Geriatrie curs Procesul de inbatranire are anumite particularitati, si include aspect biologice care se refera la scaderea capacitate de adaptarea

aorganismului aspect meorfologiece care se refera la modificari de structura a unor tesuturi si organe si aspect clinice care se refera la existent unei patologi de tip particular. Bolile prezinta sintome diferite de aceiasi boala la varsta tanara. Se face oclasificare a varstelor care ieste relative care difera de la tara la lata. Inte patruzeci si icnci si cinzeci si noua ieste varsta de tranzitie. Intre saizeci si saptezeci si opt de ani a varsnicului si intre saptezeci si saptezeci si noua de ani perioada de om batranl iar penste nouazeci de ani se vorbeste le dongeviv. Modificarile care au loc in timpul procesului de inbatranire sunt determinate pedeoparte de factori genetici, mutate somatice insotite de alterari moleculare si deficite enzimatice si factori de mediu care pot produce alterati celulare progressive. In acesti factori de mediu intra agenti fizici cum ar fi diferitele radiate fie calorice si altele sau cele electomagnetice. Agenti chimici cancerigeni anumite noxe existente in aier sau in alimente in sol care pot induce modificari la nivel cellular cu si care favorizeaza inbatranirea. Insasi organismal produce toxine a caror efec cumulate pe parcursul vieti favorizeaza inbatranirea. Cele mai mult discutate toxine sunt radicali liberi toxinele rezultati din metabolismul proteic lipidic de la nivel cellular si inpotriva acestora sunt administrate substantele antioxidanti care se gasesc in mod natural in anumite alimente sau sub forme de substante sintetice. Modificarile fiziologice associate porcesului de inbatranire La nivelul aparatului cardiovascular apare hipertrofia miocardului. Cresterea variabila a tensiuni arteriale. Aaritmi cardiac. Ingustarea anumitor artere. La nivelul aparatului respirator reducerea capacitate vitale. Scaderea amplitudini miscarilor respiratori. La nivelul aparatului renal. Se deduce capacitatea de filtrare glomenurala si de reapsortie tubulara. La nivelul aparatului digestive se reduc suprafetele apsortive de la nivel intestinal diminua motilitatea gastrointestinala. La nivelul sistemului nervos, apar modificari progressive in starea mentala manifestata prin reducerea performantelor intelectuale lentoare in vorbire, si uneori confuzi. Reducerea capacitatilor vizuale si auditive. Tulburari metabolice, prezente mai ales prin reducerea tolerantei la glucoza. Dupa varsta de saizeci si cinci de ani ieste foarte fregvent diabetul zaharat. Cam unu la sastepersoane au diabet zaharat. Tulburari ale metabolismului osos reprezentat prin osteoporoza generalizata identificabila radiologic. Pentru incetinirea procesului de inbatranire pedioparte pentru mentinerea potentialului biologic al organismului si a capacitatilor functionale se inpune o activitate fizica permanenta prin care se asigura irigarea corespunzatoare si oxigenarea tuturor organelor si tonificarea muschulaturi. Kinetoterapiea la varsnici respective gimnastica medicala se aplica diferentiat in functie de afectiune varsta si starea psihica sau psihosomatica a pacientului. Reguli de baza si principi ale kinetoterapiei la varsnici Primul principiu ieste principal lui hipocrate inainte de toate sa nu faci rau care defapt infiltreaza in constiinta practicienilor prudenta si constientizarea raspunderi. In aldoilea rand principiul participari active si constiente a pacientului. Care presupune analiza fazelor care conpun miscarea si efectuarea miscarilor la inceput sub forma fragnemtata si apoi sub forma globala. Kateul stimuleaza participarea active a bonavului explicand restul exercitiilor pe care urmeaza sa le efectuieze si explicand ca rezultatele posibile pot sa apara si in timp mai indelungat. Gradarea treptata a iefortului, adica selectarea si succesiunea exercitiilor fizice conform gradului de dificultate de la simplu la mai conplexe, dozarea acestor exerciti stabilinduse in concordanta cu pregatirea fizica a organismului si capacitatea de adaptare a pacientului la effort. Indifvidualizarea tratamentului in functie de specificul afectiuni varsta capacitatea de adaptarea a organismului si reactia organismului la effort. Realizarea unui climat favorabil intre pacient si terapeut comunicarea dintre cele doua parti sa se bazeze pe un anumit conportament anumit limbaj si tonalitate in raport cu tipul psihologic al bolnavului. Acest tip de comunicare fac eficiente eforturile terapeutului in procesul de recuperare sau de reeducare si readaptare a bolnavului. Gimnastica de intretinere la varsta atreia In gimnastica de intretinere tunem cont de, Ritmul de executare moderat

