Exempl. Canal Impact

LUCRARE DE LICENŢĂ
Impactul asupra mediului datorat retelei de canalizare menajera si statiei de epurare,localiatatea Soimus ,comuna Soimus, judetul Hunedoara
CUPRINS
A.Piese scrise
CAP 1:Date generale
1.1 Introducere…………………………………………………………
1.2 Denumire proiect…………………………………………………
1.3 Titularul proiectului……………………………………………….
1.4 Amplasament si adresa……………………………………………..
CAP 2:Descrierea activitatilor propuse
2.1 Scopul si necesitatea activitatii……………………………
2.2 Descrierea proiectului……………………………………………
2.2.1 Informatii privind continutul proiectului…………
2.2.2 Retea canalizare………………………………..
2.2.3 Statie de epurare……………………
2.3 Trasarea lucrarilor………………
2.4 Sursele de apa si energie electrica…………
CAP 3: Detalii de amplasament
3.1 Elementele geografice de delimitare a amplasamentului……….
3.2 Accesul in zona………………………………………………
3.3 Suprafata de teren ocupat…………………………………..
3.4 Realizarea si functionarea obiectivului……………………..
3.4.1 Perioada de executie propusa
3.4.2 Timpul si programul de functionare
CAP 4:Amplasarea in mediu
1
4.1 Asezare geografica………………………………………………..
4.2 Topografie…………………………………………………………..
4.3 Geologie si seismicitate…………………………………………
4.4 Relieful……………………………………………………………
4.5 Clima si fenomenele naturale specific zonei…………………
4.6 Solul si resursele subsolului…………………………………..
4.6.1Resursele de apa……………………………………………..
4.7 Vegetatia si fauna……………………………………………………
4.8 Asezarile umane si alte obiective de interes public
4.8.1 Distanta fata de asezarile umane,institutii publice si alte asezaminte de interes

public………………
4.8.2 Directia dominanta a vanturilor……………………………
4.8.3 Surse de zgomot……………………………………………
CAP 5: Surse de poluanti si protectia factorilor de mediu
5.1 Emisii de poluanti in ape si protectia calitatii apei………………………..
5.2 Poluare si protectia calitatii solului………………………………………..
5.3 Emisii de poluanti in aer si protectia calitatii aerului…………………….
5.4 Surse si protectia zgomotelor si vibratiilor………………………………..
5.5 Surse si protectia impotriva radiatiilor……………………………………….
5.6 Gospodarirea deseurilor si a rezidurilor………………………………….
5.7 Gospodarirea substantelor toxice si periculoase………………….
CAP 6:Impactul produs asupara mediului inconjurator
6.1 Impactul produs asupra apelor……………………………………………..
2
6.2 Impactul produs asupra aerului…………………………………………….
6.3 Impactul produs asupra solului si subsolului………………………………
6.4 Impactul produs asupra asezarilor umane………………………………..
6.5 Impactul produs de zgomote si vibratii……………………………………
6.6 Impactul produs asupra vegetatiei si faunei terestre……………………
6.7 Impactul datorat accidentelor si avariilor…………………………………
6.8 Posibilitati de diminuare sau eliminare a impactului produs asupra

mediului…………………………………………………………………………..
CAP 7:Evaluarea impactului
7.1 Evaluarea impactului pe factori de mediu in perioada de executie si in perioada de

exploatare…………………………………………………………
7.1.1 Evaluarea impactului pe indici de poluare(Ip)…………………
7.1.2 Evaluarea impactului pe indici de calitate(Ic)……………………
7.2 Evaluarea impactului global in perioada de executie si in perioada de

exploatare………………………………………………………………………..
7.2.1 Calculul indicelui de poluare globala pe perioada de

executie……………………………………………………………………………

exploatare……………………………………………………………………
7.3 Concluzii si recomandari
3
CAPITOLUL 1
INTRODUCERE
Comuna Şoimuş, aşezare pitorească ce încântă privirea trecătorului, oferă un potenţial deosebit
pentru afaceri prin amabilitatea şi flexibilitatea colectivului primăriei. Aşezare străveche, situată pe
Valea Mureşului, la intrarea în defileul Deva – Radna, un puternic centru comunal azi, vă aşteaptă să-
i cunoaşteţi şi să-i preţuiţi istoria, bogăţia, frumuseţea şi potenţialul. Satul Şoimuş a fost menţionat
pentru prima data în documente medievale din anul 1278. Între anii 1330 – 1454 apar în documente
alte localităţi: Bejan, Căinel, Sulighete, Târnăviţa, Păuliş, Fornădia, Chişcădaga şi Boholt. În anul
1459, pentru prima dată Şoimuşul începe să fie numit Târg.Cu un an înainte de expirarea mandatului,
reprezentanţii administraţiei publice locale din Şoimuş, aflaţi în funcţie, îşi doresc implementarea
obiectivelor propuse. „Principalele obiective, în număr de 17, propuse spre realizare în comuna Şoimuş
pentru perioada 2009 – 2012 sunt: continuarea introduceri apei potabile în satele Şoimuş, Bălata, Boholt,
Bejan. Păuliş şi Chişcădaga; realizarea sistemului de canalizare în satele Bălata, Boholt, Bejan, Păuliş şi
Chişcădaga; finalizarea lucrărilor de construcţie la Biserica ortodoxă din Căinelu de Jos; executarea
lucrărilor de pictură interioară Biserica Ortodoxă din Bălata; terminarea lucrărilor de la Casa Parohială
din satul Chişcădaga; continuarea lucrărilor de extindere a reţelei de gaz metan la Chişcădaga, Păuliş,
Căinelu de Jos şi Fornădia; modernizarea drumurilor comunale din localităţile Fornădia, Sulighete şi
Păuliş; începerea lucrărilor de pictură la Biserica Ortodoxă din satul Bejan; terminarea lucrărilor de
construcţie a clădirii Dispensarului Medical – Comuna Şoimuş, adaptat cerinţelor europene; construirea
unei noi şcoli generale cu clasele I – VIII în satul Şoimuş, precum şi a unei săli de sport; terminarea
lucrărilor la Casa Parohială Sulighete; amenajarea de terenuri de sport în toate satele comunei;
amenajarea unui teren de fotbal pentru desfăşurarea oficială a jocurilor din Campionatul judeţean;
renovarea Căminului Cultural din satul Păuliş; renovarea Căminului Cultural din satul Căinelu de Jos;
pietruirea tuturor drumurilor de pământ rămase nefinalizate. Multe dintre aceste lucrări sunt finalizate
ori se află în curs de derulare. Intenţia noastră, a celor din administraţia publică locală de aici, este, în
4
primul rând, de a face cunoscută poziţia geografică excepţională a comunei Şoimuş, potenţialul său
economic şi turistic.
Teritoriul comunei Şoimuş este locuit din perioada neoliticului, mărturie fiind variatele
descoperiri arheologice de pe raza comunei, respectiv fragmente ceramice aparţinând culturii Turdaş. În
prezent, peisajul industrial se completează cu cel natural. Pământul, bogăţie a comunei, a fost exploatat
din cele mai vechi timpuri de locuitorii acestor meleaguri. Agricultura este practicată şi astăzi prin
metode moderne, sunt crescute rase de animale cu producţii ridicate de lapte şi carne, iar proprietatea
privată este loc de cinste. Comuna se poate mândri că în fiecare sat există cămin cultural, funcţional,
şcoli şi grădiniţe ale căror dotări pot concura şi chiar depăşesc pe cele din mediul urban Peisajul
industrial se completează cu cel natural, dealuri semeţe ce se văd în faţă, străbătute de văile pâraielor ce
se îndreaptă spre Mureş, făcând uşor de pătruns drumul călătorului pe toate porţile comunei. Pământul,
bogăţie a comunei, a fost exploatat din cele mai vechi timpuri de locuitorii acestor meleaguri.
Agricultura este practicată şi astăzi prin metode moderne, sunt crescute rase de animale cu de producţii
ridicate lapte şi carne, iar proprietatea privată este loc de cinste. Respectul şi grija faţă de om a
administraţiei locale o găsim în asigurarea unor condiţii sociale, apropiate celor din oraşe: modernizarea
şi extinderea reţelei de iluminat public, introducerea gazului metan, extinderea reţelei existente de gaze
naturale, modernizarea DC 26 Km 0+000 5+683, modernizarea drumurilor existente, exploatarea reţelei
de telefonie, televiziune prin cablu, iluminarea podului de peste râul Mureş, sunt doar câteva din
realizări. „Comuna se poate mândri că în fiecare sat există cămin cultural, funcţional, şcoli şi grădiniţe
ale căror dotări pot concura şi chiar depăşesc pe cele din mediul urban. Veţi putea vedea Dealul Ciuta,
Izvorul de apă minerală Boholt vă va alina setea, iar Bisericile din lemn „Sfântul Nicolae”din satele
Sulighete şi Şoimuş, monumentele istorice. Frumuseţea locurilor, ospitalitatea locuitorilor, implicarea
administraţiei locale în dezvoltarea socială şi economică oferă premizele unei vizite de neuitat pe
meleagurile acestei localităţi”
1.1 Denumire proiect
“Impactul asupra mediului datorat retelei de canalizare menajera si statiei de epurare,localiatatea Soimus
,comuna Soimus, judetul Hunedoara”
1.2 Titularul proiectului
Consiliul Local Soimus
1.3 Amplasamentul si adresa
5
Toate lucrările proiectate sunt amplasate pe domeniul public al comunei Soimus.
Adresa : Soimuş nr. 310, jud Hunedoara , România

Comuna Soimus este o unitate administrativ-teritoriala situata in partea centrala a judetului
Hunedoara, pe Valea Muresului, pe malul drept al acestui rau, la intrarea lui in defileul Deva- Radna.
Comuna se invecineaza la E cu localitatea Harau, la NE cu comuna Certejul de Sus, la N cu comunele
Valisoara si Baita, la V cu comuna Branisca, iar la S raul Mures desparte comuna Soimus de municipiul
Deva si de comuna Vetel, toate acestea fiind asezari din judetul Hunedoara.
Comuna Soimus este situata la o distanta de 5 km de municipiul Deva, resedinta judetului Hunedoara.
Accesul spre locatitate este facilitat de o sosea asfaltata, inclusa in categoria drumurilor nationale
DN 76 Deva – Brad. Aceasta sosea face legatura direct sau prin jonctiuni de drumuri cu localitati din
zona Muntilor Apuseni, din judetele Arad, Bihor sau Alba, cu alte localitati importante din tara, aflate in
partea nord-vestica a Romaniei.
Relieful comunei este, in general, de deal si terasa aluvionara, avind si o suprafata de lunca, a
raului Mures. Altitudinea variaza intre 190 si 425 m. Situata in zona centrala a judetului Hunedoara, in
imediata vecinatate a cursului Muresului si in extremitatea sudica a culoarului Deva- Ormindea, comuna
Soimus are un relief specific de lunca, numeroase terase si mai multe zone piemontane, alcatuite din
muncei amplasati de regula in partile de nord-est si nord-vest. Munceii sunt modelati in roci eruptive si
in formatiuni de flis cretacic in partea de vest a comunei si in Depresiunea Deva – Ormindea. Eroziunea
diferentiata a favorizat aparitia a opt terase distincte pe teritoriu unitatii administrative
-prima terasa este situata in lunca Muresului

