SISTEMUL NERVOS SOMATIC ŞI VEGETATIV

Sistemul nervos, din punct de vedere funcţional, a fost clasificat în:

 sistemul nervos somatic

 şi sistemul nervos vegetativ

Sistemul nervos somatic este responsabil de recepţionarea stimulilor externi și de mișcările voluntare
ale corpului.

El este alcătuit din:

 centrii nervoși din encefal și măduva spinării și căi nervoase;

 fibre nervoase senzitive (aferente) care conduc informaţia de la organele de simţ spre SNC;
 fibre nervoase motorii (eferente) care duc impulsul nervos de la SNC spre mușchii scheletici

Neuromediatorul neuronilor sistemului nervos somatic este acetilcolina.

Sistemul nervos vegetativ (autonom) coordonează funcțiile organelor interne:

 contracția/relaxarea mușchilor netezi din pereții organelor interne;

 secreția glandelor endocrine;
 activitatea cardiacă;
 metabolismul energetic;
 sistemul imun.

Activitatea sistemului nervos vegetativ este involuntară și are caracter continuu, producînduse atît în
timp de veghe, cît și în timpul somnului.

Sistemul nervos vegetativ include:

 centrii nervoși vegetativi, localizați în maduvă, bulbul rahidian și mezencefal;

 fibrele nervoase vegetative senzitive (aferente) care conduc informația de la organele interne spre
centrii nervoși și sînt incluse în nervii cranieni (III, VII, IX, X) și nervii spinali;
 fibrele nervoase vegetative motorii (fibre eferente) care sînt formate din doi neuroni:
preganglionar și postganglionar.

Ganglionii nervoși vegetativi sînt localizați în lanțul paravertebral, la anumită distanță de coloana
vertebrală (prevertebral) sau în pereții organelor interne (ganglioni terminali).

Sistemul nervos vegetativ, în funcţie de particularităţile morfofuncţionale, prezintă:

 sistemul nervos simpatic

 și sistemul nervos parasimpatic.

Sistemul nervos simpatic mobilizează organismul în situații neadecvate, astfel asigurînd adaptarea lui la stres –
„fuga sau lupta”. El este un sistem ergotrop (producător de energie).

Activitatea sistemului nervos simpatic duce la:

 intensificarea metabolismului;
 accelerarea ritmului cardiac și a respirației;
 scăderea digestiei și producerii urinei;
 creșterea conținutului de glucoză în sînge;
 alimentarea intensivă a mușchilor cu sînge.

Centrii nervoși ai sistemului nervos simpatic sînt localizați în coarnele anterioare ale regiunii toraco-lombare a
măduvei spinării.

Neuronii preganglionari ai simpaticului au corpii celulari localizați în coarnele anterioare ale regiunii toracale și
lombare ale măduvei. Axonii mielinici ai acestor neuroni formează sinapse pe corpii celulari ai neuronilor
postganglionari la nivelul ganglionilor simpatici. Neuromediatorul neuronilor preganglionari simpatici este
acetilcolina.

Neuronii postganglionari au corpul celular în ganglionii simpatici, iar axonii lor amielinici formează sinapse pe
organele interne. Ei transmit impulsul nervos prin intermediul noradrenalinei. Neuronii preganglionari au axonul
mai scurt comparativ cu cel postganglionar.

Sistemul nervos parasimpatic permite organismului să păstreze și să acumuleze energia necesară ”pentru o
nouă reacţie la stres („odihnă și mîncare”). Centrii nervoși ai sistemului nervos parasimpatic sînt nucleii
encefalici (mezencefal, puntea Varolio și bulbul rahidian) și din nuclei medulari ai regiunii segmentelor sacrale
S2–S4.

Neuronii preganglionari ai parasimpaticului transmit impulsurile nervoase de la encefal prin fibrele nervilor
oculomotor (III), facial (VII), glosofaringian (IX), vag (X) și neuronii preganglionari ai nervilor sacrali. Aceștia fac
sinapse pe corpii celulari ai neuronilor postganglionari din ganglionii parasimpatici din preajma organelor
interne.

Neuronii postganglionari sînt mai scurți decît cei preganglionari. Ei inervează organele interne.

Neuromediatorul neuronilor sistemului nervos parasimpatic este acetilcolina. Majoritatea organelor corpului
(inima, mușchii netezi ai pereților tubului digestiv și pereții vezicii urinare etc.) sînt inervate de fibrele simpatice
și cele parasimpatice care au acțiune antagonistă. Glandele sudoripare și majoritatea vaselor sangvine sînt
inervate preponderent de fibrele simpaticului. Glandele salivare au inervație dublă simpatică și parasimpatică cu
aceeași acțiune.
SISTEMUL NERVOS
CENTRAL
(creier şi măduva
spinării)
procesarea
informaţiilor

COMPARTIMENTUL COMPARTIMENTUL
SENZORIAL MOTOR

SISTEMUL
NERVOS include
PERIFERIC

SISTEMUL SISTEMUL
NERVOS NERVOS
SOMATIC VEGETATIV
(simpatic şi
parasimpatic)

EFECTORII
Sensory receptors MUŞCHII MUŞCHIUL CARDIAC
(in eyes, nose, etc.) STRIAŢI MUŞCHII NETEZI
GLANDELE
Organul SN simpatic SN Parasimpatic

Glande salivare Stimulează secreţia Inhibă secreţia

salivei salivei
Pupila dilatare constricţie
inima Accelerează bătăile Diminuează bătăile

Vase sangvine dilatare constricţie

Tubul digestiv diminuează sporeşte
(secreţia gastrică)
ficatul Stimulează Stimulează secreţia
glicogeneza bilei
Metabolismul Intensifică reacţiile Intensifică reacţiile
catabolice anabolice
Vezica urinară relaxează constricţie