Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Domeniul de activitate certificat conform seriei de standarde SR EN ISO 9001:2008 ;SR EN ISO
14001:2005 ; SR EN OHSAS 18001:2007 de catre Organismul de Certificare SC CERTIND SA Bucuresti.
Este:
Denumire proiect de investitii – “Sistem integrat de alimentare cu apa, statie de tratare apa,
canalizare menajera si statie de epurare ,sat Cartojani, comuna Roata de Jos ,jud. Giurgiu ” ;
Autoritatea contractanta :
Denumire: Consililul Local Roata de Jos, jud. Giurgiu;
Adresa: comuna Roata de Jos, sat Cartojani;
Localitatea: Cartojani;
Persoana de Contact : Marin Ghidanac
Telefon: +40246266103
Fax: +40246266103
E-mail: cl_roatadejos@yahoo.com;
Prezenta Metodologie de Implementare a Proiectului se aplica strict lucrariilor ce se vor executa de catre
firma SC CONSTRUCT PLUS SRL la obiectivul: “Sistem integrat de alimentare cu apa, statie de
tratare apa, canalizare menajera si statie de epurare ,sat Cartojani, comuna Roata de Jos ,jud.
Giurgiu”.
Nu este cazul
IN S
5.18 248188 PLATFORMA GENE. ELECTRIC
5.19 248198 BIOFILTRU C-TII
5.20 248208 INST. ELECTRICE-SV
248218 INSTALATII ELECTRICE-PAV
5.21 EXPLO
248228 INSTALATII ELECTRICE-
5.22 EXTERIOAR
5.23 248238 INSTALATIE IMPAMANTARE
248248 PLATFORMA-PAVILION
5.24 EXPLOATARE
248268 CAMERA VANE REZERVOR
5.25 VACUUM
248288 RACORD STATIE VACUUM-
5.26 RETEA
6 05 RETELE CANALIZARE
6.1 248258 CAMERA COLECTOARE
248278 RETEA DE CANALIZARE -
6.2 VACUUM
7 06 UTILITATI
7.1 248058 DRUM ACCES - S.V.+S.E.
248298 ALIMEN. ENERG. EL. POST
7.2 TRAFO
Principiul analizei drumului critic constă în divizarea unui proiect (acţiuni complexe) în părţi componente, la un
nivel care să permită corelarea logică şi tehnologică a acestora, adică să facă posibilă stabilirea interacţiunilor
între părţile componente. Aceste părţi componente sunt activităţile acţiunii complexe
La definirea listei de activităţi specialistul sau specialiştii care participă la această operaţie folosesc experienţa
lor pentru a răspunde pentru fiecare activitate la întrebările: ”ce alte activităţi succed sau preced în mod necesar
această activitate ?”; ”care este durata activităţii ?”. Ia naştere în acest fel un tabel care conţine activităţile
proiectului, intercondiţionările între activităţi şi duratele acestora.
În tabelul 1 este prezentat un proiect, activităţile fiind notate prin litere mari A, B, C,
…. Activităţile A şi B sunt activităţile de început ale proiectului. Activitatea A este
direct precedentă activităţii C. De asemenea, activitatea C este direct precedentă
activităţilor E şi F.
Termenul cel mai devreme de realizare a evenimentului j. Acest termen reprezintă momentul cel mai devreme
posibil de terminare a tuturor activităţilor care converg în nodul j şi este egal cu valoarea maximă a drumurilor
dintre evenimentul iniţial 1 şi evenimentul j, pe care îl vom nota cu t mj = dmax(1,j).
Termenul cel mai devreme (numit şi termenul minimal) a evenimentului j, conform algoritmului lui Ford în
grafuri G = (X,) fără circuite, se calculează astfel:
tm
j =
max t d ij
i, j i
m
, 1 j n
Vom presupune, fără a restrânge generalitatea, că t 1 = 0, pentru evenimentul iniţial 1 şi, în acest caz, termenul de
realizare cel mai devreme al unui eveniment oarecare j va fi dat de formula:
0 j1
tm
j =
max t im d ij
i, j
1 j n
Această formulă permite calculul termenelor pentru evenimente, prin parcurgerea grafului-reţea în sens-înainte
(parcursul înainte) şi durata minimă de execuţie a proiectului va fi termenul cel mai devreme de realizare al
nodului final al grafului.
FORMULAR COD: F – 4.2.3 - 03, Rev. 0
SC Planul de Management de Mediu STANDARDE APLICABILE ED / REV
ISO 9001 : 2008
CONSTRUCT Pentru 1/0
PLUS Sistem integrat de alimentare cu apa, ISO 14001:2005
statie de tratare apa, canalizare menajera
SRL si statie de epurare ,sat Cartojani, comuna OHSAS 18001:2007
Roata de Jos ,jud. Giurgiu
Acest termen devine termenul impus de realizare al proiectului şi el nu mai poate fi depăşit, depăşirea lui
însemnând doar o proastă organizare a lucrului
Termenul cel mai târziu de realizare a evenimentului i. Acest termen (numit şi termen maximal) reprezintă
momentul cel mai târziu posibil de începere a activităţilor care pleacă din nodul i astfel încât toate succesiunile
de activităţi dintre acest nod şi nodul final să mai poată fi efectuate până la termenul final de realizare al
proiectului şi este egal cu diferenţa între durata minimă de realizare a proiectului şi durata drumului de lungime
maximă dintre evenimentul i şi n. Acest termen se notează cu t iM = dmax(1,n) – dmax(i,n)
Pentru calcularea acestor momente trebuie calculate duratele drumurilor de la nodul final spre nodul iniţial şi
apoi scăzute din durata minimă a proiectului, calcul care va fi făcut aplicând, de asemenea, algoritmul lui Ford
simplificat.