- terasa a doua - este vizibila mai ales in preajma podului Deva - Soimus, pe malul drept al raului Mures
- la terasa a treia diferentele de altitudine sunt mult mai evidente; inaltimea acesteia se incadreaza intre
210 si 215 m. Pe aceasta terasa se afla amplasata localitatea Balata.
- terasa a patra - are o altitudine de 245-250 m. Pe aceasta se regaseste ulita Boholtului, parte
componenta a satului Soimus si halele complexului avicol.
- terasa a cincea - atinge o inaltime de 300 m prin punctul sau cel mai ridicat;
- terasele sase si sapte au diferente vizibile intre ele, 360 m respectiv 415 m, iar ultima terasa, a opta,
ajunge la 425 m, fiind vizibila in cele 2 laturi, de nord-est si de nord-vest ale comunei, respectiv zonele
Sulighete si Boholt spre Harau- Certejul de Sus.
6
CAPITOLUL 2
DESCRIEREA LUCRĂRILOR
2.1. Scopul si necesitatea
Scopul proiectului este acela de a colecta, transporta şi epura apele uzate menajere provenite din
localitatea Soimus, cu respectarea condiţiilor de evacuare în emisar impuse de legislaţia de mediu.
Necesitatea proiectului a fost determinată de lipsa unui sistem centralizat de canalizare a apelor
uzate menajere pentru localitatea Soimus
În perioadele secetoase, nivelul apelor subterane scade atât de mult, încât puţurile seacă, iar în
perioadele cu precipitaţii abundente, o bună parte din dejecţiile animaliere de la grajdurile gospodăriilor
individuale şi chiar fecalele de la W.C-urile uscate sunt antrenate de apele meteorice infestând astfel apa
din puţurile săpate.
Apele uzate menajere necanalizate şi neepurate reprezintă surse importante de poluare, prin care
se pot dezvolta şi transmite în rândul populaţiei o serie de microbi, viruşi şi de maladii molipsitoare.
Toate aceste neajunsuri justifică pe deplin lucrările prevăzute a se realiza prin proiectul nr.
546/2009 elaborat de S.C. „GEVIS PROTEAM ” S.R.L –Deva - judeţul Hunedoara
2.2. Descrierea proiectului
2.2.1. Informatii privind continutul proiectului
Proiectul întocmit soluţionează canalizarea şi epurarea apelor uzate menajere din localitatea
Soimus.
Cerinţele de apă şi cantităţile de ape uzate menajere s-au stabilit în funcţie de numărul
consumatorilor estimaţi pentru o perioadă de perspectivă de 25 de ani.
Apele uzate de pe vatra localităţii sunt colectate printr-o reţea de canalizare în sistem separativ şi
sunt conduse la o staţie de epurare cu treaptă mecanico-biologică.
În baza calculelor hidraulice s-au stabilit dimensiunile geometrice ale tuturor obiectivelor din
componenţa reţelelor de canalizare şi a staţiei de epurare, pe baza cărora s-au efectuat şi estimările
economice.
7
Documentaţia întocmită are la bază un studiu complet al situaţiei existente din cadrul localităţii
Soimus, pe baza căreia s-a recurs la o soluţie cu o reţea de canalizare şi o staţie de epurare, cu treaptă
mecanico-biologică care corespunde din punct de vedere tehnic, economic şi de protecţie a mediului
înconjurător.
2.2.2 Retea de canalizare
Retelele de canalizare sunt de tip separativ si cuprinde localitatea Soimus.
Traseul retelelor de canalizare se va face in lungul drumurilor publice astfel sa poata fi preluate apele
uzate menajere provenite de la locuintele din zona.
Traseul retelelor de canalizare s-a stabilit avand in vedere urmatoarele criterii:
- configutatia tramei stradale existente, cu amplasarea consumatorilor individuali si a zonelor

aglomerate
- amplasarea institutiilor ( biserica, scoala, gradinita)
- analiza facuta pe teren
- posibilitatea de dezvoltare ulterioara a localitatii si a extinderii lungimii si capacitatii de
transport a conductelor de canalizare.
Reteaua de canalizare s-a calculat in baza prevederilor SR4163/1-2006, SR1846/1-2006.
Debitul total luat în considerare pentru dimensionarea reţelei de canalizare a localitatii Soimus
este:
Qsorar max = 47,84mc/h (13,3l/s).
Reţeaua de canalizare propusă va prelua apele uzate menajere si va avea o lungime totala de 13
490 m, cu conducta PVC KG, respectiv polietilena PE 100, De160mm pentru conducta de refulare,
montarea a 459 camine de canalizare ecologice, din beton Dn 1000 mm cu rama si capac carosabil.
Reţeaua de canalizare se va realiza din PVC KG, SN4 imbinate cu garnitura de cauciuc, pe
diametre si lungimi fiind prezentata în tabelul de mai jos :
Trons. Diametru (mm) Material conductă Lungime tronson (m)

1 400 PVC SN 4; 281
2 315 PVC SN 4; 382
2 250 PVC SN 4; 8851
3 200 PVC SN 4 ; 3359
8
Trons. Diametru (mm) Material conductă Lungime tronson (m)

4 160 PEHD PE100; SDR 27,6; 617
Total 13.490
9
In cadrul proiectului tehnic, tinand cont de trama stradala, de faptul ca localitatea Soimus
este traversata de DN 76 si de ridicarile topografice efectuate, au rezultat alte intersectii de retele de
canalizare.
In aceste conditii s-au folosit diametre mai mici (De 200 mm) pe traseul drumului
national, unde conductele de canalizare sunt prevazute a se executa pe ambele parti ale drumului. Nu
se justifica folosirea diametrului de De 250 mm pe ambele parti. Referitor la conductele cu diametru
De 315 mm si De 400 mm, facem urmatoarele precizari:
- conductele cu De 315 mm s-au prevazut in P.T. doar pe traseele in care s-au intersectat
doua colectoare (L=382 m) intre CCPR 13 si CCPR 1;
- conductele cu De 400 mm s-au prevazut pe tronsoanele finale de la intersectia celor doua
colectoare CCPR 1 spre statia de epurare (L=281 m);
Datorita configuratiei terenului, sunt necesare 9 pompari pe traseul sistemului de
canalizare.
Toate retele de canalizare se vor executa din PVC KG, SN4 imbinate elastic cu garnitura de
cauciuc, care prezinta urmatoarele avantaje:
- greutatea pe metru liniar de aproximativ 5 ori mai mica si deci, manevrabilitate mai usoara a
acestora in toate etapele de productie si instalare
- posibilitatea realizarii si lucrarii tevilor cat mai rapida datorita etansarii cu garnituri din
cauciuc.
Pozarea conductelor se va face in transee deschisa, adancimea de pozare variind intre 1.00 m –
2.50 m –3.00m - 4.38m. Conductele se vor ingloba in nisip ( 15 cm sub si peste conducta ), dupa care
se vor executa umpluturi cu pamant rezultat din sapatura.
Pe traseul retelelor de canalizare la schimbarea de directie cat si pe aliniamente s-au prevazut

camine ecologice din beton Dn 1000 mm cu rama si capac carosabil cu balama si sistem de inchidere.
La trecerea conductelor prin peretii caminului se vor monta garnituri de cauciuc, care vor fi
aprovizionate impreuna cu tuburile de la aceiasi furnizori de materiale.
10
Familia de cămine ecologice are ca scop schimbarea şi accelerarea lucrărilor de canalizare
executate clasic.
Partea inferioara a căminelor este produsă industrial faţă de cele clasice, executate monolit. O
asemenea precizie nu se poate obţine la o execuţie clasică.
Inelele şi elementele de racord (reducţiile) sunt confecţionate prin vibropresare, spre deosebire
de metodele clasice, în acest mod, materialul acestor elemente componente sunt etanşe, nu necesită
alte lucrări de etanşare sau de protecţie.
Cu aceste elemente calitatea execuţiei creşte şi se reduce timpul de execuţie.
Conducta se va poza în acostamentul drumului, în rigole sau sub trotuare si în zone verzi.
Subtraversarile drumului judetean si a paraielor se va face prin foraj orizontal, iar conducta va
fi protejata in teava de otel 400 mm si 600 mm, conform detaliilor anexate.
În tranşee, peste stratul de nisip cu înălţime de 0,55 m-0,61 m, este prevăzută aducerea la cotă
cu pamant rezultat din sapatura (înălţime variabilă).
Dupa terminarea lucrarilor se va proceda la spalarea retelei pentru indepartarea depunerilor si

functionarea la parametrii corespunzatori.
Lucrarile de sapatura se vor face in proportie de 80 % mecanizat şi 20% manual. Umplerea se

va face manual 20 % si mecanizat 80%, iar compactarea se va face in aceleaşi procente cu mai de
mână şi mai mecanic.
Dupa terminarea lucrarilor de executie a retelelor subterane de canalizare, obligatoriu se va

aduce terenul la starea initiala la care a fost gasit inainte de inceperea lucrarilor.
Rigolele afectate de executia retelei de canalizare vor fi refacute.
Dacă în timpul execuţiei lucrărilor apar spargeri accidentale refacerile carosabilului se vor
executa de catre firme specializate.
Pământul rezultat din săpături va fi transportat la groapa de gunoi sau în alte locaţii unde sunt necesare
umpluturi, stabilite de comun acord cu autorităţile locale.
11
Tehnologia de executie pentru retelele de canalizare este :
- pregatirea traseului conductei
- marcarea traseului si fixarea de reperi in afara amprizei lucrarilor;
- receptia, sortarea si transportul tevilor si altor materiale;
-desfacerea dupa caz a imbracamintii strazii (decaparea se va face ordonat, cu sortarea

materialelor, avind in vedere ca majoritatea lor vor fi refolosite);
- executarea sapaturii (mecanizat si manual) cu sprijinirea malurilor; sapatura

mecanizata se va face numai pe portiunile unde nu sunt intersectii cu alte conducte;
- nivelarea (politura) fundului transeei se va face manual;
- dupa executarea sapaturii toate conductele din gospodaria subterana intilnite in

sapatura se vor sprijini;
- epuizarea apelor din sapatura provenite din infiltratii sau meteorice - se va realiza cu
pompa de mina sau motopompa;
- realizarea patului de nisip pentru montarea conductei de 15 cm sub conductă
-lansarea cu atentie cu utilaje specializate a tuburilor;
- imbinarea cu garnitura de cauciuc a tuburilor de canalizare;
- aşternerea unui strat de nisip egal cu diametrul exterior al conductei plus 15 cm peste
generatoarea superioară
- umplerea partiala a transeei cu pamant lasand zonele sudate sau mufele descoperite;
- executarea inchidierii la capete a fiecarui tronson la care se face proba de etanseitate;
- proba de etanseitate;
- inlaturarea defectiunilor daca este cazul si refacerea probei;
- executarea umpluturilor si refacerea terenului ;
12
- proba generala a conductei si completarea umpluturilor;
- spalarea cu apa a conductelor ;
- punerea in functiune;
- receptia generala a conductei
Dupa terminarea acestor operatii se va incheia un proces verbal de lucrari ascunse intre
executant si beneficiar si se poate trece la executarea umpluturilor si compactarilor.
Umpluturile se vor executa in straturi de 10-20 cm de pamint la umiditatea optima de

compactare (daca este necesar se va executa udarea fiecarui strat) dupa care se va face compactarea cu
maiul de mina sau maiul mecanic.
Pentru asigurarea stabilitatii peretilor sapaturii s-au prevazut in listele de cantitati sprijiniri cu
dulapi de lemn, asezati orizontal, cu interspatii de 0.21-0.6m, care se vor monta acolo unde sunt
considerate necesare de executant.
Statii de pompare ape uzate
In interiorul fiecarei statii se vor monta 1+1 pompe submersibile cu tocator, avand Q=18mc/h
si H=10mca. Pompele vor fi livrate cu tablou de automatizare inclus.Tabloul electric ce cuprinde si
partea de automatizare a pompelor se va monta in imediata apropiere a statiei de pompare, intr-o cutie
metalica etansa, la 0,90m de suprafata terenului amenajat. In interiorul chesonului se va monta un
gratar cos pentru a evita infundarea canalului în amonte.
Statiile de pompare se vor imprejmui cu gard metalic din plase sudate pe fundatie din beton. Se
va monta poarta de acces.
Alimentarea cu energie electrică a statiilor de pompare
La fiecare statie de pompare ape uzate de tip monobloc exista instalatia electrica şi de
automatizare şi va fi necesară doar realizarea alimentării cu energie electrică necesară pentru pompe.
Aceasta se va realiza in baza unui proiect independent de bransament, comandat de beneficiar unui
proiectant autorizat si nu face obiectul prezentului proiect.
13
2.2.3 Statie de epurare
Staţia de epurare propusă este alcătuită din mai multe tancuri din beton, construite semiingropat, cu
următoarele funcţii:
Nr. Dimensiuni Hapa

