezultatele pe piața muncii din trecut afectează valoarea economiilor și investițiilor, pe care
persoanele vârstnice sunt apte să le acumuleze până la pensionare. La nivel macro, ocuparea
forței de muncă afectează, de asemenea, durabilitatea sistemului de protecție socială. Tranziția
demografică în Republica Moldova va necesita ca o forță de muncă în declin să susțină o populație
vârstnică în creștere. Capitolul respectiv analizează tendințele recente în rândul populației apte
de muncă. Acesta se concentrează pe cohortele persoanelor vârstnice și scoate în evidență atât
evoluțiile îngrijorătoare, cât și evoluțiile încurajatoare pe piața muncii.
Se atestă productivitatea persoanelor vârstnice în Moldova? Sinteza

rezultatelor principale pe piața muncii
Ocuparea forței de muncă în declin
O pondere mare și în creștere a populației nu este încadrată în câmpul muncii. În timp ce rata
oficială a șomajului este destul de mică și s-a recuperat constant de la o creștere de circa 4,5 la sută
în 2010, peste 70 la sută din persoanele cu vârsta mai mare de 55 ani sunt inactive din punct de
vedere economic. Chiar și în rândul persoanelor cu vârsta sub 55 de ani, rata inactivității depășește
50 la sută. În perioada 2006-2015, rata activității a scăzut atât în zonele rurale, cât și în cele urbane,
la fel și în cadrul majorității sub-grupurilor populației (Figurile 5.1 și 5.2).173 Deși rata oficială
redusă a participării forței de muncă este parțial determinată de emigrarea sporită și includerea
migranților în statisticile privind rata participării interne, datele statistice oficiale plasează țara mult
sub mediile regionale (Figura 5.3).174 Rata șomajului în Moldova este cu mult mai mică decât în
majoritatea țărilor din regiune.
173 Pentru că definiția oficială a inactivității în Moldova include lucrătorii aflați peste hotarele țării, nu toate persoanele inactive
duc lipsă de venituri obținute din activitate;
174 Chiar și după ajustarea la migrație, rata participării forței de muncă este redusă și determină rata mică a șomajului. Cu toate
acestea, este posibil ca tendințele de ocupare și migrație a forței de muncă, incluse în Ancheta forței de muncă, să subestimeze
rata ocupării și amploarea migrației forței de muncă. Datele vor necesita revizuire după publicarea rezultatelor Recensământului
din 2014;
70
Figura 5.1. Ratele inactivității sunt mari, 2006–15
Ratele oficiale ale șomajului și inactivității
Șomajul (oficial) Rata inactivității (oficial)
5% 80%
5% 75%
4%
70%
4%
3% 65%
3% 60%
2% 55%
2%
50%
1%
1% 45%
2006
2007
2008
2009
2010
2011
2012
2013
2014
2015
0%
2006
2007
2008
2009
2010
2011
2012
2013
2014
2015
Total 55+ <55
Total 55+ <55 Urban Rural Urban Rural
Sursa: Calcule bazate pe datele Anchetei forței de muncă
Figura 5.2. Ratele activității sunt în declin în cadrul tuturor sub-grupurilor populației
Ratele activității, pe sub-grupuri, %
60%
50%
40%
30%
20%
10%
0%
Total Vârsta 55+
Age 55+ Age 65+
Vârsta Age <55
65+ Vârsta <55 Age <65
Vârsta <65 Femei
Female Male
Bărbați Urban Rural
2006 2014
71
Figura 5.3. Rata ocupării forței de muncă în Moldova este printre cele mai mici din
regiune, 2013
Ratele ocupării forței de muncă în rândul persoanelor cu vârsta trecută de 15 ani
70
60
50
40
Procente
30
20
10
0
Republic*
Macedonia
Denmark
B&H*
Turkey
Bulgaria
Sweden
Georgia*
Belarus*
Italy
Kazakhstan
Netherlands
Ukraine
Belgium
Malta
Luxembourg
Latvia
Hungary
Finland
Slovakia
Spain
Slovenia
Serbia
Azerbaijan*
Tajikistan*
Kingdom
Uzbekistan*
Montenegro*
Germany
Cyprus
Austria
France*
Greece
Moldova
Kosovo*
Albania*
Ireland
Lithuania
Romania
Croatia
Fed.
Estonia
Portugal
Poland
Turkmenistan*
Czech Republic
Armenia
Georgia*
Franța*
Muntenegru*
Azerbaidjan*
Kârgâzstan*
Turkmenistan*
Bosnia și Herțegovina*
Austria
Armenia
Grecia
Croația
Kazahstan
Olanda
Irlanda
Slovacia
Slovenia
Lituania
România
Belgia
Turcia
FYRMacedonia
Serbia
Suedia
Ucraina
Cipru
Portugalia
Malta
Bulgaria
Ungaria
Rusă
Finlanda
Danemarca
Germania
Luxemburg
Cehă
Letonia
Unit
Estonia
Polonia
Spania
Moldova
Belarus*
Kosovo*
Tadjikistan*
Uzbekistan*
Albania*
Italia
Russian
Regatul
Federația
Republica
United
Kyrgyz
FRI
Surse: Arias et al. 2014; ILO 2013
* Datele pentru 2012
În conformitate cu tendințele participării forței de muncă, ratele ocupării forței de muncă s-

au redus în toate grupurile de vârstă. Aproximativ 12,6 la sută din persoanele cu vârsta trecută
de 65 ani erau încadrate în câmpul muncii în 2006, nivelul fiind redus la doar 8,9 la sută în 2014.
Printre persoanele cu vârsta mai mare de 55 ani, rata ocupării forței de muncă s-a redus de la 29,5
la sută la 26,5 la sută în aceeași perioadă. Această tendință s-a conturat în tandem cu o deteriorare
lentă a participării interne a forței de muncă în toate grupurile de vârstă (Figura 5.4). În 2006,
aproximativ 47 la sută din populația cu vârsta sub 55 de ani era încadrată în câmpul muncii dar,
până în 2014, doar aproximativ 44 la sută erau încadrate în câmpul muncii. Atât femeile, cât și
bărbații, au prezentat o probabilitate mai mică să fie încadrați în câmpul muncii în 2014 decât în
2006. În rândul femeilor, rata ocupării forței de muncă s-a redus, de la 40,5 la sută la 37,4 la sută
în perioada 2006-2014. Ocuparea forței de muncă a scăzut chiar mai mult în rândul bărbaților în
perioada respectivă – de la 45,5 la sută la 40,9 la sută.
72
Figura 5.4. Ocuparea forței de muncă s-a redus pe toate segmentele, 2006–14
Ocuparea forței de muncă și inactivitatea forței de muncă, în funcție de vârstă
2006 Employment
Ocuparea 2014 Employment
Ocuparea 2006 Inactivity
Inactivitatea 2014 Inactivity
Inactivitatea
100%
80%
60%
40%
20%
0%
Vârsta
Numărul total de persoane încadrate în câmpul muncii este în declin. Scăderea populației
active a fost determinată de emigrare, participarea mai mică a forței de muncă și îmbătrânirea
populației. În perioada 2000-14, numărul persoanelor cu vârsta sub 55 de ani încadrate în câmpul
muncii s-a redus cu peste 25 la sută (Figura 5.5). Deși ponderea persoanelor cu vârsta trecută de
54 ani încadrate în câmpul muncii s-a redus în perioada 2006-2014, numărul total de persoane cu
vârstă peste 55 ani a crescut, generând creșterea atât a numărului de persoane active, cât și a
numărului de persoane inactive în segmentul respectiv. Astfel, creșterea numărului de persoane cu
vârstă de 55 de ani încadrate în câmpul muncii în perioada 2006-2014 nu a contribuit la
compensarea dezechilibrului general tot mai mare dintre numărul de persoane încadrate și numărul
de persoane neîncadrate în câmpul muncii. Dependența tot mai mare de o forță de muncă în scădere
va determina creșterea poverii per lucrător în cadrul sistemului de protecție socială (vezi, de
asemenea, Capitolul 6).
Figura 5.5. Numărul persoanelor încadrate în câmpul muncii este în declin

Nivelurile ocupării forței de muncă
a. Persoane încadrate în câmpul muncii, mii, 2000-14
1400 230
220
Vârsta peste 54 de ani
1300
Vârsta sub 55 de ani
210
1200 200
1100 190
1000 180
170
900 160
800 150
2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014
Angajați
Under 55 sub 55 de ani
Employed Angajați
Over cu vârsta peste 54 de ani
54 Employed
73
Figura 5.6. Ponderea lucrătorilor vârstnici cu O pondere tot mai mare a lucrătorilor
contracte pe durată limitată s-a triplat, 2006– vârstnici sunt angajați în baza
2015 contractelor pe durată limitată. În
Ponderea persoanelor cu contracte de durată limitată, perioada 2006-2015, ponderea persoanelor
în funcție de vârstă
angajate în baza contractelor pe durată
20% limitată s-a triplat, de la aproximativ 6 la
18%
sută până la 18 la sută (Figura 5.6). În
16%
schimb, au existat relativ puține schimbări
14%
în ponderea lucrătorilor tineri cu contracte
12%
10% pe durată limitată. Contractele pe durată
8% limitată prezintă pentru lucrători atât
6% avantaje, cât și dezavantaje, dar tendința
4% poate semnala o flexibilitate sporită în
2% ocuparea forței de muncă care, la rândul
0% său, ar putea spori numărul oportunităților
2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015
de angajare. Totuși, sunt necesare mai
multe cercetări pentru a determina dacă
Total 55+ <55
acest model reflectă o tendință de creștere
Sursa: Calcule bazate pe datele Anchetei forței de muncă a locurilor de muncă de calitate inferioară.
Ponderea lucrătorilor cu program de lucru redus în cohorta de vârstă mai înaintată s-a
micșorat din 2006, în pofida unei creșteri temporare în perioada 2009-2012. Tendința poate indica
faptul că mulți lucrători în vârstă, care au rămas încadrați anterior în câmpul muncii în poziții cu
program de lucru redus, sunt acum incluși ca inactivi. În 2006, 12 la sută din lucrătorii angajați cu
vârsta mai mare de 54 ani au raportat activitate cu program de lucru redus (fără a include
agricultura de subzistență), față de doar 7,6 la sută în 2014. În mod similar, în timp ce peste 19 la
sută din persoanele cu vârsta peste 65 ani activau cu program redus în 2006, mai puțin de 12 la
sută au fost incluse în această categorie în 2014. Printre lucrătorii cu vârsta trecută de 55 ani, 15,3
la sută ar fi preferat să schimbe situația ocupării lor. În concluzie, în rândul lucrătorilor vârstnici
relativ puțini activează cu program de lucru redus în afara agriculturii de subzistență și, cel mai
probabil, aceasta a fost alegerea lor.
Estimările Organizației Internaționale a Muncii sugerează că numărul de persoane vârstnice

neîncadrate în câmpul muncii va continua să crească în perioada 2015-2020. Deși participarea
sporită a forței de muncă ar putea îmbunătăți perspectivele economice și durabilitatea pensiilor și
a altor programe de pensionare, în cazul menținerii tendințelor actuale va exista o creștere
semnificativă a numărului de persoane vârstnice neîncadrate în câmpul muncii în următorii ani.
Veniturile medii au crescut în rândul salariaților. Creșterea salariilor s-a îmbunătățit după criza
financiară din 2008-2009 și lucrătorii salariați, care tind să activeze în bază de contracte formale,
74
au constatat creșterea veniturilor lor.175 Totuși, ținând cont de ratele ocupării generale reduse, în
special la locurile de muncă formale, creșterile salariale ale lucrătorilor din segmentul formal aduc
beneficii doar unei părți din populație și pot aduce doar beneficii indirecte lucrătorilor în vârstă,
care deja nu mai sunt încadrați în câmpul muncii, în cazul în care fac parte dintr-o familie mare,
care include lucrători în segmentul formal. În mod similar, un decalaj salarial persistent între femei
și bărbați – estimat la 12,4 la sută pentru calificări similare de către BNS – ar putea avea un impact
asupra vulnerabilității femeilor în vârstă, ținând cont de pensiile mai mici acumulate de femei față
de bărbați, în tandem cu o speranță de viață mai mare.
Excluderea din sectoarele economice în creștere

Creșterea economică recentă a fost concentrată preponderent în sectoarele productive,
sprijinind unii angajați și excluzându-i pe alții, care se pregătesc pentru pensionare. Tranziția
de la o economie planificată a fost însoțită de desființarea locurilor de muncă în Moldova și
firmele, chiar și în sectorul serviciilor care atestă o creștere, au întâmpinat dificultăți la crearea de
locuri de muncă după criza mondială din 2009; în schimb, cele mai eficiente firme au sporit
productivitatea lor prin eliminarea locurilor de muncă, în loc de crearea lor.176 De la obținerea
independenței, economia a marcat rapid tranziția de la agricultură spre sectorul serviciilor (Figura
5.7, a). Ponderea agriculturii în activitatea economică a scăzut, de asemenea. Îmbunătățirile recente
în productivitatea sectorului agricol s-au concentrat în rândul firmelor agricole mari, mai mult
decât în rândul gospodăriilor agricole mici și al parcelelor mici, unde activează în mod obișnuit
persoanele vârstnice.
175 Banca Mondială (2016b);

176 Banca Mondială (2016c);
75
Figura 5.7. A fost marcată tranziția de la agricultură spre sectorul serviciilor, însoțită de
creșterea productivității
Ponderea în PIB a sectoarelor selectate și creșterea productivității totale a factorilor de
producție
a. Ponderea din PIB
b. Productivitatea totală a factorilor de
40 producție (Statele Unite = 1)
0.31
30 0.29
0.27
20 0.25
0.23
10
0.21
0 0.19
2000
2001
2002
1995
1996
1997
1998
1999
2003
2004
2005
2006
2007
2008
2009
2010
2011
2012
2013
0.17
Other Services
Alte servicii 0.15
Construction
Construcții
Agriculture,
Agricultură,hunting andși forestry
cinegetică silvicultură
Transport andșicommunications
Transporturi comunicații
Sursa: Calcule, utilizând datele Biroului Național de Statistică și datele “Productivității totale a factorilor de producție la prețuri
naționale constante pentru Statele Unite,” Banca Rezervelor Federale din St. Louis, St. Louis,
https://fred.stlouisfed.org/series/RTFPNAUSA632NRUG.
Productivitatea a crescut (Figura 5.7, b), dar rămâne la cote reduse în Moldova față de alte
țări.177 Estimările pentru perioada 2013-2030 indică faptul că ocuparea forței de muncă în
sectoarele mai puțin productive, în special în agricultură, va continua parcursul unui declin pe
termen lung în raport cu producția economică, precum și faptul că creșterea va fi preponderent
determinată de sporirea productivității (Figura 5.8). În cazul exploatării, creșterea productivității
poate contracara unele efecte negative ale îmbătrânirii populației, dar nu poate susține în mod
direct veniturile grupurilor care ar putea fi excluse, inclusiv locuitorii din mediul rural, persoanele
în vârstă și persoanele cu un nivel redus de studii.
76
Figura 5.8. Creșterea va fi preponderent determinată de îmbunătățirea productivității,
2000–2030
Structura creșterii în valoare adăugată per locuitor, inclusiv estimări
12.00
10.00
% Yearly Contribution to Growth
% contribuții anuale la creștere
8.00
6.00 Productivity
Productivitatea
4.00
Employment Rateforței de muncă
Rata ocupării
2.00
0.00 Participation Rate
Rata participării
-2.00 Demographic
SchimbărileChange
demografice
-4.00
Total
Total perioadă
Period
-6.00
-8.00
2000-2013 2000-2008 2008-2009 2009-2013 2013-2030
(projected)
estimare
Sursa: Datele Băncii Mondiale.
Agricultura
Deși ponderea forței de muncă active în sectorul agricol este în declin, lucrătorii în vârstă
continuă să fie preponderent activi în agricultură. Printre persoanele angajate cu vârsta mai
mare de 54 ani, activitatea agricolă a rămas cea mai răspândită ocupație în 2014 și a fost mult mai
comună pentru persoanele vârstnice decât pentru cohortele mai tinere. Ponderea lucrătorilor
vârstnici angajați în agricultură s-a redus, de la 53 la sută în 2006 la 38 la sută în 2009, recuperându-
se parțial la doar 41 la sută până în 2015 (Figura 5.9). Declinul în această perioadă a afectat toate
grupurile de vârstă, dar a fost mai pronunțat în rândul lucrătorilor vârstnici.178 Totuși, în pofida
tendințelor pe termen lung spre ocuparea redusă a forței de muncă în agricultură, transformarea
structurală a fost lentă. Ocuparea totală a forței de muncă rămâne mai mare în agricultură decât în
sectorul serviciilor, atât în rândul lucrătorilor vârstnici, cât și al celor mai tineri.
Figura 5.9. Lucrătorii mai tineri prezintă o Figura 5.10. Persoanele vârstnice
probabilitate mai mare de a activa în activează în agricultura de subzistență cu
vânzări și turism, 2006–15 program redus, 2006–15
Structura sectorială a ocupării forței de muncă, Ponderea persoanelor care activează în
în funcție de grupurile de vârstă agricultură mai puțin de 20 de ore săptămânal
178 Möllers et al. (2016).
77
55% 25% 45%
50% 40%
20%
45% 35%
40% 15%
30%
35% 10% 25%
30%
5% 20%
25%
20% 0% 15%
10%
2006
2007
2008
2009
2010
2011
2012
2013
2014
2015
5%
Agriculture
Agricultură55+
55+ (Left)
(stânga) 0%
Agriculture
Agricultură<55
<55 (Left)
(stânga)
Sales andșiTourism
Vânzări 55+(dreapta)
turism 55+ (Right)
Total 55+ <55
Sales andșiTourism
Vânzări <55(dreapta)
turism <55 (Right)
Sursa: Calcule bazate pe Ancheta forței de muncă
Persoanele în vârstă activează tot mai mult în producția agricolă de subzistență cu program
de lucru redus. Ponderea persoanelor care lucrează pe propriile parcele a atins peste 40 la sută
din populația vârstnică în 2012 (Figura 5.10).179 Ratele informalității sunt mari în agricultură,
limitând accesul la sistemul de pensii și alte beneficii pentru lucrătorii agricoli. Agricultura este,
de asemenea, sezonieră, provocând mari oscilații ale veniturilor și prestațiilor nesalariale în rândul
lucrătorilor din acest sector. Gospodăriile agricole de subzistență, definite ca cele care
preponderent lucrează și consumă 90 la sută sau mai mult din producția lor, sunt deseori mici,
conduse de femei, și au un nivel mai redus de studii. Gospodăriile agricole de subzistență sunt, de
asemenea, cel mai des conduse de o persoană mai vârstnică, cu probleme de sănătate.180
Creșterea recentă în sectorul agricol este concentrată în segmentele, unde persoanele

vârstnice nu sunt active. Conform recensământului agricol din 2011, 2,2 milioane de hectare de
terenuri agricole au fost împărțite între aproximativ 900 000 de gospodării, din care marea
majoritate erau parcelele de subzistență ale micilor agricultori. Aproximativ jumătate din aceste
gospodării cultivau mai puțin de 0,5 hectare fiecare, iar circa 95 la sută din gospodării au acoperit
o suprafață mai mică de 3,0 hectare.181 Lucrătorii vârstnici sunt mai predispuși decât lucrătorii
mai tineri să lucreze pe parcele mici și să activeze individual sau pentru întreprinderile mici și
cooperative. Din numărul de persoane cu vârsta mai mare de 54 ani încadrate în câmpul muncii în
2014, aproximativ peste 47 la sută au lucrat în cadrul unei activități cu doar 1-4 alte persoane.
Printre lucrătorii cu vârstă de 65+ ani, ponderea a crescut până la 68 la sută în 2014, față de doar
38 la sută din persoanele cu vârsta sub 55 de ani încadrate în câmpul muncii. Cea mai mare parte
179 O categorie, care este exclusă din statisticile principale privind ocuparea forței de muncă dacă produsele nu sunt
comercializate și dacă persoanele lucrează mai puțin de 20 de ore săptămânal;
78
a creșterii recente în sectorul agricol a fost concentrată în firmele agricole mari, care reprezintă o
minoritate din întreprinderi agricole și includ doar o mică parte din persoanele vârstnice încadrate
în agricultură.182
Sectorul serviciilor
Crearea recentă a locurilor de muncă și creșterea salariilor au fost concentrate în sectorul

serviciilor și nu au compensat desființarea locurilor de muncă în alte sectoare. Deși
agricultura și industria au devenit mai productive în perioada 2000-2013, sectorul serviciilor era
deja mai productiv și a devenit cu mult mai productiv (Figura 5.11). Pentru lucrătorii, care au reușit
să acceseze sectorul serviciilor, în special pozițiile oficiale, calitatea locurilor de muncă s-a
îmbunătățit în aceeași perioadă. Zonele rurale nu au beneficiat de creșterea sectorului de servicii
în aceeași măsură ca și zonele urbane, chiar dacă declinul ocupării în agricultură a afectat zonele
rurale mai mult. Începând cu anul 2000, agricultura și industria au desființat locurile de muncă
într-un ritm rapid și, chiar dacă locurile de muncă în sectorul serviciilor au devenit mai
predominante, acestea nu au compensat pe deplin declinul în alte sectoare, în totalitate sau în
rândul lucrătorilor afectați de declinul în agricultură și industrie (Figura 5.12). Marea majoritate a
locurilor de muncă în sectorul serviciilor, create începând cu anul 2000, au revenit persoanelor cu
studii secundare sau superioare, în timp ce locurile de muncă pierdute în agricultură și, în unele
cazuri, în industrie au fost mai accesibile persoanelor cu un nivel redus de studii.183
Figura 5.11. Sectorul serviciilor este cel mai Figura 5.12. Ocuparea forței de muncă s-a
productiv, 2000–2030 redus în agricultură și industrie, 2000–
Valoarea adăugată per lucrător, în funcție de 2014
sector Ocuparea forței de muncă în unele sectoare, mii
8 800 180
locuitori
1000
7 700 170
160
1.000per
6 600
150
USD
5 2000 500
140
2005 la
4 2008 400
constante 2005
130
people
3 2009 300 120

