Facultatea de Biologie

Universitatea din București

ALGELE ROȘII (ÎNCRENGĂTURA RHODOPHYTA)

ȘI IMPORTANȚA LOR

Student: Băjenaru Mihaela-Alexandra

Secția :Biologie

Anul 2
INTRODUCERE

Algele roșii aparțin regnului Plantae, filumului/încrengăturii Rhodophyta, provenit din cuvântul
grecesc „rhodon” (care înseamnă „trandafir”) și „phyton” (care înseamnă „plantă”).

Rodofitele sunt unul dintre cele mai vechi grupuri de alge eucariote. Rhodophyta cuprinde
aproximativ 6000 de specii de alge care au în comun prezența pigmentului ficoeritrină, de unde și
culoarea roșie a acestor alge.

Algele roșii se găsesc abundent la adâncimi mari în apele marine, iar în apele dulci sunt relativ
rare, constituind o sursă de hrană pentru animalele marine. Unele alge roșii sunt consumate și de
către om. Sunt folosite la prepararea unor produse alimentare, în industria cosmeticelor dar și în
anumite medicamente, fiind foarte benefice organismului uman, în industria agricolă ca
îngrășământ.

Importanța algelor în natură și în viața omului este enormă, acestea creează mai multă biomasă
decât plantele terestre, astfel scopul acestei lucrări este de a descoperii ce beneficii sau cu ce sunt
folositoare algele roșii omului, cât și naturii. In cadrul acestei lucrari se vor discuta și câteva dintre
caracteristicile generale ale algelor roșii, morfologia, evoluția lor, reproducerea si bineînțeles
importanța acestora.

Fig 1: Alge roșii

DISCUȚII

CARACTERISTICI GENERALE

Majoritatea algelor roșii sunt pluricelulare, macroscopice și sunt lipsite de flageli și centrioli pe
parcursului ciclului de viață.

Morfologia algelor roșii este diversă, aceasta variază de la tal unicelular la tal parenchimatos și
neparenchimatos. Talul dominant este cel cladomial, uniaxial sau multiaxial, filamentos.

Pereții celulari ai algelor roșii sunt dubli: peretele extern conține polizaharidul agaroză care prin
fierbere se obtine agarul, iar pereții interni sunt celulozici. Conțin pigmenți ficobilinici (fitocianină,
ficoeritrină) care conferă algelor culoarea roșie.

Unele alge care secretă carbonat de calciu sunt coraliene, acestea joacă un rol important în
formarea recifelor de corali. Acestea se prind de subratul de rocă din apele marine.

REPRODUCERE

Rodofitele se reproduc atât sexuat cât și sexuat, fiind singurul grup de alge care au ciclul de viață
trigenetic diplo-haplofazic cu o generație gametofitică și două sporofitice.

Caracteristic algelor roșii este că nu are loc nicio etapă mobilă, celulele reproducatoare fiind lipsite
de flageli. Reproducerea se produce cu ajutorul fluxului de apă. Gameții femeli rămân pe algă, iar
spermatiile sunt conduse la acestea cu ajutorul apei.

La algele roșii, celula ou se dezvoltă într-un gametangiu feminin numit carpogon, unde are loc
fertilizarea. Spermatozoizii sunt produși în spermatangiu.

Pornind de la spori, prin germinare se formează gametofitele masculine si feminine. Ulterior, se

formează spermatangii care vor forma spermatiile si carpogonii care dau naștere la celula ou.
Aceasta este fertilizată în carpogoniu unde va avea loc și creșterea zigotului. Carposporofitul format
rămâne pe gametofit. Pe carposporofite se dezvoltă sporangii înconjurate de cistocarp (țesut steril).
Prin diviziuni mitotice, se eliberează sporii în cistocarp. Carposporii se dezvoltă și formează
tetrasporofite, pe care se vor forma tetrasporangii, care prin meioză vor forma tetrasporii. Din
tetraspori se vor forma, în final, 2 gametofiți masculini si 2 gametofiți femele. Iar apoi ciclul se reia.
 Fig 2: Ciclul de viață trigenetic al algelor roșii

REPREZENTANȚI

Principalii reprezentanți ai clasei Rhodophyta sunt:

 Callithamnion corymbosum, o alga roșie cu tal filamentos cu ramificație pseudodichotomică; are

aspect de tufe și se prinde de substrat dur.
 Ceramium diaphanum, are tal cilindric, filamentos cu ramificație dichotomică cu aspect
mărgelat. Trăiește pe pietre sau epifită pe Cystoseira.

Fig3: Ceramium sp.

 Coccotylus brodiei, talul multiaxial, lamelar, ramificat; se gășește la adancimi de 43-48 m în
nord-vestul Mării Negre.
 Porphyra leucosticte, tal lamelar roșu-violaceu, foliaceu cu marginile ondulate. Se întâlnește în
sezonul rece, de la malul apei până la adâncimi de 4–5 m, fixate pe substrat dur.

Fig4 : Porphyra leucosticte

 Alți reprezentanți sunt: Batrachopsermum sp., Dasya elegans, Bangia fuscopurpurea,

Hildenbrandia rubra, Corallina officinalis.

EVOLUȚIE

Cloroplastele au evoluat în urma unui eveniment endosimbiotic între o cianobacterie ancestrală,

fotosintetică si un fagotrof eucariot timpuriu.(Pârvu și colab. 2020) Acest eveniment a dus la
originea algelor roșii și verzi.