Numar de repetarial miscari pana a ajunge la oboseala Colerarea respiratiei cu miscarea Relaxare dupa fiecare serie de exerciti In general in sedintele de kineto ar fi urmatorul punt se insist ape muschulatura mai putin antrenata in activitatile zilnice. Cum ar fi, muschi gatului Muschi membrelor superioare Muschi fesieri Muschi coapsei Si muschi abdominali a caruri hipotonie determina in special la vasta atreia modificari in tinuta is dau aspect flasc individului. Kineto la varsta treia ieste indicate la varata atreia deoarece confera rezistenta organismului si poate inprima bunadispozitie si optimism. Complex de exerciti de gimnastica de intretinere Grupul a Pozitia din care pornim exercitiile stand cu picioarele indepartate stand in ortostatism. Mainile la umeri si executam de patru ori rotatia bratelor spre inainte si acelasi lucru spreinapoi. De cate opt ori. Membrul superior stang sus si dreptul jos si executam extensi ale bratelor tragand spre spate. De cate patru ori cu fiecare membru. Membrele superioare intinse in jos si degetele incrucisate efectuam rotarea bratelor spre stanga de patru ori si lafel sis pre dreapta. Bratele incrucisate la spate si aplecarea trunchiului pana la orizontala revenire privirea inainte. Se efectuiaza de opt ori. Grupul be de exerciti Pozitia decubit dorsal Bratele intinse pe langa corp ridicarea capului pana barbia atinge toracele. Miscare executata foarte lent. Revenire de opt zece ori se repeat exercitiul. Membrele superioare sunt situate lateral si incinarea capului spre stanga si apoi spre dreapta cu tendinta de a atinge umeri cu ureche. Exercitiu executat de zece ori. Membrele superioare lateral flexia coapsei pe gamba si a coapsei pe bazin cu revenire. Alternative stang drept de cate patru ori. Ridicareamembrului inferior stang sus cu genuncgi intins revenire la fel cu piciorul drept de patru ori fiecare. Flexia ambilor genunchi la piept cu revenire de zece ori se executa exercitiul. Bratele lateral genunchi la piept membrele inferioare se balanseaza spre dreapta sis pre stanga umeri raman lipiti de saltea. Se executa de zece ori. Membrele superioare se dispun in prelungirea turnciului deasupra capului si ridicarea trunchiului cu aplecare spreinainte spre genunchi si revenire lenta exercitiu executat in functie de situatie de la patru repetari pana la opt ori. Membrele superioare situate lateral perpendicular pe trunchi si ridicarea membrului inferior stang la nouazeci grade cu genunchiul intins si coborare spre bratul drept apoi revenire la nouazeci grade si revenire pe sol. Exercitiu executat in functie de situatie de patru ori se reia exercitul cu celalat membru. Exercitiul urmator Miscari de pedalare zece cinsprazece repetari.

Grupul c Pozitie decubit lateral stang Ridicarea membrului inferior drept cat mai sus intins. De zece ori si se repeat din decubit lateral dreapta cu membrul inferior stang de aceasta data. Indoirea ambilor genunchi spre piept de zece ori. Repetat sip e partea celalta.

Grupul d Pozitia decubit ventral barbia sprijinita pe maini Indoirea alternative a genunchilor de douazeci de ori. Flexia simultana a genunchilor de zece ori. Intinderea membrelor superioare cu sprijin pe palmi concomitant cu indoirea genunchiului si asezarea sezutului pe calcaie si revenire. Se repeat in functie de persoana care executa acest exercitiu. Grupul e de exerciti Pozitia pe genunchi sprijin pe maini Flexia coatelor si coborarea pieptului pana aproape de saltea revenire de zce ori se repeat. Din aceiasi pozitie ridicarea membrului inferior intins inapoi pana unde se poate si la fel cu celalalt picior cu revenire de patru cinci ori ci fiecare membru inferior.

Geriatrie curs 2 Deficientele fizice la varsnici si batrani Exercitiile corrective in tratamentul acstora In pozitiile vicioase ale corpului in deficientele fizice globale sau partiale cum ar fi cifoze lordoze scolioze se intervine kinetoterapic prin exerciti fizice aplicate in mod corectiv. Exercitiile corrective se adreseaza in primul rand muschulaturi carefiind contractata intretine poziti vicioase si in aldoilea rand articulatiilor inplicate. La varsnici sunt fregvente deviate ale coloanei care modifica armonia fizica si induc tulburari functionale. Acetea pot fi favorizate de boli cornice debilitate fizica traumatisme interventi chirurgicale deprinderi vicioase purtarea unor greutati in aceiasi mana relaare in poziti necorespunzatoare plus alti factori cum ar fi, modificarile sistemului osteoarticular care se instaleaza la varsnici in cadrul involutiei normale a organismului. Astfel la nivel de coloana vertebrala la varsnici apare cifoza dorsal hiperlodoza cervical mobilitatea redusa la nivel de coloana cervicodorsale, reducerea mobilitati la nivelul articulatiilor in special coxofemurala si genunchi, tendinta de picior plat si halusvalgus. La varsnici si batrani tinuta si mersul defines gradul de tonicitate al muschulaturi si vitalitatea persoanei respective. Pentru a mentine sau pentru a obtine o atitudine corecta se urmareste, tonificarea grupelor muschulare cu actiune static su dinamica. Doi formarea deprinderi de autocontrol. In cazul in care susau instalat cifoza lordoza si scolioza se inpun exerciti corrective. Cifozele Cifoza ieste deviatie a coloanei vertebrale in plan sagital cu convexitatea indreptata posterior. Pentru corectarea cifozei sunt necesare exerciti cu ajutorul carora se obtine tonifierea muschulaturi spatelui gatului si a abdomenului. Se vor evita exercitiile de flexie a trunchiului si se va corecta permanent pozitia spatelui care trebuie sa se mentina drept la toate varstele si cuu umeri trasi injos si spreinapoi. Grupul a Din mers Unu

