LEGILERĂSPÂNDIRII

LEGILE RĂSPÂNDIRIISOLURILOR
SOLURILOR
PETERRA
PE TERRA
 LEGEA ZONALITĂŢII
LEGEA ZONALITĂŢII

Termenulde
Termenul dezonalitate,
zonalitate,cât
câtşişiconcepţia
concepţiagenerală
generalăprivind
privindzonalitatea
zonalitateasolurilor,
solurilor,
privită ca
privită ca oo lege
lege importantă
importantă aa răspândirii
răspândirii acestora,
acestora, au
au fost
fost introduse
introduse înîn terminologia
terminologia
pedologicăde
pedologică decătre
cătrefondatorul
fondatorulŞtiinţei
Ştiinţeisolului,
solului,V.V.
V.V.Dokuceaev,
Dokuceaev,în înanul
anul1898.
1898.
Înacest
În acestsens,
sens,Dokuceaev
Dokuceaevaaseparat
separatpentru
pentruemisfera
emisferanordică
nordicăcinci
cincizone:
zone:

arctică
arctică
depădure
de pădure
aacernoziomurilor
cernoziomurilor
aerală
aerală
aasolurilor
solurilorlateritice.
lateritice.

DeDe asemenea,
asemenea, un un alt
alt reprezentant
reprezentant important
important alal şcolii
şcolii ruse
ruse de
de pedologie,
pedologie, I.P.
I.P.
Gherasimovaaseparate
Gherasimov separatepe peHarta
Hartasolurilor
solurilorlumii
lumiieditată
editatăîn
înanul
anul1956,
1956,cinci
cincizone
zonemondiale
mondiale
desoluri.
de soluri.
LaLanivelul
nivelulRomâniei,
României,primul
primulcare
careface
facereferire
referirelalazonalitatea
zonalitateasolurilor
solurilorlegat
legatdede
influenţaclimatului
influenţa climatuluieste
estefondatorul
fondatorulşcolii
şcoliiromâneşti
româneştide depedologie,
pedologie,Gheorghe
GheorgheMunteanu-
Munteanu-
Murgoci,în
Murgoci, înanul
anul1911.
1911.
NuNu în
în ultimul
ultimul rand,
rand, înîn anul
anul 1934,
1934, N.C.
N.C. Cernescu
Cernescu publică
publică oo lucrare
lucrare având
având caca
temăraportul
temă raportulîntre
întrefactorii
factoriiclimatici
climaticişişizonele
zonelededesol
soldin
dinRomânia.
România.
 Îngeneral
În generaleste esteacceptat
acceptatideea ideeacă căzona
zonade desol
solreprezintă
reprezintăun unteritoriu
teritoriuextins
extins
caracterizatprin
caracterizat prinpredominarea
predominareaunui unuitiptipde
desol.
sol.Din
Dinacest
acestpunct
punctde devedere,
vedere,solurile
solurilepot
potfifi
clasificateîn
clasificate înzonale,
zonale,aacăror
cărorformare
formareeste esteinfluenată
influenatăpredominant
predominantbioclimatic
bioclimaticşişi
intrazonale,care
intrazonale, careapar
aparîn îninteriorul
interiorulunei uneizone
zonede desol,
sol,pe
pesuprafeţe
suprafeţerestrânse,
restrânse,datorită
datorită
unorcondiţii
unor condiţiilocale
localede depantă,
pantă,rocărocăsausaudrenaj.
drenaj.
Trebuieremarcat
Trebuie remarcatînsă însăfaptul
faptulcă căîn
îninteriorul
interiorulunei
uneizone
zonede desol
solpot
potapărea
apăreamai
mai
multetipuri
multe tipuride desol,
sol,din
dincel
celpuţin
puţindouă
douămotive.
motive.În Înprimul
primulrând,
rând,pot
potapărea
apăreasoluri
soluri
intrazonale,fără
intrazonale, fărăînsă
însăca caacestea
acesteasă săfie
fiedominante,
dominante,dar darşişiîn
încazul
cazullor
lors-a
s-ademonstrat
demonstratcă că
suferăooanumită
suferă anumităinfluenţă
influenţăbioclimatică,
bioclimatică,în însensul
sensulcă căpentru
pentruooanumită
anumităzonă
zonădedesol
solsunt
sunt
specificeanumite
specifice anumitesolurisoluriintrazonale.
intrazonale.
Spreexemplu,
Spre exemplu,zoneizoneicernoziomului
cernoziomuluiîiîisunt suntspecifice
specificeca casoluri
soluriintrazonale
intrazonale
solonceaculşişisoloneţul.
solonceacul soloneţul.În Înalaldoilea
doilearând,
rând,pot
potapărea
apăreaaşaaşanumitele
numitele“serii
“seriigenetice
geneticedede
soluri”care
soluri” carereprezintă
reprezintăstadii
stadiidiferite
diferitededeevoluţie
evoluţieale
alesolului
soluluizonal.
zonal.Exemplificăm
Exemplificămcu cu
situaţiaîn
situaţia încare
careun unsector
sectorde devale
valesegmentează
segmenteazăzona zonadedesilvostepă.
silvostepă.În Înacest
acestcaz,
caz,în
în
sectorulde
sectorul deluncă
luncădatorită
datorităvârstei
vârsteitinere
tinereapar
aparsoluri
solurineevoluate
neevoluatede detipul
tipulcelor
celoraluviale,
aluviale,
iarpe
iar peterasele
teraseleinferioare
inferioarecernoziomuri,
cernoziomuri,care careînsă
însăvor
vorevolua
evoluaîn întimp
timpspre
spresolurile
solurilezonale
zonale
reprezentateprin
reprezentate princernoziomurile
cernoziomurilecambicecambiceşişiargiloiluviale.
argiloiluviale.
Totuşi,regula
Totuşi, regulade debază
bazăeste
esteaceea
aceeacă căînîncadrul
cadrulunei
uneizone
zonededesol
solexistă
existăununsol
sol
dominantcondiţionat
dominant condiţionatbioclimatic.
bioclimatic.
Zonalitateasolurilor
Zonalitatea solurilorse sereferă
referăpractice
practicelaladispunerea
dispunereasuccesivă
succesivăşişicorelată
corelatăaa
zonelorde
zonelor declimă,
climă,vegetaţie
vegetaţieşişisol.sol.Această
Aceastămodalitate
modalitatede derăspândire
răspândireaasolurilor
solurilorpe
peTerra
Terra
poatefifiorizontală
poate orizontalăsau sauverticală.
verticală.
 ZONALITATEAORIZONTALĂ
ZONALITATEA ORIZONTALĂ