USD constant
2000
2001
2002
2003
2004
2005
2006
2007
2008
2009
2010
2011
2012
2013
2014
2
2013
1
2030 (p) Agricultură
Agriculture
million
0
Agricultură Industrie Servicii, etc. Services
Servicii
milioane
Services
Servicii -– Higher + Secondary
superioare + secundare
Industry
Industrie(Right)
(dreapta)
Surse: Banca Mondială 2016b; calcule, utilizând datele Biroului Național de Statistică.
182 Investițiile și valoarea produselor agricole comercializate au crescut semnificativ în ultimii ani. Recuperarea parțială recentă în
ocuparea forței de muncă în agricultură și producția agricolă a coincis cu noile investiții și creșterea productivității. Producția
vegetală a crescut cu peste 25 la sută în perioada 2007–14, în timp ce producția animală a crescut cu circa 40 la sută în aceeași
perioadă (datele BNS);
183 Datele Băncii Mondiale;
79
Se preconizează că grupurile mai tinere vor avea de câștigat cel mai mult de pe urma creșterii
sectorului serviciilor. În 2014, 19 la sută din lucrătorii cu vârsta sub 55 de ani erau angajați în
sectorul serviciilor, față de doar 9 la sută din lucrătorii cu vârstă trecută de 55 ani. Avantajul pentru
lucrătorii mai tineri din sectorul serviciilor este determinat de mai mulți factori, dar mai ales de
faptul că, după tranziția la o economie de piață, lucrătorii vârstnici au fost mai puțin apți să se
recalifice și să se repoziționeze pe piața muncii mai competitivă.184 Persoanele mai în vârstă
locuiesc, de asemenea, preponderent în zonele rurale, unde există mai puține locuri de muncă în
sectorul serviciilor. Costurile de relocare sunt mari pentru persoanele vârstnice și mulți se află în
imposibilitatea de a activa în sectoarele în creștere, deoarece aceste locuri de muncă sunt
concentrate în orașe.
Sectorul public
Sectorul public este tot mai mult format din lucrători vârstnici și prezintă un declin lent. În
2014, doar aproximativ 26 la sută din persoanele cu vârsta sub 55 de ani activau în sectorul
public.185 În schimb, ponderea persoanelor cu vârsta de peste 55 de ani, care activează în cadrul
guvernului sau la o întreprindere cu capital public, a crescut, de la 26 la sută în 2006 până la 31 la
sută în 2014. Deși majoritatea persoanelor, care rămân încadrate în câmpul muncii după vârsta de
65 de ani, încă mai lucrează în agricultură, o pondere tot mai mare se află în sectorul public (Figura
5.13, b). În perioada 2006-2014, în special femeile au prezentat mai multe șanse să activeze în
sectorul public față de bărbați și să rămână angajate în sectorul public după vârsta de 65 de ani
(Figura 5.13, a). Deși, în medie, angajații din sectorul public beneficiază de salarii mai mici, aceștia
au o vechime în muncă substanțial mai mare decât angajații din sectorul privat. În 2014, vechimea
în muncă pentru 38 la sută din angajații sectorului public constituia 11 ani sau mai mult, în timp
ce doar 13,2 la sută din angajații din sectorul privat ar putea spune același lucru. Decalajul se
datorează, cel puțin parțial, faptului că, în medie, lucrătorii vârstnici din sectorul public au un nivel
mai avansat de studii comparativ cu alți angajați din același grup de vârstă.
Figura 5.13. Sectorul public este format tot mai mult din angajați vârstnici, dar treptat se
micșorează
a. Ocuparea în sectorul public, mii b. Ponderea angajaților în sectorul public
184 Alam et al. (2008). Îmbunătățiri ulterioare au fost obținute prin capacitatea sporită de utilizare; capitalul anterior inactiv a
revenit la utilizare productivă, urmare a turbulențelor economice după independență;
185 Reducere mică de la 27 la sută în 2006;
80
240
35%
220
30%
200
180 25%
160 20%
140
15%
120
100 10%
Total Age Age Age Age Female Male
2000
2001
2002
2003
2004
2005
2006
2007
2008
2009
2010
2011
2012
2013
2014
2015
Total 55+ 65+ <55 <65 femei bărbați
55+ 65+ <55 <65
Men
bărbați femei
Women 2006 2014
Sursa: Calcule bazate pe Ancheta forței de muncă.
Provocările în calea realizării angajării sporite a persoanelor vârstnice

Promovarea ocupării forței de muncă în rândul persoanelor vârstnice necesită abordarea
principalei provocări pe piața forței de muncă: stimularea creării locurilor de muncă.
Ocuparea forței de muncă a fost în declin, iar dovezile recente denotă că firmele întâmpină
dificultăți în dezvoltarea și crearea locurilor de muncă.186 Fără o creștere a cererii pentru forța de
muncă, persoanele vârstnice din prezent și din viitor vor dispune de puține oportunități pentru
ocupare productivă, care are, de asemenea, implicații negative importante asupra durabilității
sistemului de pensii (vezi Capitolul 6). Nivelurile reduse ale cererii pentru forța de muncă
afectează, de asemenea, în mod disproporționat anumite populații (vezi Anexa A). Persoanele cu
vârsta trecută de 55 ani, cele cu nivel redus de studii și cele care locuiesc în zonele rurale sunt mai
susceptibile de a fi inactive. În special în rândul persoanelor cu vârsta mai mare de 55 ani,
inactivitatea este asociată cu un nivel redus de studii și, la fel ca în majoritatea țărilor din regiune,
femeile din Moldova prezintă mult mai puține șanse să participe pe piața muncii, indiferent de
vârstă.
Lipsa relevanței educației și competențelor

Nivelul redus de studii este corelat cu sărăcia la atingerea limitei de vârstă. În 2014,
persoanele în vârstă cu studii profesionale sau superioare prezentau o probabilitate cu 13 puncte
procentuale mai mică de a fi sărace, față de cei care au doar studii primare. Aceasta reflectă lipsa
proporționalității în rândul persoanelor nevârstnice (Figura 5.14). Verificând alte caracteristici
demografice, se atestă că diferența este chiar mai mare, variind de la 18 până la 20 de puncte
procentuale (vezi tabelul A.1 din Anexa A). Legătura dintre studii și sărăcie la atingerea limitei de
vârstă este, probabil, piața forței de muncă. Educația este un factor determinant puternic al
participării forței de muncă în rândul lucrătorilor vârstnici, în timp ce aceasta este chiar un factor
determinant mai robust în rândul lucrătorilor tineri și de cea mai productivă vârstă. În special,
nivelul de studii secundare este corelat pozitiv atât cu participarea pe piața muncii (vezi Anexa A),
81
cât și cu veniturile obținute. Raportul de salarizare dintre muncitori calificați și cei necalificați,
măsurat în CBGC, este 1,2 la vârsta de 25 de ani și crește odată cu vârsta la 1,8 până la
pensionare.187 Acest decalaj mare și în creștere este transpus în inegalitatea substanțială a
veniturilor pe durata vieții, a pensiilor și acumulării resurselor.
Figura 5.14. Persoanele vârstnice cu nivel redus de studii au tendința de a fi mai sărace
Rata națională a sărăciei în rândul persoanelor vârstnice, în funcție de nivelul de studii
50%
40%
30%
20%
10%
0%
2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014
Primary
Primare(elderly)
(vârstnici) Primare (non-elderly)
Primary (nevârstnici) Secondary
Secundare (elderly)
(vârstnici)
Secondary
Secundare(non-elderly)
(nevârstnici) Tertiary
Terțiare (elderly)
(vârstnici) Tertiary
Terțiare(non-elderly)
(nevârstnici)
Sursa: Calcule bazate pe Cercetarea bugetelor gospodăriilor casnice
Probabilitatea încadrării în câmpul muncii a unei persoane după vârsta de pensionare este
puternic asociată cu nivelul de studii. Printre persoanele cu vârsta mai mare de 54 ani, finalizarea
studiilor secundare generale sau a unui ciclu superior mai mult decât dublează probabilitatea
ocupării persoanei (vezi tabelul A.2 din Anexa A, de asemenea Figura 5.15, a), iar relația este mai
puternică pentru persoanele în vârstă. Tipul studiilor finalizate este, de asemenea, important:
persoanele care au absolvit ciclul liceal (clasele 1-12) sau gimnazial (clasele 1-9) nu prezintă mai
multe șanse de a fi încadrate în câmpul muncii decât persoanele doar cu studii primare (clasele 1-
4) sau cu un nivel și mai inferior de studii. Relația dintre nivelul de studii și ocuparea forței de
muncă a fost consolidată în timp: în 2006, doar 5,6 la sută din lucrătorii angajați cu vârsta de 54
de ani aveau un grad profesional secundar dar, până în 2014, ponderea a crescut la peste 9,0 la
sută. Ponderea corespunzătoare în rândul celor cu studii superioare a crescut, de la 6 la sută până
la aproape 9 la sută în aceeași perioadă.
Generația mai în vârstă din Moldova are un nivel de studii relativ înalt, dar competențele
lor nu pot fi adecvate pentru piața actuală a muncii. Fiind o moștenire a sistemului sovietic,
nivelul de studii în Moldova este relativ înalt față de unele țări din regiune (Figura 5.16, b și c).
Totuși, ținând cont de schimbările structurale din economie în ultimele decenii, lipsa de
competențe insistent solicitate de angajatori – inclusiv cognitive, socio-emoționale și tehnice –
poate constitui o barieră potențială în aceste grupuri.188 Aproximativ jumătate din firme (46 la sută)
se confruntă frecvent sau sistematic cu dificultăți în angajarea personalului cu competențele și

188 Arias et al. (2014);
82
calificările dorite. Deficitul raportat afectează în principal companiile mari și sectorul agricol,
industria, transporturile și, în special, construcțiile (57,4 la sută). Peste 30 la sută din firme
raportează competențele drept o constrângere severă pentru creșterea lor.189
Figura 5.15. Educația este corelată cu ocuparea forței de muncă, iar nivelul de studii este
înalt în rândul lucrătorilor vârstnici, 2014
a. Rata ocupării, în funcție de finalizarea ciclului b. Nivelul de studii, pe vârste și sexe

gimnazial și pe vârste
70% 100%
60% 80%
50%
60%
40%
40%
30%
20% 20%
10% 0%
0% femei bărbați
higher
Superioare
secondary professional
Secundare profesionale
secondary vocational
Secundare vocaționale
Above Gymnasium
Superior (2014)(2014)
ciclului gimnazial lyceum, secondary general
Liceale, secundare generale
Below Gymnasium
Inferior (2014)(2014)
ciclului gimnazial gymnasium
Gimnaziale
primary
Primare
c. Nivel de studii post-secundare, în funcție de grupurile de vârstă, circa 2013
83
90% Age
≥5555+ 15-54
Age ani
15-54
80%
70%
60%
50%
40%
30%
20%
10%
0%
Estonia
Kosovo
Serbia
Latvia
Macedonia
Romania
Republic
Belarus
Russia
Kazakhstan
Lithuania
Moldova
Georgia
Albania
Slovenia
Armenia
Bulgaria
Turkey
Czech Republic
Hungary
Montenegro
Tajikistan
Ukraine
Republic
Croatia
Poland
Herzegovina
Belarus
Turcia
Letonia
Kosovo
Serbia
Albania
România
Cehă
Croația
Slovak Slovacia
Lituania
Muntenegru
Polonia
Slovenia
Ungaria
Armenia
Bulgaria
Estonia
Ucraina
Moldova
Georgia
Rusia
Tadjikistan
Kârgâzstan
Kazahstan
FRI Macedonia
și Herțegovina
Republica
Kyrgyz
Bosnia
Bosnia and
Surse: Calcule în baza datelor Anchetei forței de muncă și armonizării bazei de date ECAPOV din aprilie 2016, echipa pentru
dezvoltare statistică, regiunea Europa și Asia Centrală, Banca Mondială, Washington, DC.
Într-o lume rapid schimbătoare, asigurarea reînnoirii și consolidării competențelor

lucrătorilor pe măsură ce aceștia îmbătrânesc este esențială. Uzura competențelor lucrătorilor
de-a lungul întregului ciclu de viață este o provocare constantă în contextul unei piețe a muncii în
schimbare în Moldova, suplimentar eroziunii competențelor, care însoțește detașarea de piața
muncii. Dincolo de necesitatea de a oferi competențe fundamentale solide în sistemul educațional,
oferirea oportunităților pentru învățare pe tot parcursul vieții ar trebui să facă parte din agenda de
politici și poate sprijini participarea în continuare a forței de muncă în rândul lucrătorilor vârstnici,
prin actualizarea calificărilor și prin re-instruire.190 Totuși, în prezent puține persoane se înscriu în
programe de educație formală după atingerea maturității și intrarea pe piața muncii. Conform
statisticilor BNS, în 2014, doar 1.145 de persoane cu vârsta de 23+ ani s-au înscris în învățământul
general, școli profesionale sau colegii.
Creșterea nivelului mediu de studii în rândul generațiilor mai tinere va atenua scăderea
stocului de capital uman, odată ce populația se micșorează (Figura 5.16), dar calitatea
educației rămâne o constrângere.191 Aproximativ 74 la sută din populația cu vârsta de 25 și mai
190Schuetze (2006); Banca Mondială (2003), (2016b);

191În țările cu populații în scădere, stocul total de capital uman este deseori o măsură a potențialului economic al țării pe termen
lung. Declinul stocului total de capital uman se poate produce dacă există mai puține persoane de vârstă aptă de muncă, chiar
dacă ratele educaționale rămân constante. Moldova are un nivel de studii relativ înalt, chiar și în rândul persoanelor vârstnice.
Dată fiind creșterea nivelului de studii în rândul cohortelor mai tinere, chiar dacă populația adultă descrește semnificativ, stocul
de capital uman (măsurat ca numărul total de ani de școlarizare a populației adulte) va rămâne destul de stabil. Totuși, avansarea
spre studii terțiare este diminuată și finalizarea studiilor post-secundare este redusă în rândul tinerilor mai mult decât în rândul
persoanelor vârstnice, fapt ce poate însemna deteriorarea accesului la educație (Generația mai în vârstă din Moldova are un nivel
de studii relativ înalt, dar competențele lor nu pot fi adecvate pentru piața actuală a muncii. Fiind o moștenire a sistemului
84
mulți ani a finalizat cel puțin ciclul de învățământ secundar superior. 192 Deși aceasta reprezintă o
pondere mai mare decât în Albania și România, ea este în continuare mai mică decât în Belarus,
Georgia, Ucraina și în alte țări în fostă tranziție, care au sisteme similare de învățământ.
Performanța elevilor de 15 ani la citire, matematică și știință în cadrul Programului internațional
de evaluare a elevilor (abrev. engl. – PISA) este printre cele mai proaste în regiune și prezintă un
decalaj de doi ani față de omologii lor din cadrul Organizației pentru Cooperare Economică și
Dezvoltare (OCED).193 Caracterul inadecvat al competențelor pare a fi, de asemenea, o problemă
în toate grupurile de vârstă, și studiul companiilor constată că angajatorii raportează deficitul de
competențe ca fiind persistent, în pofida creșterii nivelului mediu de studii în rândul generațiilor
mai tinere. Dincolo de nivelul de studii, trebuie să fie consolidate calitatea și relevanța educației.194
Figura 5.16. Stocul de capital uman nu se va reduce la fel de mult ca populația adultă,
1990–2060
Populația adultă și totalul anilor de școlarizare
140
120
Indice, 1990=100
100
80
60
40 Stock ofde
Stocul human
capitalcapital Population
Populația
uman
20
0
Sursa: Pronosticuri demografice globale: ediția 2015 (bază de date), Direcția populație, Departamentul relații economice și
sociale, Națiunile Unite, New York, http://esa.un.org/unpd/wpp/; Wittgenstein Center Data Explorer, Centrul Wittgenstein pentru
Demografie și Capitalul Uman Global, Viena, http://www.wittgensteincentre.org/dataexplorer.
Descurajarea muncii în sistemele de protecție socială

Ratele reduse de participare în rândul persoanelor vârstnice sunt parțial determinate de
vârsta de pensionare relativ mică în Moldova și de ratele mari de pensionare anticipată.
Potrivit datelor AFM 2014, ratele ocupării forței de muncă culminează la aproximativ 60 la sută
în cei mai productivi ani (vârsta de la mijlocul anilor '30 până la mijlocul anilor 1950) și scade
sovietic, nivelul de studii în Moldova este relativ înalt față de unele țări din regiune (Figura 5.16, b și c). Totuși, ținând cont de
schimbările structurale din economie în ultimele decenii, lipsa de competențe insistent solicitate de angajatori – inclusiv
cognitive, socio-emoționale și tehnice – poate constitui o barieră potențială în aceste grupuri. Aproximativ jumătate din firme (46
la sută) se confruntă frecvent sau sistematic cu dificultăți în angajarea personalului cu competențele și calificările dorite. Deficitul
raportat afectează în principal companiile mari și sectorul agricol, industria, transporturile și, în special, construcțiile (57,4 la
sută). Peste 30 la sută din firme raportează competențele drept o constrângere severă pentru creșterea lor.
Figura 5.16, b);
192 EdStats: Statistici în educație (bază de date), Banca Mondială, Washington, DC, http://datatopics.worldbank.org/education/.
85
brusc până la 49 la sută la vârsta de 57 de ani. Constituind 33 la sută, participarea forței de muncă
în rândul persoanelor cu vârsta de 50+ ani în Moldova este printre cele mai mici din regiune (în
raport cu 41 la sută în Albania, 64 la sută în Georgia și 38 la sută în România) (Figura 5.17). Vârsta
oficială de pensionare este la cote relativ mici (57 de ani pentru femei și 62 de ani pentru bărbați,
față de 60 de ani pentru femei și 65 pentru bărbați în Albania, Georgia și România), ceea ce
înseamnă că mulți oameni au o vechime în muncă mai scurtă până la pensionare.
Pensionarea anticipată poate reflecta parțial speranța de viață redusă a persoanelor în vârstă
atunci când se detașează de piața muncii. Extinderea perioadei de activitate poate contribui la
securitatea economică a lucrătorilor vârstnici, dar într-un mediu unde speranța de viață este redusă,
majorarea vârstei de pensionare are implicații importante asupra bunăstării. Amânarea pensionării
poate spori resursele, pe care persoanele le acumulează pentru pensiile lor (vezi Capitolul 6),
generând cheltuieli mai mari ale gospodăriilor și activitate economică, creând potențial necesitatea
pentru mai mulți lucrători și generând un ciclu virtuos. Totuși, speranța de viață a crescut lent din
1990, iar lucrătorii nu se bucură neapărat de perioade anormal de lungi după pensionare. După
vârsta de 60 de ani, se estimează că femeile din Moldova vor trăi în medie 18,2 ani, echivalentul a
aproximativ 21,2 ani după pensionare, ținând cont de vârsta de pensionare de 57 de ani; se
estimează că bărbații vor trăi 14,3 ani, adică 12,3 ani după pensionare, ținând cont de vârsta de
pensionare de 62 ani. Durata vieții după pensionare nu este atât de diferită de alte țări. Se estimează
că femeile din Moldova vor avea o durată de pensionare mai lungă decât omoloagele lor din Rusia
(21,2 față de 19,9 ani după pensionare pentru femei), și se apropie de media OCED pentru durata
vieții preconizată după pensionare pentru femei (22,3 ani). Totuși, se estimează că bărbații în
Moldova vor avea în medie perioade de pensionare mai scurte decât omologii lor din Rusia (12,3
față de 13,0 ani) și mult mai scurte decât media OCED pentru durata estimată de pensionare pentru
bărbați (17,6 ani). În concluzie, majorarea vârstei de pensionare trebuie să fie înfăptuită în paralel
cu eforturi de creștere a speranței de viață, în special în rândul bărbaților.
Figura 5.17. Moldovenii se detașează de piața muncii mai devreme decât omologii lor din
regiune, circa 2013
Participarea forței de muncă în grupul de vârstă 50+ ani
70%
60%
50%
40%
30%
20%
10%
0%
Belarus
Estonia
Turcia
Armenia
Ungaria
Croația
Slovenia
Serbia
Bulgaria
Polonia
Letonia
Albania
Lituania
FRI Macedonia
România
Slovacia
Ucraina
Georgia
Bosnia și Herțegovina
Republica Cehă
Federația Rusă
Muntenegru
Tadjikistan
Republica Moldova
Turkmenistan
Uzbekistan
Kârgâzstan
Kazahstan
Azerbaidjan
Sursa: Bussolo, Koettl, și Sinnott 2015.
86
Atitudini, norme sociale și accesul la îngrijire
Atitudinile negative față de ocuparea forței de muncă în rândul lucrătorilor vârstnici pot
contribui la inactivitate. Potrivit falsității „poverii muncii”, lucrătorii vârstnici ocupă locuri de
muncă, care de altfel ar fi fost ocupate de către lucrătorii mai tineri, reducând astfel numărul total
de locuri disponibile pentru persoanele mai tinere. Multe studii empirice au demonstrat că acest
argument este fals.195 Economiile care adaugă mai mulți lucrători nu se confruntă, de regulă, cu un
nivel sporit de șomaj. Într-adevăr, țările care încurajează îmbătrânirea productivă, participarea
ridicată a forței de muncă de sex feminin sau imigrarea dispun, în general, de mai multe locuri de
muncă și mai multă activitate economică între toate grupurile de vârstă. Deși sunt disponibile date
pentru a determina măsura în care astfel de atitudini negative contribuie la detașarea persoanelor
vârstnice de la piața muncii din Republica Moldova, studiile din alte țări europene indică deseori
astfel de dezavantaje în rândul lucrătorilor vârstnici, care sunt în căutarea locurilor de muncă.196
Normele sociale și lipsa de acces la îngrijirea persoanelor în vârstă și a copiilor poate limita,
de asemenea, rata ocupării femeilor și a lucrătorilor vârstnici. Datele AFM sugerează că
responsabilitățile de îngrijire atrag multe persoane mai tinere din rândurile forței de muncă, și mulți
lucrători vârstnici se detașează din cauza necesităților de îngrijire a membrilor familiei. Printre
lucrătorii mai tineri, ponderea celor care nu sunt încadrați în câmpul muncii din cauza
responsabilităților de îngrijire este mare și a fost în creștere rapidă, de la circa 5 la sută în 2006
până la circa 22 la sută în 2014.197 Deși majoritatea lucrătorilor pensionați nu raportează
responsabilități de îngrijire ca și motiv principal al statutului lor în câmpul muncii, o mare parte
din respondenți mai vârstnici a plecat de la ultimul loc de muncă din cauza necesității de îngrijire
a membrilor familiei: în 2006, circa 12,7 la sută din persoanele, care nu erau încadrate în câmpul
muncii, au părăsit ultimul loc de muncă din acest motiv.198 Până în 2014, ponderea a crescut până
la 17,0 la sută.
Povara de a oferi îngrijire membrilor familiei detașează multe femei de piața muncii la o
etapă timpurie a vieții lor productive. Femeile reprezintă practic toată creșterea recentă în rândul
lucrătorilor mai tineri care se detașează de piața muncii pentru a îngriji membrii familiei. În 2014,
22 la sută din femei erau detașate de piața muncii pentru a avea grijă de familie, comparativ cu 1,2
la sută în rândul bărbaților (Figura 5.18). Femeile dedică, de asemenea, mai mult timp decât
bărbații activităților casnice și familiale și sunt mai susceptibile decât bărbații să lucreze doar cu
195
Gruber și Wise (2010); Knapp (2007);
196 Arias et al. (2014);
197 Această tendință este, de asemenea, aparentă în marja intensivă a participării forței de muncă: persoanele mai vârstnice
prezentau mai puține șanse decât persoanele mai tinere să fi părăsit locul de muncă în favoarea îngrijirii membrilor familiei. În
2014, mai puțin de un procent din populația cu vârsta de 55+ ani a lucrat mai puțin de 40 de ore în săptămâna precedentă din
acest motiv, în timp ce aceasta afirmație a fost adevărat pentru mai mult de 4 la sută din lucrătorii mai tineri. (Calcule în baza
Anchetei forței de muncă.)
198 În perioada 2006–14, mai puțin de 1 la sută din persoanele cu vârsta de 55+ ani nu activau preponderent din cauza
responsabilităților de îngrijire a membrilor familiei;
87
program redus din cauza responsabilităților familiale (Figura 5.19).199 Aceste tendințe au șanse să
evolueze odată cu îmbătrânirea populației și în absența îmbunătățirii îmbătrânirii sănătoase.
Deoarece responsabilitățile de îngrijire inegale pot genera efecte nocive asupra sănătății, avansare
redusă în carieră și economii mai mici, ponderea tot mai mare a femeilor care se detașează de piața
muncii ar putea pune în pericol securitatea economică a femeilor tinere și în vârstă.200
Figura 5.18. Responsabilitățile familiale și casnice detașează femeile de piața muncii