Mers cu o carte pe cap sau o greutate. Doi Mers fandat cu un baston fixat la nivelul omoplatilor. Prindem bastonul la extreme si se fixeaza in spate la omoplati. Trei Bastonul tinut la spate tinut de la extremitati si mers cu extensia bratelor si ducele bastonului inspreinapoi. Se face mers obisnuit. Patru Din mers exerciti de extensie a bratelor cu arcuire in sus si lateral un balans al baratelor tinand bastonul de etermitati. Grupul b Pozitie stand sau asezat Exerciti cu bastonul tinut la ambele capete Unu Ducerea bastonului in sus deasupra capului privirea urmarind bastonul. De zece ori se repeat miscarea. Doi Un membru superior dus in pozitie vertical celalalt lateral se duce bastonul spre spate. Cu extensie maxima usor fortata. Se repeat de zece ori. Se schimba bratele. Trei Membrele superioare in extensie in dreptul umerilor si ducerea bastonului in sus deasupra capului cu revenire la pozitia initiala de zece ori. Bastonul spriinit pe omoplati aplecarea trunchiului inspreinainte la patruzeci cinzeci grade daca se poate si mai mult cu arcuire si capul priveste insus. Revenire se face de zece ori. Grupul c Din pozitie pe genunchi sprijin pe palme Unu Indoirea coatelor cu coborarea pieptului si ridicarea capului si privirea inainte. Si revenirea cu coatele intinse de zece ori se repeat. Doi Indoirea coatelor cu ridicarea alternative a cate unui membru inferior intins inapoi. Revenire de zece ori. Trei Din aceiasi pozitie ridicarea unui membru superior si a mebrului inferior opus si schimbare de repetare de zece ori. Patru Mers in patrupedie cu capul sus si privirea inainte. Lordoza Lordoza ieste reprezentata de curbura exagerata cu convezitatea anterioara a coloanei lombara ieste asociata fregvent cu cifoza sau scolioza. Uneori lordoza poate sa apara ca o consecinta a conpensari unei cifoze dorsal.

In aceste asocieri intai se lucreaza pentru corectarea cifoze si apoi se lucreaza pentru lordoza. Eercitiile au ca scop tonifierea in conditi de scurtare a grupelor muschulare de la nivelul abdomenului si inaldoilea rand in conditi de lungire a muschulaturi saptelui in zona lombara. Eercitiiile vor fi axate pe aplecari ale trunchiului inspreinainte din pozitie sezand. Si pe flexi ale membrelor inferioare din pozitia decubit dorsalsau lateral. Pe langa exercitiile corrective se indica in lordoze inotul in apa calda pe spate si mersul cu bicicleta. Exercitiile corrective pentru lordoza lombara Grupul a Din mers Unu Mers pe calcaie Doi Din mers ducerea alternative a genunchilor la piept si apucarea cu mainile. Trei Mers cu genunchi usor indoiti si palmele sprizinite pe genunchi. Grupul b Pozizitie decubit dorsal cu genunch fleati si talpile sprijinite pe podea Unu Flexia coapsei pe bazin alternative mebrul inferior sis tang de zece ori. Doi Flexia simultana a coapselor pe bazin de zece ori se repeat. Trei Bratele intinse inainte ridicarea trunchiului si apucareaa genunchilor cu mainile cu repetare de zece ori. Intinderea genunchilor pe vertical alternative si concomitant de cate zece ori.membrele superioare stau in pozitie perpendicular pe trunchi brate intinse lateral. Grupul c Din pozitie pe genunchi Unu Aplecarea trunchiului inainte cu extensia membrelor superioare inapoi si asezarea capului pe genunchi. De zece ori Doi Alternative sprijin pe un genunchi sip e talpa celuilalt care ieste cu genunchiul indoit. Aplecarea trunchiului inspreinainte si asezarea pieptului pe coapsa orizontala. Se repeat de cinsprazece ori. Trei Din aceiasi pozitie pe genunchi sprijin pe palme si asezarea sezutului pe calcaie se repeat de zece ori. Patru Pe genunchi sezand pe calcaie sprijin pe palme ridicarea sezutului cu arcuirea spatelui si tragerea barbiei spre piept. Revenire se repeat de zece ori. Cinci

Sprijin pe palme departate de corp ducerea alternative a cate unui geunchi la piept simultan cu aplecarea capului de cate zece ori. Scoliozele Scolioza ieste deviatie in forma literei ce cu conveitate spre dreapta sau spre stanga in plan frontal care inprima corpului inclinare de partea concavitati in raport cu gradul curburi scoliozei. Pentru corectarea acestei deviate se urmareste in primuul rand relaarea muschulaturi contractate si in aldooilea rand contractarea muschulaturi relate prin miscari care urmaresc. Unu tonifierea in conditi de scurtare a muschulaturi spatelui din partea convexitati. Tonifierea in conditi de lungire a muschulaturi de partea concavitati. Doi prin formarea refleului de atitudine corecta a corpului pe toata perioada activitatilor zilnice. Exercitiile corrective se executa ingeneral din pozitia asezat stand cu sprijin asimetric pe genunchi si din pozitia pe genunchi cu sprijin pe palme. Se executa in special aplecari laterale de partea convexitati curburi coloanei vertebrale cu mentinerea trunchiului in pozitie corectiva si exerciti de respirati. Grupa a Scolioza in ce spre stanga A din mers Unu Sunt eerciti de structura asimetrica Mers cu membrul superior drept ridicat sus vertical sic el stang fixat pe sold. Doi Mers in pozita urmatoare palma membrului superior drept pe crestet membrul superior fixat pe sold. Trei Mers cu picorul stang pe banca de gimnastica si dreptul pe sol. Iar mana dreapta pe crestet sic ea stanga pe sold. Mers cu baston tinut la extreme asezat diagonal la spate cu dreapta in sus si stanga in jos. Din pozitie stand grupul b Unu Indoirea trunchiului spre stanga cu arcuire membrul superior drept orientat sus vertical stangul pe sold. Doi Membrul inferior stang sprijinit lateral pe un support dreptul pe sol mana dreapta in sus stnga pe sold.se executa aplecarea trunchiului spre stanga cu expiratie si revenire cu inspiratie. De zece ori.

Un baston asezat diagonal la spate Cumana dreapta de sus si cu stanga de jos si facem urmatoarea miscare, intinderea bratelor inspreinapoi cu extensia fortata a trunchiului si inspiratie revenire cu expiratie exerccitiu facut de zece ori.