Zonalitatea orizontală
Zonalitatea orizontală este
este dede cele
cele maimai multe
multe oriori latitudinală
latitudinală (fâşii
(fâşii
dispusesuccesiv
dispuse succesivde delalanord
nordlalasud),
sud),cacaîn
încazul
cazulEuropei
EuropeişişiAfricii.
Africii.
Regiunilede
Regiunile delitoral
litoralaflate
aflatesub
subinfluenţa
influenţacurenţilor
curenţilormarini,
marini,dardarşişicele
celedin
din
apropierea lanţurilor
apropierea lanţurilor muntoase
muntoase orientate
orientate dede lala nord
nord lala sud,
sud, prezintă
prezintă oo zonalitate
zonalitate
orizontală longitudinală,
orizontală longitudinală, zonele
zonele de de sol
sol fiind
fiind dispuse
dispuse succesiv
succesiv în în sensul
sensul
meridianelor,ca
meridianelor, caîn
încazul
cazulvestului
vestuluiAmericii
Americiide deNord
Nordşişide deSud,
Sud,sausauestului
estuluiChinei.
Chinei.
Chiar şişi în
Chiar în regiunile
regiunile înîn care
care sese manifestă
manifestă zonalitatea
zonalitatea orizontală
orizontală
latitudinală,în
latitudinală, înapropierea
apropiereaoceanelor
oceanelorse sepoate
poateobserva
observaooarcuire
arcuirespre
spresudsudaazonelor
zonelor
desol
de sol(vestul
(vestulEuropei).
Europei).
 LE G ENDA

K a s ta n o z io m u r i

C e rn o z io m u r i

L u v is o lu r i
A lb e lu v is o lu ri
P o d z o lu ri
G le is o lu r i, c r io s o lu r i
S o lu r i in t ra z o n a le (c a m b is o lu r i,
h is to s o lu ri, le p to s o lu ri, f lu v is o lu r i,
a n d o s o lu ri, s o lo n c e a c u ri)

S c a r a 1 : 3 4 .0 0 0 .0 0 0

Harta solurilor Europei (după World soil resources, FAO/UNESCO, 1993).