Declanșatorii inactivității în rândul femeilor
Motivul șomajului sau al inactivității Femeile neîncadrate din cauza
în 2014 responsabilităților de îngrijire a membrilor
100%
familiei
80% 24%
60%
22%
40%
20% 20%
0% 18%
Female
femei Male
bărbați
16%
Edcuation
Studii
Family responsibilities
Responsabilități familiale
Disease
Boli Pensioner
Pensionari 14%
Voluntary inactive
Inactivi voluntar Abroad forpeste
La muncă workhotare
12%
Off season ne-sezonieră
Agricultură agriculture Other
Alte 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014
Sursa: Calcule în baza datelor Anchetei forței de muncă.
Migrația părinților a lăsat persoanele vârstnice ca principali îngrijitori ai copiilor. Migranții

care lucrează în străinătate au lăsat în urmă circa 146.000 de copii (21 la sută din totalul copiilor),
fără unul sau ambii părinți.201 Bunicii, mai ales bunicile, își asumă rolul de îngrijitori principali în
cele mai multe cazuri (91 la sută în cazul în care ambii părinți sunt în străinătate și 36 la sută în
cazul în care un părinte este în străinătate).202 În general, este comun în rândul gospodăriilor cu
migranți, ca femeile să rămână în case și să preia responsabilitățile de îngrijire (Figura 5.20).
199 Un studiu realizat de BNS în 2013 a constatat că peste 96 la sură din femeile cu vârsta de 10+ ani erau implicate în activități
cu responsabilități casnice sau familiale și că îndeplinirea acestor responsabilități dura în medie 4 ore și 50 de minute zilnic. Circa
83 la sută din bărbați au raportat implicare în responsabilitățile casnice și familiale, care au durat în medie cu 1 oră și 40 de
minute mai puțin decât în cazul femeilor;
200 De exemplu, locurile de muncă cu program redus sunt deseori alese pentru a echilibra responsabilitățile de îngrijire a
membrilor familiei, generând o povară dublă de responsabilități de muncă și familiale, care sunt mult mai răspândite în rândul
femeilor, chiar dacă astfel de locuri de muncă sunt remunerate mai puțin și sunt asociate cu mai puține beneficii. Cercetările au
constatat, de asemenea, că această povară dublă este legată de creșterea problemelor de sănătate (Väänänen et al. 2005). În mod
similar, femeile sunt mult mai frecvent absente de la locul de muncă din cauza responsabilităților de îngrijire a membrilor
familiei, care generează un pas mai lent de avansare, care persistă disproporționat în venitul obținut pe întregul parcurs al vieții;
201 “Copiii Moldovei,” UNICEF, New York, http://www.unicef.org/moldova/children.html.UNICEF;
202
Persoanele în vârstă, care trăiesc în familii cu multe generații, în care copiii adulți au migrat, trebuie să aibă grijă de nepoții
lor. Cercetările au scos în evidență rolul esențial al persoanelor vârstnice în îngrijirea copiilor și educație, în cazul în care părinții
copiilor au emigrat la lucru în străinătate. Persoanele în etate înlocuiesc, de asemenea, părinții în calitate de reprezentanți juridici
88
Figura 5.19. Îngrijirea membrilor familiei Figura 5.20. Migrația sporește
afectează disproporționat de mult opțiunile necesitățile pentru îngrijirea membrilor
de încadrare în câmpul muncii ale femeilor, familiei, 2007–14
Ponderea persoanelor detașate de câmpul
2014 muncii din cauza responsabilităților de
Motivele pentru programul de lucru redus, în funcție îngrijire familiale
de gen
100% 35%
30%
50% 25%
20%
0% 15%
Female
femei Male
bărbați
Didn’t want
Nu a dorit un loc a de
full timecu job
muncă program deplin
10%
Family responsibilities
Responsabilități familiale
2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014
Lack
Lipsa of customers,
clienților, comenzilor orders Ponderea
Didn’t find a full timecujob Share withfără
no migranți
migrants
Nu a găsit un loc de muncă program deplin
Disease or handicap
Boli sau handicap Share withcumigrants
Ponderea migranți
Education or retraining
Studii sau re-instruire
Sursa: Calcule în baza datelor Anchetei forței de muncă.
Riscurile pentru securitatea economică a persoanelor în vârstă: o perspectivă

pe termen mai lung
Asigurarea securității economice a persoanelor vârstnice va depinde preponderent de
disponibilitatea și calitatea ocupării forței de muncă în rândul lucrătorilor actuali. Câștigurile
continue în productivitate și participare ar aduce țara mai aproape de asigurarea securității
economice adecvate pentru persoanele în vârstă. Cu toate acestea, trei obstacole trebuie să fie
abordate în cazul în care țara își va îndeplini responsabilitățile pentru viitoarele cohorte ale
ai copiilor, având tutelă sau curatelă în 34,7 la sută din cazuri în familiile cu multe generații afectate de migrație (HelpAge
International și UNICEF 2010);
89
persoanelor vârstnice: lipsa creării locurilor de muncă în ansamblu, informalitatea extinsă, precum
și provocările asociate migrației.
Caracterul limitat al creării afacerilor și al activității antreprenoriale

Un accent pe constrângerile întâmpinate la creșterea nivelului de trai într-un mod echitabil
și durabil subliniază urgența creării locurilor de muncă.203 Atenuarea efectelor îmbătrânirii
populației și asigurarea securității economice a persoanele vârstnice necesită stimularea creării
locurilor de muncă pentru a încuraja persoanele să identifice și să găsească oportunități bune pentru
locuri de muncă la nivel local, care pot îmbunătăți condițiile de viață la o vârstă înaintată și, astfel,
pot facilita durabilitatea sistemului de pensii. Cu toate acestea, firmele se confruntă cu multe
obstacole în calea lansării și extinderii operațiunilor și, prin urmare, în calea creării locurilor de
muncă într-un mod durabil. Firmele care oferă locuri de muncă sunt de obicei mai mari și mai
vechi, în timp ce firmele tinere întâmpină dificultăți și au fost lansate mai puține firme noi din
cauza crizei.204 Șase priorități se conturează, inclusiv consolidarea statului de drept și
responsabilizarea instituțiilor, creșterea calității, echității și relevanței sistemelor de educație și
formare, precum și îmbunătățirea cadrului de reglementare în afaceri.205
Activitatea antreprenorială și crearea afacerilor sunt, probabil, afectate de creșterea mai

lentă a populației și de competențele neconforme. În cea mai mare parte a regiunii Europei și
Asiei Centrale, tinerii cu vârsta cuprinsă între 18 și 34 de ani raportează cea mai mare rată de
activitate de lansare a afacerilor.206 În Moldova, acest grup de vârstă s-a bucurat, de asemenea, de
mai multe oportunități pentru a se recalifica și aclimatiza la noul mediu de afaceri, urmare a
tranziției economice. Cu toate acestea, firmele întâmpină mai multe constrângeri pentru a se stabili
și a se extinde, ceea ce afectează crearea locurilor de muncă și antreprenoriatul. În alte economii,
care se confruntă cu îmbătrânirea populației, antreprenoriatul și productivitatea au avut, de
asemenea, tendința să scadă odată cu îmbătrânirea populației.207 Mulți lucrători mai în vârstă sunt
dezavantajați și mai mult în Moldova din cauza unui decalaj dintre competențele lor și natura
majorității activităților antreprenoriale. În perioada sovietică, mulți lucrători au beneficiat de
instruire de specialitate, dar au fost create puține întreprinderi mici. Astfel, multe persoane
vârstnice dispun de puțină experiență personală în raport cu inițiativele antreprenoriale mici și duc
lipsă de informații privind procesul de lansare a unei afaceri.208

204 Banca Mondială: Raportul cu privire la locurile de muncă, 10 dovezi;
205
Banca Mondială (2016b);
207 Aksoy et al. (2015); Feyrer (2007), (2008); Maestas, Mullen, și Powell (2016);
208 Vezi Smallbone și Welter (2001). Există un dezacord, dacă acesta este motivul principal pentru activitatea antreprenorială
redusă în rândul persoanelor vârstnice în Europa de Est și Asia Centrală. Bussolo, Koettl, și Sinnott (2015) constată în studiu
dovezi, care indică faptul că ratele reduse de antreprenoriat în rândul persoanelor vârstnice în regiune nu constituie rezultatul unei
diferențe între generații privind atitudinea față de antreprenoriat. Ponderea persoanelor, care sunt de acord că “lansarea unei
afaceri este considerată o bună alegere în carieră”, nu se reduce după atingerea vârstei de 55 de ani, deși ponderea celor care
lansează o afacere mică este mult mai modestă în rândul lucrătorilor vârstnici decât în rândul lucrătorilor tineri;
90
Informalitatea
Informalitatea este o problemă în ascensiune atât pentru lucrătorii tineri, cât și pentru cei
vârstnici. În afară de locurile de muncă din sectorul public, lucrătorii cu vârsta peste 55 ani sunt
susceptibili cu mult mai puțin să se angajeze în segmentul formal și această tendință crește odată
cu înaintarea în vârstă. În 2007, 28 la sută din lucrătorii cu vârsta trecută de 55 ani erau angajați
de afacerile neînregistrate, spre deosebire de lucrătorii tineri, din care doar 17 la sută se încadrează
în categoria respectivă. Din acea perioadă, activitatea în companiile neînregistrate a devenit mai
prevalentă, în special în rândul lucrătorilor vârstnici. Până în 2014, peste 34 la sută din persoanele
în vârstă erau angajate în afaceri neînregistrate. Aceasta este deosebit de problematic pentru cei
care nu dispun de o altă sursă de venit la pensionare, în afară de transferurile necontributive de
protecție socială. În rândul persoanelor, care nu contribuie la sistemul de pensii din cauza
informalității sau inactivității, astfel de transferuri nu-i vor proteja de sărăcie la o vârstă înaintată.
În 2014, ponderea populației cu vârsta sub 55 de ani, care activau în afaceri informale a crescut
până la 25,4 la sută (Figura 5.21). Informalitatea și inactivitatea îi vor lăsa pe mulți neprotejați în
cadrul sistemului actual de protecție socială (Capitolul 6).
Figura 5.21. Caracterul informal este în creștere

Ponderea persoanelor încadrate în câmpul muncii, angajate în afaceri neînregistrate
70%
60%
50%
40%
30%
20%
10%
Total Age 55+
55+ Age65+
65+ Age
<55<55 Age
<65<65 Female
femei Male
bărbați
2007 2014
Informalitatea contribuie la lipsa durabilității sistemului de pensii. În 2014, circa 94 la sută

din lucrătorii angajați în afaceri formale au raportat sprijin sub formă de pensii de la angajatorii
lor, în timp ce practic nici un angajat al afacerilor informale nu a beneficiat de un astfel de sprijin.
În general, mai puțin de 30 la sută din populația de vârstă aptă de muncă beneficiază în prezent de
contribuții de pensii din partea angajatorilor.209 Deoarece activitatea într-o afacere informală a
devenit mai răspândită și ratele inactivității au crescut, prevalența generală a contribuțiilor
angajatorilor în sistemul de pensii s-a redus din 2006, în pofida nivelului stabil în rândul
angajatorilor din afacerile formale.
209 Datele Anchetei forței de muncă;
91
***
Capitolul respectiv explorează tendințele recente în rândul populației de vârstă aptă de

muncă în Moldova, cu accent pe cohortele mai în vârstă, și accentuează evoluțiile
îngrijorătoare și încurajatoare pe piața muncii. Sub aspect negativ, participarea forței de muncă
pare să se deterioreze lent, pornind de la niveluri deja reduse. Începând cu anii 2000, populația
pensionată a crescut și ponderea lucrătorilor, care aleg să rămână angajați după vârsta de 54 de ani,
a fost în declin constant. Participarea redusă a forței de muncă în rândul generațiilor mai tinere
contribuie nu doar la contribuții de pensii insuficiente, dar și la deteriorarea sistemului de pensii.
Femeile sunt disproporționat inactive și accesul la standardele elementare de viață la atingerea
vârstei de pensionare va fi deosebit de problematică pentru femeile, care vor duce lipsă de acces
la prestațiile de pensii. Ultimii câțiva ani au reflectat, de asemenea, o creștere mai mare a salariilor.
Sunt necesare acțiuni pentru a înlătura barierele și a încuraja participarea, formalitatea și calitatea
locurilor de muncă în următorii ani, în tandem cu eforturi substanțiale de stimulare a creării
locurilor de muncă.
92
6. ÎMBĂTRÂNIRE SIGURĂ
Persoanele vârstnice depind profund de veniturile din pensii. Capitolul în cauză folosește datele
administrative și din studiile gospodăriilor casnice pentru examinarea tipului, dimensiunii și
performanței serviciilor de protecție socială sub formă de prestații în numerar și bunuri materiale
în asigurarea drepturilor sociale și economice ale persoanelor vârstnice în Moldova.
Preponderent este folosită definiția de persoane în etate cu accent pe cei cu vârsta trecută de 60
ani.210 Aceasta se consideră mai relevant pentru analiză.
Imaginea sistemului de protecție socială

Înțelegerea provocărilor la adresa securității economice a persoanelor în vârstă implică
necesitatea examinării sistemului de protecție socială. Acest compartiment se axează pe această
examinare.
Cheltuielile pentru sectorul protecției sociale

Țara dispune de un sistem vast de protecție socială, inclusiv o schemă de asigurări sociale pe
bază de contribuții, prestații de asistență socială necontributive și servicii sub formă de
bunuri materiale (în natură, sau in-kind) pentru grupurile vulnerabile de populație. În 2014,
cheltuielile pentru aceste programe au reprezentat 12,7 la sută din PIB, care este aproape de media
pe regiune. Asigurările sociale includ pensiile pentru limita de vârstă și pentru invaliditate,
îndemnizațiile de maternitate și naștere, la fel ca și alte prestații. În 2014 acestea au reprezentat
10,4 la sută din PIB, din care pensiile au constituit cea mai mare parte. Cheltuielile pentru asistență
socială au constituit 1,5 la sută din PIB, iar serviciile de îngrijire socială au reprezentat 0,8 la sută
din PIB (Figura 6.1).
Figura 6.1. Asigurările sociale, în particular pensiile de motiv de vârstă, reprezintă cea mai
mare parte a sistemului de protecție socială, 2010–2014
Cheltuielile pentru asigurările sociale, asistența socială și serviciile de îngrijire socială, % din PIB
15%
0.8%
0.8% 0.8%
12% 2.5% 0.8% 0.8%
2.3% 1.8% 1.5% 1.5%
9%
6% 11.0% 10.3% 10.6% 10.4% 10.4%

3%
0%
2010 2011 2012 2013 2014
Social insurance,
Asigurări sociale, % of GDP
% din PIB Asistență
Social assistance, %din
sociale, % of GDP
PIB Social services,
Servicii sociale, %
% of
dinGDP
PIB
Deși definiția unei persoane în vârstă este deseori asociată cu vârsta de pensionare, care este 57 de ani pentru femei și 62 de ani
210
pentru bărbați, acest capitol pledează pentru o singură vârstă standardizată de pensionare. Acesta se bazează, astfel, pe conceptul
Națiunilor Unite, potrivit căruia persoanele vârstnice includ orice persoană cu vârsta trecută de 60 ani;
93
Sursa: Calcule bazate pe datele Portalului Bugete Deschise: Boost (bază de date), Banca Mondială, Washington, DC,
http://wbi.worldbank.org/boost/country/moldova;
Guvernul cheltuiește cu generozitate pe populația în vârstă. Cheltuielile publice pentru

protecția socială a peroanelor vârstnice au reprezentat 8 la sută din PIB în 2014. Deși nu sunt
excepțional de mari, acest nivel este comparabil cu cheltuielile unor țări Europene cu venituri mari
(Figura 6.2). Prestațiile și serviciile pentru persoanele vârstnice au reprezentat aproape două-treimi
din cheltuielile totale pentru protecția socială în ultimii ani, fapt ce demonstrează importanța relativ
mare a acestui grup de beneficiari în politicile generale de protecție socială (Figura 6.3).
Figura 6.2. Costul protecției sociale pentru persoanele vârstnice din Moldova și în țările
Europene economic mai prospere este comparabil, 2013
Cheltuielile pentru programele axate pe vârstnici în unele țări Europene, % din PIB
16
14
12
10
8
6
4
2
0
Latvia
Norway
Finland
Greece
Denmark
Romania
Spain
Germany
Ireland
Belgium
Cyprus
Lithuania
Netherlands
Malta
Italy
Estonia
Sweden
Austria
Hungary
Bulgaria
Portugal
France
Ukraine
Croatia
Republic
14
Poland
Slovakia
United Kingdom
Luxembourg
Slovacia
Austria
Grecia
Irlanda
Olanda
Finlanda
Franța
Cipru
Lituania
Croația
Ungaria
Malta
Norvegia
Germania
Polonia
Estonia
Portugalia
Ucraina
Italia
Unit
Belgia
Slovenia
Moldova 14
România
Spania
Suedia
Luxembrug
Letonia
Cehă
Danemarca
Moldova
Regatul
Republica
Czech
Figura 6.3. Importanța relativă a persoanelor vârstnice este mare pe agenda generală a
protecției sociale, 2010–2014
Cheltuielile publice pentru protecția socială: persoanele vârstnice comparativ cu ceilalți
100%
80% 40.1% 40.4% 38.9% 36.7% 36.5%
60%
40%
59.9% 59.6% 61.1% 63.3% 63.5%
20%
0%
2010 2011 2012 2013 2014
Expenditure on social
Cheltuieli pentru protection
protecția socialătoathe non-elderly
persoanelor nevârstnice
Expenditure on social
Cheltuieli pentru protection
protecția toathe
socială elderly vârstnice
persoanelor
Sursele: Calcule bazate pe datele Casei Naționale de Asigurări Sociale; rapoartele sociale ale Ministerului Muncii, Protecției
Sociale și Familiei; Portalul Bugete Deschise: Boost (bază de date), Banca Mondială, Washington, DC,
Cheltuielile pentru asigurările sociale pentru persoanelor în vârstă este articolul de cheltuieli
94
cel mai mare din buget. Acestea reprezintă 7,3 la sută din PIB, în timp ce asistența și serviciile
sociale reprezintă proporții cu mult mai mici (câte 0,4 la sută din PIB fiecare). Din bugetul
asigurărilor sociale, 70 la sută sunt acumulate pentru beneficiarii vârstnici; pensiile pentru limita
de vârstă reprezintă principalul tip de suport în numerar. Între timp, persoanele vârstnice
beneficiază de doar un sfert din toată asistența socială și de aproape jumătate din toate alocațiile
pentru servicii sociale (Tabelul 6.1).
Tabelul 6.1. Persoanele vârstnice beneficiază de multiple programe de protecție socială,

însă cel mai mult – de transferurile contributive ale asigurării sociale, 2014
Structura cheltuielilor pentru protecția socială a persoanelor vârstnice, %
Ponderea cheltuielilor
PIB Cheltuieli Protecție Asigurări Asistență Servicii
publice socială sociale socială sociale
Protecția socială a 8,0 20,2 63,5 n/a n/a n/a
persoanelor în etate
Asigurări sociale pentru 7,3 18,4 57,8 70,4 n/a n/a
persoanele în etate
Asistența socială pentru 0,4 0,9 2,9 n/a 24,8 n/a
Servicii sociale pentru 0,4 0,9 2,8 n/a n/a 44,7
Sursele: Calcule bazate pe datele CNAS; Portalul Bugete Deschise: Boost (bază de date), Banca Mondială, Washington, DC,
http://wbi.worldbank.org/boost/country/moldova
Pensiile pentru persoanele în vârstă

Pensiile publice sunt principalul program de protecție socială pentru persoanele în vârstă.
Din bugetul protecției sociale pentru persoanele în vârstă, 90 la sută este alocat finanțării pensiilor
de asigurări sociale de diferite tipuri. Persoanele vârstnice constituie circa 90 la sută din toți
beneficiarii de asigurări sociale (Tabelul 6.2). Pensiile pentru limita de vârstă constituie programul
cel mai important în aspect de cheltuieli (72 la sută din totalul cheltuielilor pentru asigurările
sociale pentru limita de vârstă) și acoperire (77 la sută din populația cu vârsta trecută de 60 ani).211
Acesta este urmat de alte tipuri de pensii, așa ca pensiile de invaliditate și pensiile militarilor sau
ale altor grupuri relativ mici de pensionari, care se bucură de tratament privilegiat, cu prestații
relativ mai mari. Un alt articol impunător este suplimentul la pensie introdus în 2013 pentru
beneficiarii de pensii mai mici. Totuși, în comparație cu salariul mediu, prestațiile de pensii sunt
destul de mici: rata de înlocuire a salariului de 28 la sută din Moldova este cu mult sub rata
corespunzătoare din țările comparabile (Figura 6.4).
Tabelul 6.2. Pensiile reprezintă cel mai important program de protecție socială în rândul
persoanelor vârstnice ca participare și cost, 2014
Prestațiile de asigurări sociale pentru persoanele în vârstă, %
Prestațiile de asigurări sociale Ponderea cheltuielilor în Ponderea Nivelul prestației
211Pensia pentru limita de vârstă are o acoperire și mai mare – 82 la sută – dacă se ține cont de toți beneficiarii de pensii pentru
limita de vârstă ajunși la / care au depășit vârsta standard de pensionare;
95
beneficiarilor în raport cu
asigurările protecția
printre persoanele salariul mediu
sociale socială
vârstnice
Pensia pentru limita de vârstă 71,9 65,5 77,4 26,7
Pensia de invaliditate 5,5 5,0 7,9 21,0
Pensia de militar 8,8 8,0 3,2 78,1
Alte pensii 4,3 4,0 1,6 77,2
Suport financiar de Stat 7,3 6,7 67,1a 3,7
Alte prestații 0,3 0,3 n/a n/a
Gestionarea sistemului de asigurări
1,8 1,6 n/a n/a
sociale
Total 100,0 91,1 - -
Sursele: Estimări bazate pe datele Biroului Național de Statistică; Casa Națională de Asigurări Sociale; rapoartele sociale ale
MMPSF; Portalul Bugete Deschise: Boost (bază de date), Banca Mondială, Washington, DC,
a. Inclus în grupurile precedente de prestații de asigurări sociale
Figura 6.4. Rata de înlocuire a salariului pentru pensii este mai mică în Moldova decât în
țările comparabile
Nivelul prestațiilor în raport cu salariul mediu
70
60
50
40
30
20
10
0
Poland
Polonia Estonia
Estonia Russia
Rusia Bulgaria
Bulgaria Ukraine
Ucraina Lithuania
Lituania Hungary
Ungaria Romania Latvia Moldova
România Letonia Moldova
2011 2030
Sursa: Clements et al. 2013
Asistența socială pentru persoanele vârstnice