Denumire obiect Capacitate Montaj
ob. L x l x h (m) (m)
Tanc egalizare 1 300 mc 16,30 x 5,50 x 4,00 3,60 Semiingropat
Tanc biologic 1 500 mc 12,00 x 11,20 x 4,00 3,60 Semiingropat
Tanc anoxic 1 100 mc 7,00 x 4,00 x 4,00 3,60 Semiingropat
Decantor 1 16 mp 4,00 x 3,90 x 4,00 3,60 Semiingropat
Separator (TTC) 1 37 mc 1,95 x 5,00 x 3,77 - Îngropat
Bazin pompe 1 20 mc 2,00 x 1,78 x 5,77 2,00 Îngropat
Tanc recirculare namol 1 16 mc 2,00 x 2,00 x 4,10 3,70 Semiingropat
Bazine tehnologice – statie de epurare 2000 ELS
(Tanc egalizare, Tanc biologic, Tanc anoxic, Decantor)

Sistemul constructiv ales, din condiţii de fundare şi nivel al apelor freatice este:
 Perna de balast cu grosimea de 80 cm, balast stabilizat, cu gradul de

compactare acceptat de 94% dupa compactare, de la cota – 5,40 la – 4,60
m pornind de la cota 0,00 = 184,860 m
 Beton de egalizare, C 6/7,5, 10 cm grosime, cota -4,60 m la cota – 4,50 m
 Radier general si pereti, cu grosimea de 50 cm (radier), 40 cm pereti
exteriori, respectiv 30 cm (pereti interiori); dimensiuni în plan: 18,80 x
18,10 m, beton clasa C25/30, aditivat pentru impermeabilizare, armare cu
OB 37 si PC 52.
 pentru execuţia radierului s-a ales soluţia de: săpătură generală cu
dimensiunile de 23,88 m x 23,18 m în taluz natural cu adâncime de 2,54
m. Cota superioară a fundaţiei radier este de: – 4,00 = 180,860 m.
14
Condiţiile tehnice de preparare a betonului din radier si pereti - La turnarea
betonului din radier şi pereţii laterali ai cuvei se va utiliza armătură dispersă din
microfibră. Dozajul este de 0,80 kg/ m3 beton preparat. Rolul armăturii disperse
este de a micşora fisurarea betonului în procesul de întărire şi implicit creşterea
gradului de impermeabilitate. Clasa de beton va fi C25/30.
Bazin separator si pompe
Bazinul separatorului si statiei pompelor vor fi realizate în două cămine grupate,

din beton cu volumul util de 20,00 m 3 – statia de pompe şi 37,00 m 3 – separator
solide cu dimensiuni in plan de 2,55 m x 2,28 m si respectiv 5,55 m x 2,45 m,
secţiune rectangulara.
Căminul pompelor este acoperit cu grătare metalice cu deschidere de acces
Bazin recirculare namol
Nămolul primar şi în exces se colectează într-un bazin de beton cu volumul util

de 16,00 mc, secţiunea rectangulara cu dimensiunile de 2,40 m x 2,40 m.
Grosimea pereţilor: 20 cm. Structura de rezistenţă este compusă din: placa de
fund de 30 cm grosime, pereţi de 20 cm. Se armează cu OB 37 si PC 52 pe două
direcţii, (conform piese desenate). Pentru conducta de intrare se prevede piesă
metalică de trecere înglobată.
Căi de circulaţie în incinta staţiei de epurare
Pentru accesul utilajelor se prevede executarea unui drum din balast, imprejurul
bazinelor statiei si un drum de exploatare până la cladirea statiei, de lăţime: 3,0 m
şi lungime 300 m.
Gura de vărsare
Se va executa un timpan pentru stabilizarea conductei de evacuare.
Imprejmuire şi poartă de acces staţie de epurare
Pentru zona de siguranţă se va executa un gard de protecţie cu înălţimea de 2,00

m din plasă de oţel beton OB 37, cu diametrul de 6 mm şi ochiuri de 20 x 20 cm
15
montat pe rame metalice din cornier de OB 37, diametru 20 mm. Acestea se
montează la rândul lor pe stâlpi din ţeavă de oţel diametru 63 mm, în fundaţii de
beton. Poarta de acces la staţie se va executa din aceleasi materiale, la deschiderea
de 7,50 m (înălţimea de 2,0 m faţă de cota terenului natural). Poarta de acces în
staţie se va executa în două canaturi. Suprafaţa panourilor va fi 7,0 m 2. Lungimea
imprejmuirii va fi de 155 ml.
Instalatii hidraulice si tehnologice
Schema tehnologică propusă

Fluxul tehnologic propus pentru epurarea apelor uzate menajere se compune din
următoarele obiecte:
Treaptă de epurare mecanică compusă din:
 Separator de deseuri solide grosiere

 Statia de pompe dotata cu gratar mecanic grosier
 Sita mecanica
Treapta de epurare biologică compusă din:
 Bazin de omogenizare si aplatizare debite

 Bazine biologice de tratare - zona anoxica
- treapta biologica
Treapta de tratare a nămolului compusă din:
 bazin stocare, îngroşare, pompare nămol primar şi în exces

 sistemul de control al namolului biologic (VMSS)
 instalaţie automată de deshidratat nămol de tip filtru presa si instalatie
dozare polifloculant
 containere pentru stocarea nămolului deshidratat şi a materialului reţinut de la
sitare
Staţie de măsură parametrii apă epurată, compusă din

16
 senzor O2 dizolvat
 sondă pH
 debitmetru electromagnetic
Descrierea funcţionării
Treapta mecanica si bazinul de omogenizare
Apa uzată din reţeaua de canalizare curge gravitaţional în bazinul de degrilare,

prevăzut cu un separator de deseuri solide (TTC), care executa mai multe operatii
din procesul de curatire, utilizandu-se un singur echipament:: transportul, uscarea
si compactarea deseurilor solide, care provin din apele uzate menajere ce intra in
statia de epurare, diminuand volumul si continutul de apa al acestora.
Echipamentele se monteaza in canale de beton, cu inclinare diferita, in functie de
necesitati. Apa uzata trece printr-o sita care retine partile solide, care sunt preluate
de un snec si transportate la tamburul pentru filtrare si ulterior la camera de
compactare unde solidele, nisipul si grasimile sunt colectate. Apa este eliminata
primtr-un tub de drenaj, situat la partea inferioara. Materialele retinute sunt
evacuate printr-un dispozitiv-presa, cu presiune variabila.
Din instalaţia de sitare- desnisipare apa curge gravitaţional într-un cămin de beton, de
tip cheson, adiacent bazinului de apă uzată de unde prin pompare ajunge în tancul de
egalizare (omogenizare), prin intermediul unei site mecanice. Pentru a se evita
infundarea pompelor, statia de pompare este prevazuta, la randul sau, cu un gratar
grosier. Sita mecanica are scopul de a indeparta solidele transportate de apa
pentru a se evita obstructionarea pasajelor sferice ale pompelor si blocarea
sistemului. Dimensiunea ochiurilor va fie egala sau mai mica de 1 mm.
Scopul tancului de egalizare este de a aplatiza debitele de apa si de a omogeniza

incarcarea apelor uzate, astfel incat sa poata fi garantata functionarea optima a
procesului de tratare. Pentru aplatizarea debitelelor sistemul este proiectat cu
nivel variabil, in timp ce pentru omogenizarea incarcarilor este prevazut un sistem
de mixare.
17
Bazinul este aerat, iar sistemul de mixare actioneaza intens. Cea mai buna metoda
de realizare a omogenizarii este instalarea unei suflante care genereaza un curent
de apa ascendant, amestecat cu aer, provenit de la suflanta prin intermediul
aeratoarelor montate pe fundul bazinului. Din bazinul de omogenizare, cu ajutorul
unei pompe submersibile, apa este pompata in urmatoarea treapta de tratare.
Pentru a se regla viteza de rotatie a motorului pompei in functie de afluxul de apa,

se va monta un debitmetru electromagnetic, cu variator de frecventa, fapt care va
conduce la un control adecvat al sistemului. Va fi montata, de asemenea, o sonda
de pH, cu autocuratire.
Treapta biologica: aerarea
Treapta anoxica
In faza anoxica are loc descompunerea materiei organice si anorganice fara

prezenta oxigenului molecular. Namolul activ recirculat si apa ce va fi tratata
trebuiesc amestecate, cu ajutorul unui agitator, pentru a se preintampina
sedimentarea si oxigenarea. In tancul anoxic are loc doar agitarea apei si
namolului, astfel incat materia organica solubila sau coloidala sa fie transformata
in acizi volatili, care se descompun in metan si CO 2. Diversele tipuri de bacterii
existente in acest tanc produc fermentatia ce genereaza acizi si metan. Digestia
anaeroba este utilizata in aceasta faza pentru a stabiliza namolul, fermentarea
materiei organice generand metanul. In timpul digestiei anaerobe sunt eliminate,
in forma solubila, cea mai mare parte a azotului si fosforului, bacteriile
heterotrofe consumand oxigenul din nitrati, eliberand azotul. Procesul este
denumit denitrificare.
Principalele reactii biochimice din aceasta faza nu sunt anaerobe ci un caz

particular al reactiilor aerobe, din acest motiv, denumirea de faza anoxica este
mai corecta decat anaeroba.
Tratarea biologica: treapta de aerare
18
Bacteriile sunt responsabile de tratarea biologica a apelor uzate in aceasta faza.
Hrana acestora o constituie materia organica care se doreste a fi indepartata.
Acestea formeaza colonii, denumite flocule biologice, continand diferite tipuri de
bacterii ce constituie un lant trofic, a carui baza o reprezinta materia organica din
apa. Aceste bacterii au nevoie de oxigen pentru a respira. Odata ce apa a fost
retinuta in bazin sufficient timp pentru ca bacteriile sa consume materia organica,
namolul rezultat trebuie separat de apa. Apa va fi trecuta in stadiul urmator de
tratare sau deversata in emisar, dupa decantare, namolul fiind intors in bazinul de
aerare pentru a-si relua activitatea. Logic, cu cat mai multa materie contaminanta
este introdusa in sistem, cu atat mai multe bacterii se vor forma, pana cand se
atinge o limita la care excesul trebuie indepartat. Aceasta limita este aceea la care
bacteriile consuma mai mult oxigen decat poate fi furnizat. In acest moment
namolul trebuie indepartat din tanc. Este foarte important ca aceasta limita sa fie
bine cuantificata, deoarece consumul de energie electrica pentru aerarea bazinului
este cel mai ridicat din intregul sistem de epurare. Acest consum poate fi redus
prin utilizarea unor aeratoare cu bule fine, difuze, cu consum energetic optimizat,
montate pe fundul bazinului si avand cel mai bun raport kW/kg de oxigen
absorbit. Pentru ca bacteriile sa se dezvolte corespunzator, aerul furnizat trebuie
sa fie distribuit omogen in bazin, printr-o distributie judicioasa a aeratoarelor.
Suflanta instalata va furniza aerul necesar, care va fi distribuit prin conducte
dotate cu supape de reglare a debitului pentru fiecare aerator.
Pentru controlul cantitatii de oxigen dizolvat se va utiliza un variator de frecventa

conectat la un sensor de masurare. Variatorul va creste sau va micsora turatia
motorului suflantei, regland cantitatea de aer furnizata si in acelasi timp
optimizand consumul de energie electrica.
Decantarea, recircularea si drenajul namolului
Namolul este separat de apa tratata in decantor. Aceasta se realizeaza simplu,

datorita gravitatiei, deoarece namolul, avand densitatea mai mare, se depune pe
fundul bazinului. Apa curata curge gravitational in stadiul urmator de tratare sau
in conducta de evacuare, functie de gradul de epurare dorit, iar namolul va fi
19
drenat. Namolul este recirculat cu ajutorul pompelor de namol. Excesul de namol
din tancurile de aerare va fi indepartat din sistem.
Controlul namolului biologic
Controlul namolului biologic este cea mai delicata parte a treptei biologice.
Namolul este, de fapt, masina de curatat si de aceea cantitatea si varsta acestuia
confera sistemului capacitatea de epurare. In acest fel 75% din proces poate fi
controlat automat, ceea ce reprezinta destul de mult, tinandu-se cont de faptul ca
este un proces viu, cu multe fluctuatii si parametrii necontrolabili (incarcare,
nutrienti, inhibitori, temperature, pH, etc.).
Un sistem eficient de control pentru cantitatea de namol active din bazin (VMSS)
este cel cu senzori montati pe fiecare latura a bazinului pentru emisii de infrarosii,
care masoara concentratia de namol activ (MSS), in functie de intensitatea culorii
lichidului din bazin si indica momentul cand excesul de namol trebuie eliminat.
Deshidratarea namolului. Filtrul presa
Diferitele etape de tratare a apei produc o anumita cantitate de namol. Acest