Baston apucat de ambele capete ducerea acestuia lateral stanga bratul drept in sus stangul lateral. Concomitant cu rasucirea trunchiului si aplecare spre stanga. Se face de zece ori. Grupul c Din pozitipe genunchi mana dreapta pe restet si stanga pe sold

Unu Indoirea trunchiului spre stanga cu inspiratie revenire cu expiratie. Inspiratia un timp expiratia di timpi de zece ori se repeat. Sprijin pe genunchiul drept stangul intins lateral si executam indoirea trunchiului spre stang cu inspiratiesi revenire cu expirati prelunga de zece ori se repeat. Grupul d de exerciti Pozite de patrupedie Unu Alternative membrul inferior intins inspreinapoi ridicat pana la limita posibila cu inspiratie revenire cu expiratie se face de zece ori. Doi Ducerea membrului superior drept oblic insus cu inspiratie revenire cu expiratie de zece ori. Trei Deplasarea membrelor superioare in extensie spre stanga si revenire la pozitia de plecare de zece ori. Simultan se executa ridicarea membrului superior drept intins in sus si a mebrului inferior intins inapoi cel stang. De zece ori. Exercitiile au structura asimetrica se executa din mers in ortostatism sau sezand pe genunchi culcat. Alte problem ale varsnicilor sunt abdomenul aton si piciorul plat. Abdomenul aton se caracterizeaza la varsnici printor forma proieminenta a abdomenului. Pentru remedierea acestei deficient se executa exerciti fizice pentru tonifierea muschulatori abdominal in regim de scurtare si se urmareste sa se inprime o atitudine corecta si la nivelul bazinului. Exerciti de gimnastica in scop corectiv Grupul a din pozitia stan sau ortostatism cu membrele inferioare usor indepartate. Exercitiul unu Aplecarea trunchiului la nouazeci de grade cu bratele intinse inainte si balans de brate spre stanga sis pre dreapta de cate zece ori. Doi Suntem in aceiasi pozitie si executam bratele intinse inainte si ridicarea alternative a membrelor inferioare a bratul opus. Se executa de zece ori. Trei Rasucirea trunciului spre dreapta si spre stanga cu bratele intinse inspreinainte la nivelul umerilor. Se executa de zece ori exercitiul. Grupul b de exerciti pozitia decubit dorsal Ridicarea membrelor inferioare la nouzeci de grade cu expiratei si coborarea acestora pe podea cu inspiratie se executa de cinci ori exercitul. Doi Indoirea genunchilor la piept cu expiratie si intinderea membrelor inferioare cu inspirate. Se eecuta de cinci ori exercitiul. Trei

Ridicarea si aplecarea trunchiului inspreinainte cu expiratie palmele pe podea pe langa corp si revenire la pozitia initiala cu inspiratie de zece ori se executa. Trei Ridicarea trunchiului si atingerea picioarelor cu mainile daca se poate cu expiratie revenire la pozitia initiala cu inspiratie. Se executa de zece ori. Patru Membrele inferioare la nouazeci grade departarea si apropierea acestora se executa de zece ori. Cinci Genunchi indoiti talpile lipite pe sol mainile pe langa corp. executam indoirea genunchilor la piept cu ducerea capului spre genunchi si apucarea genunchilor cu mainile. Se executa de zece ori. Se revine la starea initiala. Sase Miscari de pedalare. Palmele sprijinite pe sol.

Piciorul plat Ieste o deficient fregvent intalnita la varsnici si batrani. Piciorul plat se caracterizeaza prin caderea bolti plantare, care in multe cazuriieste insotita de dureri contracture muschulara sic hear tulburari circulatori. In ameliorarea acestei deficient se intervine prin aplicarea exercitiilor fizice care urmaresc tonificarea aparatului muschuloligamentar plantar care sustine bolta plantar si formarea reflexului de a sprijini piciorul pe partea externa atata intimpul mersului cat si in ortostatism. Exercitiile coercive pentru piciorul plat Mers pe varfuri Mers pe calcaie Mers pe latura extena a laturei piciorului Mers in picioarele goale pe nisip pe iarba pe pietris marunt Exerciti de flexie si extensie a labei picorului libere si cu rezistenta. Ridicari pe varfuri pe loc Balansari de pe varfuri pe calcaie Rularea unui baston sub talpi Adunarea unui prosop cu degetele de la picioare pozitie ssezand. Acelasi exercitiu dar de aceasta data cu greutate pe prosop. Automasaj Se indica evitarea ortostatismului indelungat si a mersului pe distante lungi.

Kinetoterapiea in afectiunile reumatismale la varsta atreia Pe parcursul vieti in mod normal tesutul osos prezinta o dinamica permanenta avand loc procesul de formare osoasa si distrugctie si rezoptie osoasa intrun echilibru perfect. Prin inbatranire apar modificari ale acestui echilibru predominand procesele de rezoptie osoasa, care daca evoluiaza pot sa duca la osteoporoza osoasa senile. La varsnici si batrani pe fondul de osteoporoza afectiunile reumatice sunt mai mult puternic expirmate. Afectiunile reumatice sunt localizate la nivelul articulatiilor inspecial putand avea si o conponenta muschulara. Aceste afectiuni sunt de doua feluri si anume, inflamatori si degenerative. Dintre cele inflamatori mai fregvente