 Zonalitateaorizontală
Zonalitatea orizontalăcombinată
combinată(latitudinală
(latitudinalăşişilongitudinală)
longitudinală)poate
poatefifi
observatăcel
observată celmai
maibine
bineîn
înAmerica
AmericadedeNord,
Nord,unde
undelalaest
estde
defluvial
fluvialMississippi
Mississippieste
este
latitudinală,iar
latitudinală, iarlalavest
vestde
deacesta,
acesta,până
pânălalaMunşii
MunşiiStâncoşi
Stâncoşieste
estelongitudinală.
longitudinală.

L EG E N D A

C a lc is o lu r i

K a sta n o z io m u ri

C e r n o z io m u r i

L u v is o lu r i

A c r is o lu r i

A lb e lu v is o lu ri
P o d z o lu ri
L e p to s o lu ri

C rio s o lu r i, r e g o s o lu r i
S o lu ri in tr a z o n a le (c a m b is o lu ri,
h is to s o lu r i, flu v is o lu r i, g le is o lu r i,
v e rtis o lu r i)

S c a r a 1 : 2 5 .0 0 0 .0 0 0

Învelişul de sol al Americii de Nord, la est şi la vest de fluviul Mississippi

(după World soil resources, FAO/UNESCO, 1993).
 Zonalitatea orizontală
Zonalitatea orizontală implică
implică în
în general,
general, succedarea
succedarea de
de lala Poli
Poli lala
Ecuatoraaurmătoarelor
Ecuator următoarelorzone
zonede
desol:
sol:

Criosoluri,gleisoluri
Criosoluri, gleisolurişişiregosoluri
regosoluriîn întundră
tundră(climat
(climatrece)
rece)
Podzolurisub
Podzoluri subpădurile
pădurilede deconifere
conifere(climat
(climattemperat
temperatrece)
rece)
Albeluvisoluri,luvisoluri
Albeluvisoluri, luvisolurişişigriziomuri
griziomurisubsubpădurile
pădurilede defoioase
foioase(climat
(climattemperat)
temperat)
Cernoziomuri,feoziomuri
Cernoziomuri, feoziomurisub substepă/silvostepă
stepă/silvostepă(climat
(climattemperat)
temperat)
Kastanoziomurisub
Kastanoziomuri substepa
stepaaridă
aridă(climat
(climattemperat)
temperat)
Calcisoluri,gipsisoluri
Calcisoluri, gipsisoluriîn înzona
zonade dedeşert/semideşert
deşert/semideşert
Nitisoluri,alisoluri,
Nitisoluri, alisoluri,acrisoluri,
acrisoluri,lixisoluri
lixisoluriîn
înzona
zonasubtropicală
subtropicală
Ferralsoluri,plintosoluri
Ferralsoluri, plintosoluriîn înzona
zonatropicală
tropicalăumedă
umedă

Pentruexemplificare
Pentru exemplificareprezentăm
prezentămsituaţia
situaţiadin
dinzona
zonatropicală
tropicalăumedă,
umedă,unde
unde
solurile zonale,
solurile zonale, ferralsolurile
ferralsolurile (FR)
(FR) şişi acrisolurile
acrisolurile (AC)
(AC) deţin
deţin 57%,
57%, în
în timp
timp ce
ce cele
cele
intrazonaleprinter
intrazonale printercare
caregleisolurile
gleisolurile(GL)
(GL)şişiarenosolurile
arenosolurile(AR)
(AR)43%.
43%.
 PONDEREA TIPURILOR ZONALE DE
SOL IN ZONA TROPICALA UMEDA
%

35 31
30 26 27

25
20
15
9
10 7

5
0
AC FR GL AR ALTELE PONDEREA TIPURILOR ZONALE DE SOL IN
ZONA TEMPERATA
%

40 37
35
De asemenea,
De asemenea, în în zona
zona
temperată, solurile
solurile zonale,
zonale, luvisolurile
luvisolurile 30
temperată,
(LV), podzolurile
(LV), podzolurile (PD),
(PD), kastanoziomurile
kastanoziomurile 25
(KS),
(KS), cernoziomurile
cernoziomurile (CH),
(CH), 20
albeluvisolurile(AB)
albeluvisolurile (AB)şişifeoziomurile
feoziomurile(PH)
(PH) 14
15 13
deţin63%.
deţin 63%. 11 10 9
10 6
5
0 LV PD KS CH AB PH ALTELE
 În ceea
În ceea cece priveşte
priveşte România,
România, exprimarea
exprimarea zonalităţii
zonalităţii orizontale
orizontale este
este
complicatăde
complicată deprezenţa
prezenţaMării
MăriiNegre
Negreşişiaalanţului
lanţuluimuntos
muntoscarpatic.
carpatic.
În acest
În acest sens,
sens, se
se observă
observă că că în
în partea
partea sudică
sudică se
se manifestă
manifestă zonalitatea
zonalitatea
orizontalălatitudinală,
orizontală latitudinală,de
delalaDunăre
Dunărepână
pânălalaCarpaţi
Carpaţisuccedându-se:
succedându-se:

zonacernoziomurilor
zona cernoziomurilor(cernoziomuri
(cernoziomuriîn înclasificarea
clasificareaF.A.O./U.N.E.S.C.O.)
F.A.O./U.N.E.S.C.O.)
zonacernoziomurilor
zona cernoziomurilorcambice
cambiceşişiargiloiluviale
argiloiluviale(feoziomuri)
(feoziomuri)
zonasolurilor
zona solurilorbrun
brunroşcate
roşcate(luvisoluri)
(luvisoluri)
zona solurilor
zona solurilor brune
brune argiloiluviale,
argiloiluviale, brune
brune luvice
luvice (luvisoluri)
(luvisoluri) şişi luvisolurilor
luvisolurilor albice
albice
(albeluvisoluri)
(albeluvisoluri)
zona solurilor
zona solurilor brune
brune eu-mezobazice,
eu-mezobazice, brunebrune acide
acide (cambisoluri)
(cambisoluri) şişi brune
brune luvice
luvice
(luvisoluriF.A.O./U.N.E.S.C.O.),
(luvisoluri F.A.O./U.N.E.S.C.O.),lalacontactul
contactulcu cumuntele
muntele

Dimpotrivă, în
Dimpotrivă, în vestul,
vestul, estul
estul şişi sud-estul
sud-estul ţării
ţării se
se manifestă
manifestă zonalitatea
zonalitatea
orizontală longitudinală,
orizontală longitudinală, pentru
pentru caca în
în Podişul
Podişul Transilvaniei
Transilvaniei zonele
zonele dede sol
sol să
să fie
fie
aproximativconcentrice.
aproximativ concentrice.
Aceastăsituaţie
Această situaţiese
sedatorează
datoreazăîn înpartea
parteade
desud-est
sud-estinfluenţei
influenţeiMării
MăriiNegre,
Negre,iariar
încelelalte
în celelalteregiuni
regiunidirecţiei
direcţieilanţului
lanţuluicarpatic.
carpatic.Vecinătatea
Vecinătateamărilor
mărilorsau
sauoceanelor
oceanelorsau sauaa
lanţurilor muntoase
lanţurilor muntoase influenţează
influenţează distribuţia
distribuţia învelişului
învelişului dede solsol în
în principal
principal prin
prin
modificarearegimului
modificarea regimuluiumidităţii.
umidităţii.
 LEG EN D A

S o lu ri b ă la n e
C e rn o z io m u ri
C e rn o z io m u r i c a m b ic e ş i a r g ilo ilu v ia le
S o lu ri c e n u ş ii
S o lu ri b r u n -ro ş c a te
S o lu r i b r u n e lu v ic e ş i lu v is o lu ri a lb ic e
S o lu ri b r u n e e u -m e z o b a z ic e , b ru n e
a c id e ş i b r u n e lu v ic e
S o lu r i b r u n e a c id e
S o lu r i b r u n e f e r iilu v ia le , p o d z o lu r i
ş i s o lu r i h u m ic o s ilic a tic e
S o lu ri a lu v ia le

S c a r a 1 :5 .4 2 5 .0 0 0

Harta solurilor României

 ZONALITATEAVERTICALĂ
ZONALITATEA VERTICALĂ(ETAJAREA)
(ETAJAREA)

Zonalitatea verticală
Zonalitatea verticală reprezintă
reprezintă legea
legea generală
generală aa răspândirii
răspândirii solurilor
solurilor în
în
regiunile muntoase.
regiunile muntoase. În În acest
acest sens,
sens, solurile
solurile sunt
sunt dispuse
dispuse în
în zone
zone sau
sau etaje
etaje care
care se
se
succedde
succed delalapoale
poalespre
sprevârf
vârf. .