namol trebuie deshidratat, cu ajutorul unui filtru presa, pentru reducerea
substantiala a volumului. Filtrul presa realizeaza o buna separare a solidului de
lichid si colectarea partii solide. Acest dispozitiv consta intr-o serie de placi
canelate, juxtapuse, acoperite de material textil filtrant. Namolul este pompat in
filtrul presa, in care fiecare placa are un orificiu prin care acesta trece, pana la
umplerea completa. Inainte de pompare, namolul este conditionat, prin adaugare
de polifloculanti si lapte de var. Prin conditionarea chimica, namolul se
deshidrateaza mai usor si nu se lipeste pe materialul textil al placilor. Prima
operatie este blocarea filtrului presa cu ajutorul unui piston hidraulic. Din acest
moment, pompa va umple filtrul pana ce presiunea din sistemul hidraulic al
filtrului va bloca procesul de pompare. Are loc o deshidratare puternica a
namolului, intre placi, care devine compact si solid. Namolul ramas pe
tubulatura va fi curatit cu aer comprimat, iar placile filtrului vor fi separate, pana
turtele se vor desprinde si vor cadea in containerul de sub filtru. Printr-o miscare
20
brusca a placilor, se va asigura caderea si eventualelor bucati de turta de namol,
ramase pe materialul filtrant care acopera placile
Etapele tratării
Apa uzată parcurge următoarele etape de tratare:
1. Epurare mecanica - etapă în care are loc îndepărtarea materiilor solide prin
sitare, compactarea si depozitarea temporara a acestora.
2. Epurarea biologică –etapă în care au loc procese de nitrificare şi denitrificare
cu stabilizarea nămolului, decantare secundară, evacuare apă tratată
3. Tratare nămolului primar şi în exces. Nămolul primar şi nămolul în exces vor
fi deshidratate într-o instalaţie prevăzută cu filtru presa.
Descrierea echipamentelor staţiei
Treapta de epurare mecanică. Staţie automată de pompare. Bazin de omogenizare
Apa uzată din reţeaua de canalizare curge gravitaţional în bazinul de degrilare,

prevăzut cu un gratar pentru separarea suspensiilor mai mari de 3 mm,
dimensionat la un debit de 50 l/s, prevazut cu un separator de deseuri solide
(TTC), care executa mai multe operatii din procesul de curatire, utilizandu-se un
singur echipament: transportul, uscarea si compactarea deseurilor solide, cu rol
de protecţie a pompelor de acţiunea materialelor grosiere.
Alimentarea treptei de epurare mecanice se realizează prin intermediul unei staţii

de pompare dotată cu pompe submersibile.
Funcţionarea pompelor va fi reglată cu ajutorul senzorilor de nivel: minim,

maxim1 şi maxim2. Pompa de rezervă intră în funcţiune în cazul deteriorării
pompei principale.
Pompa de rezervă este folosită şi ca pompă de by-pass în cazul în care nivelul

apei ajunge la senzorul de nivel maxim2.
21
Apa uzata este pompata in sita rotativa care are rolul de a retine impuritatile
solide de mici dimensiuni. Pentru omogenizarea apei inainte de pompare si sitare,
instalatia contine si un agitator submersibil
Controlul namolului biologic
Controlul namolului biologic este cea mai delicata parte a treptei biologice.
Namolul este, de fapt, masina de curatat si de aceea cantitatea si varsta acestuia
confera sistemului capacitatea de epurare. In acest fel 75% din proces poate fi
controlat automat, ceea ce reprezinta destul de mult, tinandu-se cont de faptul ca
este un proces viu, cu multe fluctuatii si parametrii necontrolabili (incarcare,
nutrienti, inhibitori, temperature, pH, etc.).
Un sistem eficient de control pentru cantitatea de namol active din bazin (VMSS)
este cel cu senzori montati pe fiecare latura a bazinului pentru emisii de infrarosii,
care masoara concentratia de namol activ (MSS), in functie de intensitatea culorii
lichidului din bazin si indica momentul cand excesul de namol trebuie eliminat.
Deshidratarea namolului. Filtrul presa
Diferitele etape de tratare a apei produc o anumita cantitate de namol. Acest

namol trebuie deshidratat, cu ajutorul unui filtru presa, pentru reducerea
substantiala a volumului. Filtrul presa realizeaza o buna separare a solidului de
lichid si colectarea partii solide. Acest dispozitiv consta intr-o serie de placi
canelate, juxtapuse, acoperite de material textil filtrant. Namolul este pompat in
filtrul presa, in care fiecare placa are un orificiu prin care acesta trece, pana la
umplerea completa. Inainte de pompare, namolul este conditionat, prin adaugare
de polifloculanti si lapte de var. Prin conditionarea chimica, namolul se
deshidrateaza mai usor si nu se lipeste pe materialul textil al placilor. Prima
operatie este blocarea filtrului presa cu ajutorul unui piston hidraulic. Din acest
moment, pompa va umple filtrul pana ce presiunea din sistemul hidraulic al
filtrului va bloca procesul de pompare. Are loc o deshidratare puternica a
namolului, intre placi, care devine compact si solid. Namolul ramas pe
tubulatura va fi curatit cu aer comprimat, iar placile filtrului vor fi separate, pana
22
turtele se vor desprinde si vor cadea in containerul de sub filtru. Printr-o miscare
brusca a placilor, se va asigura caderea si eventualelor bucati de turta de namol,
ramase pe materialul filtrant care acopera placile
CAPITOLUL 3
AMPLASAREA ÎN MEDIU
3.1 Asezare geografica
Comuna Şoimuş este o unitate administrativ-teritorială situată în partea centrală a judeţului

Hunedoara, pe Valea Mureşului, pe malul drept al acestui râu, la intrarea lui în defileul Deva-Radna
Comuna Şoimuş este situată la o distanţă de 5 km de municipiul Deva
3.2 Topografie
Comuna Soimus se intinde pe o suprafata de 6859 ha,reprezentand aproximativ 1%din suprafata

judetului Hunedoara.
In aceasta suprafata sunt incluse si cele:4330 ha-terenuri agricole reprezentand 63,13% din suprafata
comunei(din care 1966 ha teren arabil,1693 ha pasuni,611 ha fanete si 60 ha livezi-vii)
1934 ha-fond forestier,respectiv 28,19% din suprafata comunei
595 ha-terenuri neagricole,ocupate de curti,cladiri,drumuri,terenuri neproductive,ape si stufaris.
3.3 Geologia si seismicitatea
Sub aspect geologic in zona depresionara (Lunca Muresului) se evidentiaza depozite de varsta
neogena, apartinand mediteranianului, sarmatianului, oligocenului si cuaternarului. Cea mai mare
raspandire o au formatiunile cretacicului, reprezentate prin sisturi negre, sisturi marnoase, gresii si
calcare, situate la sud de Boholt, in perimetrul satului Soimus. Aceste depozite sunt dispuse peste un
fundament format din roci cristaline si mezozoice care intra in alcatuirea celor 2 unitati geologico-
tectonice ce delimiteaza depresiunea- respectiv Carpatii Meridionali la sud si Muntii Apuseni la nord.
Cuaternarul are o dezvoltare pronuntata, fiind reprezentat in special prin sedimente aluvionare ce
23
formeaza lunca si terasele Muresului. Din studiile efectuate rezulta ca depozitele cuaternare sunt
alcatuite din nisipuri si pietrisuri prinse uneori intr-un liant prafos- argilos, avand o grosime de 6-7 m.
Principalul curs de apa care strabate comuna prin extremitatea sa sudica pe directia est-vest
este raul Mures. Acesta desparte comuna Soimus de municipiul Deva si comuna Vetel. Raul Mures
este principalul colector de ape de pe teritoriul comunei. Pe teritoriul Soimusului, Muresul are un curs
cu meandre accentuate, cu panta redusa de scurgere si albie nestabila, caracteristici specifice unui rau
de campie.
Presiunea conventionala de baza in conformitate cu STAT 3300/2-85 este P conv=230kPa