Conform celor de mai sus, termenul cel mai târziu de realizare a unui eveniment, cu respectarea duratei minime
a proiectului (notată T= dmax(1,n) = t m
n ), este dată de formula:
T j1
t iM = min t M d
i, j j ij 1 i n
Intervalul [ t m M
j , t j ] se numeşte intervalul de fluctuaţie al evenimentului j. Evenimentul j se poate plasa în
orice moment al acestui interval de fluctuaţie, fără a periclita durata totală a întregului proiect. Acest interval îl
putem defini ca pe o rezervă de timp R(j) a evenimentului j:
R(j) = t M m
j – tj
Momentul (termenul minim) de începere cel mai devreme a activităţii ( i.j). Deoarece o activitate nu poate
începe decât după ce se termină toate cele precedente, momentul minim de începere este evident termenul cel
mai devreme de realizare al evenimentului i:
î
tm (i,j) = t im
Momentul (termenul minim) de terminare cel mai devreme a activităţii (i.j) este egal cu suma dintre
termenul cel mai devreme de începere şi durata activităţii:
t î
tm (i,j) = t m (i,j) + dij
Momentul (termenul maxim) de terminare cel mai târziu a activităţii (i,j) este definit de termenul cel mai
târziu de realizare a evenimentului j:
t tM (i,j) = t j
M
Momentul (termenul maxim) de începere cel mai târziu a activităţii (i,j) este egal cu diferenţa dintre
termenul cel mai târziu de terminare şi durata activităţii:
FORMULAR COD: F – 4.2.3 - 03, Rev. 0
SC Planul de Management de Mediu STANDARDE APLICABILE ED / REV
ISO 9001 : 2008
CONSTRUCT Pentru 1/0
PLUS Sistem integrat de alimentare cu apa, ISO 14001:2005
statie de tratare apa, canalizare menajera
SRL si statie de epurare ,sat Cartojani, comuna OHSAS 18001:2007
Roata de Jos ,jud. Giurgiu
Aceste momente spun doar în ce interval poate fi situată o activitate, dar nu spun care este diferenţa între o
plasare posibilă sau alta. În acest scop vom calcula, pentru fiecare activitate (i,j), următoarele repere de timp:
Rezerva totală de timp (Rt) a unei activităţi (i,j), ca fiind diferenţa dintre termenul cel mai târziu de terminare
şi termenul cel mai devreme de terminare.
Rt(i,j) = t tM – t m
t
= t tM – t m
î
– dij = t Mj – t im – dij
Rezerva totală de timp a unei activităţi (i,j) reprezintă timpul maxim cu care se poate amâna sau se poate mări
durata activităţii, fără depăşirea termenului final de execuţie al proiectului.
Rl(i,j) = t m m
j – ti – dij
Rt(i,j) - Rl(i,j) = t M
j – tm j
pentru o activitate (i,j), este egală cu fluctuaţia evenimentului final j al activităţii. De aici rezultă că rezerva
liberă a unei activităţi (i,j) reprezintă intervalul de timp ca parte a rezervei totale de timp, cu care o activitate se
poate amâna (sau se poate mări durata activităţii) fără a perturba termenul cel mai devreme de realizare al
termenului final j (adică fără a consuma din rezervele de timp ale activităţilor care o succed).
Ri(i,j) = t mj – ti
M
– dij
Rezerva independentă de timp a unei activităţi (i,j) există dacă R i(i,j) > 0 şi dacă există, ea reprezintă timpul
maxim cu care se poate amâna (sau se poate mări durata activităţii) astfel încât să nu perturbe fluctuaţia
evenimentelor de la extremităţilor activităţii. Dacă R i(i,j) 0 atunci activitatea (i,j) nu are rezervă independentă
de timp. Rezerva independentă de timp arată intervalul în care poate fi plasată o activitate fără a consuma nici
din rezervele de timp ale activităţilor ce o preced, nici din cele ale celor ce o succed.
Intervalele de fluctuaţie pentru evenimente şi rezervele libere de timp pentru activităţi caracterizează
elasticitatea unui program de ordonanţare. Cu cât acestea sunt mai mici cu atât programul este mai rigid.