ETA J V E G E T A Ţ IE SO LU R I
(p e g r a n it)
A lp in S o lu r i h u m ic o silic a tic e
S u b a lp in P a jiş t i a lp in e
P o d z o lu r i ş i s o lu r i
P ă d u r e d e c o n if e r e b r u n e fe r iilu v ia le
M o n ta n s u p e r io r
P ă d u r e d e a m e s te c S o lu r i b r u n e f e r iilu v ia le

M o n ta n in fe r io r P ă d u r e d e a m e ste c c u flo r ă d e m u ll
S o lu r i b r u n e a c id e

P ă d u r e d e f o io a s e

Etajele de vegetaţie şi de soluri din Munţii Alpi (după Ph.Duchaufour ).

 Zonalitateaverticală,
Zonalitatea verticală,cunoscută
cunoscutăşişisub subnumele
numelede deetajarea
etajareasolurilor,
solurilor,este
este
asemănătoarecelei
asemănătoare celeiorizontale,
orizontale,dar
darnunuidentice,
identice,cumcums-ar
s-arpute
putecrede
credelalaprima
primavedere.
vedere.
Îngeneral,
În general,etajele
etajelede
desol
solsunt
suntmai maibine
bineindividualizate,
individualizate,iariarunele
uneledintre
dintreele,
ele,
cumar
cum arfificel
celalalsolurilor
solurilorbrune
bruneacide
acidede desubsubpădurile
pădurilede defag
fagsau
saualalsolurilor
solurilorhumico-
humico-
silicaticede
silicatice desub
subpajiştile
pajiştilealpine
alpinenunuse seregăsesc
regăsescîn încadrul
cadrulzonalităţii
zonalităţiiorizontale.
orizontale.
Etajareasolurilor
Etajarea solurilordepinde
depindeîn înprimul
primulrând
rândde desituarea
situarealatitudinală
latitudinalăaamasivului
masivului
muntosşişialtitudinea
muntos altitudineaacestuia.
acestuia.Astfel,
Astfel,cu cucât
câtmasivul
masivulmuntos
muntoseste estemaimaiînalt
înaltşişieste
este
poziţionatmai
poziţionat maiaproape
aproapede deEcuator,
Ecuator,cu cuatâtatâtvor
vorexista
existamai
maimulte
multeetaje
etajede desol.
sol.Altfel
Altfel
spus,masivele
spus, masivelemuntoase
muntoasesituate
situateînînapropierea
apropiereaEcuatorului
Ecuatoruluişişicu cualtitudini
altitudinicare
careating
ating
limitazăpezilor
limita zăpezilorpermanente
permanentevor voravea
aveaooetajare
etajarefoarte
foartediversificată
diversificată(Kilimandjaro,
(Kilimandjaro,
Anzii).
Anzii).
Practic,masivele
Practic, masivelemuntoase,
muntoase,prin prinintermediul
intermediulaltitudinii,
altitudinii,nu
nufacfacaltceva
altcevadecât
decât
săpermită
să permităconstituirea
constituireaunorunorzone
zonededesolsolcare,
care,înîncadrul
cadrulzonalităţii
zonalităţiiorizontale
orizontalesuntsunt
situatemai
situate mailalanord.
nord.Spre
Spreexemplu,
exemplu,în încazul
cazulunora
unoradintre
dintremasivele
masivelemuntoase
muntoasedin dinzona
zona
caldăapare
caldă apareetajul
etajulpodzolurilor,
podzolurilor,care
careeste
estespecific
specificzonei
zoneitemperate
temperatereci reci(păduri
(păduride de
conifere).
conifere).
Şiîn
Şi încazul
cazulzonalităţii
zonalităţiiverticale,
verticale,în încuprinsul
cuprinsulunuiunuietaj
etajde
desol
solpotpotapărea
apăreasoluri
soluri
intrazonalecondiţionate
intrazonale condiţionateîn înspecial
specialde depantă,
pantă,litosoluri
litosoluri(leptosoluri
(leptosoluriîn înclasificarea
clasificarea
F.A.O./U.N.E.S.C.O.)şişirocă,
F.A.O./U.N.E.S.C.O.) rocă,rendzine
rendzine(leptosoluri)
(leptosoluri)sau sauandosoluri
andosoluri(andosoluri)
(andosoluri)fără fărăcaca
acesteasă
acestea săfie
fieînsă
însădominante.
dominante.
 Influenţaclimei,
Influenţa climei,principalul
principalulfactor
factorcare
caredetermină
determinăzonalitatea
zonalitateasolurilor
solurilorpepe
Terra,nu
Terra, nupoate
poatefifiobservată
observatădecât
decâtpepeteritorii
teritoriiîntinse,
întinse,înîntimp
timpcecepe
peteritorii
teritoriimai
mai
restrânse,modelele
restrânse, modelelespaţiale
spaţialeînîncare
carese
secombină
combinăsolurile
solurilezonale
zonaleşişicele
celeintrazonale
intrazonale
suntdestul
sunt destuldedediverse
diversefiind
fiindcondiţionate
condiţionatededemodul
modulspecific
specificînîncare
caresesedesfăşoară
desfăşoară
acţiuneaconjugată
acţiunea conjugatăaatuturor
tuturorfactorilor
factorilorpedogenetici.
pedogenetici.În Înaceste
acestecondiţii
condiţiiararfifieronat
eronatsă
să
considerămcă
considerăm cărăspândirea
răspândireasolurilor
solurilorpe
peTerra
Terras-ar
s-arsupune
supunenumai
numailegii
legiizonalităţii
zonalităţiişişide
de
aceeaaafost
aceea fostelaborate
elaborateconceptual
conceptualregionalităţii
regionalităţiipedologice
pedologice
 LEGEAREGIONALITĂŢII
LEGEA REGIONALITĂŢIIPEDOLOGICE
PEDOLOGICE