În timp ce consumă o parte relativ mică a bugetului de asistență socială, persoanele vârstnice
sunt repartizate între numeroase programe de siguranță socială, multe dintre care se
suprapun. Asistența socială are o cotă mică în cheltuielile destinate protecției sociale a
persoanelor în etate (4,5 la sută în 2014) (Tabelul 6.3). Majoritatea programelor de asistență socială
se bazează pe drepturi, fapt ce micșorează suportul disponibil pentru cele mai nevoiașe familii ce
este oferit prin intermediul programelor axate pe sărăcie și bazate pe evaluarea mijloacelor
familiilor. În plus, acestea sunt transferuri în numerar relativ mici, care se suprapun în aspect de
eligibilitate, sporind astfel fragmentarea și costul administrativ al rețelei de protecție socială. În
fiecare tip de program de asistență socială, până la 1 la sută din bugetul total al protecției sociale
este cheltuit pentru susținerea persoanelor vârstnice. Programele de prestații individuale pe
categorii cele mai mari ca și cheltuieli sunt îndemnizațiile de Stat lunare oferite anumitor categorii
96
de beneficiari, așa ca persoanele cu dezabilități sau veteranii de război, la fel ca și îndemnizațiile
sociale de Stat persoanelor ce nu se califică pentru pensii. Programul de ajutorul material, care de
asemenea este relativ mare ca și cheltuieli bugetare și acoperire, oferă prestații unice persoanelor
aflate în circumstanțe dificile fără a verifica bunăstarea acestora. Între cele două transferuri de
asistență socială bazate pe evaluarea mijloacelor, adică prestațiile de ajutor social și compensația
la căldură, ultima include cea mai mare parte a persoanelor vârstnice și implică un buget
considerabil pentru compensarea costului mare al traiului pe durata a 5 luni ale sezonului rece.
Aceasta reflectă o evoluție pozitivă în reforma asistenței sociale a Guvernului, care vizează
redirecționarea surselor financiare de la transferurile în numerar bazate pe drepturi spre cele
orientate pe persoanele afectate de sărăcie.
Tabelul 6.3 Prestațiile de protecție socială persoanelor vârstnice: prea puțin și prea multe,
2014
Prestațiile de asistență socială persoanelor vârstnice, %
Ponderea cheltuielilor în Ponderea
Prestațiile de asistență socială asistența protecția beneficiarilor printre
socială socială persoanele în etate
Îndemnizații sociale de Stat 7,3 0,3 1,1
Sporuri și suplimente la îndemnizațiile sociale 1,7 0,1 1,1a
Îndemnizații de îngrijire, suport și supraveghere 3,2 0,1 0,3a
Alocații de Stat lunare 13,7 0,6 4,1a
Alte alocații 5,4 0,2 2,2a
Ajutor social (evaluarea mijloacelor) 6,0 0,3 3,7a
Compensații la căldură (evaluarea mijloacelor) 22,6 1,0 16,4a
Subvenții pentru transport 4,6 0,2 8,9a
b
Ajutor material 12,9 0,6 17,3a
Alte prestațiib
22,5 1,0
Total 100,0 4,5
Sursele: Estimări bazate pe datele Biroului Național de Statistică; Casa Națională de Asigurări Sociale; rapoarte sociale ale
MMPSF; Portalul Bugete Deschise: Boost (bază de date), Banca Mondială, Washington, DC,
a. Persoanele în etate mai sunt și beneficiari ai altor prestații de asistență sau asigurări sociale. În cazul prestațiilor pentru
gospodării, prestația Ajutor social și compensația la căldură, proporția indică raportul beneficiarilor individuali cu vârsta trecută
de 60 ani la populația cu vârsta trecută de 60 ani;
b. Alte prestații includ îndemnizații speciale beneficiarilor de pensii, îndemnizații pentru persoane din anumite sate din Moldova
la hotar cu regiunea transnistreană, compensații victimelor sau locuitorilor din zona accidentului de la Cernobîl etc.
Axarea pe categorii a majorității prestațiilor de asistență socială a dus la apariția unui sistem
de protecție socială bazat pe drepturi, caracterizat prin cost-ineficiență și performanță slabă
la capitolul echitate. Din cauza prevalenței transferurilor pe categorii, sistemul de asistență
socială determină insuficient prioritatea celor mai pauperizate segmente ale persoanelor în vârstă.
Obiectivele politicilor ce stau la baza unor transferuri în numerar nu au nici o tangență cu
ameliorarea sărăciei. În loc să examineze bunăstarea cuiva, criteriile de eligibilitate ale acestora
țin cont de meritele față de societate (participarea în acțiuni militare, lichidarea consecințelor
dezastrului de la Cernobîl și altele). În același timp, prestațiile de asistență socială sunt foarte
97
fragmentate și se suprapun în ceea ce privește obiectivele și beneficiarii. În pofida faptului să sunt
multe la număr, transferurile de asistență socială contribuie puțin la bunăstarea persoanelor în
vârstă. Aceasta subliniază suportul financiar insuficient oferit celor mai nevoiași beneficiari și
eficiența administrativă precară reieșind din costurile administrative pentru achitarea multiplelor
prestații de asistență socială mici.
Guvernul a implementat recent reforme pentru a oferi o echitate mai bună, asigurând o
direcționare mai eficientă a asistenței sociale. În anii 2009–2012, au fost întreprinse o serie de
măsuri de realocare a resurselor, creștere a proporției transferurilor axate pe persoanele pauperizate
și reducere a cheltuielilor pe categorii, astfel ca reformele să devină durabile în aspect fiscal. În
anii 2009–2011, au fost introduse două programe de prestații în numerar, cu evaluarea indirectă a
mijloacelor din gospodărie – ajutor social și compensația la căldură. În 2012, a fost anulat
programul compensațiilor nominative, care nu era suficient de axat, pentru a reduce cheltuielile
totale de asistență socială. Programul compensațiile la căldură a apărut ca măsură majoră de
protecție socială pentru atenuarea impactului advers pauperizant al creșterii tarifelor la energie. În
sezonul de încălzire 2015/2016, când s-au majorat tarifele la energie pentru locuitori, programul
s-a extins pentru a cuprinde peste 150 000 familii, inclusiv aproximativ 100 000 gospodării cu
membri vârstnici.
Totuși, mai sunt multe de făcut pentru optimizarea eficienței și îmbunătățirea echității
sistemului de protecție socială. Către anul 2012, reformele s-au soldat cu rezultate satisfăcătoare
în aspect de echitate și eficiență în alocații. Totuși, ulterior, extinderea prestațiilor oferite anumitor
categorii, inclusiv sporurile la pensii, a reanimat presiunile fiscale și a epuizat resursele necesare
pentru extinderea prestațiilor bazate pe evaluarea mijloacelor. Acoperirea cu prestații rămâne în
continuare destul de modestă în genere, cât și pentru persoanele vârstnice. În 2014, prestațiile de
ajutor social au sprijinit doar 4 la sută din toate gospodăriile casnice și 3 la sută din gospodăriile
cu membri vârstnici, iar de compensații la căldură beneficiau 6 la sută din toate familiile și 10 la
sută din gospodăriile cu membri vârstnici. Pentru a fi în stare să ofere suport mai semnificativ la
venituri unui număr mai mare de persoane pauperizate vârstnice, Guvernul trebuie să continue
consolidarea multiplelor prestații oferite anumitor categorii, ce va permite redirecționarea
resurselor la transferurile bazate pe evaluarea mijloacelor. Aceasta va spori eficiența alocațiilor
din sistemul de asistență socială.
Serviciile sociale (în bunuri, sau in-kind) pentru persoanele vârstnice

Pe lângă transferurile în numerar, persoanele pauperizate și vulnerabile sunt sprijinite prin
servicii în natură. Aceste servicii sociale includ măsuri și activități menite să satisfacă nevoile
sociale ale persoanelor sau gospodăriilor de depășire a unor circumstanțe dificile și să prevină
marginalizarea și excluderea socială (Caseta 6.1). Printre acestea se regăsesc serviciile sociale
primare, specializate și înalt-specializate, care sunt prestate la domiciliu, în comunitate sau în
instituții rezidențiale.212 Cheltuielile pentru serviciile sociale oferite persoanelor în etate au
212 Legea privind asistența socială, nr.547 din 25 decembrie 2003, articolele 9 și 10;
98
reprezentat doar 4,4 la sută din cheltuielile totale pentru protecția socială a persoanelor vârstnice
în 2014, pentru fiecare tip de servicii fiind alocate sume mici de cheltuieli (Tabelul 6.4). În plus,
astfel de servicii sunt finanțate nu doar prin sistemul protecției sociale, dar și din bugetul pentru
sănătate (de exemplu, îngrijirile pe termen lung).
Tabelul 6.4 Îngrijirea și serviciile sociale pentru persoanele în etate sunt uitate de
finanțare, 2014
Servicii sociale pentru persoanele vârstnice, %
Ponderea cheltuielilor în
Tipul de servicii sociale
serviciile sociale protecția socială
Aziluri / centre de reabilitare pentru persoanele 33,6 1,5
vârstnice și persoanele cu dezabilități
Servicii sociale de îngrijire la domiciliu 13,8 0,6
Serviciul social comunitar 8,1 0,4
Protezare și ortopedie 3,0 0,1
Alte servicii pentru persoanele cu dezabilități 3,9 0,2
Alte servicii, instituții 23,9 1,0
Costuri operaționale 13,8 0,6
Total 100,0 4,4
Sursele: Estimări bazate pe datele BNS; CNAS; rapoartele sociale elaborate de MMPSF; Portalul Bugete Deschise: Boost (bază de
date), Banca Mondială, Washington, DC, http://wbi.worldbank.org/boost/country/moldova
Aproape jumătate din cheltuieli sunt alocate prestatorilor din afara instituțiilor rezidențiale,
fiind acoperite preponderent din bugetele locale. Mulți prestatori deservesc atât persoanele
vârstnice, cât și cetățeni cu dezabilități. Azilurile și centrele de reabilitare consumă cea mai mare
parte a bugetului pentru servicii sociale (vezi Tabelul 6.4). Acestea sunt instituții rezidențiale
finanțate din bugetul central sau bugete locale. În același timp, ponderea diverselor servicii non-
rezidențiale atinge aproape 50 la sută din totalul cheltuielilor alocate din bugetele locale. Acestea
sunt servicii sociale primare oferite prin îngrijirea la domiciliu și centrele comunitare, serviciile
recent create de reședințe protejate, case comunitare, echipe mobile și asistență personală oferită
persoanelor cu dezabilități și persoanelor în vârstă pentru a le asigura o viață independentă (Caseta
6.1). Astfel de forme alternative de îngrijire nu sunt încă numeroase, însă continuă să crească ca
număr. Unele servicii sunt finanțate, de asemenea, de unii donatori / parteneri de dezvoltare. De
exemplu, în 2014 aceștia au finanțat 26 din cele 100 de centre de servicii sociale.
99
Caseta 6.1. Serviciile de îngrijire socială pentru persoanele vârstnice
Azilurile și centrele de reabilitare pentru vârstnici și persoanele cu dizabilitatăți. Scopul acestor centre este să
ajute beneficiarii să depășească circumstanțele dificile în care s-au pomenit și să-și îmbunătățească calitatea vieții.
Acestea în mare parte sunt instituții rezidențiale finanțate fie din bugetul central, fie din bugetele locale. Acestea
oferă plasament, mese, asistență medicală, consiliere psihologică, recreare și altele.
Serviciile sociale de îngrijire la domiciliu sunt menite să asigure îngrijiri de calitate acasă și să preîntâmpine
instituționalizarea prin aflarea persoanelor în familie și mediul comunitar. Acest serviciu social primar este finanțat
din bugetele locale și este oferit de lucrătorii sociali.
Serviciile de asistență social comunitară. Obiectivul acestor servicii constă în prestarea îngrijirilor la nivel de
comunitate. Ca și în cazul îngrijirilor la domiciliu, acesta este un serviciu social primar, finanțat din bugetele locale
și prestart de asistenții sociali comunitari care identifică persoanele în dificultate, evaluează nevoile acestora și
asigură accesul la serviciile sociale disponibile.
Serviciile de protezare și ortopedie sunt oferite persoanelor cu dizabilități.
Alte servicii pentru persoanele cu dizabilități. Pentru crearea unui sistem modern de incluziune socială, recent au
fost elaborate opțiuni de servicii de asistență socială alternative îngrijirilor în instituții rezidențiale. Aceste servicii,
inclusiv asistență protejată la locul de reședință, casele comunitare, echipele mobile și asistența individulaă de
suport, sunt finanțate din bugete locale și oferă ajutor, ce permite beneficiarilor să ducă o viață independentă într-
un mediu aproape de familie.
Other services and institutions. This group includes multifunctional centers and social canteens that provide free
meals to the vulnerable.
Serviciile sociale evoluează în direcția descentralizării prestărilor, cu accent pe beneficiari și
nevoile individuale ale acestora. Recunoscând necesitatea aducerii prestării asistenței sociale mai
aproape de beneficiari, Guvernul a elaborat o strategie pentru descentralizarea serviciilor sociale,
care identifică principalele probleme legate de dezvoltarea serviciilor de asistență socială, după
cum urmează:
 Finanțarea insuficientă. Cheltuielile pentru asistența socială reprezintă mai puțin de 1 la

sută din PIB. În 2011 acoperirea cu servicii de asistență socială a fost estimată ca fiind 17
la sută din cererea potențială.213 Din cauza populației în curs de îmbătrânire, finanțarea
alocată asistenței sociale pentru persoanele vârstnice a fost dublată în 2015 comparativ cu
alocațiile planificate.214 Descentralizarea finanțării și prestării asistenței sociale
autorităților locale în 2015 ar putea spori riscul finanțării insuficiente, deoarece raioanele
mai sărace s-ar putea confrunta cu dificultăți de alocare a resurselor pentru servicii.
 Dezvoltarea sporadică și fragmentată a serviciilor de asistență socială. Serviciile de
asistență socială au evoluat continuu, dar neuniform. Autoritățile locale responsabile de
prestarea serviciilor tind să-și stabilească prioritățile sociale ad hoc și se conduc de agenda
politică și interesele particulare ale unor angajați din administrație, disponibilitatea
suportului din partea donatorilor externi și așa mai departe. Aceasta a determinat diferențe
majore în repartizarea geografică a serviciilor între raioane, cu legături slabe între oferă și
213 Strategia pentru descentralizarea serviciilor sociale estimează că numărul total al beneficiarilor de servicii de îngrijire socială
se ridica la 72 500 în 2011. Cererea potențială de asistență socială a fost estimată la 428 000;
214 Evaluările din 2014 privind impactul populației în curs de îmbătrânire asupra dezvoltării socioeconomice efectuate de
Institutul Național de Cercetări Economice, Academia de Științe a Moldovei și Ministerul Economiei;
100
cerere. De exemplu, repartizarea regională a cantinelor sociale – care este unul din cele mai
întrebate servicii printre persoanele vârstnice pauperizate – nu se corelează cu repartizarea
persoanelor în etate sub pragul sărăciei absolute.215
 Capacități locale insuficiente de gestionare a prestării serviciilor. Direcțiile locale de
asistență socială nu dispun de instrumente și competențe de identificare a nevoilor specifice
grupurilor vulnerabile și folosirea acestora în planificarea prestării serviciilor. În plus,
aceștia se confruntă cu dificultăți în a evolua în ce măsură serviciile sociale prestate
corespund necesităților. Astfel, decidenții locali duc lipsă de informații pentru a decide vis-
à-vis de prioritățile de dezvoltare a serviciilor.
Îmbătrânire sigură în Moldova? Protecția socială și sărăcia determinată de

vârstă înaintată
Transferurile de protecție socială ajută la protecția persoanelor vârstnice din Moldova
împotriva sărăciei determinate de vârsta înaintată. Fără transferurile de protecție socială, peste
60 la sută din persoanele vârstnice s-ar regăsi în prima și cea mai neavută chintilă (Tabelul 6.5).
După beneficierea de transferuri de protecție socială, ponderea acestora în chintila de jos scade
până la 23 la sută. În mod similar, până la prestații, 73 la sută din cei din chintila inferioară sunt
persoane în etate, iar după prestații, ponderea persoanelor în vârstă printre 20 la sută cele mai
pauperizate persoane în funcție de consum (ultimele 20 la sută) scade până la 27 la sută.
Tabelul 6.5. Prestațiile de protecție socială reduc incidența persoanelor în etate printre
persoanele cele mai pauperizate
Repartizarea persoanelor pe chintile de consum
Chint.1 Chint.2 Chint.3 Chint.4 Chint.5 Total
Până la toate transferurile de protecție socială
Persoanele vârstnice 60,7 20,6 9,3 5,8 3,6 100
Persoanele nevârstnice 7,2 19,8 23,4 24,5 25,2 100
După toate transferurile de protecție socială
Persoanele vârstnice 22,8 26,0 22,0 16,8 12,4 100
Persoanele nevârstnice 19,1 18,1 19,4 21,0 22,4 100
Chint.1 Chint.2 Chint.3 Chint.4 Chint.5 Total
Până la toate transferurile de protecție socială
Persoanele vârstnice 72,9 24,8 11,1 7,0 4,3
Persoanele nevârstnice 27,1 75,2 88,9 93,0 95,7
Total 100 100 100 100 100
După toate transferurile de protecție socială
Persoanele vârstnice 27,3 31,3 26,5 20,2 14,9
Persoanele nevârstnice 72,7 68,7 73,6 79,8 85,1
Total 100 100 100 100 100
215
CNPD (2012);
101
Sursa: Cercetarea Bugetelor Gospodăriilor Casnice, 2014
Aproape toate persoanele în etate din chintila de jos și 95 la sută din întreaga populație
vârstnică sunt acoperite cu transferuri de protecție socială. Din toate persoanele vârstnice din
ultimele 20 la sută, 99 la sută beneficiază de un careva transfer de protecție socială în numerar
(Tabelul 6.6). Aceasta este peste valoarea acoperirii generale a populației din chintila de jos
(prima) (80 la sută) și cu mult mai mare decât acoperirea persoanelor pauperizate nevârstnice (41
la sută din persoanele nevârstnice din prima chintilă). O astfel de acoperire vastă este determinată
de proporția mare a persoanelor ce beneficiază de pensie pentru limita de vârstă, fapt confirmat și
de datele administrative. Mai puțin de 10 la sută din persoanele vârstnice beneficiază de asistență
socială. Deși mai mult persoanele vârstnice decât cele nevârstnice sunt acoperite cu asistență
socială, beneficiarii vârstnici au o reprezentare similară în toate grupurile de venituri, inclusiv o
reprezentare mai mare printre chintila cea mai înstărită (10,9 la sută) decât în chintila cea mai
neavută (7,9 la sută). Aceasta indică spectrul mare de prestații de asistență socială bazate pe
drepturi de care beneficiază persoanele vârstnice.
Tabelul 6.6. Persoanele vârstnice beneficiază de acoperirea vastă cu transferuri de

protecție socială
Acoperirea cu prestații
Total Chint.1 Chint.2 Chint.3 Chint.4 Chint.5
Populația, total
Protecția socială, total 33,1 80,3 36,2 23,1 16,2 9,7
Asigurări sociale, total 32,8 79,7 35,5 22,7 16,2 10,2
Asistența socială, total 4,4 7,0 3,9 4,5 4,0 2,5
Persoane vârstnice
Persoanele nevârstnice
Sursa: Cercetarea Bugetelor Gospodăriilor Casnice 2014;
Notițe: Tabelul prezintă chintilele de consum echivalent pentru un adult minus transferul de protecție socială respectiv.
Per total, prestațiile ajung la persoanele vârstnice nevoiașe. Există mai mulți beneficiari de
prestații de protecție socială printre persoanele pauperizate vârstnice înainte de transfer decât în
rândul persoanelor pauperizate nevârstnice: 59 la sută din beneficiari printre persoanele vârstnice
fac parte din prima (cea mai neavută) chintilă, în timp ce doar 49 la sută din toți beneficiarii de
transferuri de protecție socială fac parte din prima chintilă (Tabelul 6.7). această incidență a
beneficiarilor este determinată de acoperirea aproape universală cu pensii pentru limita de vârstă.
Cu toate acestea, repartizarea prestațiilor de asistență socială pare mai progresivă în grupul
persoanelor vârstnice decât în populația generală sau printre persoanele nevârstnice. În mod
102
similar, distribuția fondurilor de protecție socială este mai mult axată pe persoanele pauperizate
printre persoanele vârstnice: cele mai sărace 20 la sută din persoanele vârstnice beneficiază de 60
la sută din toate transferurile de protecție socială, în timp ce printre populația generală proporția
este de 53 la sută (Tabelul 6.7). Din cauza structurii foarte comprimate a prestațiilor de pensii,
distribuția fondurilor de asigurări sociale printre persoanele vârstnice urmează îndeaproape
distribuția beneficiarilor. Situația este diferită cu asistența socială, unde 40 la sută din cei mai
pauperizați beneficiari primesc aproape două-treimi din transferuri. Aceasta se datorează faptului
că prestația ajutor social pe baza evaluării mijloacelor și compensația la căldură foarte progresive
se concentrează la cele mai sărace 20 la sută din persoanele vârstnice la o rată de aproape 40 la
sută.
Tabelul 6.7. Transferurile de protecție socială sunt în general pro-săraci în distribuția

beneficiarilor și prestațiilor
Incidența beneficiarilor și exactitatea direcționării prestațiilor
Distribuția beneficiarilor
Populația, total
Persoane vârstnice
Persoane nevârstnice
Distribuția prestațiilor
Populația, total
Persoane vârstnice
Persoane nevârstnice
Sursa: Cercetarea Bugetelor Gospodăriilor Casnice, 2014;
Notițe: Tabelul prezintă chintilele consumului echivalent pe cap de adult minus transferul de protecție socială respectiv
103
Datele studiilor confirmă că persoanele vârstnice depind foarte mult de pensii. Aproape 100
la sută din persoanele în etate locuiau în gospodării ce beneficiau de pensii în 2014.216 Figura 6.5
denotă creșterea dependenței de pensii în rândul persoanelor vârstnice de la 47,2 la sută din
veniturile totale în 2007 până la 60,5 la sută în 2014 grație creșterii sumei pensiilor (cu 53,8 la sută
în cifre absolute). (De remarcat este faptul că persoanele vârstnice sunt descrise în mod diferit în
Figura 6.1 în raport cu definiția standard adoptată în prezentul capitol, adică cu vârsta trecută de
60 ani). Dependența de pensii este deosebit de mare printre persoanele vârstnice pauperizate (69,3
la sută). Pensiile au jucat un rol important în reducerea sărăciei printre persoanele vârstnice, deși
sărăcia persistă în rândul acestora; o mare parte din diminuarea sărăciei se datorează majorării
pensiilor.217
Figura 6.5. Persoanele în etate tot mai mult devin dependente de pensii
Structura veniturilor pentru persoanele în etate (peste 65 ani) și persoanele nevârstnice
250
equivalent (USD 2005 PPP)
adult
Venitul lunar per echivalent
2005)
200
USDper
150
income
adult (PPC
100
Monthly
50
0
Non-elderly
Persoane Elderly
Persoane Non-elderly
Persoane Elderly
Persoane
nevârstnice vârstnice nevârstnice vârstnice
2007 2014
Wages
Venituri agricole Pensions
Asistență socială Remittances
Remitențe Other
Alte
Sursa: Calcule bazate pe Cercetarea Bugetelor Gospodăriilor Casnice
Deși nivelul pensiilor este relativ mic, acestea au o importanță mare în veniturile persoanelor
pauperizate vârstnice. Printre persoanele vârstnice din prima chintilă care beneficiază de prestații
de pensii, generozitatea prestațiilor este 50,6, în timp ce printre persoanele vârstnice din a doua
chintilă este 24,8 (Tabelul 6.8). (Generozitatea prestațiilor indică ponderea mediei transferului în
valoarea totală agregată a suportului social oferit beneficiarilor). În grupurile din cadrul aceleiași
chintile, generozitatea prestațiilor de protecție socială este mai mare printre persoanele vârstnice
decât printre persoanele nevârstnice, fapt ce dovedește importanța pensiilor ca sursă de venituri în
rândul cetățenilor în vârstă. Totuși, în asistența socială, importanța relativă a prestațiilor pare să
fie mai mare printre persoanele nevârstnice decât printre persoanele în etate pe toată distribuția
consumului.
Majorarea pensiilor a avantajat pensionarii din zonele urbane și sectoarele neagrare.