sunt poliartrita reumatoida. Cele degenerative numite si artroze inplica degenerescenta cartilagiului articular reducerea sinovialei din articulate, aparitia unor excrecente osoase numite osteofite osoase care proiemina in cavitatea articulara si da inpotenta functional si da totodata si dureri. Se localizeaza in special artrozele pe zonele sau articulatiile suprasolicitate din punct de vedere mechanic. Genunchi Articulatia coxofemurala Coloana vertebrala. Kinetoterapiea prin gimnastica medicala poate ameliiora evolutia boli. Umarul rheumatic sau periatritascapulohumerala Ieste un process care include articulatia umarului din punct de vedere functional se realizeaza miscari in trei axe. Unu In jurul axului sagital abductia asi adductia respective ridicarea prin lateral a membrului superior pana la vertical. Doi Miscare in jurul axului transversal flexia respective antepulsi ridicarea membrului superior pan ape vertical si extensia sau retropulsia ce nu depaseste saptezeci grade. Trei miscari in ax vertical respective rotatie interna si rotatie externa. La aceasta misacre se duce bratul inafara si rotatia interna ducerea bratului nainte. In periartrita scapulohumerala apar dureri si limitarea miscarilor in toate aele deaceia se lucreaza in trei planuri functionale pentru tonificare muschulaturi. Cand durerile sunt foarte mari se lucreaza pasiv la inceput apoi cu ajutor asi mai apoi se lucreaza active. Exercitiile dgimnastica medicala in pesehas Grupul a Stand in prtostatism sau sezand sau asezat cu picioarele usor departate, Unu Balansari ale bratelor pe langa corp cu cresterea treptata a amplitudini. Doi Ducerea mebrelor superioare pri inainte sus pana la vertical treptat de zec douazeci de ori. Trei Ducerea bratelor prin lateral sus spre vertical cu executarea concomitenta a miscarilor de pronatie si supinatie. De opt ori se executa. Patru Mainile la ceafa si departarea si apropierea coatelor. De zece ori se repeat. Cinci Mainile la spate cu degetele incrucisate si extensia bratelor inapii cat ieste posibil. Extensie fortata se executa de zece ori. Se face treptat se mareste amplitudinea treptat. Sase Mainile la spate coatele indoite si palmele fata in fata alipite. Si inpingerea mainilor in sus dealungul coloanei de zece ori se repeat. Grupul be de exerciti Exerciti de gimnastica cubastonul in picioare sau ortostatism sau sezand sau asezat.

Unu Ducerea bastonului insus cu bratele intinse si revenire privirea urmarind bastonul se face de zece ori. Doi Prindera bastonului de la extremitati si ducerea acestuia spre dreapta sis pre stanga flectand bratul drept spre stanga si intindera bratului stang. Se repeat de zece ori. Trei Ducerea bastonului deasupra capului si inclinare spre dreapta sis pre stanga. Se face de zece ori se evita la cei cu scolioza.

Ducera bastonului deasupra capului si indoirea coatelor cu coborarea bastonului pe umeri. Se revine la vertical se face de zece ori.

Baston sprijinit la spate pe umeri si ducerea bastonului spre dreapta sis pre stanga. Prin intinderea si indoirea coatelor. Se repeat de zece ori.

Bastonul la spate tinut cu palmele orientate spre inapoi si in jos. Departarea si indepartare bastonului de corp. se face de zece ori.

Bastonul tinut in fata trunchiului si miscari de vaslire. Se repeat de zece ori.

Grupul ce de exerciti Pozitie ortostatism cu fata la perete si apoi din lateral palmele aluneca pe perete in sus si in jos. De zece insprazece ori. Miscari de circumductie in ambele sensuri la membrul superior.

Alunecarile pe perete se fac in trei timpi.

Fenomene degenerative la varsta atreia care sunt cele mai fregvente Coxartroza Afectiunea degenerative a articulatiei soldului a articulatiei coxofemurale. Aceasta articulatie ieste solicitata foarte intens deoarece suporta intreaga greutate a trunciului in primul rand si in aldoilea rand ieste esentiala in mentinerea stari de echilibru in ortostatism si in mers. In mers articulatia coxofemurala realizeaza miscari in trei axe, Miscari in jurul axului sagital care sunt abductia si adductia si care in mersul normal ieste aproximativ patruzeci si cinci abductia si trezieci adductia. Miscari in jurul axuluti transversal flexia osuta douazeci grade si extensia douazeci grade, Miscari in jurul axului vertical rotatie externa saizeci grade si rotatie interna treizeci grade.

Coxartroza poate fi primitive cand se instaleaza la varsta atreia sau la varsnici si poate fi coxartroza secundara cand ieste datorata unei luxati congenital de sold sau ieste de natura postraumatica. In general coxartroza ieste mai fregventa la femei si ieste favorizata de osteoporoza si de obezitate. Ca sintome in coxartroza apara dureri accentuate localizate la nivelul soldului si cu iradieri, fie spre zona lombara sau membrul inferior. Apar modificari in echilibru si in mers si in mod obiectiv se instaleaza atrofi muschulare si contracture ale muschulaturi care limiteaza amplitudinea miscarilor. In cursul evolutiei devin evidente. Modificarile pozitiei corpului tulburarile de static si tulburarile de mers. Obiectivele kinetoterapiei. Corectarea pozitiei vicioase Recuperarea functional a articulatiei coxofemurale prin tonifierea muschulara a flexorilor prin tonifierea muschulara a extensorilor prin tonifierea muschulara a abductorilor si adductorilor si in speciala tonifierea muschulara avadricepsului si muschilor fesieri. Conservara functiei de stabilitate si motrcitate. Coordonarea miscarilor si reeducarea mersului.

