I.

FIZIOLOGIA CELULARA A NEURONULUI-neuron o celula cu aspect special, transcrierea

and genomic, processing eukaryotic mrna, splicing alternativ, sinteza proteica, control of
gene expression in eukaryotes, and mutatii, ribozomi asociati cu reticul endoplasmatic
rugos, traffic de vezicule intre rer si golgi maturare protein, Transportul prin membr
celulare, struct plasmalemei, clasificare protein membranare,

transportul ionilor si molec prin membr cel

transport active secundar

II. Potentialul de repaus si potentialul de actiune. Transmiterea sinaptica-- Potentialul de
repaus transmembranar, Generarea potenţialului de repaus,
 Potenţialele locale se propaga cu decrement, Potentialele de actiune se propaga fara
decrement, Generarea potentialului de actiune, Feed-back pozitiv în generarea
potenţialului de acţiune, Propagarea potenţialului de acţiune – axoni nemielinizaţi,
Propagarea potentialului de acţiune – axoni mielinizaţi, Scleroza in placi, sau scleroza
multipla, Sinapsele rapide pot fi electrice (A) sau chimice (B), Sinapsele electrice sunt
formate din joncţiuni „gap“, Placa motorie, sau joncţiunea neuro-musculara, Sinapsa
chimică,
III. Transmiterea sinaptica Integrarea sinaptica---- Jonctiunea neuro-musculara sau placa
motorie, sinapsele in snc, diferente intre placa motorie si sinapse snc, tipuri de sinapse
neuronale, sinapse excitoare si inhibitoare in snc, Integrarea sinaptica – sumarea
spatiala si temporala, Transmiterea sinaptică rapidă şi transmiterea sinaptică lentă,
Activarea subunitatii  - declansarea unei cascade de semnalizare, Transmiterea
sinaptică lentă – cale de semnalizare,
IV. FIZIOLOGIA SISTEMELOR SENZORIALE--

Ariile corticale implicate în recepţia senzorială, Papile, muguri şi celule receptoare

gustative,
Traducerea gustului dulce, amar, umami, Codificarea informatiei gustative,

Anatomia analizatorului olfactiv

Bulbul olfactiv, Caile centrale ale analizatorului olfactiv, Cortexul orbito-frontal – integrarea
senzatiilor gustative si olfactive – aroma, Organul vomeronasal – detectia feromonilor,
Stimulii vizuali – radiaţia electromagnetică, Fotoreceptorii retinieni, Structura
fotoreceptorilor, Diferenţe locale în structura retinei, Traducerea stimulilor vizuali,

V. Vederea colorată – trei tipuri de fotoreceptori cu con – trei fotopigmenţi, Căile centrale
ale analizatorului vizual, Performanta auditiva: comparatie intre specii, Amplificarea
sunetului in urechea medie, Cohleea şi organul lui Corti, Membrana bazilara – analiza
Fourier a sunetelor complexe,
 Filamente proteice (tip links) leaga varfurile cililor invecinati
V. FUNCTIILE COGNITIVE ALE CREIERULUI---
cortexul somatosenzitiv primar,
Aria de asociaţie anterioară – cortexul prefrontal,
Aria de asociație posterioară – parieto-temporală(Cortexul posterior parieto-temporal –
integrează informaţie senzorială somatică, vizuală, auditivă – lezarea acestei regiuni
corticale – agnozie), Leziuni ale cortexului posterior parieto-temporal, Aria de asociatie
limbica – hipocampusul, Memoria procedurala – mecanism diferit de cea declarativa
(explicita), Efectul lezarii hipocampului asupra memoriei spatiale la sobolan, nucleul
amigdalian, ariile corticale ale limbajului, Lateralizarea functiilor corticale,
 VI. Contractia muschilor scheletici. Controlul nervos al miscarii---’

Tendonul – banda de tesut conjunctiv care conecteaza muschiul la substanta osoasa, Muşchiului
scheletic se contracta la comanda motoneuronilor, Motoneuronii inferiori (din coarnele ventrale ale
maduvei) controlează activitatea fibrelor musculare scheletice, Sursele de input pentru motoneuronii
 din coarnele ventrale ale măduvei,

Structura fibrei musculare scheletice, Distrofia musculară Duchenne, Sarcomera – unitatea structurală
a miofibrilei, Contractia musculara – scurtarea sarcomerei, Teoria alunecarii filamentelor, Reglarea

fortei de contractie – sumarea unitatilor motorii, Reflexul de întindere, Reflexul de retragere