pentru zona de albie majora/lunca si Pconv=350kPa pentru zona de pod si frunte a terasei II a raului
Mures.
3.4 Relieful
Relieful comunei este, in general, de deal si terasa aluvionara, avind si o suprafata de lunca, a
raului Mures. Altitudinea variaza intre 190 si 425 m. Situata in zona centrala a judetului Hunedoara, in
imediata vecinatate a cursului Muresului si in extremitatea sudica a culoarului Deva- Ormindea,
comuna Soimus are un relief specific de lunca, numeroase terase si mai multe zone piemontane,
alcatuite din muncei amplasati de regula in partile de nord-est si nord-vest. Munceii sunt modelati in
roci eruptive si in formatiuni de flis cretacic in partea de vest a comunei si in Depresiunea Deva –
Ormindea. Eroziunea diferentiata a favorizat aparitia a opt terase distincte pe teritoriul unitatii
administrative
-prima terasa este situata in lunca Muresului
- terasa a doua - este vizibila mai ales in preajma podului Deva - Soimus, pe malul drept al raului
Mures
- la terasa a treia diferentele de altitudine sunt mult mai evidente; inaltimea acesteia se incadreaza intre
210 si 215 m. Pe aceasta terasa se afla amplasata localitatea Balata.
- terasa a patra - are o altitudine de 245-250 m. Pe aceasta se regaseste ulita Boholtului, parte
componenta a satului Soimus si halele complexului avicol.
- terasa a cincea - atinge o inaltime de 300 m prin punctul sau cel mai ridicat;
24
- terasele sase si sapte au diferente vizibile intre ele, 360 m respectiv 415 m, iar ultima terasa, a opta,
ajunge la 425 m, fiind vizibila in cele 2 laturi, de nord-est si de nord-vest ale comunei, respectiv
zonele Sulighete si Boholt spre Harau- Certejul de Sus.
Satul Soimus este strajuit in partea de nord de Dealul Magura,Dealul Lung precum si dealurile Dutu si
Moscoman.Pe teritoriul satului Boholt se afla dealul Ciuta,important prin descoperirile arheaologice
care atesta vechimea si importanta localitatii.
Dealurile Polasca si Muncelu se ridica in spatial satului Paulis.
Sesul,Giurgiul sunt dealurile la poalele carora se intinde satul Chiscadaga.In zona localitatii Fornadia
se inalta dealurile Parvesti si Vasiesti.Satul Sulighete este strajuit de inaltimile dealurilor Corbul
,Paiusul,Maresti,Paraiesti,Stalpul si Ciucurdur.
3.5 Clima si fenomenele naturale specifice zonei
Climatul specific pe raza comunei este unul temperat-continental, cu unele particularitati date de
conditiile de relief si mai ales de curentii de aer ce strabat zona. Comuna Soimus este supusa
influentelor montane si ale raului Mures.
- temperatura medie anuala nu coboara sub 9 grade Celsius
- temperatura medie a lunii iulie, cea mai calduroasa luna a anului, este de 21 grade Celsius.
Vanturile, care sunt frecvente in zona, au un caracter neregulat, cu predominante din sectorul NV si V
in perioada calda, precum si din E in perioada rece.
Media precipitatiilor anuale este de 700 – 800 mm. Perioada cand se inregistreaza cele mai multe
precipitatii este luna iunie, atunci ploile avand si un caracter torential. In perioada de primavara se
inregistreaza uneori pana la 10 zile consecutive cu precipitatii.
3.6 Solul si resursele subsolului
Asezarea comunei in imediata vecinatate a raului Mures asigura o resursa inepuizabila – balastul. In
satul Bejan au inceput sa se amenajeze balastiere.
• O alta resursa locala utilizata pe scara larga este argila. Aceasta este extrasa din locatia Chiscadaga
si este folosita in industria materialelor de constructie.
25
• Lemnul de diferite esente (stejarisuri si fagete) poate fi exploatat atat din padurile proprietate de stat,
cat si din cele comunale sau din cele proprietate a localnicilor. Trebuie dezvoltata si imbunatatita
reteaua de drumuri forestiere in vederea cresterii gradului de accesibilitate a padurilor.
• Apa minerala
Solul in comuna Soimus are urmatoarea compozitie:
- argilă 34 – 47 %
- praf 19 – 23 %
- nisip 25 – 33 %
- fragmente de rocă 0 – 17 %
Pe teritoriul comunei Soimus se intalnesc mai multe categorii de soluri, in functie de formele
de relief.
Spre exemplu, pe Culoarul Muresului, solul reprezentativ este cel aluvionar, format de aluviunile
aduse de ape.
Primele terase din Lunca Muresului au cernoziomuri levigate, iar pe terasele mai inalte, cat si pe
versantii dealurilor, precum si in depresiunea Baita si dealurile peimontane impadurite se intalnesc
solurile brun-roscat de padure, brun de padure si podzolice. Solurile aluvionare sunt favorabile
culturilor horticole, cele brun-roscate de padure sunt prielnice culturii cerealelor, iar solurile brune de
padure si podzolurile necesita administrarea unor ingrasaminte in vederea cresterii fertilitatii lor.
Concluzionand, se poate afirma ca toate tipurile de sol din comuna Soimus sunt productive, iar unele
categorii au chiar un grad crescut de fertilitate.
3.6.1 Resursele de apa
Principalul curs de apa care strabate comuna prin extremitatea sa sudica pe directia est-vest
este raul Mures. Acesta desparte comuna Soimus de municipiul Deva si comuna Vetel. Raul Mures
este principalul colector de ape de pe teritoriul comunei. Pe teritoriul Soimusului, Muresul are un curs
cu meandre accentuate, cu panta redusa de scurgere si albie nestabila, caracteristici specifice unui rau
de campie.
26
Din punct de vedere al sectiunii transversale, albia minora este bine conturata, avand in general maluri
abrupte. La ape normale, adancimea raului este de 1-3 m pe firul apei.
Muresul a fost un rau navigabil din antichitate si pana in urma cu mai bine de un secol cand, odata cu
dezvoltarea transporturilor feroviare si mai ales a celor rutiere, s-a renuntat la carausia cu
ambarcatiuni. In Evul Mediu, spre exemplu, principala marfa transportata pe Mures era sarea. Se mai
transportau pana la Szeghedin, in Ungaria, fier, cereale, cherestea, piatra de constructie. La Soimus
exista chiar un mare depozit de sare pentru zona.
Autoritatile judetene intentioneaza sa reamenajeze cursul Muresului pentru navigatie cu ambarcatiuni
usoare, in special pentru turism, dar si pentru transportul unor marfuri, cunoscut fiind faptul ca este cel
mai rentabil mijloc de transport. Un impediment in realizarea acestui proiect este barajul de la Mintia (
construit pentru asigurarea necesarului de apa industriala la termocentrala), insa o ecluza ar rezolva si
acest mare neajuns.
Alte rauri care strabat teritoriul comunei Soimus sunt: Caianul, Boholtul si Valisoara.
Raul Caian se formeaza pe teritoriul satului Hartagani, comuna Baita, prin unirea a trei paraie mai
importante: Duba, Carpen si Racas. Acesta dreneaza cursurile de apa ce converg spre culoarul Deva-
Baita- Ormindea. Raul intra pe teritoriul comunei Soimus in satul Chiscadaga si se varsa in Mures
dupa ce strabate satul Paulis si una dintre extremitatile satului Bejan.
Paraul Valisoara si-a croit albie prin satele Fornadia, Cainelu de Jos, Bejan si Paulis pentru a se varsa
pe teritoriul celei din urma localitati enumerate in valea Caianului. Valisoara isi are izvoarele sub
Dealul Mare, pe teritoriul comunei cu acelasi nume, iar cursul sau urmareste in mare parte DN 76
Deva – Brad.
Paraul Boholt isi are izvoarele pe teritoriul comunei Certeju de Sus, in zona Magura Toplitei.
Cursul sau inferior strabate satele Boholt si Soimus, de pe teritoriul comunei, pentru a se varsa in
Mures in apropierea podului Deva – Soimus, cel mai mare pod construit peste raurile interioare ale
tarii.
Valea Certejului – strabate zona intravilana a localitatii Balata. Este un rau ce a fost lipsit de
fauna specifica din cauza deversarii unor ape industriale de la Preparatia Certej. In urma inchiderii
flotatiei se spera la repopularea raului cu unele specii de pesti.
Paraul Tarnavita – are un curs destul de scurt si inainte de varsarea in Mures strabate pe dedesubt,
printr-un canal, depozitul de cenusa si zgura al Termocentralei Mintia. Dreneaza totodata si apele reziduale ca
au fost utilizate la transportul slamului de la centrala la halda.
27
3.7 Vegetatia si fauna
Este etajata si diversificata in functie de factorii pedoclimatici si formele de relief. Perioada de

vegetatie in aceasta zona incepe la sfirsitul lunii aprilie si dureaza cu aproximatie pana la sfarsitul lunii
septembrie. O perioada de vegetatie mai scurta este evidenta in zona satului Sulighete, unde si
temperaturile din timpul anului sunt mai mici cu 1 sau 2 grade Celsius, din cauza formlor de relief si a
circulatiei curentilor de aer.
In zonele de lunca predomina plantele erbacee, mai precis gramineele si leguminoasele, iar arborii
intalniti sunt cei iubitori de umiditate: arinul, salcia, rachita. Din grupa plantelor ierboase sunt mai
raspandite cerealele spontane: festuca, paiusul de livada, golomazul, coada vulpii. Grupa plantelor
ierboase este foarte raspandita pe teritoriul comunei si, totodata, foarte divesificata, incepand de la
papura si trestie – avide de apa-, pana la plante adaptate la seceta mare. Zonele de terase sunt propice
culturilor agricole, pomilor fructiferi, fanetelor si pasunilor naturale. Plantele de cultura specifice
acestor zone sunt: graul, secara, orzul, porumbul, cartofii si sfecla.
Arborii mai des intalniti in comuna sunt: stejarul, cerul, garnita, fagul, , teiul, salcamul, carpenul,
ulmul, salcia, plopul, arinul. Suprafetele impadurite sunt alcatuite in general din foioase, respectiv,
stejarisuri si fageturi. Exista si paduri de conifere, insa acestea sunt paduri plantate dupa anul 1965, pe
dealurile din partea nordica a satului Balata. In aceste paduri se regasesc pinul comun, molidul, bradul,
laricele.
Din grupa arbustilor pot fi remarcati, din lunca Muresului si pana in varful Magurii, porumbarul,
rachita rosie, macesul, murul, cornul, alunul si socul.
O prezenta inedita pe teritoriul comunei , mai precis in partea de N-E a satului Boholt, in locul numit
„Dupa Lunga”, este cea a castanului comestibil. Exemplarele mai viguroase au fost plantate impreuna
cu alti pomi roditori, odata cu infiintarea livezii, cu foarte multi ani in urma. La ora actuala se
intalnesc numerosi castani tineri, rezultat al dezvoltarii spontane si mai ales a microclimatului existent
in amintita zona.
Silvicultura
In cadrul comunei Soimus padurile ocupa o suprafata de 2086 ha, reprezentand 30,32 la suta din
totalul suprafetei administrativ-teritoriale. Padurile existente pe raza comunei, in majoritatea lor
stejarisuri si fagete, sunt administrate de doua ocoale silvice, respectiv Ocolul Silvic Deva si Ocolul
28
Silvic Ilia. In zonele de competenta ale amintitelor ocoale exista si doua cabane forestiere.
Prin imbunatatirea si modernizarea drumurilor forestiere activitatea de exploatare a lemnului are
posibilitati de dezvoltare.
Pe langa exploatarea masei lemnoase si chiar prelucrarea avansata a lemnului, in zona exista
posibilitatea amenajarii unor centre de recoltare si de prelucrare partiala sau totala a fructelor de
padure si a florei spontane utilizata in industrializarea plantelor medicinale si productia farmaceutica.
• Fructe de padure
Intrucat suprafata impadurita a comunei reprezinta aproape o treime din teritoriu este si firesc sa se
regaseasca in vegetatia spontana o diversitate de arbusti cu fructe de padure, plante medicinale si
ciuperci. Specific zonei este alunul, deci se pot culege alune, dar si alte fructe: zmeura, murele,
macesele, paducelul, porumbarul.
3.8 Asezari umane si alte obiective de interes public
Obiective turistice de pe teritoriul comunei
Rezervatia naturala Boholt
Rezervatia naturala Boholt este situata pe valea Teiului, la circa 500 m amonte de confluenta
cu piriul Boholtului si include sectorul de chei creat de piriul Teiului (Valea Pietroasa).
Vulcanismul a generat o succesiune larga de roci care se prezinta sub forma de curgeri de lava
vulcanice, apar astfel de alternante de piroclastile, marne, marnocalcare, gresii calcaroase si
argile.
Calcarele din dealul Magura
Localizate pe teritoriul comunei Baita, pe traseul Soimus –Paulis – Lunca – Baita(12 km),
Calcarele din Dealul Magura, prezinta un interes peisagistic, speologic, floristic si faunistic
deosebit. Formatiunile carstice sunt reprezentate de pesteri si doline cu numeroase vestigii
paleolitice. Vegetatia stincariilor cuprinde numeroase elemente termofile rare.
29
Obiective turistice din apropierea comunei
Cetatea Deva
Situata in imediata apropiere a Soimusului, dincolo de podul de peste riul Mures, care face
legatura cu municipiul Deva, cetatea domina Valea Muresului, oferind o splendida panorama a
intregii zone..Atestata documentar la 1269, ca fortareata militara, va fi transformata de Iancu
de Hunedoara in castel nobiliar. In scc. XVI, XVII siXVIII fortareata va fi amplificata
succesiv, ajungind printre cele mai puternice din Transilvania.
Cetatea Deva a suferit dese asedii din partea turcilor in anii 1550, 1552si 1557. Aici se vor
refugia nobilii in anul 1784, fiind asediati in doua rinduri de taranii rasculati ai lui Horea. Desi
au fost respinsi, taranii vor adresa nobilimii din cetate, celebrul Ultimatum. In timpul
Revolutiei de la 1848-1849, aici a fost sediul trupelor imperiale, care au intervenit impotriva
revolutionarilor maghiari. Aruncata in aer in 1849, cetatea se prezinta azi in ruina. Mai multe
centuri de ziduri puternice, ce urmeaza curbele de nivel sunt intarite cu turnuri patrate sau
circulare si cu porti monumentale. In incinta centrala se afla ruinele palatului nobiliar. In anul
2004 a fost inaugurata telecabina care asigura accesul pe cetate, fiind unul dintre importantele
puncte de atractie prntru turisti
Sub dealul cetatii se afla Palatul Magna Curia (actualul sediu al Muzeului Civilizatiei Dacice si
Romane), construit in sec.XVI. Transformat de Gabriel Bethlen in1621, Magna Curia a
dobindit o infatisare prevalent baroca in sec. XVIII, cind I se adauga o scara monumentala
dinspre parc si un balcon polilobat.
Sacarimb
Privita dinspre Valea Muresului, asezarea de pe versantul nordic al Muntilor Metaliferi pare o
imagine de basm , cu cele trei bisericute albe cu turlele scinteind in soare si citeva casute
pierdute in verdele padurii. Satul Sacarimb, situat pe traseul Soimus- Certeju de Sus-
Sacarimb( DJ 761-20 km), are o istorie celebra, ca centru minier cu valente europene.Timp de
peste 150 de ani, Sacarimbul a fost cea mai importanta localitate din zona. Prima galerie de
mina din Sacarimb se deschide in anul 1747, dupa care localitatea va cunoaste o dezvoltare
deosebita. Pe la 1858, conform unui recensamint, in Sacarimb erau 2384 de locuitori. In
perioada 1748- 1876, minele de la Sacarimb au produs 40.423 kg. de aur, fiind cele mai
30
productive mine din Europa. Spre sfirsitul sec.XIX, rezevele de aur se epuizeaza, iar minele se
vor inchde pe rind. La recensamintul din 1930, in Sacarimb mai erau 698 locuitori..
Din infloritorul,,oppidum montanisticum” de altadata, din oraselul minier prosper, cu scoli si
biserici, cu circiumi si magazine ticsite de marfa adusa de la Viena si Budapesta, oraselul in
care se vorbeau cinci- sase limbi, unde functionau o fanfara miniera, un cor, o orchestra
simfonica de nivel european si citeva orchestre de camera, oraselul in care a functionat prima
scoala tehnica miniera din tara, au ramas doar citeva cladiri si amintirea unor vremuri de
demult (Nicu Jianu-Drumetii in Carpati, Editura Emia, Deva, 2005).
Turistul care urca Magurile Sacarimbului (la 750m altitudine), pe un drum recent modernizat,
poate vizita aceasta asezare cu trecutul sau incarcat de istorie, de unde i se deschde o splendida
panorama spre Valea Muresului si imprejurimi. In apropierea localitatii se afla o rezervatie de
fagi albi, pe care localnicii o numesc,,padurea de argint”
Magura Uroiului
Rezervatia naturala Magura Uroiului se gaseste pe teritoriul orasului Simeria, pe ruta Soimus-Balata-
Harau- Chimindia- Uroi( 20 km ). Este un sit unic prin bogatia enclavelor si geodelor si prin varietatea
mineralogica. Magura Uroiului este un corp vulcanic de virstra miocena, reprezentat sub forma unei
cupole. In masivul Magura Uroiului, functiona o mare cariera romana din care s- au extras mari
cantitati de augit- andezit, pentru constructiile si monumentele de la Ulpia Traiana Sarmizegetusa,
Micia si alte asezari din zona.
Arboretumul (parcul dendrologic) din Simeria
Rezervatie dendrologica si peisagera cu valoare de unicat pentru patrimoniul national, Arboretumul