Selectia exercitiilor corrective de gimnastica medicala se face in functie de, varsta De stadiul evolutiv al boli si de gradul de deficit functional. Exerciti de gimnastica medicala in coxartroza

Grupul a pozitia decubit dorsal Flexia gambei pe coapsa si a coapsei pe bazin. Se incepe exercitiile cu membrul inferior afectat dar pentru a inpiedeca atrofierea muschulaturi se face si cu partea sanatoasa. Se face de pan la zece ori. Flexia genunchiului urmata de extensia genunchiului pe vertical se repeat de zece ori. Ridicarea membrului inferior intins in sus daca se poate pana la nouazeci grade. Se repeat de zece ori. Rotary ale mebrului inferior cat mai ample pana la aparitia dureri de cate cinci ori in fiecare sens. Genunchi indoiti talpi lipite de sol mainile pe langa trunchi si ridicarea bazinului si mentinerea pozitiei aproximativ trei secunde daca se poate si mai mult se repeat de pana la opt ori. Genunchi indoiti talpi lipite pe sol si departate si se executa balansari ale genunchilor spre dreapta sis pre stanga cu tendinta de a atinge solul cu genunchiul din partea respective spre care sa facut inclinatia. Se repta de zece ori. Departarea si apropierea genunchilor se repeat de douazeci de ori acest exercitiu. Genunchi intinsi departarea si apropierea membrelor inferioare se repeat de zece ori acest eercitiu. Acesta poate avea doi timpi. Eercitiul se face pana la aparitia dureri.

Grupul de de exerciti pozitie decubit lateral Ridicarea membrului inferior cu genunchiul intins de opt zece ori pe partea bolnava. Balansarea membruluiinferior inainte si iinapoi cu genunchiul intins de opt pana la zece ori.

Grupul ce de exerciti pozitia decubit ventral Mainile la ceafa ridicarea membrului inferior in sus cu genunchiul intins de pana la zece ori.

Ridicarea membrului inferior cu genunchiul in flexie de pana la zece repetar. Grupul de de exerciti pozitia de patrupedie Privirea inainte exercitiile consta in urmatoarele asezarea sezutului pe calcaie si revenire de zece ori se repeat miscarea. Ducerea membrului inferior intins in sus urmata de flexia genunchiului si ducera acestuia spre piept se repeat de zece ori. Grupul e de exerciti pedalare la bicicleta ergometrica

Gonartroza Artroza genunchiului care se manifesta prin dureri in speciala la urcarea si coborarea scarilor, si diminuarea mobilitati. Articulatia gennchiului ieste oarticulatie conplesa care sutine toata greutatea corpului si ieste alcatuita de trei conponente, femuro tibiala articulatia femuro loturiana si articulatia tibio peroniera superior. Miscarile pozibile la aceasta articulatie ieste de flexia si extensia gambei pe coapsa. In mod normal miscarile de felxie si extensie sunt insotite si de miscari secundare dar foarte reduse ca amplitudine si anume de miscari de rotatie interna si rotatie externa. In artrozele avansate miscarile sunt foarte dureroase si amplitudinea mult redusa. Se indica evitarea ortostatismului prelungit. Miscarile corrective de gimnastica medicala se executa din poziti in care articulatia genunchiului sa fie degajata de greutatea corpului si vor avea ca sis cop cresterea tonusului muschular la nivelul membrelor inferioare si dezvoltarea meobilitati. Exerciti de gimnastica medicala in gonartroza in scop corectiv Grupul a pozitie initiala decubit dorsal Flexi plantare si dorsal la nivel de laba a picorului se repeat pana la treizeci de ori. Rotary in ambele sensuri ale labei piciorului pana la treizeci de repetari. Flexi si extensi ale genunchilor simultan si apoi alternative se repeat pana la zece ori. Genunchi flectati talpi lipite pe sol si se executa extensia genunchilor cu flexia coapsei pe bazin simultan si alternative. Se repeat de pana la zece ori.

Grupul be decubit ventral pozitie initiala Mainile la ceafa flexi si extensi ale genunchilor simultan si alternative de cate zece ori fiecare.

Grupul ce pozitie sezand pe scaun Flexi si extensi ale genunchilor simutan si alternative cu mentinerea pozitiei de estensie pana la patru cinci minute. Se repeat de zece ori. Ducerea genunchilor la piept alternative cu ajutorul mainilor. Se repeat de zece ori. Grupul de de exerciti pedalare pe bicicleta ergometrica

Coloana vertebrala

Cuprinde treizeci si trei discuri suprapuse, si douazeci si patur de discuri intervertebrale. Coloana ieste in stransa letatura cu toracele si bazinul. Prezinta patru regiuni, reziune cervical sapte vertebre. Dorsal doisprazece vertebre si lombara cinci vertebre si scarocoginiana intre noua si zece vertebre. Miscarile la nivelul coloanei vertebrale sunt flexie extensie rotatie circumductie si inclinari laterale. Mobilitatea mai mare ieste la nivelul regiunilor cervical si lombara, mai redusa in zona dorsal si lipseste in zona sacrocogiiana. Aceste miscari au o amplitudine mai redusa in disfuncti neuromuschulare de diferite etiiologi. Acestea se pot instala posttraumatic sau din cauza varstei sau a altor boli sau muschuloligamentare care pot determina deteriorari anatomice ale discurilor intervertebrale si ale vertebrelor sunt insotite de dureri accentuate si care necesita tratamente recuperatori. In special prin kinetoterapie. Scopul kinetoterapiei Tonificarea muschulaturi paravertebrale si si musculatrui abdominal. Inbunatatirea mobilitati coloanei. In general in afectiunile artrozice ale coloanei vertebrale se recomanda evitarea ridicari de greutati, evitarea ortostatismului prelungit, ca urmare exercitiile de gimnastica medicala se vor executa din poziti de decubit sau pe genunchi pozitie de patrupedie pentru a degja coloana vertebrala de forta gravitatiei.

Spondiloza cervical sau cervicartorza Se mainfesta prin limitarea miscarilor gatului respective a capului dureri care pot iradia din zona cervical spre membrele superioare cefaleie ameteli tulburari auriculare. Prin gimnastica medicala se urmareste tonifierea muschulaturi cervical paravertebrale si dezvoltarea mobilitati coloane la acest nivel. Miscarile se indica a fi facute foarte lent pentru ca pot sa apara stari de vertij sau de ameteala. Exerciti de gimnastica medicala Grupul a pozitie decubit dorsal Genunchi indoiti talpile pe sol flexia capului pana barbia atinge pieptul. Se repeat exercitul lent. Inclinarea capului spre deapta sis pre stanga cu tendinta de a lipi urecea de umar se face treptat si lent.