(withdrawal), Arii corticale implicate în planificarea şi controlul mişcării voluntare, Stimularea

electrica a cortexului premotor – miscari complexe
 Maladia
Huntington, Leziuni cerebelare – ataxie, Manifestari ale leziunilor cerebelare, Maladii prionice

(encefalopatii spongiforme transmisibile, Encefalopatia spongiforma – maladie prionică, Etiologie

comuna in maladii neurodegenerative

-plierea incorecta a unor proteine-,

VIII. Sistemul nervos autonom. Sistemul endocrin

Reflex autonom

-reglarea activitatii cardiovasculare

Comparatie SN somatic si SN autonom (vegetativ)

Neuromediatorii sistemului nervos vegetativ

Control vascular in absenta inervatiei duale (simpatic/parasimpatic)

Sinteza si eliberarea hormonilor peptidici

Mecanismele de actiune ale hormonilor peptidici

Mecanismele de actiune ale hormonilor steroizi

IX. SISTEM CARDIOVASCULAR-
Coagularea

Hirudo medicinalis

Transmiterea genetica a hemofiliei

Structura de sincitiu a muschiului cardiac

Structura de sincitiu a muschiului cardiac

Automatismul cardiac – potentialul „pacemaker”
Efectele stimularii SNS (noradrenalina) asupra miocitelor cardiace

Efectele stimularii SNPS (acetilcolina) asupra miocitelor cardiace

Structura vaselor de sange

Presiunea sangvina in circulatia sistemica

Capilarele – schimbul de gaze, nutrienti, produsi metabolici

Filtrarea si reabsorbtia fluidului prin peretele capilarelor – fortele Starling

Sistemul limfatic – filtrare neta – 4l/zi
Sistemul venos – rezervor de volum; valvele venoase
Controlul presiunii arteriale de catre SNS
Tromboza venoasa profunda

XI. RESPIRATIA-

Epiteliul cailor respiratorii – celule ciliate si celule secretorii (mucus)

Membrana respiratorie

Surfactantul pulmonar

Tensiunea superficiala a apei – rolul surfactantului

Ventilatia

Presiunea intrapleurala
Hemoglobina si hemul

Schimbul de gaze in alveolele pulmonare (respiratia externa)

Schimbul de gaze in tesuturi (respiratia interna)

Astmul bronsic

Obstructia pulmonara cronica – bronsita cronica si emfizem pulmonar

Fibroza pulmonara idiopatica

XII.SIST DIGESTIV—

Procesele tractusului digestiv: digestie, secretie, absorbtie si motilitate

Mestecarea este controlata de nervi motori care inerveaza muschii scheletici ai gurii si maxilarelor.
Exista si un reflex de masticatie, generat de presiunea mancarii in cavitatea bucala (pe limba).

Secretia de saliva controlata atat simpatic (flux modest si bogat in proteine) cat si parasimpatic (flux
masiv de saliva diluata). Sindromul Sjoergren – disfunctie a glandelor exocrine (autoimuna).

Inghitirea –mecanoreceptori in peretele posterior al faringelui – semnale catre centrul inghitirii din
bulbul rahidian – semnale eferente catre muschii faringelui si esofagului, si muschii respiratori.

Palatul moale se ridica si atinge peretele posterior al nasofaringelui, impiedicand mancarea sa ajunga
in cavitatea nazala. Este inhibata respiratia, iar laringele se ridica, epiglota coboara sub actiunea
bolului, acoperind intrarea in trahee. Se deschide sfincterul esofagian superior (muschi scheletic) si
bolul intra in esofag. Dupa trecerea bolului sfincterul se inchide, epiglota se ridica, traheea se deschide
si respiratia se reia.
Structura peretelui tractusului digestiv

Digestia proteinelor
Emulsionarea grasimilor
Ulcerul (gastric, duodenal, esofagian)

XIII. SISTEM REPRODUCATOR

Sub actiunea MIF degenereaza sistemul de ducturi Muelleriene; testosteronul induce diferentierea
ducturilor Wolffiene in epididim, canal deferent, duct ejaculator si vezicule seminale;

Organele genitale externe (penisul si scrotul) se dezvolta ulterior, sub actiunea 5-DHT.

Testiculele coboara in scrot la scurt timp inainte de nastere

Hiperplazie adrenala congenitala
Maturarea foliculului
s