Pensionarii din agricultură au reprezentat 39,2 la sută din toți pensionarii pentru limita de vârstă
216 Acoperirea este la fel de mare printre persoanele de vârstă de pensionare;

104
în 2014, în timp ce ponderea tuturor pensionarilor pentru limita de vârstă constituia doar 2,5 la
sută în Chișinău comparativ cu 52,0 la sută la sud. Prin urmare, ponderea pensionarilor ce
beneficiază de pensie minimă a fost cea mai înaltă în centrul țării, în timp ce ponderea
corespunzătoare la sud creștea (Figura 6.6, panoul a). În plus, la fel ca și în decalajul salarial,
pensia medie printre lucrătorii din agricultură reprezenta 78 la sută din pensia în rândul lucrătorilor
neagrari. În valori absolute, dacă ultima s-a mărit, prima a stagnat (Figura 6.6, panoul b). Aceasta
a condiționat o pensie medie mai mare în zonele urbane, unde majoritatea pensionarilor erau non-
agrarieni.
Tabelul 6.8. Pensiile sunt importante pentru bunăstarea persoanelor pauperizate vârstnice
Generozitatea prestațiilor
Populația, total
Persoanele vârstnice
Persoanele nevârstnice
Note: Tabelul prezintă chintilele consumului echivalent pe cap de adult minus transferul de protecție socială respectiv.
Generozitatea prestațiilor indică proporția mediei transferului în valoarea totală agregată a suportului social oferit beneficiarilor
din grupul corespunzător.
Figura 6.6. Persoanele vârstnice din zonele rurale beneficiază mai puțin de majorarea
pensiilor, 2007–2014
a. Pensionari cu nivel minim al pensiilor, % b. Pensiile ca proporție din valoarea pragului
sărăciei
105
30 120%
25
100%
20
15 80%
10
60%
5
Average
Media
0 40%
Agriculture employees
Angajați agrari
2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014
Non-agriculture
Angajați în afara employees
agriculturii
20% Female
Femei
Mun. Chișinău
Municipality Chisinau North
Nord Bărbați
Male
Centre South 0%
Centru Sud 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014
Sursa: Datele Biroului Național de Statistică Sursa: Datele Biroului Național de Statistică;
Notițe: Pragul sărăciei este prezentat per echivalent de adult
Transferurile de protecție socială și în special, pensiile, afectează ratele sărăciei în rândul

persoanelor vârstnice. Tabelul 6.9 prezintă modul în care indicii sărăciei s-ar modifica în lipsa
fiecărui tip de transfer. Fără prestațiile de protecție socială, rata sărăciei ar fi fost de 3 ori mai mare,
iar printre persoanele vârstnice s-ar fi mărit de 6 ori. Pentru persoanele în etate, pensia pentru limita
de vârstă joacă un rol important în nivelul de viață. Transferurile de asistență socială sunt mai
importante ca mecanism de a face față sărăciei printre persoanele nevârstnice. Fără protecția
socială, numărul de persoane pauperizate din acest grup s-ar fi majorat cu 1 punct procentual.
Merită a fi menționat și rolul remitențelor în reducerea sărăciei.
Tabelul 6.9. În lipsa prestațiilor de protecție socială, rata sărăciei ar fi fost mai mare
Impactul programelor asupra ratei sărăciei
Numărul persoanelor pauperizate Profunzimea sărăciei
Persoane Persoane Persoane Persoane
Populația Populația
vârstnice nevârstnice vârstnice nevârstnice
Indicator 0,128 0,110 0,114 0,017 0,015 0,015
Indicator fără transferul listat
Pensia pentru limita de vârstă 0,686 0,126 0,290 0,359 0,020 0,114
Pensii pentru invaliditate 0,174 0,135 0,152 0,033 0,022 0,028
Suplimente la pensii 0,178 0,118 0,135 0,030 0,016 0,020
Remitențe, total 0,207 0,285 0,266 0,062 0,134 0,117
Notițe: Estimări bazate pe pragul național al sărăciei
Provocările cu care se confruntă sistemul de protecție socială

Guvernul va trebui să reconceptualizeze obiectivele de politici pentru a găsi un echilibru
între accesibilitatea financiară și gama serviciilor de protecție socială pentru persoanele
vârstnice. În timp ce costul protecției sociale pentru limita de vârstă este considerabil, prestațiile
106
de pensii – cel mai mare articol de cheltuieli – sunt relativ mici și nu asigură un nivel mare de
protecție împotriva sărăciei. Cu avansarea îmbătrânirii populației, Guvernul va fi obligat să
răspundă la întrebări cruciale de felul cum să cheltuiască sursele financiare publice limitate și cu
ce s-ar solda cheltuielile pentru protecția socială în aspect de combinare între prestații și servicii.
Sistemul pensiilor se confruntă cu multe probleme care sporesc riscul sărăciei determinate
de vârsta înaintată atât pentru generațiile actuale, cât și pentru cele viitoare. Acestea sunt
elucidate în Strategia Națională de Dezvoltare Moldova 2020 și puse în discuție în articole
științifice.218 Sistemul pensiilor este vulnerabil la inechitățile determinate de îmbătrânirea
populației: tendințele actuale vor conduce la o proporția tot mai mare de pensionari, care vor
depinde de transferurile forței de muncă din țară tot mai mici.
În primul rând, acoperirea cu contribuții la asigurările sociale a scăzut de-a lungul anilor și
rămâne mică. Raportul contribuitorilor la populația de vârstă 15–64 ani s-a micșorat din cauza
participării mici a forței de muncă, nivelul relativ mare al caracterului neoficial și migrației. După
ce s-a micșorat considerabil în ultimii 15 ani, acoperirea cu contribuții depășește doar cu puțin 30
la sută (Figura 6.7).
Figura 6.7. Baza mică de contribuitori la Figura 6.8. Creșterea dependenței, 2016–
asigurările sociale, 2000–2014 2070
Contribuitorii în raport cu populația de 15–64 ani Raportul pensionarilor la contribuitori
70% 120%
110%
60% 100%
50% 90%
80%
40% 70%
60%
30% 50%
20% 40%
30%
10% 20%
10%
0% 0%
2000
2002
2004
2006
2008
2010
2012
2014
2036
2016
2020
2024
2028
2032
2040
2044
2048
2052
2056
2060
2064
2068
Sursele: Datele Casei Naționale de Asigurări Sociale; Biroul Sursele: Calcule bazate pe datele instrumentului de simulare
Național de Statistică al opțiunilor de reformare a pensiilor, Banca Mondială; datele
Casei Naționale de Asigurări Sociale
218 De exemplu, vezi Bechmann și Lupușor (2014); Banca Mondială (2014b);
107
Raportul de dependență de sistemul de pensii este în creștere. Numărul tot mai mic al
contribuitorilor, de rând cu numărul mare de pensionari, condiționează creșterea raportului de
dependență de sistem. Se prognozează că raportul va crește de la nivelul actual de 0,8 pensionari
ce revin unui contribuitor până la 1,0 pensionar la fiecare contribuitor către 2020 din cauza
tiparului demografic de îmbătrânire (Figura 6.8).
În al doilea rând, se așteaptă că acoperirea cu prestații de pensii a persoanelor vârstnice se

va micșora, astfel amplificând riscul sărăciei pentru cei rămași în afara asigurărilor de
pensii. În prezent acoperirea cu prestații de pensii este mare, însă se va micșora din cauza
participării mici în asigurările sociale (Figura 6.9), date fiind nivelul mare de inactivitate și caracter
neformal. Acest fapt va lăsa un număr tot mai mare de persoane vârstnice în afara sistemului de
pensii de asigurări sociale (Figura 6.11) și va spori riscul nesiguranței veniturilor. Noua provocare
de asigurare a acoperirii cu pensii a producătorilor agricoli a apărut în 2009 atunci, când asigurările
sociale pentru acestea au devenit opționale. Ca rezultat, 99 la sută din agricultorii care au contribuit
în anul 2008 au optat să iasă din sistemul de asigurări sociale. Pe lângă riscul sărăciei, participarea
pe principii voluntare a producătorilor agricoli individuali ar putea genera efectul blocării în
agricultură, o perioadă incompletă de acoperire cu servicii în cazul celor ce-și schimbă ocupația și
augmentarea fenomenului de ocupare neoficială a forței de muncă în agricultură. Cei rămași în
afara asigurărilor de pensii vor necesita suport prin schemele de asistență socială necontributive,
care în prezent cuprind doar o proporție mică a persoanelor vârstnice.
Figura 6.9. Acoperirea mare cu pensii va Figura 6.10. Rata de înlocuire descrește,
diminua, 2016–2070 2016–2070
Raportul pensionarilor trecuți de vârsta standard de Raportul prestațiilor de pensii pentru limita de
pensionare la populația trecută de vârsta standard de vârstă la salariul mediu pe economie, 2016–2070
pensionare
100%
30%
90%
80% 25%
70%
20%
60%
50% 15%
40%
10%
30%
20% 5%
10% 0%
0%
2016
2020
2024
2028
2032
2036
2040
2044
2048
2052
2056
2060
2064
2068
2044
2016
2020
2024
2028
2032
2036
2040
2048
2052
2056
2060
2064
2068
108
Surse: Calcule bazate pe datele instrumentului de simulare a Surse: Calcule bazate pe datele instrumentului de simulare
opțiunilor de reformare a pensiilor, Banca Mondială; datele a opțiunilor de reformare a pensiilor, Banca Mondială;
Casei Naționale de Asigurări Sociale. rapoartele sociale ale Ministerului Muncii, Protecției
Sociale și Familiei
Figura 6.11. Numărul persoanelor neacoperite cu pensii de asigurări sociale va crește

Numărul prognozat al celor neacoperiți cu asigurări de pensii
350
300
people
250
Mii persoane
200
thousands
150
100
50
0
2016
2018
2020
2022
2024
2026
2028
2030
2032
2034
2036
2038
2040
2042
2044
2046
2048
2050
2052
2054
2056
2058
2060
2062
2064
2066
2068
2070
Sursa: Calcule bazate pe datele instrumentului de simulare a opțiunilor de reformare a pensiilor, Banca Mondială.
În al treilea rând, rata deja mică și în continuă descreștere de înlocuire a pensiilor

exacerbează riscul sărăciei în rândul celor acoperiți de sistemul de pensii. Nivelul prestațiilor
de pensii în raport cu salariile este mic și descrește (Figura 6.10). În 2014 pensia medie pentru
limita de vârstă constituia circa 27 la sută din salariile brute, ceea ce era una din cele mai mici rate
de înlocuire brute din Europa de Est și Asia Centrală. Potrivit BNS, pensia medie lunară pentru
pensionarii la evidența unei instituții de securitate socială (majoritatea pensionarilor) constituia 1
020,6 lei în 2014, ceea ce era echivalent cu 81 la sută din pragul național al sărăciei, sau 3,70 dolari
SUA în zi (la paritatea puterii de cumpărare din 2005). Aproape 20 la sută din pensionari primeau
doar pensia minimă de circa 700–800 lei lunar.
Se prognozează că rata de înlocuire medie se va micșora constant de la 28 la sută până la aproape

13 la sută către anul 2047. În timp ce în 1995 formula de calcul al pensiei rezulta într-o rată de
înlocuire brută de 44,9 la sută, modificările introduse în formula de calcul al pensiei în 1998 au
determinat scăderea ratei de înlocuire. După 1999, salariile folosite în calculul salariului de bază
în formulă nu au fost reevaluate (valorizate) pentru a ține cont de creșterea cumulativă a salariului
mediu de la momentul când salariul a fost câștigat și momentul pensionării. Dacă actualul sistem
de pensii va rămâne nereformat, decalajul între câștiguri și pensii va crește și sistemul nu va fi
social viabil.
În al patrulea rând, crește costul sistemului de pensii publice, necesitând venituri publice
generale pentru a acoperi deficitul fiscal. În 1999 cheltuielile pentru pensii reprezentau 4,4 la
sută din PIB, iar în 2014 acestea au ajuns la 7,5 la sută din PIB. Veniturile din contribuții nu erau
suficiente pentru a acoperi costurile tot mai mari ale pensiilor, fapt ce a determinat un decalaj de
109
10 la sută în cheltuielile pentru asigurările sociale achitate din bugetul public.
În al cincilea rând, tratarea preferențială a unor grupuri de pensionari face ca sistemul să

fie inechitabil. Beneficiarii de pensii speciale, așa ca funcționarii publici, judecătorii, procurorii,
membrii Guvernului și Parlamentului sau alții reprezintă 11 la sută din numărul total al
pensionarilor pentru limita de vârstă. Costul acestor pensii speciale constituie circa 13 la sută din
cheltuielile totale pentru pensii. În pofida mai multor modificări adoptate recent în vederea
unificării regulilor de acumulare a pensiilor obișnuite și speciale, numărul persoanelor cu drepturi
la astfel de pensii trebuie să fie redus din nou pentru a micșora costul acestora și a spori echitatea.
***
Pentru a contribui la soluționarea multiplelor probleme existente și a asigura respectarea

dreptului la securitatea socială, este necesar de realizat o serie de măsuri de reformare.
Reformele parametrice recent aplicate în sistemul pensiilor publice, după cum sunt sugerate și puse
în discuție în următorul compartiment, ar putea ajuta la soluționarea riscului ce se conturează de
sărăcie determinată de limita de vârstă în rândul persoanelor acoperite cu asigurări de pensie. În
același timp, dat fiind nivelul înalt al fenomenelor neoficiale din economie, ratele mici de
participare pe piața ocupării forței de muncă și ponderea mare a sectorului agrar, asigurarea
acoperirii universale cu asigurări de pensii este probabil o provocare. De aceea, Guvernul va trebui
să examineze modalități de a consolida finanțele publice pentru a folosi veniturile generale la
protecția cetățenilor vârstnici ce nu sunt acoperiți cu asigurări de pensii. Un mijloc în acest sens ar
fi un sistem de asistență socială eficient și echitabil. Pe final, cele zece elemente aferente
drepturilor omului pentru un sistem de protecție socială, descrise în Capitolul 3, ar putea dirija
reformele în vederea asigurării realizării dreptului acestora la securitate socială.
110
7. CONCLUZII ȘI IMPLICAȚII DE POLITICI
Evoluțiile demografice din Moldova și alte țări ale regiunii nu trebuie să exercite presiuni
socioeconomice negative. În primul rând, profilul demografic nu este static. În timp ce ratele
fertilității și tendințele emigraționale ar putea fi dificil de schimbat și ar necesita timp pentru a se
produce, scăderea mortalității persoanelor vârstnice ar putea încetini reducerea populației. În al
doilea rând, progresele realizate în îmbunătățirea nivelului precar de sănătate și ratei înalte a
incapacității de muncă printre persoanele în vârstă le-ar permite să activeze pe o perioadă mai
lungă de timp, astfel devenind contribuitori la economie și nu dependenți. În al treilea rând,
contează calitatea forței de muncă (de exemplu, nivelul de studii al populației). Investițiile în
educație pe tot parcursul vieții, profitând de micșorarea ponderii copiilor de vârstă școlară în rândul
populației, au un rol important în consolidarea stocului de capital uman.
În Moldova, ritmul rapid al îmbătrânirii impune necesitatea adaptării rapide a instituțiilor

la nevoile populației în curs de îmbătrânire. Ratele scăzute ale fertilității și ratele rapide ale
emigrării demonstrează că procesul îmbătrânirii are loc mult mai rapid în Moldova decât în alte
țări care sunt la o etapă mai avansată a procesului îmbătrânirii, cum ar fi țările Europei de Vest.
Sunt necesare ajustări de politici și sociale majore pentru adaptarea la viitoarea societate, în care
peste 20 la sută vor fi persoane vârstnice – o realitate în următoarele decenii. Schimbările în
structura de vârste a populației implică schimbări în structura generală a nevoilor sociale. Guvernul
trebuie să creeze premizele pentru susținerea protecției sociale și a drepturilor unei proporții tot
mai mari de persoane vârstnice în populație.
Potrivit raportului în cauză, persoanele vârstnice din Moldova se confruntă cu multe

provocări în menținerea unei vieți productive, sănătoase și sigure la o vârstă înaintată. Există
posibilitatea ameliorării comportamentelor de sănătate și îmbunătățirii sistemului sănătății pentru
prelungirea longevității sănătoase. Actuala calitate scăzută a studiilor și angajarea redusă a forței
de muncă va avea implicații grave pe termen scurt, mediu și lung. Accesul redus și calitatea precară
a educației nu numai că vor afecta capacitatea de câștig a populației și economiile pe care populația
le-a acumulat pentru a-și întreține existența la o vârstă înaintată, dar va reduce, de asemenea – în
contextul procesului de îmbătrânire – creșterea stocului de capital uman capabil să mențină
creșterea economică. Deoarece o proporția tot mai mare a populației este economic inactivă sau
activează neoficial, numărul pensionarilor va depăși numărul contribuitorilor, subminând
durabilitatea sistemului de pensii și principala sursă de venituri, pe care Guvernul mizează în
prezent pentru finanțarea programelor ce asigură securitatea persoanelor vârstnice.
Aceste provocări pentru o viață productivă, sănătoasă și sigură sugerează că, deși Moldova
a semnat și a ratificat multe tratate regionale și internaționale cu privire la drepturile omului
(Capitolul 3), rămân lacune în implementarea acestora. Soluționarea acestor provocări necesită
o abordare multilaterală prin prisma drepturilor omului, axându-se pe multiplele riscuri ce
afectează advers situația socioeconomică a persoanelor în vârstă. Îngrijorările privind bunăstarea
economică și socială a persoanelor în etate trebuie să fie integrate în cadrul de politici general,
111
suplimentar la politicile axate pe populația vârstnică.
Modificarea legii și politicilor pentru a reflecta schimbarea evoluțiilor demografice nu este

o sarcină simplă. Statele vor întreprinde pași îndrăzneți și bine-informați pentru protecția
populației în mod egal. Aceasta necesită o revizuire a strategiilor ce le-ar permite tuturor
persoanelor să se bucure de drepturile omului de care dispun, de rând cu o monitorizare și evaluare
adecvată, cu stabilirea indicatorilor și valorilor de referință pentru implementarea strategiilor.
Acești indicatori, în special dacă sunt corespunzător dezagregați pentru a cuprinde și viața
persoanelor vârstnice, ar putea prezenta istoria pozitivă legată de aplicarea în practică a drepturilor
omului. Folosirea abordărilor prin prisma drepturilor omului pentru actualizarea politicilor ar putea
ajuta la obținerea rezultatelor de politici ajustate care respectă, protejează și realizează drepturile
omului.219 Abordările pun accent pe participare, incluziune și egalitate, în special pentru grupurile
marginalizate, și instituirea procesului de responsabilizare.220
Este necesar de elaborat și implementat politici ce ar asigura un mediu favorabil pentru

actuala și viitoarea populație de persoane vârstnice. Compartimentele ce urmează prezintă
recomandări generale de politici pentru asigurarea drepturilor egale în securitatea economică a
persoanelor vârstnice în Moldova. Recomandările se axează pe politicile de promovare a
îmbătrânirii sănătoase, productive și sigure, cât și pe politicile complementare pentru fortificarea
abordării bazate pe drepturile omului. Multe din acțiunile de politici sugerate nu numai că sunt
relevante și direcționate pe persoanele vârstnice, dar sunt de natură sistemică, reieșind din
provocările cu care se confruntă țara.
Atunci când politicile recomandate vor fi detaliate și perfecționate în continuare, este absolut
crucial ca acestea să-și păstreze accentul pe drepturile omului pentru a fi în stare să-și
îndeplinească obligațiile față de persoanele în vârstă. În particular, abordarea din perspectiva
drepturilor omului se va conduce de următoarele principii: universalitate, participare și incluziune,
egalitate și nediscriminare, transparență și responsabilitate, la fel ca și durabilitate. După cum este
elucidat în toate capitolele acestui raport, este evident că există dificultăți de aplicare în practică a
acestor principii în Moldova.
Politicile de promovare a îmbătrânirii sănătoase

Promovarea îmbătrânirii sănătoase prevede asigurarea asistenței medicale accesibile, inclusiv
financiar, tuturor persoanelor vârstnice, cât și aprovizionarea cu medicamente accesibile și
calitative pentru tratarea bolilor netransmisibile.221 După cum este explicat în Capitolul 3, legislația
națională în Moldova garantează dreptul la egalitatea șanselor pentru obținerea oportună a
asistenței medicale calitative prin intermediul sistemului de asigurare obligatorie de asistență
medicală, care include dreptul persoanelor în etate la îngrijiri medicale fără discriminare în
219 Vezi, de exemplu, Ekwall și Rosales (2009);

220 UNFPA și Școala de Sănătate Publică din Harvard (2010);
221 Mai mult decât analiza prezentată, vezi de asemenea CEDAW (2012);
112
sistemul sănătății din Moldova. Totuși, persistă grave probleme legate de sănătate.
Actuala agendă de reforme din Moldova încearcă să soluționeze multe din aceste provocări,
cu susținerea următoarelor eforturi:
 Compania Națională de Asigurări în Medicină a revizuit recent pachetul de servicii, majorând

rata de rambursare pentru medicamentele antihipertensive de la 50 la sută până la 70 la sută.
Chiar dacă această modificare va micșora indubitabil costurile suportate de pacienți, co-plata
de 30 la sută probabil va continua să fie un obstacol pentru o aderență adecvată la tratamentul
medicamentos prescris, deoarece pachetul de servicii este compus preponderent din
medicamente de marcă (și nu de generice) și deoarece orice cost suportat de pacient poate
diminua consumul și crește spitalizarea.222
 Ministerul Sănătății în prezent revizuiește schema existentă de plată în funcție de performanță
din asistența medicală primară pentru a oferi stimulente mai robuste medicilor de familie să
îmbunătățească conduita bolilor cronice.
 Legislația exhaustivă privind controlul tutunului a intrat în vigoare în iulie 2015 ce interzice
fumatul la locul de muncă și în spații publice, publicitatea, promovarea și sponsorizarea
tutunului, vânzarea țigărilor mentolate și mesaje înșelătoare, cum ar fi “țigări slabe (light)”, de
rând cu prescrierea folosirii avertismentelor grafice ce acoperă cel puțin 65 la sută din pe
suprafața anterioară și posterioară a pachetelor de țigări.
 Mai multe reforme aflate în vizor își propun ca scop creșterea eficienței cheltuielilor publice,
ceea ce ar urma să elibereze resurse pentru extinderea pachetului de servicii, cum ar fi folosirea
metodei grupurilor înrudite de diagnostic (DRG) pentru achitări și nu doar pentru simpla
contabilizare, introducerea în spitale a plăților în funcție de performanță, aducerea tuturor
spitalelor publice sub o singură administrație în Chișinău și consolidarea instituțiilor
spitalicești din toată țara. A fost lansată reforma spitalelor, de exemplu, în vederea eficientizării
spitalelor și reducerii supra-capacității de paturi spitalicești și evitarea dublării serviciilor.
Rolul sistemului de asistență medicală primară este crucial în susținerea populației în curs
de îmbătrânire și prevenirea răspândirii bolilor netransmisibile la o etapă timpurie prin
măsuri preventive și servicii de sănătate publică. Având în vedere prevalența înaltă a bolilor
netransmisibile în toate grupurile de vârstă, prevenirea maladiilor de la o vârstă fragedă este o
modalitate cost-eficientă de ameliorare a rezultatelor de sănătate în rândul populației, inclusiv
printre viitoarele persoane vârstnice. Sunt depuse eforturi pentru efectuarea controalelor periodice
pentru depistarea precoce a valorilor ridicate ale tensiunii arteriale și hipertensiunii, glicemiei și
diabetului zaharat și altele. Cu toate acestea, mai multe investiții trebuie să fie axate pe calitatea
asistenței medicale primare, prevenirea maladiilor și medicamentele pentru profilaxia bolilor
netransmisibile. Accentul asistenței medicale primare trebuie să fie, de asemenea, pe fortificarea
și promovarea deprinderilor și cunoștințelor despre bolile vârstei înaintate. Printre măsurile de
sănătate publică ce urmează a fi efectuate la nivel de asistență medicală primară trebuie să se
222 Baicker, Mullainathan, și Schwartzstein (2015);
113
regăsească eforturile considerabile de perpetuare a campaniilor privind efectele nocive ale
consumului de alcool și tutun – principalii factori de risc pentru un număr impunător de boli
netransmisibile, care în cele din urmă scurtează perioada de viață sănătoasă a persoanelor.
În timp ce reformele în derulare ar putea îmbunătăți prestarea serviciilor și diminua povara

financiară pentru toate grupurile de vârstă, persoanele actualmente în curs de îmbătrânire
și vârstnice, suplimentar la cei ce le vor lua locul în viitoarele generații, vor beneficia
disproporționat mai mult. Prevalența hipertensiunii și a altor patologii cronice crește cu vârsta, la
fel ca și cheltuielile pentru medicamente. Creșterea accesibilității financiare a serviciilor și
medicamentelor ar putea, de asemenea, reduce diferența determinată de venituri în gradul de
folosire a serviciilor și aderența la tratamentele medicamentoase prescrise, observate pe parcursul
întregului ciclu de viață.
Un aspect important este ca procesul reformării să tindă spre realizarea și menținerea

complementarității și sinergiei între principalele reforme din sectorul sănătății, așa ca
introducerea finanțării în funcție de performanță în asistența medicală primară și asistența
spitalicească, raționalizarea și optimizarea rețelelor de sănătate și responsabilizarea mai mare și
creșterea autonomiei prestatorilor.
Pe măsură ce aceste reforme fundamentale și cruciale din sistemul sănătății sunt

implementate, este necesar să se ia în considerare unele suplimentare pentru a răspunde la
nevoile persoanelor vârstnice. Acestea includ: (i) reformarea serviciilor de îngrijire pe termen
lung (servicii sociale oferite în cadrul sistemului de protecție socială) de o manieră care ar găsi
echilibrul între finanțare, accesibilitate financiară și durabilitate fiscală,223 și (ii) combaterea
discriminării în accesul la îngrijiri medicale și informarea persoanelor vârstnice despre drepturile
lor. Cu privire la cel din urmă, după cum este explicat în Capitolul 3, conștientizarea drepturilor la
accesul și utilizarea serviciilor de îngrijire medicală a fost foarte mică, în particular în rândul
adulților în vârstă, contribuind la discrepanțe în accesul la servicii de sănătate și preparate
farmaceutice și sporind insecuritatea economică a persoanelor vârstnice.
Politicile de promovare a îmbătrânirii productive
Crearea mai multor locuri de muncă oficiale și sporirea productivității sunt necesare pentru
menținerea creșterii și progresul spre securitatea economică a persoanelor vârstnice în
Moldova. Politicile ce încurajează o ocupare mai mare a forței de muncă, atât pentru persoanele
în vârstă aptă de muncă, cât și pentru persoanele trecute de vârsta actuală a pensionării, sunt
esențiale.224 Politicile eficiente care sporesc cu succes ocuparea forței de muncă în rândul
lucrătorilor în vârstă și printre actuala generație de persoane în vârstă aptă de muncă va îmbunătăți
starea lucrurilor în două feluri: (1) majorarea veniturilor salariale; și (2) creșterea impozitelor și
plăților de contribuție la pensii necesare pentru prestarea serviciilor, pentru care Guvernul este
223Bussolo, Koettl, și Sinnott (2015) prezintă o discuție relevantă;