Grupul be decubit ventral Maini incrucisate sub Barbie sau suprapuse sub Barbie fiecare cum poate. Asezarea succesiva a barbiei si a frunti pe maini se face de pana la douazeci de repetari. Ducerea barbiei spre umarul stang apoi spre cel drept se repeat de pana la zece ori. Se face treptat acest exercitu.

Grupul ce decubit lateral Succesiv pe partea stanga si urmat de partea dreapta.

Ridicarea capului capul se pune pe bratul ce ieste pe sol acesta fiind pe sol. Ridicarea capului ci tendinta de a apropia capul de umar. Se repeat de zece ori lent. Capul sprijinit pe o mana si aplecarea capului cu barbia spre torace. Capul sprijinit pe mana si facem extensia fortata a capului de cate zece ori.

In anumite cazuri exxercitiile se executa si cu rezistenta manuala care se aplica in sensul opus de deplasare a capului. In flexia capului se fixeaza pumnul sub Barbie. Interventia de rezistenta apartine terapeutului sau chear pinsusi. In extensia capului pacientul actioneaza mainile incrucisate se fizeaza in regiunea cefei sau la occiput si se inpun miscari de ducere a capului inspreinapoi. La inclinarea capului lateral cand vrem sa atingem umarul cu urecea se opune rezistenta cu mana la nivel de os parietal. In spondiloza cervical se indica si exerciti cu bastonul care mobilizeaza membrele superioare si articulatia scapulohumerala vezi cursul de ora trecuta.

Spondiloza dorsal sau spondartorza Se intalneste mai rar si se caracterizeaza prin procese de distrofie a cartilagiilor de la nivelul vertebrelor dorsal. Ieste insotita si de formare de osteofite. Se mainfesta prin clinic dureri in regiunea dorsal plus nevralgi intercostale. Deasemenea pot aparea tasari ale vertebrelor care duc la formarea cifozei secundare la varsnici. Kineto urmareste Unu corectarea pozitiilor vicioase si oprirea evolutiei cifozei dorsal. Recuperarea fortei muschulare Redobandirea mobilitati

In general in cazurile de dosartoraza sun eficiente exercitiile respiratori pentru cresterea elasticitati cutiei toracice si inotul. Se indica evitarea ortostatismului si purtarea de greutati. Si in general evitarea oricaror poziti care ar favoriza procesul de tasare al vertebrelor.

Exerciti de gimnastica medicala in cifoza dorsal Grupul a Pozitia decubit dorsal cu genunchi flectati talpile pe sol, Bratele pe langa corp apropierea si departarea omoplatilor cu ridicarea cutiei toracice. Zece cinsprazece ori. Capul ramane pe sol ca punct de sprijin si se face ridicarea regiuni cervicodorsale de pe sol. Se executa de zece ori. Ridicarea lenta a membrelor superioare prin lateral pana ajung in prelungirea trunchiului dieasupra capului cu inspiratie si coborarea bratelor tot prin lateral cu expiratie de cinsprazece ori.

Grupul b Pozitia pe genunch sprijin pe palme

Indoirea coatelor cu apropierea pieptului de sol cu privirea inainte se repeat de zece ori. Mers in patrupedie cu pieptul cat mai aproape de sol. Se repeat pana la oboseala Pe genunchi pe calcaie asezat bratele intinse inainte pe sol cu expiratie si ducerea trunchiului inainte prin tararea pieptului pe sol si flectarea membrelor superioare pana se ajunge in pozitia pe genunchi cu sprijin pe palme cu inspiratie de zece ori. Pe genunch mainile la spate aplecarea trunchiului inainte cu capul in susla nouazeci grade aplecarea se repeat de zece ori. Aplecarea trunchiului inainte cu mainile la ceafa depot zece ori.

Grupul ce de exerciti Din pozitia stand cu fata la spalier si picioarele indepartate Asezarea mainilor pe treapta de la nivelul pieptului se executa trei arcuiri dupa care se muta mainile cateo treapta mai sus pana se ajunge la nivelul barbiei. Mainile asezate p espalier la nivelul umerilor si efectuam indoirea si intinderea membrelor inferioare adica superioare de zece pana la douazeci de ori.

Grupul d de exerciti Cu spatele la spalier Flexia genunchilor concomitant cu ridicarea batelor la orizontala. Sprijinirea spatelui de spalier cu inspiratie si revenire cu expiratie. De pana la zece ori. Mainile apuca spalierul la sapate si ducerea trunchiului inainte cu intinderea bratelor si inspiratie revenire cu expiratie. Se repeat de pana la zece ori.

Spondiloza lombara Ieste o boala mai fregventa. Regiunea coloani vertebrale lombare ieste formata din cinci vertebre ieste mobile si suporta o mare parte din greutatea corpului. La o persoana de optezi cilograme se presupune ca asupra zone ice sase si ce sapte apasa o greutate de trei cilograme in ortostatism in zona de patru si de cinci o greutate de saptesprazece cilograme iar asupra zonei el unu si el cinci intre paturuzeci si sapte si cinzeci cilograme. Spondiloza inplica modificari degenerative la nivelul discurilor intervertebrale si se mainifesta prin dureri localizate in special in zona el patru el cinci es unu care se accentuiaza la ridicarea de greutati sau la mentinerea indelungata a pozitiei ortostatice. La varsnici curbura lombara practice se sterge si mobilitatea acestei zone ieste foarte redusa. In plus la varsnici radiologic se evidentiaza osteoporoza. Prin kineto se urmareste Unu tonificarea muschulaturi abdominal si paravertebrale Tonificarea muschulaturi lombare Punerea in repaus a discurilor intervertebrale.

