Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Cernega Iulian-Robert
ALGELE
Algele (lat. Algae - „iarbă de mare”) constituie un grup diversificat din regnul Protista, regnul Plantae dar
și unele organisme din regnul Monera.
Clasificare
Cu numele de alge sunt
denumite atât
organisme procariote (fără nucleu
individualizat), cât și
organisme eucariote (cu nucleu
individualizat). Din categoria
procariotelor fac parte algele albastre -
verzi. Dintre eucariote fac parte
celelalte alge (verzi, brune, roșii,
diatomee)
Algele albastre-verzi
Algele albastre-verzi sunt organisme procariote, singurele alge aparținând regnului
Monera, încrengătura Cyanophyta. Toate formele sunt autotrofe. Culoarea o
datorează pigmentului albastru ficocianina, care, împreuna cu clorofila, dau algei culoarea
[1]
albastră-verzuie. Pigmenții sunt împrăștiați haotic în citoplasmă. Citoplasma mai conține
granule amidonoase de rezervă. Aceste alge se pot aranja sub formă de lanțuri, colonii sau
filamente. Fiecare celulă din aceste forme „multicelulare” este identică cu cealaltă. Astfel,
reproducerea este asexuată. De cele mai multe ori, aceasta constă în formarea celulelor în
[1]
cadrul filamentelor în urma procesului de diviziune celulară.
Algele roșii
Algele roșii (Rhodophyta) grupează aproximativ 6000 specii și a căror caracteristică comună este
prezența pigmentului roșu numit ficoeritrină. Marea majoritate a algelor roșii sunt eucariote multicelulare.
Își depozitează nutrienții sub formă de amidon floridean (sub formă de vezicule în cadrul citoplasmei
celulare), iar peretele celular este alcătuit din pectină și celuloză.
Conțin ficobiliproteină: ficoeritrină, ficocianină și aloficocianină, ce se găsesc în corpusculi,
[5]
numiți ficobelizomi, iar clorofila este de tip a.
Algele brune
Algele brune (Phaeophyceae) cuprind aproximativ 1500 specii și a căror caracteristică majoră
este prezența pigmentului fucoxantină și a clorofilei de tip a și c. Acestea au un tal relativ mare, putând
ajunge până la 60 m. Peretele celular este format din sulfați fucani și acid alginic și nu prezintă amidon ca
substanță de rezervă. Reproducere Modalitatea factorilor de mediu prin spori flagelați, respectiv sexuată
[6]
prin gameți masculini flagelați. Are clorofilă.
Diatomee
Diatomeele sunt unele din cele mai comune tipuri de fitoplancton. Majoritatea sunt unicelulare,
deși pot trăi în colonii sub formă de filament sau funde. Ele sunt producătorii lanțului trofic. O trăsătură
aparte a celulei diatomeei constă în aceasta fiind învelită într-un perete celular unic, format din dioxid
de siliciu hidratat. Acesta se compune din două părți asimetrice, cu o fisură între ele - de unde și numele
algei. Dovezile fosile sugerează că originează din timpul, sau înaintea, perioadei jurasice. Diatomeele
[7]
sunt folosite pentru monitorizarea condițiilor mediului și în studiul calității apei.
Impactul algelor asupra mediului
cca. 70% din biomasa mărilor și oceanelor este alcătuită din alge care formează fitoplanctonul,
acesta stând la baza nutriției celorlalte organisme marine - raci, moluște, pești, păsări și mamifere
acvatice;
în urma fotosintezei algele formează cea mai mare parte a oxigenului din apă respirat de animalele
acvatice;
60% din oxigenul existent pe planetă, este asigurat de algele marine