Simeria a fost creat la inceputul sec. XVIII. In decursul istoriei, parcul a apartinut succesiv familiilor
nobiliare de origine maghiara (Gyulay, Kun, Fay si Ocskay). Colectia dendrologica a parcului
mostenita de la vechii proprietari se ridica la mijlocul sec.XX, la peste 250 taxoni, in prezent existind
2165.Infiintata in 1954 in incinta Arboretumului, Statiunea de Cercetari si Experimentari Forestiere
Simeria desfasoara ample actiuni de conservare, ameliorare si dezvoltare, pentru mentinerea si
ameliorarea pisajelor, imbogatirea colectiei si realizarea de plantatii pilot cu specii exotice de interes
forestier.Importanta dendrologica, forestiera, peisagistica, didactica si recreativa a acestui ,,sit” de
31
patrimoniu national si chiar international este confirmata si atestata de numeroase personalitati ale
stiintei din tara si din strainatate.
Arboretumul din Simeria se afla, potrivit Enciclopediei Britanice, pe locul 3 in Europa si locul 11 in
lume, intre parcurile dendrologice.
3.8.1 Distanta fata de asezarile umane,institutii publice si alte asezaminte de interes public
Staţia de epurare se află la circa 300 m de marginea localităţii.
Construcţiile şi instalaţiile lucrărilor proiectate nu afectează aşezările umane şi alte obiective

de interes public.
3.8.2 Directia dominanta a vanturilor
Vanturile, care sunt frecvente in zona, au un caracter neregulat, cu predominante din sectorul NV si V
in perioada calda, precum si din E in perioada rece.
3.8.3 Surse de zgomot
Sursele de zgomot în zona de amplasare a reţelei de canalizare şi a staţiei de epurare sunt date de
utilajele de construcţie pe perioada de execuţie. În rest nu există surse de zgomot în zonă.
32
CAPITOLUL 4
SURSE DE POLUANTI SI PROTECTIA FACTORILOR DE MEDIU
4.1 Emisii de poluanti in ape si protectia calitatii apei
Sursele permanente de poluanţi pentru apele subterane şi de suprafaţă (emisari), în perioada de

execuţie nu există. Pot să apară surse de impurificare pentru apele de suprafaţă şi cele subterane în
cazul unor scurgeri accidentale de produse petroliere de la maşinile şi utilajele de construcţii
(camioane, basculante, tractoare, compresoare etc.).
De asemenea apele subterane şi cele de suprafaţă pot fi poluate de scurgerile de suspensii

antrenate de apele meteorice de la tranşeele de pozare a tuburilor de canalizare şi de la staţia de
epurare. Aceste categorii de poluanţi au concentraţii reduse, cu efecte nesemnificative pentru resursele
de apă.
Sursele de poluanţi pentru apele subterane şi cele de suprafaţă sunt:
- infiltraţiile în sol de la latrine, WC-urile uscate neracordate la reţeaua de canalizare

proiectată;
- exfiltraţiile apelor uzate menajere prin neetanşeităţile îmbinărilor de la tuburile de
canalizare sau de la racordarea acestora cu căminele de vizitare;
- scurgerile accidentale de ape uzate menajere epurate parţial sau neepurate ca urmare a unor
avarii accidentale sau de la inundarea accidentală a staţiei de epurare.
Debitele apelor uzate sunt:
Quz zi med = 272.16 m3/zi
Quz zi max = 367.42 m3/zi
Quz orar max = 76.55 m3/zi =21.26l/s

33
5.2 Poluarea si protectia calitatii solului
5.3 Emisii de poluanti in aer si protectia calitatii aerului
. Surse de poluanţi în aer. Concentraţii şi debite masice de poluanţi rezultaţi pe faze tehnologice şi de
activitate
a) Surse de poluanţi pentru aer

Poluanţii pentru aer din cadrul staţiei de epurare rezultă în urma fermentării nămolului la:
- decantoarele Imhoff;
- decantor secundar;
- bazine de stabilizare a nămolului;
- platforme de nămol.
Emisiile rezultate sunt: CH4, NH3,H2S şi mercaptan.
b) Concentraţiile, debitele masice de noxe rezultate şi emise în mediu

Concentraţiile de poluanţi în emisie nu pot fi calculate deoarece sursele nu au secţiuni de
evacuare. Poluanţii difuzează direct în atmosferă la nivelul solului.
Amoniacul care se evacuează în atmosferă are o durată de viaţă mică 28 – 54 h şi intră în
reacţie cu compuşii acizi din atmosferă (HNO3, H2SO4). Rezultă săruri neutre şi slab acide, sulfat de
amoniu sub formă de aerosoli, NH 4 . Un alt poluant care apare, este formaldehida (HCHO). Între
metan şi formaldehidă se produc reacţii de conversie, dar nu este posibilă stabilirea unei rate de
formare HCHO şi nu se poate determina debitul masic.
Instalaţii pentru reţinerea pulberilor, instalaţii de colectare şi dispersie atmosferă,

randamente de reţinere a poluanţilor
Nu există instalaţii pentru reţinerea pulberilor sau instalaţii de colectare şi dispersie poluanţi.
Poluanţii se evacuează direct în atmosferă fără să existe guri de evacuare şi nu se pot aplica
prevederile Ordinului 462/93.
5.4 Surse si protectia zgomotelor si vibratiilor
Sursele de zgomot sunt:

34
- motoarele electrice mici şi mari;
- instalaţiile mecanice;
Receptori sensibili la zgomot:
- locuinţele situate la cca. 300 m de staţia de epurare;

- . Amenajări şi dotări pentru protecţia împotriva zgomotului şi vibraţiilor
Instalaţiile electrice şi mecanice sunt amplasate în spaţii închise, cu excepţia grătarelor. Staţiile
de pompare şi suflantele sunt amplasate în spaţii închise, într-o construcţie de tip parter.
Nivelul de zgomot, vibraţii
a) Nivelul de zgomot la sursă

Funcţionarea utilajelor şi instalaţiilor din dotare
Puterea acustică a principalelor utilajelor şi instalaţiilor din dotare este:
- motoare electrice mici (mixere, poduri racloare), N = 40 – 60 dBA;

- motoare electrice mari (suflante, pompe), N = 85 – 100 dBA;
- instalaţii mecanice (grătare), N = 80 – 90 dBA.
Nivelul maxim de zgomot produs este de: L1 = 100 dBA.
Nivelul de zgomot produs de circulaţia auto din incintă este de L1 = 80 dBA.
b) Nivelul de zgomot în exteriorul clădirilor

În cazul pereţilor clădirilor (ecran acustic) unda sonoră suportă trei tipuri de modificări:
- o parte a undei se reflectă de pe faţa posterioară a ecranului;

- o parte a undei se reflectă de pe faţa anterioară a ecranului;
- o parte traversează ecranul, iar o altă parte se absoarbe în materialul de construcţie al
peretelui.
Nivelul de zgomot la exteriorul clădirii (conform Normativ P.121/89) în care se află sursa
generatoare de zgomot, se atenuează cu o valoare r în funcţie de proprietăţile pereţilor clădirii
(materiale de construcţie, grosimea pereţilor, etc.).
Lext = Lint. – R
Pentru pereţi din zidărie şi sâmbure de beton armat: R = 27 dBA

35
Nivelul de zgomot exterior: Lext = 100 dBA + 27 dBA = 73 dBA.
c) Nivelul de zgomot datorat traficului auto

Mijloacele de transport care deservesc staţia de epurare pentru aprovizionare cu materiale şi pentru
transportul deşeurilor funcţionează cca. 20 minute într-o tură (8 ore).
Conform STAS 10.009-88 se aplică o corecţie de 15 dBA.
L1 = 80 dBA + 15 dBA = 65 dBA
d) nivelul de zgomot calculat în exterior

P
Intensitatea sunetului descreşte invers proporţional cu pătratul distanţei faţă de sursă: I  .
4r 2
Nivelul maxim de intensitate sonoră la sursă la limita incintei se calculează cu relaţia:
r1
L2  L1  20 lg , unde:
r2
L2 = nivelul de zgomot la limita incintei, respectiv la cel ami apropiat receptor protejat (dBA);
L1 = nivelul de zgomot la distanţa r1 faţă de sursă (dBA);
r2 = distanţa până la limita incintei, respectiv până la cel mai apropiat receptor protejat (m);
r1 = distanţa faţă de sursă, r1 = 1 m.
d1) Calculul nivelului de zgomot ca surse independente
Staţie de epurare
Nivelul de zgomot la limita incintei:
- datorat funcţionării instalaţiilor şi utilajelor din dotare, Lech = 53 dBA;

- datorat circulaţiei autovehiculelor, Lech = 65 dBA;
Nivelul de zgomot la cel mai apropiat receptor (locuinţe):
- datorat funcţionării instalaţiilor şi utilajelor din dotare, Lech = 22 dBA;

- datorat circulaţiei autovehiculelor, Lech = 14 dBA;
- Calculul nivelului de zgomot ca obiectiv integrat
36
- Nivelul de zgomot rezultat într-un punct în care există mai multe surse de zgomot este:
n Li
LR  10 lg 1010
i 1
Staţia de epurare:
- pentru sursele de zgomot de pe platforme: LR = 73,6 dBA;
- la limita incintei avem: LR = 53,6 dBA;
- la receptorul protejat avem: LR = 33,6 dBA.
. Nivelul de zgomot în raport cu limitele admise
Limitele admise ale zgomotului conform STAS 10.009/88 sunt:
Surse generatoare de Nivelul de zgomot calculat Nivelul de zgomot admis

zgomot dBA dBA
Nivelul de zgomot a surselor independente
Staţie de epurare
53 22
- instalaţii şi utilaje
65 50
- mijloace de 65 14
transport
Nivelul de zgomot compus a surselor independente
Staţie de epurare 53,6 22,7 65 50
Activităţile generatoare de zgomot nu sunt de natură a crea disconfort şi deranjamente la receptorii

protejaţi.
5.5 Surse si protectia impotriva radiatiilor
Obiectivul nu reprezintă o sursă în domeniul radiaţiilor. Activitatea specifică din staţia de

epurare şi procesele tehnologice nu implică existenţa surselor de radiaţii sau a materialelor radioactive.
5.6 Gospodarirea deseurilor si a rezidurilor
37
. Tipuri şi cantităţi de deşeuri rezultate:
Din procesul de epurare a apelor uzate rezultă următoarele deşeuri:

- materii grosiere: 71,64 kg/zi = 26,14 t/an;
- nămol: 55,31 kg/zi = 20,91 t/an;
- deşeuri metalice - rezultă din operaţiile de întreţinere şi reparaţii a utilajelor din dotare.
- deşeuri menajere
Deşeuri cu caracter menajer sunt produse de către personalul care asigură funcţionarea
obiectivului.
Cantitatea specifică de deşeuri cu caracter menajer este de 0,5 kg/om.zi
Mdeş.menajere = 1,5 kg/zi = 45 kg/lună = 540 kg/an.
. Modul de gospodărire a deşeurilor
- Materiile grosiere sunt colectate şi evacuate periodic la groapa de deşeuri menajere a

localităţii.
- Nămolul deshidratat este utilizat ca materie de acoperire pentru groapa de gunoi sau ca
material de umplutură de la gropile de împrumut.
- Deşeurile menajere sunt colectate în recipienţi metalici şi evacuate periodic la depozitul
de deşeuri menajere a localităţii.
5.7 Gospodarirea substantelor toxice si periculoase
În cadrul staţiei de epurare nu se utilizează substanţe toxice.
Determinările principalilor indicatori ai apelor uzate epurate şi brute se efectuează la

laboratorul staţiei. Reactivii folosiţi se utilizează şi se depozitează conform reglementărilor legale.
CAPITOLUL 5
IMPACTUL PRODUS ASUPARA MEDIULUI INCONJURATOR
5.1.Impactul produs asupra apelor
38
Apa subterană din zona localitatea Soimus este parţial afectată de execuţia construcţiilor pentru
lucrările de canalizare şi de epurare.
Apa de suprafaţă din zona amplasamentului râului Mures este parţial afectată de scurgerile de
ape meteorice prin reţeaua de canalizare şi de la obiectele staţiei de epurare.
Lucrările de canalizare vor începe cu staţia de epurare şi cu reţeaua de canalizare dinspre aval
spre amonte iar darea în exploatare se va putea face după executarea staţiei de epurare şi a reţelei de
canalizare până la primele case racordate la aceasta.
Impurificarea apelor freatice şi a celor de suprafaţă poate să apară din cauza eventualelor
scurgeri accidentale de la maşinile şi utilajele de construcţii, scurgeri care pot fi evitate prin utilizarea
unor maşini şi utilaje performante.
Poluarea factorului APĂ pe perioada de execuţie este limitată şi de scurtă durată.
6.2 Impactul produs asupra aerului
Pentru realizarea obiectivului se vor executa lucrări de excavaţie, transportul pământului, a

betoanelor, utilajelor, etc. care implică utilizarea mijloacelor de transport grele, buldozere,
excavatoare, macarale, etc. Noxele rezultate vor fi: NOx, CO, SO2, COV, fum, particule, etc.
Poluantul principal va fi praful care se va degaja în timpul execuţiei lucrărilor de excavare,

încărcare şi transportul pământului.
Concentraţii de poluanţi:
Sursa Poluant Cmax 30 min. (g/m3) CNA30 min. (g/m3)
39
Construcţii Particule 356 500
Gaze de eşapament Particule 25 500
SOx (SO2) 7 750
NOx (NO2) 45 300
CO 38 6000
COVmm 68 -
Poluarea factorului de mediu AER este de scurtă durată, limitată în timp (perioada de
execuţie).
6.3 Impactul produs asupra solului si subsolului
Poluanţii care pot afecta solul şi subsolul zonei
Procesul tehnologic de epurare nu afectează solul şi subsolul. Nămolul stabilizat şi deshidratat

este un bun îngrăşământ organic şi fertilizează solul (la păduri, la culturi păioase).
. Modificările intervenite în calitatea şi structura solului şi subsolului
Modificările organică rezultată din staţia se descompune repede şi nu conduce la modificări ale
calităţii solului.
6.4 Impactul produs asupra asezarilor umane
Prin realizare investiţiei se asigură epurarea apelor uzate menajere, asigurând un efluent cu
încărcări admisibile conform avizului de gospodăria apelor şi NTPA 001/2002.
Poluanţii ce pot afecta aşezările umane
Zona de locuit va fi afectată de:
- imisiile de poluanţi în aer;

- nivelul de zgomot.
Zgomotul are efecte negative asupra organismului în funcţie de intensitate, frecvenţă, durată,
în funcţie de vârstă, starea fizică şi sensibilitatea persoanei.
40
Zonele sunt:
- zona liniştită: 0 – 30 dBA;

- zona efectelor psihice: 30 - 60 dBA;
- zona efectelor fiziologice: 60 – 90 dBA;
- zona efectelor 0 : 90 – 120 dBA.
Analizând nivelul de zgomot şi poluanţii în imisie, impactul asupra aşezărilor umane este
minim, fără efecte negative.
Efecte asupra stării de sănătate a populaţiei şi eventual risc pentru siguranţa locuitorilor
- Efectele poluanţilor din AER
Amoniacul şi formaldehida sunt compuşi care creează disconfort şi au efecte iritante.
Amoniacul inhalat în cantităţi mari poate produce sufocare şi căile respiratorii pot fi afectate.
Formaldehida are efecte cancerigene la animale, la oameni nu s-au depistat încă cazuri.
- Efectele zgomotului
În urma efectelor zgomotului pot apărea afecţiuni auditive.
Acţiunea zgomotului afectează întregul organism, pătrunde nu numai în ureche cât şi prin
piele, muşchi, oase, articulaţii, etc. Este foarte influenţat sistemul nervos central.
Apar modificări ale sistemului hipotalamohipofizar care are efecte asupra: aparatului
cardiovascular prin accelerarea pulsului, creşterea tensiunii arteriale, aparatul respirator reacţionează
prin accelerarea pulsului şi frecvenţa amplitudinii respiratorii ca şi a consumului de oxigen, aparatul
digestiv prezintă modificări inhibatorii asupra secreţiilor. Sistemul endocrin suferă în urma nivelului
zgomotului, apar tulburări ale glandei tiroide.
6.5 Impactul produs de zgomote si vibratii
Poluantul sonor în timpul execuţiei va fi degajat de utilaje şi mijloace de transport, dar nu va

depăşi 70 dBA şi la cel mai apropiat receptor va fi 50 dBA.
Activităţile de execuţie nu produc vibraţii.
6.6 Impactul produs asupra vegetatiei si faunei
41
Imisiile de poluanţi care pot afecta vegetaţia şi fauna terestră
Imisiile de poluanţi care pot afecta vegetaţia sunt imisiile de NH3.
Impactul asupra vegetaţiei este redus din cauza concentraţiei reduse de NH 3 şi a suprafeţei
reduse a staţiei de epurare.
În zonă sunt terenuri agricole, ferme zootehnice, păşuni, etc.
Modul de manifestare a impactului asupra vegetaţiei şi faunei terestre
Concentraţiile pulberilor este redusă şi nu afectează fauna şi flora terestră.
Reducerea sau diminuarea impactului produs de poluarea existentă asupra florei şi faunei
Se pot lua măsuri pentru reducerea poluării cu particule prin crearea unor perdele de protecţie
din vegetaţie.
6.7 Impactul datorat accidentelor si avariilor
Situaţiile de risc pot apărea în urma scurgerii accidentale de la industria mică existentă, sau a
întreruperii energiei electrice şi astfel treapta biologică nu realizează aerarea şi gradul de epurare nu se
realizează.
Obiectele din staţia de epurare asigură o stocare a apelor uzate pentru a asigura remedierea
defecţiunii.
Asigurarea unei duble alimentări cu energie electrică ridică costuri foarte mari. În cazul
nefuncţionării treptei biologice există riscul poluării accentuate a râului Timiş.
O astfel de situaţie se poate evita prin dotarea staţiei cu un generator electric ca sursă dublă de
energie electrică.
Râul Timiş, fiind îndiguit în zona amplasamentului, face ca staţia de epurare să nu fie inundată
în situaţii de ploi torenţiale.
6.8 Posibilitati de diminuare sau eliminare a impactului produs asupra mediului
42
Tehnologia staţiei de epurare este performantă, utilajele sunt fiabile, s-a prevăzut
automatizarea funcţionării utilajelor în întreaga staţie.
Din punct de vedere sanitar pentru protejarea zonei de mirosul dezagreabil rezultat în urma
proceselor de fermentare (amoniac, hidrogen sulfurat, mecaptan, etc.) se prevăd perdele de protecţie
din plantaţii. Poluarea cu mirosuri este redusă prin procesul tehnologic performant:
- stabilizarea nămolului prin aerare;

- deshidratarea nămolurilor;
- dezinfecţia apei uzate cu ultraviolete.
CAPITOLUL 6
EVALUAREA IMPACTULUI ASUPRA MEDIULUI
7.1 Evaluarea impactului pe factori de mediu in perioada de executie si in perioada de

exploatare…………………………………………………………
7.1.1 Evaluarea impactului pe indici de poluare(Ip)…………………
7.1.2 Evaluarea impactului pe indici de calitate(Ic)……………………
7.2 Evaluarea impactului global in perioada de executie si in perioada de

exploatare………………………………………………………………………..

executie……………………………………………………………………………
43
exploatare……………………………………………………………………
Evaluarea impactului pe indici de calitate

Indicele de poluare: Ip
C max
IP  ,
C admis
Cmax – concentraţia maximă a poluantului

Cadmis – concentraţia admisă de poluanţi
Ip = 0...1 – mediul este afectat în limite admise, iar efectele sunt pozitive sau negative
fără a fi nocive.
Notele de bonitate pentru valoarea indicelui de poluare I p sunt prezentate în tabelul

nr.7.1:
Tab. nr. 7.1: Notele de bonitate pentru valoarea indicilor de poluare I p
Nota de Valoarea IP Efectele asupra omului şi mediului înconjurător

bonitate
10 0 - mediul neafectat de activitatea umană
- starea mediului natural
9 0 ÷ 0,2 - mediul afectat de activitatea umană
- fără efecte cuantificabile
8 0,2 ÷ 0,5 - mediul este afectat în limite admisibile, nivel 1
- efectele reduse asupra mediului
7 0,5 ÷ 1,0 - mediul este afectat în limite admisibile, nivel 2
- efectele sunt accentuate
6 1,0 ÷ 2,0 - mediul este afectat peste limitele admise, nivel 1
- efectele sunt accentuate
- efectele sunt nocive
- efectele nocive sunt accentuate
3 8,0 ÷ 12,0 - mediul degradat, nivel 1
- efectele sunt letale la durate medii de expunere
2 12,0 ÷ 20,0 - mediul degradat, nivel 2
- efectele sunt letale la durate scurte de expunere
44
1 > 20,0 - mediul este impropriu formelor de viaţă
Indicele de calitate Ic:

1
IC = ,
E
E – reprezintă mărimea efectului stabilit prin matricea de evaluare
Dacă E este:
„+” – influenţă pozitivă
„-„– influenţă negativă
„0” – influenţă nulă
E – efect pozitiv sau negativ rezultat din cuantificarea influenţelor activităţii proiectate
asupra factorilor de mediu, în raport cu normativele de reglementare.
Mărimea indicatorului de calitate poate evidenţia următoarele influenţe:
 Ic = 0...+1 – influenţele sunt pozitive, mediul este afectat în limitele admisibile;

 Ic = -1...0 – influenţele sunt negative, iar mediul este afectat peste limitele admise;
 Ic = 0 – starea mediului nu este afectată de proiect.
Notele de bonitate pentru valoare indicilor de calitate I c sunt prezentate în tabelul nr. 7.2
Tab. nr. 7.2:Notele de bonitate pentru valoarea indicilor de calitate I c
Nota de Valoarea IC Efectele asupra mediului înconjurător

bonitate
10 0 - mediul nu este afectat de activitatea proiectată
9 0 ÷ 0,25 - mediul este afectat de proiect în limite admisibile, nivel 1
- efectele sunt pozitive
8 0,25 ÷ 0,5 - mediul este afectat de proiect în limite admisibile, nivel 2
7 0,5 ÷ 1,0 - mediul este afectat de proiect în limite admisibile, nivel 3
6 -1,0 - mediul este afectat de proiect peste limitele admise, nivel 1
45
- efectele sunt negative
5 -1,0 ÷ -0,5 - mediul este afectat de proiect peste limitele admise, nivel 2
4 -0,5 ÷ -0,25 - mediul este afectat de proiect peste limitele admise, nivel 3
3 -0,25 ÷ -0,025 - mediul este degradat, nivel 1
- efectele sunt nocive la durate lungi de expunere
Indicele de poluare globală IPG:

Indicele de poluare globală I PG se stabileşte pe baza unei metode analitice de tip
cantitativ.
Indicele de poluare globală reprezintă raportul dintre starea ideală şi starea reală.
SI
I PG 
SR
Dacă: IPG = 1 – nu există poluare;

IPG> 1 – există modificări de calitate a mediului.
Starea de calitate a mediuluieste evidenţiată prin valorile indicelui global de poluare

IPG şi redată în tabelul nr.7.3:
Tabel nr. 7.3: Starea de calitate a mediului redată prin valorile indicelui global de
poluare.
Indicele global de calitate Efectele asupra mediului

IPG
IPG = 1  Mediul natural nu este afectat de activitatea
umană
IPG = 1...2  Mediul este supus activitătii umane în limitele
admisibile
IPG = 2...3  Mediul este supus activitătii umane producând
starea de discomfort formelor de viată
IPG = 3...4  Mediul este afectat de activitatea umană
provocând tulburări formelor de viată
IPG = 4...6  Mediul este afectat grav de activitatea umană,
46
periculos pentru formele de viată
IPG > 6  Mediul este degradat, impropriu formelor de
viată
7.1 Evaluarea impactului în perioada de executie

Efectele asupra mediului în perioada de executie sunt evidentiate prin matricea de
evaluare a impactului si este redat în tabel.nr.7.4
Tabel.nr.7.4 Matricea de evaluare a impactului în perioada de execut ie
Actiunea sau sursele generatoare Apă AER Asezări

umane
Amplasamentul si modul de ocupare al 0 - 0
terenului
Nivel de zgomot 0 0 -
Săpături retea de canalizare - - -
Praful 0 - -
Riscul de avarii si accidente cu efect 0 0 0
asupra populatiei
Calitatea apei în raport cu limitele admise + 0 +
Efectul social + + +
Mărimea efectelor 1 -2 -1
Valoarea indicelui de calitate:

 Pentru apă: IC = 1 – mediul este afectat de proiect peste limitele admise, nivel
3, efectele sunt pozitive
 Pentru sol/subsol: IC = - 0,5 – mediul este afectat de proiect peste limitele

admise, nivel 1, efectele sunt negative;
 Pentru asezări umane: IC = -1 – mediul este afectat de proiect peste limitele

admise, nivel 1, efectele sunt negative;
Conform cu tab.nr.7.4 avem următoarele note de bonitate pentru perioada de excutie:
Nb apă = 7 , Nb sol = 5 , Nb asezări = 6 ;

47
7.1.2 Calculul indicelui global de poluare în perioada de executie
Nmed = (Nb apă + Nb sol + Nb asezări) / 3

Nb apă = 7
Nb sol = 5
Nb asezări = 6
Nmed = 6
SI = 3R2 x √3/4 = 3 x 102 x √3/4 = 259,80cm2
SR = SR1 + SR2 + SR3
SR1 = Nb apă x Nb sol x sin120º/2 = 7x 5 x 0,866/2 = 15,155 cm2
SR2 = Nb apă x Nb asezări x sin120º/2 = 7 x 6 x 0,866/2 = 18,186 cm2
SR3 = Nb sol x Nb asezări x sin120º/2 = 5 x 6 x 0,866/2 = 12,99 cm2
→ SR = 46,331 cm2
Suprafata pentru starea ideală a mediului (S I) este de 259,80 cm2, iar suprafata pentru
starea reală a mediului (SR) este de 46,331 cm2. Diferenta dintre starea ideală si cea reală a
mediului este evidentiată si în graficul de mai jos (fig.7.1)
SI 259,80
I PG    5,607
SR 46,331
În perioada de executie a proiectului mediul a fost supus activitătii umane producând

stare de discomfort formelor de viată.
48
Fig.7.1 Calculul impactului global asupra mediului în perioada de executie.
7.2.1 Evaluarea impactului în perioada de exploatare
Tabel.nr.7.5 Matricea de evaluare a impactului în perioada de exploatare
Actiunea sau sursele generatoare Apă Sol/subsol Asezări

umane
Amplasamentul si modul de ocupare al 0 0 0
terenului
Nivelul de zgomot 0 0 0
Săpături retea canalizare - - 0
Praful 0 0 0
Riscul de avarii si accidente cu efect - - -
49
asupra populatiei
Calitatea apei în raport cu limitele admise + 0 +
Efectul social + + +
Mărimea efectelor 0 -1 1
Valoarea indicelui de calitate:

 Pentru apă: IC =0 – mediul nu este afectat de activitatea proiectată;
 Pentru sol/subsol: IC = -1 – mediul este afectat de proiect peste limitele admisibile,

nivel 1, efectele sunt negative.
 Pentru asezări umane: IC =1 – mediul este afectat de proiect în limite admisibile, nivel
3 efectele sunt pozitive.
Pentru perioada de exploatare avem următoarele note de bonitate:
Nb apă = 10, Nb sol = 6 , Nb asezări =7 .
7.2.2 Calculul indicelui global de poluare în perioada de exploatare
Nmed = (Nb apă + Nb sol + Nb asezări) / 3

Nb apă = 10
Nb sol = 6
Nb așezări = 7
Nmed = 7,66
SI = 3R2 x √3/4 = 3 x 102 x √3/4 = 259,80 cm2
SR = SR1 + SR2 + SR3
SR1 = Nb apă x Nb sol x sin120º/2 = 10 x 6 x 0,866/2 = 25,98 cm2
SR2 = Nb apă x Nb asezări x sin120º/2 = 10 x 7 x 0,866/2 = 30,31 cm2
SR3 = Nb sol x Nb asezări x sin120º/2 = 6 x 7 x 0,866/2 = 18,186 cm2
→ SR = 74,476 cm2
50
Suprafata pentru starea ideală a mediului (S I) este de 259,80 cm 2, iar suprafata pentru
starea reală a mediului (SR) este de 74,476 cm2, diferenta dintre cele două stări este
evidentiată în graficul de mai jos (Fig.4.).
SI 259,80
I PG    3,488
SR 74,476
Mediul este afectat de activitatea umană provocând tulburări formelor de viată.
Fig.7.2 Calculul indicelui de poluare global în perioada de exploatare
CAPITOLUL 7
CONCLUZII SI RECOMANDARI
51
Proiectul întocmit soluţionează într-o bună manieră, canalizarea şi epurarea apelor uzate
menajere a localităţii Şoimuş.
Soluţiile tehnice adoptate sunt corelate cu cele de ordin economic, social şi de protecţie a
mediului înconjurător.
Concluzii
FACTOR MEDIU APA – Concentraţiile poluanţilor în apele epurate nu depăşesc limitele

admise la evacuare. Impactul asupra factorului APĂ este redus.
FACTOR MEDIU AER – Concentraţiile poluanţilor în imisie sunt sub limitele admise,
factorul AER este afectat în limite admisibile. Impactul este redus şi strict local.
FACTOR MEDIU AŞEZĂRI UMANE
Aşezările umane sunt afectate la un nivel redus din punct de vedere a poluanţilor şi a nivelului
de zgomot.
Obiectivul proiectat respectă normele de protecţia mediului şi de igienă sanitară.
Recomandări
Realizarea obiectivului „Canalizare şi staţie de epurare localitatea Soimus” reprezintă un

ansamblu de construcţii şi instalaţii cu impact pozitiv asupra populaţiei din zonă şi de protecţie a
mediului înconjurător. În perioada execuţiei şi a probelor tehnologice se vor lua măsuri pentru
reducerea zgomotului, a concentraţiei poluanţilor evacuaţi în emisar.
Apele uzate provenite de la industria mică trebuie să corespundă cerinţelor NTPA 002/02, iar
dacă acestea depăşesc limitele admise vor fi supuse, în prealabil, unor procese de preepurare înainte de
a se evacua în reţeaua de canalizare.
Exploatarea decantoarelor Imhoff poate fi făcută la o durată de decantare de 0,5 h,

recomandare impusă de normele Europene ATV 131/91. Prin această măsură în treapta biologică se
vor asigura condiţii optime de hrană (materii organice fecaloide) microorganismelor necesare pentru
nitrificare.
Utilajele pentru echiparea staţiei de epurare trebuie să fie performante, livrate de unităţi
consacrate.
52
În exploatare se va urmări calitatea apelor potabile şi menajere prin măsurători şi analize
periodice pentru a se încadra în parametrii proiectaţi. Se vor monitoriza emisiile la surse şi imisiile în
zona protejată. Se vor realiza perdele de protecţie din vegetaţie în incinta staţiei.
Proiectul „Canalizare şi staţie de epurare a localităţii Soimus” în forma prezentată îndeplineşte

condiţiile necesare pentru derularea procedurilor necesare privind obţinerea acordului de mediu.
BIBLIOGRAFIE
53

Exempl. Canal Impact

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Exempl. Canal Impact

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

LUCRARE DE LICENŢĂ

1.2 Denumire proiect…………………………………………………

1.3 Titularul proiectului……………………………………………….

1.4 Amplasament si adresa……………………………………………..

CAP 2:Descrierea activitatilor propuse

2.1 Scopul si necesitatea activitatii……………………………

2.2 Descrierea proiectului……………………………………………

2.2.1 Informatii privind continutul proiectului…………

2.2.2 Retea canalizare………………………………..

2.2.3 Statie de epurare……………………

2.3 Trasarea lucrarilor………………

2.4 Sursele de apa si energie electrica…………

CAP 3: Detalii de amplasament

3.1 Elementele geografice de delimitare a amplasamentului……….

3.2 Accesul in zona………………………………………………

3.3 Suprafata de teren ocupat…………………………………..

3.4 Realizarea si functionarea obiectivului……………………..

3.4.1 Perioada de executie propusa

3.4.2 Timpul si programul de functionare

CAP 4:Amplasarea in mediu

4.3 Geologie si seismicitate…………………………………………

4.5 Clima si fenomenele naturale specific zonei…………………

4.6 Solul si resursele subsolului…………………………………..

4.7 Vegetatia si fauna……………………………………………………

4.8 Asezarile umane si alte obiective de interes public

4.8.1 Distanta fata de asezarile umane,institutii publice si alte asezaminte de interes

4.8.2 Directia dominanta a vanturilor……………………………

4.8.3 Surse de zgomot……………………………………………

CAP 5: Surse de poluanti si protectia factorilor de mediu

5.1 Emisii de poluanti in ape si protectia calitatii apei………………………..

5.2 Poluare si protectia calitatii solului………………………………………..

5.3 Emisii de poluanti in aer si protectia calitatii aerului…………………….

5.4 Surse si protectia zgomotelor si vibratiilor………………………………..

5.5 Surse si protectia impotriva radiatiilor……………………………………….

5.6 Gospodarirea deseurilor si a rezidurilor………………………………….

5.7 Gospodarirea substantelor toxice si periculoase………………….

CAP 6:Impactul produs asupara mediului inconjurator

6.1 Impactul produs asupra apelor……………………………………………..

6.3 Impactul produs asupra solului si subsolului………………………………

6.4 Impactul produs asupra asezarilor umane………………………………..

6.5 Impactul produs de zgomote si vibratii……………………………………

6.6 Impactul produs asupra vegetatiei si faunei terestre……………………

6.7 Impactul datorat accidentelor si avariilor…………………………………

6.8 Posibilitati de diminuare sau eliminare a impactului produs asupra

CAP 7:Evaluarea impactului

7.1 Evaluarea impactului pe factori de mediu in perioada de executie si in perioada de

7.1.1 Evaluarea impactului pe indici de poluare(Ip)…………………

7.1.2 Evaluarea impactului pe indici de calitate(Ic)……………………

7.2 Evaluarea impactului global in perioada de executie si in perioada de

7.2.1 Calculul indicelui de poluare globala pe perioada de

7.2.2 Calculul indicelui de poluare globala pe perioada de

7.3 Concluzii si recomandari

1.1 Denumire proiect

1.2 Titularul proiectului

Consiliul Local Soimus

1.3 Amplasamentul si adresa

Adresa : Soimuş nr. 310, jud Hunedoara , România

-prima terasa este situata in lunca Muresului

2.1. Scopul si necesitatea

2.2. Descrierea proiectului

2.2.1. Informatii privind continutul proiectului

2.2.2 Retea de canalizare

Retelele de canalizare sunt de tip separativ si cuprinde localitatea Soimus.