CLASA A9-A Ap1

Cernega Iulian-Robert
ALGELE
Algele (lat. Algae - „iarbă de mare”) constituie un grup diversificat din regnul Protista, regnul Plantae dar
și unele organisme din regnul Monera.

Caracteristicile generale ale algelor

Algele sunt capabile de a realiza procesul de fotosinteză cu ajutorul pigmentului care
este frecvent clorofila sau ficocianina. Astfel din apă, săruri minerale, CO2 folosind ca sursă de
energie lumina solară și în prezența pigmentului verde clorofilă, sintetizează substanțe
organice.
Majoritatea algelor sunt organisme acvatice, dar se întâlnesc și pe uscat: pe sol și pietre,
pe copaci etc. Corpul algelor (talul) poate fi unicelular, colonial sau pluricelular. Celula algelor
este protejată de un perete din celuloză și pectină. În citoplasmă se află unul sau câteva nuclee,
mitocondrii, reticul endoplasmatic, vacuole, dictiozomi, cloroplaste (cromatofori). Cromatoforii
pot avea formă de cupă, panglică, stea, spirală, numărul oscilând de la unul până la câteva
sute. Corpul algelor pluricelulare nu este diferențiat în țesuturi și organe. În funcție de dispoziția
celulelor, el poate fi filamentos sau lamellar.

Batrachospermum moniliforme, o algă

de apă dulce

Clasificare
Cu numele de alge sunt
denumite atât
organisme procariote (fără nucleu
individualizat), cât și
organisme eucariote (cu nucleu
individualizat). Din categoria
procariotelor fac parte algele albastre -
verzi. Dintre eucariote fac parte
celelalte alge (verzi, brune, roșii,
diatomee)

Algele albastre-verzi
Algele albastre-verzi sunt organisme procariote, singurele alge aparținând regnului
Monera, încrengătura Cyanophyta. Toate formele sunt autotrofe. Culoarea o
datorează pigmentului albastru ficocianina, care, împreuna cu clorofila, dau algei culoarea
 [1]
albastră-verzuie. Pigmenții sunt împrăștiați haotic în citoplasmă.  Citoplasma mai conține
granule amidonoase de rezervă. Aceste alge se pot aranja sub formă de lanțuri, colonii sau
filamente. Fiecare celulă din aceste forme „multicelulare” este identică cu cealaltă. Astfel,
reproducerea este asexuată. De cele mai multe ori, aceasta constă în formarea celulelor în
[1]
cadrul filamentelor în urma procesului de diviziune celulară.

Algele roșii
Algele roșii (Rhodophyta) grupează aproximativ 6000 specii și a căror caracteristică comună este
prezența pigmentului roșu numit ficoeritrină. Marea majoritate a algelor roșii sunt eucariote multicelulare.
Își depozitează nutrienții sub formă de amidon floridean (sub formă de vezicule în cadrul citoplasmei
celulare), iar peretele celular este alcătuit din pectină și celuloză.
Conțin ficobiliproteină: ficoeritrină, ficocianină și aloficocianină, ce se găsesc în corpusculi,
[5]
numiți ficobelizomi, iar clorofila este de tip a.

Algele brune
Algele brune (Phaeophyceae) cuprind aproximativ 1500 specii și a căror caracteristică majoră
este prezența pigmentului fucoxantină și a clorofilei de tip a și c. Acestea au un tal relativ mare, putând
ajunge până la 60 m. Peretele celular este format din sulfați fucani și acid alginic și nu prezintă amidon ca
substanță de rezervă. Reproducere Modalitatea factorilor de mediu prin spori flagelați, respectiv sexuată
[6]
prin gameți masculini flagelați.  Are clorofilă.

Diatomee
Diatomeele sunt unele din cele mai comune tipuri de fitoplancton. Majoritatea sunt unicelulare,
deși pot trăi în colonii sub formă de filament sau funde. Ele sunt producătorii lanțului trofic. O trăsătură
aparte a celulei diatomeei constă în aceasta fiind învelită într-un perete celular unic, format din dioxid
de siliciu hidratat. Acesta se compune din două părți asimetrice, cu o fisură între ele - de unde și numele
algei. Dovezile fosile sugerează că originează din timpul, sau înaintea, perioadei jurasice. Diatomeele
[7]
sunt folosite pentru monitorizarea condițiilor mediului și în studiul calității apei.
Impactul algelor asupra mediului
 cca. 70% din biomasa mărilor și oceanelor este alcătuită din alge care formează fitoplanctonul,
acesta stând la baza nutriției celorlalte organisme marine - raci, moluște, pești, păsări și mamifere
acvatice;
 în urma fotosintezei algele formează cea mai mare parte a oxigenului din apă respirat de animalele
acvatice;
 60% din oxigenul existent pe planetă, este asigurat de algele marine

Consumul de alge invinge bolile

Bogate in fibre alimentare si cu peste 70 de minerale continute, algele sunt unul dintre cele mai
bune remedii naturiste pentru prevenirea si tratarea unor boli.

Stimulante, algele favorizeaza procesele metabolice si schimburile de substante in corp, tonifica

si stimuleaza acivitatea glandelor endocrine (in special tiroida, hipofiza si pancreasul), regleaza
metabolismul proteinelor, au efect reintineritor, remineralizant, anticelulitic si proprietati
antireumatismale, antiinfectioase, antiscrofuloase, sunt un remediu extrem de eficient pentru gusa,
ajuta la imbunatatirea functiilor cerebrale si a memoriei si la intarirea sistemului imunitar.

Inlaturand senzatia de foame, aceste alge marine au efecte deosebite si in cazul regimurilor de

slabire, stand chiar la baza unei diete recent mediatizate, Kanten.

Algele contin metalele in stare coloidala

O proprietate speciala si specifica algelor este aceea ca in structura lor mineralele se gasesc in
stare coloidala, ceea ce inseamna ca ajuta mult la transportul si disponibilitatea biologica a altor
nutrienti din hrana sau alte suplimente si, mai ales, neutralizeaza si ajuta la eliminarea toxinelor,
inclusiv radioactive, si a metalelor grele acumulate in corp.