Legea regionalităţii
Legea regionalităţii pedologice
pedologice nu nu exclude
exclude zonalitatea
zonalitatea solurilor
solurilor dar
dar oo
nuanţează,evidenţiind
nuanţează, evidenţiindvariaţiile
variaţiileînvelişului
învelişuluidedesol
solînîncuprinsul
cuprinsulunei
uneizone
zonededesol.
sol. Cu
Cu
altecuvinte,
alte cuvinte,această
aceastălege
legesusţine
susţineanalizarea
analizareaînvelişului
învelişuluidedesol
solîn
înmod
modunitar,
unitar,ţinându-
ţinându-
secont
se contatât
atâtde
deaspectele
aspectelededezonalitate
zonalitatecâtcâtşişide
decele
celede deintrazonalitate.
intrazonalitate.
Spreexemplu,
Spre exemplu,în înzona
zonade destepă
stepălegea
legeazonalităţii
zonalităţiiorizontale
orizontalene
nearată
aratăcă căsolul
solul
dominant este
dominant este cernoziomul,
cernoziomul, în în timp
timp ce
ce legea
legea regionalităţii
regionalităţii evidenţiază
evidenţiază mai
mai multe
multe
sectoareîn
sectoare încuprinsul
cuprinsulacestei
acesteizone
zonecumcumararputea
puteafi:
fi:

un sector
un sector traversat
traversat de
de un
un râu,
râu, înîn care
care cernoziomurile
cernoziomurile sunt sunt asociate
asociate cucu soluri
soluri
intrazonale condiţionate
intrazonale condiţionate de
de vârsta
vârsta tânără
tânără aa luncii
luncii (soluri
(soluri aluviale)
aluviale) sau
sau de
de prezenşa
prezenşa
excesuluide
excesului deumiditate
umiditate(soluri
(solurihidromorfe
hidromorfede detipul
tipullăcovişte)
lăcovişte)
unalt
un altsector
sectorîn
încare
careexistă
existăsăruri
săruriînînexces,
exces,unde
undecernoziomurile
cernoziomurilesunt suntasociate
asociatecucu
soluriintrazonale
soluri intrazonalehalomorfe
halomorfede detipul
tipulsolonceacului
solonceaculuişişisoloneţului
soloneţului
unalt
un altsector
sectorîn
încare
careexistă
existădepozite
depozitenisipoase,
nisipoase,înîncare
carecernoziomurile
cernoziomurilesuntsunt
asociatecu
asociate cusoluri
solurineevoluate
neevoluatededetipul
tipulpsamosolului
psamosolului(etc.)(etc.)

Dupăcum
După cumse sepoate
poateobserva
observadin
dinexemplul
exemplulde demai
maisus,
sus,solul
solulzonal
zonaldominant
dominant
este cernoziomul,
este cernoziomul, dar
dar în
în funcţie
funcţie de
de unele
unele particularităţi
particularităţi locale
locale ale
ale factorilor
factorilor de
de
formare,modelele
formare, modelelespaţiale
spaţialeînîncare
carese
secombină
combinătipurile
tipurilede
desol
solsunt
suntdiferite,
diferite,apărân
apărânînîn
cuprinsulaceleiaşi
cuprinsul aceleiaşizone
zonededesol
solsectoare
sectoaredistincte.
distincte.