Drumul (drumurile) a cărui lungime este egală cu durata minimă de execuţie a proiectului se numeşte drum
critic. Este clar că orice amânare a unei activităţi a acestuia duce la lungirea duratei de execuţie a proiectului,
deci nici una din aceste activităţi nu dispune de rezervă de timp. Activităţile de pe drumul critic şi prin extensie,
orice activitate care nu dispune de rezervă de timp, se numeşte activitate critică.
t im = t iM , t j = t j , t j – t im = dij
m M m
Termenele calculate pentru evenimente sunt utile în primul rând pentru calculul termenelor pentru activităţi, dar
ele servesc şi pentru evaluarea stadiului de realizare al proiectului, verificând dacă termenele de realizare pentru
fiecare eveniment se află în intervalul de fluctuaţie.
„ Sistem integrat de alimentare cu apa, statie de tratare apa, canalizare menajera si statie de epurare
,sat Cartojani, comuna Roata de Jos ,jud. Giurgiu”
Tabel 1Timp ( zile)
Activitate Descriere Depinde Timp Timp pesimist Timp Fimp
de optimist (P) probabil estimate
( O) (M) (O+ 4M+
P)/6
01 Alegerea personalului pentru implementarea 0 0.5 2 1 1
proiectului
1.1 Semnarea contractului de prestari servicii de 0 0.8 2 1 1
catre prestator si beneficiar
1.2 Preluarea ordinului de incepere a lucrarilor 1.1 0.7 3 1 1
3.4. Determinarea – celor mai devreme si cele mai tarzii termene de incepere si finalizare pentru fiecare
activitate
Cele mai devreme si cele mai tarzii termene de incepere si termene pentru fiecare sunt :
3.5. Graficul de retea asociata Tabelului 1 – Diagrama Part – Determinarea Drumului Critic
1
4
1
4
1 Stop
1 2 3
4
4. Resurse Umane
6. Utilaje
Administrator
Responsabil
Mediu RTE
Responsabil CQ
Responsabil
Responsabil Director Tehnic
Aprovizionare
Financiar
Sef santier
Echipe de
Parc auto utilaje
muncitori
PLAN DE LUCRU
Corelarea activitatilor cu resursele
4.4. INST. HIDRAULICE PF2 Sef santier Grup electrogen mobil, Motocompresor
4 muncitori
4.9. EXECUTIE FORAF PF2 Sef santier Grup electrogen mobil, Motocompresor
5 muncitori Instalatie de foraje
4.11. PRIZA IMPAMANTARE ARTIFI PF1 Sef santier Grup electrogen mobil, Motocompresor,
1 muncitor Grup termic de sudura
4.12. PRIZA IMPAMANTARE ARTIFI.PF2 Sef santier Grup electrogen mobil, Motocompresor,
1 muncitor Grup termic de sudura
4.13. ILUMINAT EXTERIOR FORAJ PF1 Sef santier Grup electrogen mobil, Motocompresor,
1 muncitor Automacara
5.3. INST HIDRAULICE - ST POMP.+REZ Sef santier Grup electrogen mobil, Motocompresor
4 muncitori Grup termic de sudura
5.4. RETELE APA INCINTA Sef santier Grup termic de sudura, Betoniera,
5 muncitori Vibrator, Motopompa, Automacara
fasonat otel-beton
7.4. SIST VERTIC. ALEI SI PLAT.CARO Sef santier Grup electrogen mobil, Motocompresor
5 muncitori Autogreder, Compactor, Autocisterna
7.9. MODUL BIOLOGIC COMPACT 250 Sef santier Excavator, Vibrator, Compactor,
5 muncitori Autocisterna, Masina fasonat otel-beton,
Mai mecanic
7.10. RET IN- COLEC EVACUARE APA EPURATA Sef santier Motopompa, Automacara
4 muncitori
7.13. RETELE APA INCINTA Sef santier Grup termic de sudura, Betoniera,
3 muncitori Motopompa,
7.14. STATIE VACUUM – MONTAT ECHIPAMENT Sef santier Grup termic de sudura
2 muncitori
7.15. REZERVOR VACUUM – MONTAT ECHIP. Sef santier Grup termic de sudura, Excavator
2 muncitori
7.19. BIOFILTRU C-TII Sef santier Excavator, Masina dse fasonat otel-beton,
3 muncitori Vibrator
7.21. INSTALATII ELECTRICE – PAV. EXPLOATARE Sef santier Grup termic de sudura
2 muncitori
7.24. PLATFORMA – PAVILION EXPLOATARE Sef santier Vibrator, Masina de fasonat otel-beton
2 muncitori
7.25. CAMERA VANE REZERVOR VACUUM Sef santier Vibrator, Masina de fasonat otel-beton,
2 muncitori Macara
7.26. RACORD STATIE VACUUM - RETEA Sef santier Grup termic de sudura, Motopompa
5 muncitori
8. RETELE CANALIZARE
8.1. CAMERA COLECTOARE Sef santier Grup termic de sudura, Instalatie de
12 muncitori foraje, Betoniera, Macara lansatoare de
conducte
8.2. RETEA DE CANALIZARE - VACUUM Sef santier Aparat de sudura cap la cap, excavator,
12 muncitori Instalatie de foraje, Placa vibratoare,
Macara lansatoare de conducte,
9. UTILITATI
9.1. DRUM ACCES - SV + SE Sef santier Autogreder, Compactor
2 muncitor
Programul de lucru
Costuri operationale