Majoritatea algelor roșii sunt marine și au o răspândire la nivel mondial, unde se găsesc la
adâncimi mai mari decât alte alge marine. Deși acest lucru a fost anterior atribuit prezenței
pigmenților precum ficoeritrina, prin adaptarea culorii, algele roșii pot locui la adâncimi mai
adânci decât alte macroalge. Unele specii marine se găsesc pe plajele cu nisip, în timp ce
majoritatea altora se prind de substraturi stâncoase. Apele curate, cu debit mare, limpezi și cu
fund stâncos sunt în general preferate pentru alge, dar există câteva excepții.
  FOSILE

Bangiomorpha pubescens este cea mai veche fosilă eucariotă aparținând acestei clase de alge.
Aceasta este o fosilă multicelulară care a crescut în partea arctica a Canadei și a fost găsită pe roci
vechi de 1,05 miliarde de ani.

IMPORTANȚA BIOLOGICĂ

Rodofitele sunt foarte importante în domeniul alimentar și farmaceutic. Alegele roșii sunt o sursă
extrem de bogată în antioxidanți și conțin proteine, vitamine, acizi grași esențiali și minerale.

În alimentație, algele roșii pot fi consumate crude în salate sau supe dar și sub formă de
condiment. Un exemplu de algă folosită în acest sens sunt algele din genul Porfira. Algele roșii cum
ar fi Palmaria palmata , fac parte din bucătăriile tradiționale europene și asiatice. Sunt folosite și în
obținerea aditivilor alimentari.
Mușchiul irlandez (Chondrus) este folosit ca înlocuitor al gelatinei în budinci, pastă de dinți și
conserve.

Agarul, o substanță asemănătoare gelatinei, preparată în principal din speciile Gracilaria și

Gelidium, este importantă ca mediu de cultură pentru bacterii și ciuperci.

O alta importanță biologică o constituie faptul că rodofitele sunt constructori importanți ai

recifelor de corali. Cele mai vechi astfel de alge coraline, solenoporii, sunt cunoscute din perioada
Cambriană. Alte alge de origini diferite au îndeplinit un rol similar în Paleozoicul târziu și în
recifele mai recente.

Au o importanță antivirală deosebită datorită compusului caragenan, care întărește sistemul

imunitar si protejază organismul împotriva bacteriilor și virusurilor.

De asemenea, conțin o cantitate crescută de iod, ceea ce este benefic pentru tratamentul gușei,
acționând prin refacerea funcțiilor tiroidei, însă în cantități crescute de consum se poate agrava
situația în loc să o remedieze. Algele roșii sunt benefice și pentru persoanele care suferă de
hipertensiune, acestea au un efect inhibitor pentru enzima răspunzătoare de creșterea tensiunii
arteriale.

În plus, rodofitele au un conținut ridicat de calciu care poate ajuta la tratarea

osteoporozei.Acestea conțin si vitamina K benefică pentru oprirea hemoragiei.
 Chondrus crispus (Irish Moss) cunsocută sub numele de mușchi irlandez și Palmaria palmata
(Dulse) sunt două dintre algele roșii foarte folosite în industria farmaceutică și cosmetică.

Chondrus crispus se găsește pe coasta Oceanului Atlantic din Europa, Marea Britanie si America
de Nord. Această algă este compusă din caragenan, folosit ca înlocuitor vegan al gelatinei.

Palmaria palmata se găsește în mod deosebit în nordul Oceanului Atlantic. Aceasta conține
multe proteine, fibre, calciu, potasiu care contribuie la scăderea tensiunii arteriale, îmbunătățirea
vederii și a funcției tiroidei, fiind de asemenea, considerată și o delicatesă culinară.

CONCLUZII

Rhodophyta reprezintă o clasă de alge caracterizată prin cloroplaste lipsite de reticulul

endoplasmatic extern, pigmenți ficobiliproteici și flageli. Algele roșii joacă un rol important în
producerea de oxigen în apa de mare.

Diverse specii de alge roșii sunt o sursă de hrană pentru multe organisme acvatice, inclusiv pești.
Nu numai asta, dar anumite specii de alge sunt responsabile pentru formarea recifelor de corali
tropicali. Algele roșii au fost folosite ca sursă de hrană de mii de ani, deoarece sunt bogate în
vitamine, minerale, calciu, magneziu și antioxidanți. Sunt o sursă de fibre alimentare datorită
capacității lor de a favoriza circulația sănătoasă a sângelui, de a reduce colesterolul în excess și de a
regla nivelul glicemiei din sânge.

Algele roșii, precum Gracilaria, Glycerus, Eucheuma, Porphyra, Echinoderm și Pinella, sunt
cunoscute în principal pentru utilizarea lor industrială ca agenți de îngroșare, ca alimente,
anticoagulante (datorită conținutului lor de agar, alginat și caragenan). Carbohidrații din algele roșii
ajută la prevenirea sau reducerea hiperpigmentării, ridurilor, inflamației pielii și cancerului de piele.
Prezența vitaminei A și a vitaminei C oferă, de asemenea, un efect antibacterian. Algele roșii sunt
utilizate în mod obișnuit ca îngrășăminte în câmpurile agricole.
BIBLIOGRAFIE

https://www.blue-ecosystems.com/racheliSeaWeed/English/Dasya-C.-Agardh%2C-1824-

https://www.marinespecies.org/index.php

https://handwiki.org/wiki/Biology:Red_algae

https://www.depeces.com/ro/alge-ro%C8%99ii.html#Propiedades_de_las_algas

https://ecomareaneagra.wordpress.com/ecosistemul/plantae/rhodophyta/

https://www.vcbio.science.ru.nl/en/virtuallessons/redalgae/

Marcel Pârvu, Botanică sistematică Tallophyta, Presa Universitară Clujeană, 2020

Britannica, The Editors of Encyclopaedia. "red algae". Encyclopedia Britannica, 3 Oct. 2016,
https://www.britannica.com/science/red-algae. Accessed 7 January 2023.