224Opțiunile de politici generale pentru abordarea provocării aferente creării locurilor de muncă sunt elucidate în Banca Mondială
(2016b);
114
juridic responsabil să le asigure.
 Stimularea antreprenoriatului și afacerilor, crearea locurilor de muncă, de rând cu

caracterul oficial al acestora. Crearea mai multor locuri de muncă mai bune este principala
direcție pentru creșterea nivelului de trai al populației, inclusiv a persoanelor vârstnice. Politicile
la nivel de economie ce impulsionează oportunitățile economice pentru toți și promovează o
creștere robustă și crearea locurilor de muncă trebuie să fie parte componentă a politicilor generale
ce vizează standardele de viață și atenuează presiunile exercitate de o societate în curs de
îmbătrânire.225 Rapoartele însoțitoare (Banca Mondială, 2016b și 2017) examinează mai detaliat
obstacolele în calea creării locurilor de muncă în Moldova, domeniile prioritare de politici fiind
(1) fortificarea supremației legii și responsabilității instituțiilor, în particular în vederea deblocării
principalei constrângeri identificate în calea unei creșteri robuste și creării locurilor de muncă, (2)
creșterea eficienței și echității prestării serviciilor pentru un mediu favorabil pentru ca persoanele
fizice și juridice să obțină acces la mai multe oportunități economice în toată Republica Moldova,
în special în zonele rurale, și (3) creșterea calității, echității și relevanței sistemelor de instruire și
învățământ, ce va permite moldovenilor să devină mai pregătiți să acceseze locuri de muncă
productive.
 Investirea în educație pe întreg ciclul de viață, cu accent adițional pe instruirea
continuă pentru reactualizarea competențelor angajaților vârstnici. Învățarea pe tot parcursul
vieții poate spori productivitatea și flexibilitatea tuturor lucrătorilor. Însă special pentru lucrătorii
ce nu mai sunt în stare să continue activitatea în posturi fizic solicitante, instruirea suplimentară ar
putea îmbunătăți accesul la locuri de muncă în sectoare noi. În țările ce trec printr-un proces de
tranziție demografică la fel de răspândit ca cel din Moldova, creșterea accesului la instruirea
adulților reprezintă o parte esențială a ajutorului de recalificare oferit persoanelor vârstnice.
Schimbarea atitudinilor pentru încurajarea persoanelor vârstnice să perceapă instruirea ca opțiune
alternativă la etapele mai tardive ale vieții este, de asemenea, cheia succesului politicilor de
instruire pe tot parcursul vieții.
 Sprijinirea accesului mai mare la instituțiile de îngrijire formalizată a copiilor sau
persoanelor vârstnice. Dat fiind faptul că o proporție mare a femeilor părăsesc forța de muncă
pentru a oferi îngrijiri familiei, susținerea accesului mai mare la instituțiile ce oferă îngrijiri
formalizate calitative și accesibile financiar copiilor și persoanelor vârstnice este una din
abordările folosite în reducerea din calea muncii remunerate, care afectează inegal femeile
(mamele și bunicile), totodată oferind suport persoanelor în vârstă nevoiașe. Pentru informarea
acestor măsuri, ar fi utile dovezile din alte țări ale regiunii.226 Aceste politici ar putea exercita
efecte pozitive ulterioare pe termen lung prin promovarea dezvoltării timpurii a copiilor.
 Reducerea factorilor descurajatori din sistemul de protecție socială pentru
încadrarea în muncă (oficială). Aceasta prevede creșterea treptată a vârstei de pensionare, atât
pentru bărbați, cât și pentru femei, ceea ce ar promova o viață profesională mai lungă și astfel o
225 Vezi Banca Mondială (2016b) pentru analiza și discuțiile privind opțiunile de politici;
226 Banca Mondială (2015c);
115
securitate economică mai mare prin economii și contribuții la pensii. Creșterea vârstei de
pensionare, care în prezent este joasă, în particular pentru femei (vârsta obligatorie de pensionare
pentru femei este 57 ani), va încuraja o participare mai mare din partea forței de muncă în rândul
lucrătorilor vârstnici și va reduce dezechilibrul prognozat din venituri și plăți. În plus, aceasta
prevede schimbarea formulei de calcul al prestației de pensii în vederea reinstituirii valorizării
salariilor și fortificării legăturii între contribuții și prestații.
 Abordarea discriminării de pe piața forței de muncă. Dat fiind faptul că vârsta este
factorul perceput ca fiind cel mai important în împiedicarea accesului la oportunitățile de angajare
în multe din țările regiunii, combaterea discriminării la locul de muncă, de exemplu, prin campanii
de conștientizare și partajând cu persoanele informații despre drepturile lor, ar putea contribui la
deschiderea oportunităților de pe piața muncii pentru persoanele vârstnice și ar putea ajuta la
respectarea convențiilor fundamentale ale OIM privind discriminarea.227
Politicile de promovare a îmbătrânirii sigure
Asigurarea protecției adecvate a persoanelor vârstnice necesită reformarea sistemelor de
protecție socială. Reformele parametrice ale sistemului de pensii publice ar putea ajuta la
abordarea riscurilor iminente pe care le implică sărăcia determinată de vârsta înaintată pentru cei
incluși în asigurările de pensii. Prestațiile de pensii ar fi modeste, totuși, iar persoanele ar fi nevoite
să lucreze o perioadă mai lungă de timp.
Recomandările pentru reforme își propun drept scop crearea unui sistem solidar de pensii
ce ar fi fiscal și social durabil. Acesta ar include următoarele: (1) introducerea valorizării
câștigurilor din trecut în formula de calcul al pensiei, de rând cu indexarea adecvată și rate de
acumulare mai mici; (2) egalizarea treptată a vârstei de pensionare la 62 de ani, cu creșterea
ulterioară a acesteia pentru ambele sexe până la 65 de ani. Aceste măsuri vor permite evitarea unei
descreșteri subite a ratei de înlocuire și păstrarea echilibrului fiscal pentru cea mai mare parte a
perioadei modelate (Figura 7.1).228
Figura 7.1. Măsurile sugerate de reformare parametrică vor rezulta într-un sistem solidar
de pensii ce ar fi social și fiscal durabil
Rata de înlocuire: status quo comparativ cu Echilibrul fiscal după reformele parametrice, %
modificarea formulei de calcul al prestației de din PIB
pensie
227 Arias et al. (2014);

228 Vezi Banca Mondială (2014b) pentru analiza detaliată și recomandările de politici privind reforma pensiilor;
116
32% 2%
30%
28%
26% 1%
24%
22%
20% 0%
18%
2052
2016
2020
2024
2028
2032
2036
2040
2044
2048
2056
2060
2064
2068
16%
14% -1%
12%
10%
2049
2013
2017
2021
2025
2029
2033
2037
2041
2045
2053
2057
2061
2065
2069
-2%
No
Fărăreform
reforme
Cu restabilirea
Restored valorizării
valorization și reducere
and 20% cu 20%
cut in accrual rates -3%
a ratelor de acumulare
Sursa: Calcule bazate pe datele Instrumentului de Simulare a Opțiunilor pentru Reforma Pensiilor, Banca Mondială;
Notițe: Reformele parametrice la un sistem solidar de pensii implică următoarele: (i) introducerea valorizării salariale a
câștigurilor din trecut și trecerea la indexarea prestației de pensie în funcție de inflație, (ii) reducerea ratei de acumulare până la
1,12 la sută, și (iii) egalizarea treptată a vârstei de pensionare la 62 de ani și creșterea ulterioară a acesteia până la 65 de ani
pentru ambele sexe. Toate reformele sunt lansate în 2016 în exercițiul de simulare.
Guvernul a urmat recomandările stipulate în legea privind reforma pensiilor, adoptată la

sfârșitul anului 2016. În decembrie 2016, în țară a fost adoptată legea ce reinstituia valorizarea
câștigurilor din trecut, majorarea vârstei de pensionare și egalizarea acesteia pentru bărbați și
femei, cu introducerea unui șir de alte schimbări importante, care vor contribui la îmbunătățirea
ratei de înlocuire pentru prestațiile de pensii, fortificarea legăturii între contribuții și venituri și
creșterea durabilității pe termen lung a sistemului de pensii. Unele din măsurile adoptate, așa ca
valorizarea pensiilor existente, ce permit pensionarea anticipată fără micșorarea prestațiilor, totuși,
s-ar putea dovedi costisitoare, necesitând transferuri adiționale de la bugetul general.
Alegerea setului corespunzător de politici pentru persoanele neincluse în sistemul

contributiv de pensii necesită câteva considerente. Pe măsură ce acoperirea cu pensii scade, un
număr tot mai mare de persoane vârstnice va rămâne în afara sistemului contributiv de pensii și
vor fi supuse riscului insecurității veniturilor la vârstă înaintată. Aceștia vor trebui să fie sprijiniți
prin scheme necontributive, care în prezent acoperă doar 1 la sută din pensionari. Creșterea vârstei
de pensionare va ajuta la extinderea perioadei contributive necesare pentru asigurarea eligibilității
pentru pensie, adică 31 ani pentru bărbați și 30 ani pentru femei, cu păstrarea numărului
persoanelor ineligibile pentru pensiile de asigurări la un nivel jos în următorii 15 ani. Totuși,
numărul acestora va crește rapid după această perioadă, cu valori considerabile în anii 2050–2060.
Asigurarea acoperirii universale cu prestații pentru limita de vârstă este o sarcină dificilă.
Experiența internațională nu oferă o soluție de bune practici pentru acoperirea lucrătorilor din
sectorul informal și producătorii agricoli individuali: aceștia fie evită să achite contribuțiile dacă
sistemul este obligatoriu, fie evită să participe dacă sistemul este opțional. Multe țări au optat în
favoarea participării obligatorii a producătorilor agricoli pe cont propriu, deoarece aceasta asigură
117
un sistem consecvent pentru toți lucrătorii, crește transparența și flexibilitatea forței de muncă și
ar putea reduce caracterul informal.229 Alte țări au instituit pensia universală pentru toți cetățenii
în calitate de principala schemă de suport al veniturilor persoanelor vârstnice.230
Avantajele acoperirii universale trebuie să fie evaluate în raport cu impactul fiscal, efectele
potențial negative ale stimulentelor și costurile de administrare ale diverselor scheme de
suport al veniturilor. Tabelul 7.1 prezintă rezumatul rezultatelor analizei mai multor opțiuni
pentru schemele de suport necontributiv al veniturilor persoanelor vârstnice. Analiza discutată
detaliat în Anexa B examinează gestionarea actualului program de pensii sociale (îndemnizații
sociale) pentru acoperirea unei proporții tot mai mari a persoanelor neasigurate comparativ cu
schema universală de pensii cetățenilor achitată tuturor persoanelor vârstnice ajunși la o anumită
vârstă, în funcție de diversele niveluri de prestații, scheme de indexare și direcții de tranziție. În
mod cert, există un compromis între nivelul prestațiilor și costul fiscal al programului.
Actualul program de pensii sociale oferă prestații mici, iar gestionarea acestuia în viitor nu implică
costuri mari. Totuși, prestațiile mici sporesc riscul insecurității veniturilor unui număr mare de
viitoare persoane vârstnice. Totuși, prestațiile mai mari nu numai că necesită mai mulți bani, dar
și reduce, de asemenea, stimulentele de participare la schema contributivă de pensii. Pensiile
pentru cetățeni comportă mai puțini factori descurajanți, deoarece acoperă atât persoanele
asigurate, cât și pe cele neasigurate, cu aceeași prestație relativ mică. Ca și în cazul pensiilor
sociale, administrarea acestei prestații universale este relativ simplă. Totuși, costul fiscal al acestei
scheme ar putea fi destul de mare. Totuși, aceasta nu ar fi cea mai eficientă soluție, deoarece
persoanele vârstnice mai înstărite ar beneficia, de asemenea, de pensie. O prestație bazată pe
evaluarea mijloacelor ar fi mai cost-eficientă pentru obținerea unui impact similar asupra sărăciei
la un cost mai mic. Totuși, evaluarea mijloacelor implică costuri administrative mai mari decât în
schema bazată pe drepturi, însă generează o eroare de excludere, care va spori considerabil riscul
asociat sărăciei la vârstă înaintată. De aceea, sumarul analizei prezentat în Tabelul 7.1 nu ia în
considerare opțiunea susținerii persoanelor vârstnice numai printr-un program bazat pe evaluarea
mijloacelor.
Tabelul 7.1. Rezumatul opțiunilor pentru schema de suport necontributiv al veniturilor

persoanelor vârstnice
Descrierea programului Rata de Costul Comentarii
înlocuire a fiscal, %
prestației din PIB
229 Majoritatea țărilor din Europa de Est și Centrală au decis să integreze producătorii agricoli din gospodăriile individuale în
schema de pensii unică cu participare obligatorie. O formă de participare opțională există în Republica Cehă, Ungaria și România
(doar pentru cei cu venituri mici). În Letonia, producătorii agricoli din gospodăriile invidiuale pot obține doar pensia minimă din
sistemul de pensii. În Slovenia, fermierii cu venituri mici pot opta să iasă din schema de pensii generală. În Belgia, Finlanda,
Polonia și Spania pentru fermieri a fost creată o schemă obligatorie de pensii separată. În majoritatea acestor scheme, Guvernul
este nevoit să co-finanțeze contribuțiile, de regulă în proporții egale;
230 Economiile din Europa și Asia Centrală care au ales pensiile universale includ Albania, Georgia și Kosovo. Până la
introducerea pensiilor sociale, Albania și Georgia dețineau o structură comprimată de prestații. Georgia a stabilit pensia
universală de bază ca principala schemă de suport al veniturilor persoanelor vârstnice. Modelele din Albania și Kosovo diferă,
pentru că pe lângă pensiile sociale, dispun de o componentă corelată cu câștigurile.
118
1 Pensii sociale - prestație cu valoare fixă, achitată începând cu vârsta de 65 ani persoanelor ce nu sunt eligibile
pentru pensia contributivă
1.1 La pensionare, prestația este stabilită 5%→1% 0-0,4% Cost redus, însă un nivel foarte scăzut
în valoare de 5 la sută din salariul al caracterului adecvat al prestației,
mediu (rata de înlocuire) și indexată la ceea ce compromite grav securitatea
rata inflației economică a persoanelor vârstnice
1.2 Prestația este păstrată la nivelul ratei 5% 0%-1,4% Cost relativ mic, însă nivel scăzut al
de înlocuire de 5 la sută (indexată la caracterului adecvat al prestației
creșterea salariului)
1.3 La momentul pensionării, prestația 10%→2% 0%-0,8% Caracterul adecvat al prestației inițial
este stabilită la valoarea ratei de este mare, însă se micșorează. Costul
înlocuire de 10 la sută și indexată la rămâne moderat.
rata inflației
1.4 Prestația este păstrată la nivelul ratei de 10% 0%-3% Caracter mai adecvat al prestației, însă
înlocuire de 10 la sută cost fiscal mai mare. Unii beneficiari
ai pensiilor contributive ar primi
pensii la rata de înlocuire de 10 la
sută. Achitarea aceleiași prestații atât
persoanelor ce au activat profesional
și au contribuit, cât și persoanelor care
nu au contribuit, ar reduce dorința de a
contribui și ar fi percepută ca fiind
social inechitabilă.
2 Pensii cetățenilor - o prestație universală în sumă fixă, achitată persoanelor ce-au atins vârsta de 65 ani,
indiferent de participarea acestora la pensiile contributive
2.1 La pensionare, prestația este stabilită 5%→1% 1% pe Programul dat implică mai puțini
la nivelul ratei de înlocuire de 5 la (29%-32%)* întreaga factori descurajanți de a contribui
sută, indexată la inflație și achitată perioadă a comparativ cu programul de pensii
tuturor persoanelor de vârstă simulării sociale de mai sus. Opțiunea dată
pensionară (actuali sau noi). necesită un cost moderat, însă oferă
un nivel scăzut al caracterului adecvat
al prestației, afectând securitatea
economică a persoanelor în vârstă.
2.2 Prestația este păstrată la nivelul ratei 5% 0,9%-3% Crește presiunea fiscală, în timp ce
de înlocuire de 5 la sută, fiind achitată (29%-36%) caracterul adecvat al prestației rămâne
tuturor pensionarilor relativ mic.
2.3 Prestația este păstrată la nivelul ratei 5% 0%-3% Cost inițial mai mic, însă pe termen
de înlocuire de 5 la sută, fiind achitată (25%-36%) lung este similar para 2.2 de mai sus.
pensionarilor noi
2.4 Prestația este stabilită la nivelul ratei 10%→2% 2% pe Un nivel mai adecvat al prestației
de înlocuire de 10 la sută, indexată la (34%-35%) întreaga necesită cheltuieli considerabile.
inflație și achitată tuturor perioadă a Costurile ar putea fi stăpânite sub 2 la
pensionarilor simulării sută din contul micșorării prestației.
2.5 Prestația este păstrată la nivelul ratei 10% 1,8%-6% Dacă este păstrat caracterul adecvat al
de înlocuire de 10 la sută și achitată (34%-41%) prestației, programul devine fiscal
tuturor pensionarilor inaccesibil pe termen lung.
2.6 Prestația este păstrată la nivelul ratei 10% 0%-6%
de înlocuire de 10 la sută și achitată (26%-41%)
pensionarilor noi
Sursa: Simulări bazate pe datele Instrumentului de Simulare a Opțiunilor de Reformare a Pensiilor, Banca Mondială;
* Rata combinată a schemelor contributive și necontributive este prezentată în paranteze.
Nu există nici o soluție preferată, deoarece fiecare schemă are avantaje și dezavantaje.
Analiza este menită să demonstreze principalii parametri de care se va ține cont la elaborarea
119
programului și cum aceștia influențează costurile și caracterul adecvat al prestațiilor. Care sunt
concluziile ce pot fi trase din comparația celor două programe în cauză? La același nivel al
prestațiilor, pensiile sociale generează un cost mai mic, deoarece grupul de beneficiari este mai
mic decât pensiile universale. Totuși, pensiile sociale creează factori descurajanți pentru
contribuirea la sistemul solidar de pensii dacă nivelul acestora se apropie de unele prestații de
pensii contributive. Din cauza acoperirii universale, pensiile pentru cetățeni sunt mai costisitoare.
Plătite suplimentar la pensiile din sistemul solidar de pensii, acestea oferă un nivel mai mare al
caracterului adecvat persoanelor vârstnice asigurate. În ambele programe, indexarea definește
caracterul adecvat al prestației pe termen lung. Chiar dacă indexarea prețului permite limitarea
costurilor programului, aceasta ar putea face prestațiile social inaccesibile. În același timp,
indexarea în funcție de creșterea salariilor este o abordare generoasă, care intensifică presiunea
fiscală. O opțiune ar fi indexarea flexibilă, în care prestațiile ar fi ajustate cel puțin la inflație pentru
a-și păstra puterea de cumpărare și ar fi revizuite să fie mai generoase în anii de creștere economică
pronunțată. În aspect de tranziție la noua schemă, introducerea prestațiilor doar pentru pensionarii
noi reduc considerabil din costul prestațiilor universale, deoarece în primii ani ai programului
numărul beneficiarilor ar fi mic.
Pe măsură ce populația îmbătrânește, va crește cererea pentru servicii de asistență socială,

ceea ce crește importanța soluționării neajunsurilor în eficiența prestării serviciilor. Strategia
pentru descentralizarea serviciilor sociale trasează obiectivele corecte, însă există neclaritate cu
privire la mijloacele pentru realizarea acestora. De exemplu, strategia prevede crearea unui sistem
de evaluare a nevoilor de servicii sociale la nivel local, ce va sta la baza planificării prestării
serviciilor. Pentru a pune în aplicație aceste prevederi, autoritățile locale și direcțiile de protecție
socială ale acestora ar urma să-și extindă și să-și dezvolte capacitățile instituționale limitate.
Pentru a deveni prestatori de servicii eficienți, autoritățile locale trebuie să-și dezvolte
capacitățile pentru a realiza următoarele:
 Evaluarea nevoilor de asistență socială și a barierelor locale pentru transpunerea pe loc a
priorităților de politici naționale. Aceasta ar necesita fortificarea metodologiei curente de
evaluare a nevoilor de servicii sociale pentru a include nevoile neacoperite de actualii
prestatori de servicii.
 Elaborarea planurilor multianuale locale pentru implementarea serviciilor sociale reieșind
din evaluarea nevoilor locale.
 Comandarea serviciilor conform planurilor strategice locale prin contractarea serviciilor de
la diferiți prestatori, inclusiv organizațiile neguvernamentale, cu încheierea acordurilor
multianuale cu prestatorii de îngrijiri pe termen lung.
 Implementarea, delegarea sau externalizarea conduitei cazului, ce va permite alegerea
opțiunilor de servicii ce ar servi cel mai bine interesului clientului și nu interesului
prestatorilor de servicii.
Prestatorii de servicii trebuie să dețină o autonomie juridică și financiară mai mare.
120
Majoritatea prestatorilor sunt finanțați direct din bugetele locale și nu au nici un stimulent să
îmbunătățească calitatea serviciilor sau să valorifice banii eficient. Mai degrabă ar urma aceștia să
fie legați contractual cu autoritățile locale decât să se bucure de finanțare direct și necondiționat.
Aceasta ar fortifica responsabilitatea pentru folosirea eficientă a fondurilor. Mai mult ca atât,
aceasta ar spori flexibilitatea instituțiilor în gestionarea propriilor bugete.
În plus, strategia denotă corect necesitatea existenței unui mecanism de finanțare adecvată
a serviciilor de asistență socială, ce ar asigura autorităților locale resursele necesare pentru
prestarea serviciilor. Regiunile rurale, mai puțin dezvoltate și cu constrângeri bugetare ar putea
avea mai multe probleme în a identifica sursele necesare pentru acoperirea nevoilor de servicii ale
populației. Pentru atenuarea acestui risc, strategia sugerează caracterul obligatoriu al finanțării
unui pachet standard de servicii sociale, inclusiv prin transferuri de la autoritățile centrale. Este
important ca nevoile de bază ale persoanelor vârstnice să fie incluse în acest pachet standard, de
exemplu, îngrijirea pe termen lung a persoanelor cu dezabilități severe. Autoritățile naționale sunt
și ele limitate în ceea ce pot transfera pentru prestarea îngrijirilor sociale. De aceea, urmează a fi
elaborate mecanisme de co-finanțare private pentru diferențierea taxelor reieșind din nevoile de
asistență și bunăstarea gospodăriilor beneficiare.
Ministerul Muncii, Protecției Sociale și Familiei va trebui să-și fortifice rolul de elaborare a
politicilor. Aceasta va include elaborarea unui set clar de priorități vaste pe termen mediu la nivel
național pentru politicile de asistență socială, de rând cu indicatorii de rezultat, plus instituirea
structurilor pentru gestionarea calității serviciilor. Prioritățile naționale pentru asistența socială și
alocarea respectivă a resurselor urmează a fi coordonată cu agenda mai cuprinzătoare a incluziunii
sociale, coeziunii sociale și securității sociale. Aceste jaloane strategice vor fi utilizate pentru (1)
negocierea pachetului de resurse cu autoritățile locale pentru implementarea funcțiilor de asistență
socială, și (2) elaborarea strategiilor locale de incluziune socială și a planurilor de aplicare în
practică a serviciilor sociale.
Politici transversale
Pe lângă politicile sectoriale descrise, mai există și alte eforturi complementare ce-ar putea
contribui la promovarea securității economice a persoanelor vârstnice și fortificarea abordării din
perspectiva drepturilor omului în Moldova, după cum urmează:
 Datele recensământului: finalizarea procesării și publicării rezultatelor recensământului

din 2014 este un element crucial pentru informarea programului de lucru. Obținerea unor
estimări mai recente ale profilului demografic al țării va permite o analiză mai exactă a
provocărilor curente. Imediat ce va fi finalizată procedura cu recensământul din 2014, vor
demara activitățile de planificare oportună și minuțioasă a recensământului din 2021.
 Promovarea folosirii datelor dezagregate: Seturile de date și studiile trebuie să
dezagregheze datele pe grupuri definite de vrâste, sexe, etnii, persoane cu dezabilități și
altele, ce va permite monitorizarea corespunzătoare a rezultatelor în funcție de grup.
121
Referitor la datele pe vârste, este relevant de compilat și raportat acestea și pentru grupurile
de vârstă mai mare (până la și chiar mai mult de 100 ani), care vor deveni tot mai relevante
odată cu soluționarea problemelor legate de speranța de viață scăzută. Agregarea tuturor
persoanelor trecute de o anumită vârstă nu poate oferi factorilor de decizie în materie de
politici informațiile de care au nevoie pentru un proces decizional informat. De exemplu,
este rezonabil de presupus că inegalitățile de gen prezente în activitatea neremunerată
continuă și la o etapă mai tardivă a vieții. Studiile privind utilizarea timpului trebuie să
includă și persoanele cu vârsta peste 64 ani.231
 Monitorizare și raportare: Multe din legile din Moldova se conformează drepturilor
omului. Ceea ce rămâne de făcut este realizarea acestor intenții prin implementare și
monitorizare. Acestea trebuie să fie monitorizate și raportate la nivel național, de rând cu
obligația autorităților de a respecta, proteja și a pune în practică toate angajamentele sale
vis-à-vis de drepturile omului. Valoarea procesului de raportare este cu adevărat națională
și poate fi evaluată prin determinarea în ce măsură a contribuit la îmbunătățirea vieții
persoanelor, pentru care autoritățile sunt responsabile.232
 Acorduri bilaterale pentru protecție socială portabilă: Guvernul a elaborat acorduri
bilaterale pentru portabilitatea protecției sociale între mai multe țări. Autoritățile urmează
să inițieze acorduri bilaterale suplimentare pentru a-și face sistemul de protecție socială
portabil și să permită lucrătorilor migranți din Moldova, printre altele, să-și transfere plățile
de pensii înapoi în Moldova.
 Sensibilizarea cu privire la drepturi: Asigurați conștientizarea drepturilor. După cum a
fost discutat anterior, este crucial de asigurat faptul că persoanele vârstnice dețin
informațiile necesare despre drepturile sale de a accesa serviciile de sănătate, piețele forței
de muncă, securitatea socială și altele, în particular pe măsură ce reformele sunt
implementate. În Moldova, de exemplu, într-un studiu efectuat pe 500 de bunei ce-și
îngrijesc nepoții, mai puțin de unul din 10 bunei dispunea de cunoștințe despre prestarea
serviciilor de Stat, așa ca serviciile de îngrijire a copiilor și asigurarea medicală cu titlu
gratuit.233
231 PNUD (2014, 3);

233 HelpAge International (2008)
122
BIBLIOGRAFIE
Aksoy, Yunus, Henrique S. Basso, Ron P. Smith, and Tobias Grasl. 2015. “Demographic Structure
and Macroeconomic Trends.” Documentos de Trabajo 1528, Research Department, Banco de
España, Madrid.
Alam, Asad, Paloma Anós Casero, Faruk Khan, and Charles Udomsaph. 2008. Unleashing Prosperity:
Productivity Growth in Eastern Europe and the Former Soviet Union. Washington, DC: World Bank.
Arias, Omar S., Carolina Sánchez-Páramo, María E. Dávalos, Indhira Santos, Erwin R. Tiongson,
Carola Gruen, Natasha de Andrade Falcão, Gady Saiovici, and César A. Cancho. 2014. Back to
Work: Growing with Jobs in Europe and Central Asia. Washington, DC: World Bank.
Baicker, Katherine, Sendhil Mullainathan, and Joshua Schwartzstein. 2015. “Behavioral Hazard in
Health Insurance.” Quarterly Journal of Economics, advance access (July 15).
http://qje.oxfordjournals.org/content/early/2015/07/15/qje.qjv029.
Bechmann, Ulrike, and Adrian Lupusor. 2014. “Proposal for Reforming the Pension System.”
German Economic Team Moldova, Berlin Economics, Berlin.
Billingsley, Sunnee. 2008. “Fertility Behavior in Armenia and Moldova: The Decline during the Post-
Soviet Transition and Current Preferences.” Demographic and Health Survey Working Paper 45,
United States Agency for International Development, Washington, DC.
Böhme, Marcus, Ruth Persian, and Tobias Stoehr. 2013. “Alone but Better Off? Adult Child
Migration and Health of Elderly Parents in Moldova.” KIEL Working Paper 1876, Kiel Institute
for the World Economy, Kiel, Germany.
Bussolo, Maurizio, Johannes Koettl, and Emily Sinnott. 2015. Golden Aging: Prospects for Healthy,
Active, and Prosperous Aging in Europe and Central Asia. Europe and Central Asia Studies Series.
Washington, DC: World Bank.
CEDAW (Committee on the Elimination of Discrimination against Women). 1999. “CEDAW
General Recommendation 24.” United Nations, Geneva.
———. 2002. “Concluding Comments of the Committee on the Elimination of Discrimination
against Women: Suriname.” Document CEDAW/C/SUR/1–2, Supplement 38 (A/57/38),
United Nations, Geneva.
http://www.un.org/womenwatch/daw/cedaw/cedaw25years/content/english/CONCLUDING
_COMMENTS/Suriname/Suriname-CO-1-2.pdf.
against Women: Croatia.” Document CEDAW/C/CRO/2–3, Supplement 38 (A/60/38), United
Nations, Geneva.
http://www.un.org/womenwatch/daw/cedaw/cedaw25years/content/english/CONCLUDING
_COMMENTS/Croatia/Croatia-CO-3.pdf
against Women: Serbia.” Document CEDAW/C/SCG/CO/1, United Nations, Geneva.
http://www.refworld.org/docid/468b55902.html.
———. 2009. “Concluding Observations of the Committee on the Elimination of Discrimination
against Women: Portugal.” Document CEDAW/C/PRT/CO/7 (April 1), United Nations,
Geneva.
123
———. 2010. “General Recommendation No 27 on Older Women and the Protection of Their
Rights.” United Nations, Geneva.
———. 2012. “Combined Fourth and Fifth Periodic Reports of States Parties: Moldova.”
Document CEDAW/C/MDA/4–5 (March 21), United Nations, Geneva.
CESCR (Committee on Economic, Social, and Cultural Rights). 1990. “General Comment 2 on
International Technical Assistance Measures (Art. 22 of the Covenant).” CESCR, Geneva.
———. 1995. “General Comment 6 on the Human Rights of Older Persons.” CESCR, Geneva.
———. 2005. “General Comment 16.” CESCR, Geneva.
———. 2007. “General Comment No. 19: The Right to Social Security (Art. 9 of the Covenant).”
Document E/C.12/GC/19, CESCR, Geneva.
http://tbinternet.ohchr.org/_layouts/treatybodyexternal/Download.aspx?symbolno=E%2fC.12
%2fGC%2f19&Lang=en.
———. 2011. “Concluding observations of the Committee on Economic, Social and Cultural
Rights: Republic of Moldova.” Document E/C.12/MDA/CO/2, CESCR, Geneva.
Cheianu-Andrei, Diana, Rodica Gramma, Stela Milicenco, Valentina Pritcan, Virginia Rusnac, Dorin
Vaculovschi. 2011. “Specific Needs of Children and Elderly Left Behind by Migrant Family
Members.” Report, International Organization for Migration, Chisinau, Moldova.
Clements, Benedict J., David Coady, Frank Eich, Sanjeev Gupta, Alvar Kangur, Baoping Shang, and
Mauricio Soto. 2013. “The Challenge of Public Pension Reform in Advanced and Emerging
Economies.” Occasional Paper 275, International Monetary Fund, Washington, DC.
CNPD (National Commission on Population and Development). 2012. Îmbătrânirea populaţiei în
Republica Moldova [Aging population in the Republic of Moldova]. Chisinau, Moldova: CNPD.
Council of Europe. 1964. “European Code of Social Security.” April 16, Council of Europe,
Strasbourg. http://www.coe.int/en/web/conventions/full-list/-
/conventions/rms/090000168006b65e.
———. 1988. “Additional Protocol to the Revised European Charter.” European Treaty Series 163,
Council of Europe, Strasbourg.
———. 1996. “European Social Charter (Revised).” Council of Europe, Strasbourg.
———. 2007. “Recommendation 1796 (2007), The Situation of Elderly Persons in Europe.”
Parliamentary Assembly, Council of Europe, Strasbourg.
———. 2010a. “Convention for the Protection of Human Rights and Fundamental Freedoms.” 213
UNTS 222, entered into force September 3, 1953, as amended, Council of Europe, Strasbourg.
———. 2010b. “Resolution 1719 (2010), Women and the Economic and Financial Crisis, adopted
on April 28, 2010.” Parliamentary Assembly, Council of Europe. Strasbourg.
———. 2012. “Recommendation 2000 (2012), Final Version: Decent Pensions for All.” April 27,
Parliamentary Assembly, Council of Europe. Strasbourg.
http://assembly.coe.int/nw/xml/XRef/Xref-XML2HTML-en.asp?fileid=18349&lang=EN.
———. 2014. “Promotion of Human Rights of Older Persons: Recommendation CM/Rec(2014)2,
Adopted by the Committee of Ministers of the Council of Europe on 19 February 2014 and
Explanatory Memorandum.” Council of Europe, Strasbourg.
124
http://www.coe.int/t/dghl/standardsetting/hrpolicy/Publications/cmrec_2014_2en.pdf.
———. 2016. “Chart of Signatures and Ratifications of Treaty 139, European Code of Social
Security (Revised).” June 11, Council of Europe, Strasbourg.
http://www.coe.int/en/web/conventions/full-list/-
/conventions/treaty/139/signatures?p_auth=M5SE2oY0.
de Walque, Damien, ed. 2014. Risking Your Health: Causes, Consequences, and Interventions to Prevent Risky
Behaviors. Human Development Perspectives Series. Washington, DC: World Bank.
Ekwall, Barbara, and Mauricio Rosales. 2009. “A Human Right, Obligations, and Responsibilities
PANTHER.” EASYPol (September), Food and Agriculture Organization of the United Nations,
Rome. http://www.fao.org/docs/up/easypol/772/rtf_panther_233en.pdf.
European Training Foundation (ETF). 2009 “Moldova Country Report.” Enpi 08-14 Black Sea
Labour Market Reviews, Chisinau, Moldova.
European Parliament. 2013. “Resolution of 12 March 2013 on the Impact of the Economic Crisis
on Gender Equality and Women’s Rights.” Document 2012/2301(INI), European Parliament,
Strasbourg.
Feyrer, James. 2007. “Demographics and Productivity.” Review of Economics and Statistics 89 (1): 100–
09.
———. 2008. “Aggregate Evidence on the Link between Age Structure and Productivity.”
Population and Development Review 34 (Supplement): 78–99.
Gagauz, Olga. 2013. “Demographic Challenges and Needed Policies.” National Institute for
Economic Research, Chisinau, Moldova. http://www.ccd.md/en/demographic-challenges-and-
needed-policies.
———. 2014. “Moldova on the Way of the Second Demographic Transition: Structural Changes in
Fertility.” In Economic Growth in the Context of Globalization, 8th ed., 36-45. Chisinau, Moldova.
Gagauz, Olga, and Cristina Avram. 2015. “Healthy Life Expectancy: An Integrated Indicator of
Population Health.” Policy paper, Center for Demographic Research, National Institute for
Economic Research, Chisinau, Moldova.
Gagauz, Olga, and Mariana Buciuiceanu-Vrabie. 2015. Breaking the Silence: Elder Abuse in the Republic of
Moldova. HelpAge International and Center for Demographic Research, Chisinau, Moldova.
Gagauz Olga, Olga Penina, and Tatiana Tabac. 2016. “Impact of Economic Crises on Demographic
Processes.” Demographic Barometer 1, Center for Demographic Research, National Institute for
Economic Research, Chisinau, Moldova. http://ccd.ucoz.com/_ld/0/46_Baromerul_demog.pdf.
Gassmann, Franziska, Melissa Siegel, Michaella Vanore, and Jennifer Waidler. 2012. “The Impact of
Migration on Elderly Left Behind in Moldova.” UNU-MERIT Working Paper WP2012–082,
United Nations University–Maastricht Economic and Social Research Institute on Innovation and
Technology, Maastricht, the Netherlands.
Görlich, Dennis, Mahmoud, Toman Omar and Trebesch, Christoph. 2007. “Explaining Labour
Market Inactivity in Migrant-Sending Families: Housework, Hammock, or Higher Education.”
Kiel Working Papers, Kiel Institute for the World Economy.
Gruber, Jonathan, and David A. Wise, eds. 2010. Social Security Programs and Retirement around the
World: The Relationship to Youth Employment. Cambridge, MA: National Bureau of Economic
125
Research; Chicago: University of Chicago Press.
HelpAge International. 2008. “Grandparents and Grandchildren: Impact of Migration in Moldova.”
HelpAge International in Moldova, Chisinau, Moldova.
———. 2013. “Discrimination against Older Women in Moldova.” Paper presented to the
Committee on the Elimination of Discrimination against Women, Fifty-Sixth Session, Chisinau,
Moldova.
HelpAge International and Center for Demographic Research. 2015. “Breaking the Silence: Elder
Abuse in the Republic of Moldova.” HelpAge International in Moldova, Chisinau, Moldova.
HelpAge International and UNICEF (United Nations Children’s Fund). 2010. Staying Behind: The
Effects of Migration on Older People and Children in Moldova. Chisinau, Moldova: HelpAge International
in Moldova.
Huenchuan, Sandra. 2010. “Envejecimiento y género: acercamiento a la situación específica de las
mujeres mayores en América Latina y de las recomendaciones internacionales.” Paper resented at
the Interdisciplinary Study Group on Old Age and Aging of the Universidad de la República’s
Regional Seminar of Experts on Aging, Gender, and Public Policy, Montevideo, September 9–10.
IHME (Institute for Health Metrics and Evaluation) and HDN (Human Development Network).
2013. “The Global Burden of Disease: Generating Evidence, Guiding Policy; Europe and Central
Asia Regional Edition.” HDN, World Bank, Washington, DC; IHME, University of Washington,
Seattle.
ILO (International Labour Organization). 2013. Global Employment Trends 2013: Recovering from a
Second Jobs Dip. Geneva: ILO.
Indrawati, Sri Mulyani. 2015. “A New Strategy to Address Gender Inequality.” Voices: Perspectives
on Development (blog), December 16. http://blogs.worldbank.org/voices/new-strategy-address-
gender-inequality.
Knapp, Kenneth A. 2007. “The Fallacy of the Lump of Labor: Adding to the Costs of Ageism.”
Issue Brief (December), International Longevity Center, New York.
Lee, Ronald, and Andrew Mason. 2006. “What Is the Demographic Dividend?” Finance and
Development 43 (3): 16–17.
Maestas, Nicole, Kathleen J. Mullen, and David Powell. 2016. “The Effect of Population Aging on
Economic Growth, the Labor Force, and Productivity.” NBER Working Paper 22452, National
Bureau of Economic Research, Cambridge, MA.
Martin, Claudia, Diego Rodríguez-Pinzón, and Bethany Brown. 2015. Human Rights of Older People:
Universal and Regional Perspectives. Ius Gentium: Comparative Perspectives on Law and Justice
Series. Dordrecht, Netherlands: Springer Science+Business Media.
Möllers, Judith, Thomas Herzfeld, Simone Piras, and Axel Wolz. 2016. “Structural Transformation
of Moldovan Small-Holder Agriculture and Its Poverty and Shared Prosperity Impacts.” Moldova
Poverty Assessment, World Bank, Washington, DC.
Nickless, Jason. 2002. European Code of Social Security: Short Guide. Social Security Series. Strasbourg:
Council of Europe.
Office of the President, Republic of Moldova. 2016. “Constitution of the Republic of Moldova.”
March 29, Office of the President, Chisinau, Moldova.
126
http://www.presedinte.md/eng/constitution.
Penina Olga, and Jacques Vallin. 2013. “Forty-Five Years of Cause-Specific Mortality Trends in
Moldova.” Paper presented at the International Union for the Scientific Study of Population’s
27th International Population Conference, Busan, Republic of Korea, August 26–31.
http://iussp.org/sites/default/files/event_call_for_papers/Penina_Vallin_0.pdf.
Prokhorova, Anna. 2016. “Migration and Remittances in Moldova.” Background paper, Moldova
Poverty Assessment, World Bank, Washington, DC.
Rehm, Jürgen, Colin Mathers, Svetlana Popova, Montarat Thavorncharoensap, Yot
Teerawattananon, and Jayadeep Patra. 2009. “Global Burden of Disease and Injury and Economic
Cost Attributable to Alcohol Use and Alcohol-Use Disorders.” Lancet 373 (9682): 2223–33.
Rojco, Anatolii, and Olga Gagauz. 2015. “Demographic Barometer: The Quality of Life of the
Elderly.” Center for Demographic Research, National Institute for Economic Research, Chisinau,
Moldova.
Roudik, Peter. 2012. “Moldova: Various Forms of Discrimination Are Banned by Law.” Global
Legal Monitor (November 23), Library of Congress, Washington, DC.
http://www.loc.gov/law/foreign-news/article/moldova-various-forms-of-discrimination-are-
banned-by-law/.
Sandu, Veronica. 2011. “Moldova: The Situation of Children and Elderly Left Behind by Migrants.”
Policy Review Paper, Maastricht Graduate School of Governance, Maastricht, the Netherlands.
Schuetze, Hans G. 2006. “International Concepts and Agendas of Lifelong Learning.” Compare 36
(3): 289–306.
Sepúlveda Carmona, Magdalena, and Kate Donald. 2014. “What Does Care Have to Do with
Human Rights? Analysing the Impact on Women’s Rights and Gender Equality.” Gender and
Development 22 (3): 441–57.
Smallbone, David, and Friederike Welter. 2001. “The Distinctiveness of Entrepreneurship in
Transition Economies.” Small Business Economics 16 (4): 249–62.
Soros Foundation–Moldova. 2011. “Perceptions of the Population of the Republic of Moldova on
Discrimination: Sociological Study.” Soros Foundation, Chisinau, Moldova.
Stoehr, Tobias. 2013. “Intra-Family Migration Decisions and Elderly Left Behind.” KIEL Working
Paper 1858, Kiel Institute for the World Economy, Kiel, Germany.
UNDP (United Nations Development Programme). 2011. Regional Human Development Report, Beyond
Transition: Towards Inclusive Societies. Bratislava, Slovak Republic: UNDP Regional Bureau for
Europe and the Commonwealth of Independent States.
———. 2014. “The Importance of Unpaid Work in Moldova.” Analytical Brief 7, UNDP, New
York.
UNECE (United Nations Economic Commission for Europe). 2012. “Synthesis Report on the
Implementation of the Madrid International Plan of Action on Aging in the UNECE Region.”
UNECE, Geneva.
———. 2015. “Policy Brief on Aging.” August, UNECE, Geneva.
UNECOSOC (United Nations Economic and Social Council). 2012. “Report of the High
127
Commissioner for Human Rights.” Document E/2012/51 (April 20), United Nations, New York.
http://www.un.org/ga/search/view_doc.asp?symbol=E/2012/51.
UNFPA (United Nations Population Fund). 2014. State of World Population 2014; The Power of 1.8
Billion: Adolescents, Youth, and the Transformation of the Future. New York: UNFPA.
UNFPA (United Nations Population Fund) and Harvard School of Public Health. 2010. A Human
Rights–Based Approach to Programming: Practical Implementation Manual and Training Materials. New
York: UNFPA. http://www.unfpa.org/resources/human-rights-based-approach-programming
UNFPA (United Nations Population Fund) and HelpAge International. 2012. Ageing in the Twenty-
First Century: A Challenge and an Opportunity. New York: UNFPA.
UNHRC (United Nations Human Rights Council). 2009. “Report of the Special Rapporteur on
Violence against Women, Its Causes and Consequences, Yakin Ertürk.” Document
A/HRC/11/6/Add.4, UNHRC, Geneva.
———. 2010. “Report of the Independent Expert on the Question of Human Rights and Extreme
Poverty, Magdalena Sepúlveda Carmona.” Document A/HRC/14/31, UNHRC, Geneva.
———. 2011a. “Compilation Prepared by the Office of the High Commissioner for Human Rights
in Accordance with Paragraph 15 (b) of the Annex to Human Rights Council Resolution 5/1.”
Document A/HRC/WG.6/12/MDA/2, UNHRC, Geneva.
———. 2011b. “National Report Submitted in Accordance with Paragraph 15 (a) of the Annex to
Human Rights Council Resolution 5/1: Republic of Moldova.” Document
A/HRC/WG.6/12/MDA/1, UNHRC, Geneva.
———. 2011c. “Report of the Working Group on the Universal Periodic Review: Republic of
Moldova.” Document A/HRC/19/18 (December 14), UNHRC, Geneva.
———. 2011d. “Summary Prepared by the Office of the High Commissioner for Human Rights in
Accordance with paragraph 15 (c) of the Annex to Human Rights Council Resolution 5/1:
Republic of Moldova.” Document A/HRC/WG.6/12/MDA/3 (July 22), UNHRC, Geneva.
———. 2011e. “Report of the Working Group on the Universal Periodic Review: Republic of
Moldova, Addendum: Views on Conclusions and/or Recommendations, Voluntary Commitments
and Replies Presented by the State under Review.” Document A/HRC/19/18/Add.1, UNHRC,
Geneva.
———. 2013. “Report of the Special Rapporteur on Torture and Other Cruel, Inhuman, or
Degrading Treatment or Punishment, Juan E. Méndez.” Document A/HRC/22/53, UNHRC,
Geneva.
———. 2014. “Report of the Independent Expert on the Enjoyment of All Human Rights by Older
Persons, Rosa Kornfeld-Matte.” Document A/HRC/27/46, UNHRC, Geneva.
United Nations. 1948. “Universal Declaration of Human Rights.” Document A/RES/3/217 A
(December 10), United Nations, New York.
———. 2010. “Resolution Adopted by the General Assembly on 18 December 2009: Follow-up to
the Second World Assembly on Ageing.” Document A/RES/64/132 (February 5), United
Nations, New York.
———. 2015. “Resolution Adopted by the General Assembly on 25 September: Transforming Our
World: The 2030 Agenda for Sustainable Development.” Document A/RES/70/1 (October 21),
128
United Nations, New York.
Väänänen, Ari, May V. Kevin, Leena Ala-Mursula, Jaana Pentti, Mika Kivimäki, and Jussi Vahtera.
2005. “The Double Burden of and Negative Spillover between Paid and Domestic Work:
Associations with Health among Men and Women.” Women and Health 40 (3): 1–18.
WHO (World Health Organization). 2014. “Prevalence of Noncommunicable Disease Risk Factors
in the Republic of Moldova: STEPS 2013.” WHO Regional Office for Europe, Copenhagen.
———. 2015. Global Health Observatory. Geneva: WHO. http://www.who.int/gho.
World Bank. 2003. Lifelong Learning in the Global Knowledge Economy: Challenges for Developing Countries.
Directions in Development Series. Washington, DC: World Bank.
———. 2013. “Modeling Pension Reform: The World Bank’s Pension Reform Options Simulation
Toolkit.” Report 33381, World Bank, Washington, DC.
———. 2014a. Work Disincentives in Moldova. Washington, DC: World Bank.
———. 2014b. “Pension Reform Part I: Policy Options for Urgent Parametric Changes.” World
Bank, Washington, DC.
———. 2015a. “Gender Equality, Poverty Reduction, and Inclusive Growth: Gender Strategy,
2016–2023.” World Bank, Washington, DC.
http://documents.worldbank.org/curated/en/2015/12/25691813/world-bank-group-gender-
strategy-fy16-23-gender-equality-poverty-reduction-inclusive-growth.
———. 2015b. World Development Indicators 2015. Washington, DC: World Bank.
———. 2015c. “Why Should We Care about Care? The Role of Informal Childcare and Eldercare
in Aging Societies.” Report ACS13024, Washington, DC: World Bank.
———. 2016a. Global Monitoring Report 2015/2016: Development Goals in an Era of Demographic Change.
Washington, DC: World Bank.
———. 2016b. Moldova, Paths to Sustained Prosperity: A Systematic Country Diagnostic. Report 07502-
MD. Washington, DC: World Bank.
______.2016c. “A Jobs Diagnostics for Moldova: 10 Key Facts.” Washington, DC: World Bank.
129
ANEXA A
Tabelul A.1. Corelația cu sărăcia persoanelor vârstnice
2007 2014
Vârsta 50+ Vârsta 65+ Vârsta 50+ Vârsta 65+
Femei -0,02** 0,01 -0,01 0,02
(0,01) (0,02) (0,01) (0,01)
55-59 0,01 -0,01
(0,02) (0,02)
60-64 0,03 0,01
(0,03) (0,02)
65-69 -0,05 0,00 -0,04 0,00
(0,03) (,) (0,02) (,)
70-74 0,06 0,11*** -0,03 0,02
(0,04) (0,03) (0,03) (0,02)
75-79 -0,00 0,06 -0,08** -0,02
(0,04) (0,04) (0,03) (0,03)
80+ -0,02 0,05 -0,02 0,05
(0,05) (0,04) (0,04) (0,04)
Urban 0,00 0,05 -0,06*** -0,07**
(0,03) (0,04) (0,02) (0,03)
Văduvă -0,02 -0,08*** -0,02 -0,04*
(0,02) (0,03) (0,01) (0,02)
Gospodărie cu copii 0,07*** 0,03
(0,03) (0,02)
Gospodărie cu persoane vârstnice 0,04 0,00 0,02 0,00
(0,04) (,) (0,02) (,)
Gospodărie cu copii și persoane vârstnice 0,04 -0,00 0,08** 0,05
(0,05) (0,04) (0,04) (0,04)
Gospodării doar cu persoane vârstnice 0,08** 0,03 0,05** 0,03
(0,03) (0,04) (0,02) (0,02)
Studii primare -0,08* -0,09** 0,04 0,02
(0,04) (0,04) (0,06) (0,07)
Studii secundare incomplete -0,06 -0,04 -0,10 -0,12
(0,05) (0,06) (0,08) (0,08)
Studii generale secundare -0,14*** -0,13* -0,13 -0,12
(0,05) (0,07) (0,08) (0,09)
Studii secundare profesionale -0,20*** -0,26*** -0,15* -0,10
(0,06) (0,07) (0,08) (0,09)
Învățământ tehnic -0,26*** -0,28*** -0,20** -0,18**
(0,05) (0,06) (0,08) (0,08)
Studii universitare -0,32*** -0,35*** -0,22*** -0,20**
(0,05) (0,06) (0,08) (0,08)
Șomer 0,12 0,21***
(0,09) (0,07)
Pensionar 0,10*** 0,11*** 0,05*** 0,04
(0,03) (0,04) (0,02) (0,03)
Alt tip de inactivitate 0,05* 0,07* 0,03** 0,02
(0,03) (0,04) (0,02) (0,02)
Beneficiar de pensie -0,05* -0,34** -0,04** -0,15
(0,02) (0,13) (0,02) (0,14)
Constantă 0,40*** 0,67*** 0,30*** 0,38***
(0,05) (0,14) (0,08) (0,14)
Observări 5399 2275 5014 1886
R2 ajustat 0,070 0,065 0,066 0,072
Sursa: Calcule în baza Cercetării bugetelor gospodăriilor casnice.
130
Tabelul A.2. Declanșatorii activității: regresia probit pe rezultat binar pentru persoanele cu
vârsta de 55+ ani
(1) (2) (3) (4)
Studii gimnaziale (cel mai înalt nivel) 0,775*** 0,761*** -0,053** -0,030
(0,018) (0,018) (0,023) (0,023)
Studii liceale (cel mai înalt nivel) 1,124*** 1,094*** -0,038 0,050*
(0,021) (0,021) (0,026) (0,026)
Studii secundare (cel mai înalt nivel) 1,220*** 1,144*** 0,057** 0,170***
(0,018) (0,018) (0,023) (0,024)
Studii superioare 1,364*** 1,320*** 0,406*** 0,579***
(0,022) (0,022) (0,026) (0,027)
Femei -0,368*** -0,436*** -0,419***
(0,009) (0,010) (0,010)
Vârstă -0,094*** -0,093***
(0,001) (0,001)
Urban -0,276***
(0,013)
Constantă -1,633*** -1,388*** 5,505*** 5,468***
(0,015) (0,016) (0,084) (0,084)
Observări 267,076 267,076 267,076 267,076
R2 ajustat 0,067 0,081 0,215 0,221
*** p<0,01, ** p<0,05, * p<0,1
131
Tabelul A.3. Declanșatorii activității: regresia probit pe rezultat binar pentru persoanele cu
vârsta mai mică de 55 de ani
(1) (2) (3) (4)
Studii gimnaziale (cel mai înalt
0,976*** 0,978*** 0,747*** 0,747***
nivel)
(0,028) (0,028) (0,028) (0,028)
Studii liceale (cel mai înalt nivel) 1,140*** 1,142*** 0,749*** 0,738***
(0,028) (0,028) (0,029) (0,029)
Studii secundare (cel mai înalt
1,579*** 1,580*** 1,043*** 1,030***
nivel)
(0,027) (0,027) (0,029) (0,029)
Studii superioare 1,907*** 1,910*** 1,512*** 1,482***
(0,029) (0,029) (0,030) (0,030)
Femei -0,017** -0,051*** -0,051***
(0,007) (0,007) (0,007)
Vârstă 0,033*** 0,033***
(0,000) (0,000)
Urban 0,055***
(0,009)
Constantă -1,474*** -1,467*** -2,185*** -2,202***
(0,027) (0,027) (0,028) (0,029)
Observări 563,162 563,162 563,162 563,162
R2 ajustat 0,068 0,068 0,119 0,119
*** p<0,01, ** p<0,05, * p<0,1
132
ANEXA B
Susținerea veniturilor persoanelor vârstnice: opțiuni pentru o schemă necontributivă de
reducere a riscurilor asociate sărăciei și insecurității veniturilor
Estimările din prezenta anexă reflectă costul (ca procent din PIB) și adecvarea (rata de înlocuire)
a diferitelor scheme de prestații necontributive (finanțate din venituri generale) pentru a sprijini
pensionarii, care nu sunt acoperiți de pensiile contributive. Ele presupun că parametrii, care se
schimbă în sistemul solidar de pensii, au fost introduși.
Opțiunea 1: Pensiile sociale plătite persoanelor, care nu sunt acoperite de sistemul de asigurări
sociale. Această opțiune descrie programul existent de alocații sociale plătite persoanelor, care nu
se califică pentru pensii contributive. Legea stabilește nivelul de prestații la 15 la sută din pensia
minimă pentru limita de vârstă. În 2013, guvernul a introdus un supliment de 100 de lei. Prestația
și suplimentul generează împreună o rată de înlocuire de aproximativ 5 la suta din salariul mediu.
Sub-opțiunile prezentate în continuare simulează costul implementării schemei la diferite niveluri

de prestații, asumând că prestația este plătită la vârsta de 65 de ani.
1.1 Rata de înlocuire actuală de 5 la sută este aplicată pentru a stabili prestația la pensionare,
care este mai apoi indexată la inflație.
1.2 Prestația este menținută la o rată de înlocuire de 5 la sută (indexată la creșterea salariilor).
1.3 Prestația este stabilită la o rată de înlocuire de 10 la sută și indexată la creșterea prețurilor.
1.4 Prestația este menținută la o rată de înlocuire de 10 la sută.
După cum demonstrează Figura B.1, implementarea schemei actuale în viitor, cu aplicarea
concomitentă a indexării la prețuri, nu va necesita resurse semnificative: 0,4 la sută din PIB pe
termen lung. Totuși, din cauza tendinței de indexare, rata de înlocuire în cadrul sub-opțiunii 1.1
este redusă până la 1 la sută. Fixarea ratei de înlocuire la 5 la sută pentru întreaga perioadă (sub-
opțiunea 1.2) va majora costul schemei peste 1 la sută din PIB. Cu toate acestea, ambele opțiuni
oferă o adecvare a prestațiilor destul de redusă, care pune serios în pericol securitatea economică
a numărului tot mai mare de persoane în vârstă. Prin urmare, considerăm, de asemenea, sub-
opțiunile cu niveluri mai mari de prestații.
Figura B.1.
133
Rata de înlocuire a prestației, % Costul programului, % din PIB
Sub-opțiunile 1.1 și 1.2 Sub-opțiunile 1.1 și 1.2
6% 2%
5%
4%
3% 1%
2%
1%
0% 2040 0%
2016
2068
2016
2020
2024
2028
2032
2036
2044
2048
2052
2056
2060
2064
2068
2020
2024
2028
2032
2036
2040
2044
2048
2052
2056
2060
2064
Sub-option 1.2
sub-opțiunea 1.2 sub-opțiunea
Sub-option 1.11.1 sub-opțiunea1.2
sub-option 1.2 sub-opțiunea
sub-option 1.1
1.1
Sursa: Calcule în baza instrumentului de simulare a opțiunilor de reformă a pensiilor, Banca Mondială.
Figura B.2.
Rata de înlocuire a prestației, % Costul programului, % din PIB
Sub-opțiunile 1.3 și 1.4 Sub-opțiunile 1.3 și 1.4
12% 3%
10%
8% 2%
6%
4% 1%
2%
0% 0%
2016
2020
2024
2028
2032
2036
2040
2044
2048
2052
2056
2060
2064
2068
2016
2020
2024
2028
2032
2036
2040
2044
2048
2052
2056
2060
2064
2068
sub-opțiunea
Sub-option 1.31.3 sub-opțiunea
Sub-option 1.4
1.4 sub-opțiunea1.3
Sub-option 1.3 sub-opțiunea1.4
Sub-option 1.4
Figura B.2 simulează produsele obținute din stabilirea prestației la o rată de înlocuire de 10 la sută
în cadrul a două sub-opțiuni de indexare. Deși este stabilită la un nivel dublu decât cel actual, rata
de înlocuire se deteriorează în timp în cazul indexării la prețuri, fapt care aduce costul sub-opțiunii
1.3 la un nivel similar cu cel din sub-opțiunea 1.1 (0,8 la sută din PIB). Numărul mic de beneficiari
în primii ani ai perioadei de simulare compensează costul inițial al programului. Menținerea
prestației la o rată de înlocuire de 10 la sută pentru toată perioada de simulare majorează
semnificativ costul programului, care poate ajunge la 3 la sută din PIB. Aceasta pune o presiune
substanțială asupra cheltuielilor publice. Un alt dezavantaj al sub-opțiunii 1.4 este faptul că, din
cauza densității și participării reduse, mulți viitori beneficiari de pensii contributive vor primi
pensia la același nivel, similar ratei de înlocuire de 10 la sută. Aceasta ar reduce stimulentele pentru
contribuții și ar fi percepută ca abordare social incorectă, plătind mai mult sau mai puțin același
134
beneficiu persoanelor care au fost încadrați în câmpul muncii și celor care nu au fost încadrate.
Prin urmare, o analiză suplimentară examinează o prestație de pensie universală (de asemenea,
cunoscută ca pensia de cetățean sau venit de bază universal) plătit tuturor cetățenilor vârstnici de
o anumită vârstă.
Opțiunea 2: Pensia de cetățean este un beneficiu universal fix, plătit persoanelor cu vârsta de
65+ ani, indiferent de participarea lor la sistemul de pensii contributiv.234 Pentru persoanele
asigurate, o astfel de prestație s-ar adăuga la pensia contributivă și ar majora sprijinul financiar
general pentru limita de vârstă. Aceasta ar aborda problema stimulentelor și a caracterului social
abuziv, care au fost menționate în sub-opțiunea 1.4. Pensia de cetățean ar înlocui pensia minimă
actuală, reducând astfel obligațiile sistemului de asigurări de pensii. Similar opțiunii 1, sub-
opțiunile prezentate în continuare descriu diferite niveluri de prestații și modele de indexare.
Suplimentar, ele simulează două căi de tranziție la noul sistem, cum ar fi plata prestației tuturor
beneficiarilor pentru limita de vârstă sau numai beneficiarilor noi.
2.1 Prestația este stabilită la o rată de înlocuire de 5 la sută, indexată la inflație și plătibilă
tuturor persoanelor, care se pensionează (existente și noi).
2.2 Prestația este menținută la o rată de înlocuire de 5 la sută și este plătibilă tuturor
persoanelor, care se pensionează.
2.3 Prestația este menținută la o rată de înlocuire de 5 la sută și este plătibilă beneficiarilor noi.
2.4 Prestația este stabilită la o rată de înlocuire de 10 la sută, indexată la inflație și plătibilă
tuturor persoanelor, care se pensionează.
2.5 Prestația este stabilită la o rată de înlocuire de 10 la sută și este plătibilă tuturor persoanelor,
care se pensionează.
2.6 Prestația este stabilită la o rată de înlocuire de 10 la sută și este plătibilă beneficiarilor noi.
În sub-opțiunile 2.1, pensia de cetățean pentru beneficiarii neasigurați reflectă aceeași tendință din
sub-opțiunea 1.1 (vezi Figura B.1). Introducerea prestației pentru toate persoanele vârstnice
existente ar costa aproximativ 1 la sută din PIB și costul ar rămâne la acest nivel pentru întreaga
perioadă estimată (Figura B.3). Un astfel de nivel al prestației mic și în proces de deteriorare nu ar
aduce valoare adăugată sistemului solidar de pensii; astfel, rata de înlocuire combinată pentru
pensionarii asigurați ar fi similară ratei pensiei contributive. Menținerea ratei de înlocuire la 5 la
sută (sub-opțiunea 2.2) majorează treptat costul schemei, de la 1 la sută până la 3 la sută din PIB.
Pentru a reduce costul inițial al schemei, în timp ce există câteva persoane vârstnice neacoperite
de pensiile contributive, prestația ar putea fi introdusă doar pentru persoanele noi pensionate, după
cum este prevăzut în sub-opțiunea 2.3. Cu toate acestea, odată cu maturizarea schemei, costurile
sub-opțiunilor 2.2 și 2.3 vor deveni convergente (Figura B.3). Rata de înlocuire constantă în
opțiunile 2.2 și 2.3 majorează rata de înlocuire combinată pentru persoanele asigurate, de la 30 la
sută la 35 la sută pe termen lung.
234Vârsta de pensionare, pentru a se califica la pensia de cetățean, este, de regulă, cu circa 5 ani mai mare decât cea din schema
contributivă. Astfel, când vârsta obișnuită de pensionare atinge 65 de ani, vârsta pentru pensia de cetățean ar putea fi majorată;
135
Figura B.3.
Rata de înlocuire combinată pentru schemele Costul programului, % din PIB
contributive și necontributive, % Sub-opțiunile 2.1–2.3
Sub-opțiunile 2.1–2.3
40% 5%
35%
30% 4%
25% 3%
20%
15% 2%
10% 1%
5%
0% 0%
2016
2020
2024
2028
2032
2036
2040
2044
2048
2052
2056
2060
2064
2068
2016
2020
2024
2028
2032
2036
2040
2044
2048
2052
2056
2060
2064
2068
sub-opțiunea2.1
Sub-option 2.1 sub-opțiunea
Sub-option 2.22.2
sub-opțiunea2.3
Sub-option 2.3
Factorii de decizie discută o măsură de politici similară, adică transformarea suplimentului actual
la pensie de 180 de lei în ceea ce ar reprezenta, de fapt, o prestație de pensie universală pentru toți
pensionarii la limita de vârstă. În timp ce pensionarii asigurați ar menține o rată de înlocuire relativ
adecvată (deși fără a fi similară ratei pensiei de asigurări actuale), rata nu este sustenabilă din
punct de vedere social pentru numărul în creștere al persoanelor vârstnice neacoperite de schema
contributivă, fapt ce sporește riscul insecurității veniturilor la limita de vârstă.
O rată de înlocuire de 10 la sută din salariul mediu pare a fi mai acceptabilă, dar s-ar putea reduce
la 2,5 în timp, odată ce indexarea la prețuri va fi aplicată în sub-opțiunea 2.4 (vezi Figura B.2). În
sub-opțiunea respectivă, deși valoarea pensiei de cetățean este în declin din cauza numărului în
creștere al beneficiarilor, costul programului rămâne la nivel de 1,5–2,0 la sută din PIB pentru
întreaga perioadă de simulare (Figura B.4). O reducere a ratei de înlocuire pentru pensia de
cetățean nu afectează substanțial persoanele asigurate; la fel ca și în pilonul solidar reformat, rata
de înlocuire rămâne la nivel de 29–35 la sută.
Figura B.4.
Rata de înlocuire combinată pentru schemele Costul programului, % din PIB
contributive și necontributive, % Sub-opțiunile 2.4–2.6
Sub-opțiunile 2.4–2.6
136
50% 6%
40% 5%
4%
30%
3%
20%
2%
10% 1%
0% 0%
2016
2020
2024
2028
2032
2036
2040
2044
2048
2052
2056
2060
2064
2068
2016
2020
2024
2028
2032
2036
2040
2044
2048
2052
2056
2060
2064
2068
sub-opțiunea2.4
Sub-option 2.4 sub-opțiunea
Sub-option 2.5
2.5 sub-opțiunea
Sub-option 2.4
2.4 sub-opțiunea
Sub-option 2.5
2.5
Sub-option
sub-opțiunea 2.6
2.6 sub-opțiunea
Sub-option 2.6
2.6
Menținerea ratei de înlocuire la 10 la sută va necesita finanțare publică substanțială, care ar atinge
nivelul de 6 la sută din PIB, odată ce numărul beneficiarilor pensiei de cetățean va crește (vezi
sub-opțiunea 2.5 din Figura B.4). În timp ce sub-opțiunea respectivă promite o rată de înlocuire de
32–41 la sută pentru beneficiarii pensiilor contributive, costul fiscal al acesteia este puțin accesibil.
Plata prestațiilor persoanelor noi pensionate (sub-opțiunea 2.6) reduce nivelul inițial al
cheltuielilor. Totuși, în timp, cheltuielile devin similare celor din opțiunea 2.5. Menținerea costului
va necesita o generozitate redusă a prestațiilor.
137

ROMANIAN 137p Moldova Aging PostDM FINAL Translated

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

ROMANIAN 137p Moldova Aging PostDM FINAL Translated

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Public Disclosure Authorized Public Disclosure Authorized Public Disclosure Authorized Public Disclosure Authorized

GRUPUL BĂNCII MONDIALE

María Eugenia Dávalos

ECHIPA DE AUTORI ȘI GRATIDUTIDINI ......................................................................... 5

Figura O.1. Populația Moldovei se va Obiectivul prezentului raport este, în

Raportul elucidează contextul juridic și de reglementare, pe plan național și internațional, ce

Mortalitatea în rândul persoanelor vârstnice, în special bărbați, nu s-a îmbunătățit în ultimii 25 de

Implicații în aspect de politici

Promovarea îmbătrânirii sănătoase necesită garantarea asistenței medicale accesibile, inclusiv

Politicile de promovare a îmbătrânirii productive, pe lângă cele legate de creșterea economică

Politicile de promovare a îmbătrânirii sigure stipulează reformarea sistemelor de protecție socială,

În sfârșit, este necesar de îmbunătățit monitorizarea trendurilor privind dreptul persoanelor

Evoluțiile demografice ar putea avea implicații majore pentru bunăstarea vârstnicilor.

De sănătate Economice Psihologice Sociale

Dependență de asistența Sentiment de izolare și Lipsa vizibilității;

Pierderea sau lipsa Excluderea din procesul

Sursa: Adaptare după Huenchuan 2010.

1Bussolo, Koettl, and Sinnott (2015);

Raportul continuă analizele regionale, aprofundându-se în factorii determinanți și constrângerile

În aceeași ordine de idei, numărul de nașteri în Moldova a scăzut. O scădere remarcabilă a

Emigrarea netă înaltă, în special printre tineri, a accelerat procesul de îmbătrânire a

1,200 (left axis)

Pe lângă migrația externă, migrația internă a cauzat ruralizarea îmbătrânirii. Moldovenii

Îmbătrânirea populației fără bătrâni

Figura 2.7. Ponderea vârstnicilor în Moldova este mică, 1990–2015

Viitorul: oameni mai puțini și mai bătrâni

Longevitatea stagnează, însă se așteaptă că eventual se va îmbunătăți, ceea ce ar putea

Beneficiile potențiale determinate de dividendul demografic în Moldova, totuși, nu au fost

Figura 2.1. Se prognozează că rata de dependență a vârstnicilor se va mări considerabil

14Lee și Mason (2006).

Sursa: Bussolo, Koettl, și Sinnott 2015.

Bunăstarea persoanelor vârstnice

100 45.7% 49.7% 59.5%

Rural Urban (35%) Rural Urban (44%)

Sursa: Calcule bazate pe Cercetarea Bugetelor Gospodăriilor Casnice.

Feminizarea îmbătrânirii în Moldova — având în vedere longevitatea mai mare a femeilor

19 Banca Mondială (2014a);

Sursa: Calcule bazate pe Cercetarea Bugetelor Gospodăriilor Casnice.

22 Möllers et al. (2016);

Migrația și bunăstarea persoanelor vârstnice

2007 2014 2007 2014

25 Böhme, Persian, și Stoehr (2013);

29 HelpAge International și UNICEF (2010);

Capitolul respectiv se axează pe acțiunile ce urmează a fi întreprinse pentru a schimba modul

33 Națiunile Unite (1948, 1);

Sinteza cadrului internațional privind drepturile persoanelor vârstnice

Ca parte a dreptului la sănătate, discriminarea persoanelor în vârstă în cadrul sistemului de

Asigurarea dreptului la sănătate în rândul persoanelor vârstnice trebuie să țină cont de

39 UNHRC (2010), alineatul 17;

Accentul pe sănătate ca bun esențial al oamenilor este, de asemenea, evident dincolo de

Dreptul la ocuparea forței de muncă

46 CEDAW (2010), alineatul 45;

Departamentul relații economice și sociale, Națiunile Unite, New York, https://sustainabledevelopment.un.org/sdg3;

Barierele întâmpinate de lucrătorii vârstnici au fost recunoscute în cadrul internațional al

56 CESCR (1995), alineatul 22;

Dreptul la securitate socială

62 Națiunile Unite (2015), alineatul 67;

71 Consiliul Europei (1964);

Lucrătorii migranți au drepturi expres la securitate socială. Convenția internațională privind

Reducerea drepturilor existente la securitate socială trebuie să fie efectuată cu atenție,

80 Consiliul Europei (1964), Articolul 26;

Obiectivele dreptului omului la securitate socială sunt aliniate cu Obiectivele de Dezvoltare

Realizarea drepturilor grupurilor speciale ale populației