Exerciti de gimnastica medicala in Grupul a decubit dorsal genunch flectati si talpile lipite pe sol Se trag cu mainile genunchi la piept alternative dreptul stangul si se apropie fruntea de genunchi. Se repeat de zece ori. Alternative se ridica cate un membru inferior in sus la nouazeci grade de zece ori. Se trag cu mainile eambi genunchi la piept degetele mainilor se incruciseaza in jurul genunchiului si se apropie fruntea de genunchi de pana la zece ori se repeat exercitiul. Se apleaca ambi genunchi flectati spre dreapta sis pre stanga pana ating salteaua se repeat de zece ori. Se contracta muschi abdominali pentru a presa vertebrele lombare de saltea. Se repeat de zece ori.

Se ridica trunchiul ducand ambele member superioare pe partile laterale ale coapsei alternative dreapta stanga pana la zece repetari.

Grupul be de ecerciti pozitia ortostatism cu spatele la spalier Mainile prind bara deasupra capului cu palmele inainte se flecteaza usor genunchi si se contracta muschi abdominali astfel in cat sa preseze regiunea lombara in spalier. Se repeat de zece ori. Din aceiasi pozitie genunch iintinsi talpile pe sol mainile prind bar ape deasupra capului cu palmele inainte si se efectuiaza bascularea bazinului spre dreapta sis pre stanga. Mainile prin bara la nivelul soldurilor se efectuiaza flexia alternative a genunchilor cu apropierea frunti de genunchi. Se repeat de zece ori. Mainile prin bara la nivelul pieptului si aplecam trunchiul inainte cu barbia in piept. Repetam aceiasi miscare cu fata la spalier si anume member superioare prin bara la nivelul pieptului si se face aplecarea trunchiului inainte cu barbia in piept.

Grupul ce de exerciti Mers fandat cuu aplecarea trunchiului inainte pe genunchiul indoit. Din mers expirati si inspirati profunde.

Afectiuni reumatice de tip inflamator cele doua boli poliartrita reumatoida si spondilita anchilozanta

Poliartrita reumatoidala varsinici si batrani Ieste o boala cronica evolutiva care intereseaza tesuturile din jurul articulatiilor in special de la nivelul membrelor superior si mai ales inferioare determinand deformari si anchiloze. In general la varsta atreia boala are intensitate medie si afecteaza in special articulatia scapulohumerala coloana cervical si articulatia coxofemural. Tratamentul prin kineto incetineste atrofia muschulara si aparitia anchilozelor. Miscarile in poliartritele localizate la nivelul membrelor inferioare si superioare se adreseaza articulatiilor maini degete pumn articulatiilor plantare articulatiei umarulu cotului articulatiei coxofemurale si a genunchiului. Miscarile sunt active active cu rezistenta la nevoie pasivo active la nivelul falangelor mai ales.

Grupul a de exerciti de gimnastica cu localizare la membrul superior Pozitia sezand Stranger desfacere de pumn pana la douazeci de ori. Departare apropiere de degete de pana la douazeci de ori. Flexi extensi la nivelul articulatiei pumnului. De zece cinsprazece ori. Rotary in abele sensuri la nivel de articulatie a pumnului. Pronatie si supinatie la nivelul maini. Palmele fata in fata cu degetele departate si prin departarea palmelor degetele executa presiuni unele spre altele. Cu revenirea palmelor se repeat de douazeci de ori. Mainile pe umeri si rotarea bratelor inainte si inapoi de cate zece ori fiecare.

Flexia si extensia coatelor cu o greutate de aproximativ jumatate de kilogram in fiecare mana se repeat de zece ori. Un membru superior intins in sus celalalt in jos cu trei arcuiri pe spate dupa care se schimba bratele se repeat de zece ori.

Grupul be de exerciti Pozitia decubit dorsal Localizarea nivelului procesului la membrul inferior Flexia extnsia degetelor de la nivel de membru inferior. Flexia extensia plantei piciorului. Rotary in ambele sensuri la nivelul gleznei. Flexia si extensia genunchilor alternative si apoi simultan de cate zece ori. Departarea si apropierea membrelor superioare de cate zece ori. Miscari de pedalare singur sau cu partener. Intre exerciti se efectuiaza inspirati profunde mai scurte cu expirati lente prelungite.

Spondilita anchilopoietica

Boala invalidanta progresiva debut in de pana la patruzeci de ani predomina la barbate. Activitate motorize mult conpromisa si afecteaza articulatiile intervertebrale costo vertebrale scapular humerale articulatia sacroiliaca si articulatiile coxofemurale. Cele mai mari dureri la coloana si la evoluiaza spre anchloza. Cap si umeri proiectati inainte hiperextensie la nivelul zonei cervical cifoza dorsolombara si semiflexie la nivelul articulatiilor coxofemurale si genunchi. Pozitia de schior. Muschulatura paravertebrala are tendinta sa se atrofieze si coloana vertebrala devine rigida. Memrsul se realizeaza cu pasi mici iar datorita rigiditati coloanei bolnavul se intoarce cu tot corpul pentru a privy obiectele laterale.

Kineto ieste indicate a fi inceputa inainte de instalarea aancilozelor ieste indicate zinlic fiind una din elementele cele mai noprtante elemente in recuperare. Are drept scop Inpiedecarea aparitiei anchilozelor la coloana si articulate Tonifiacrea muschulaturi paravertebrale in regim de scurtare Prevenirea atitudinilor vicioase ale coloanei Mentinerea unei respirati normale.

Exercitiile se realizeaza pe toata coloana precum si articulatiilor periferice afectate. Sunt esentiale exerciti postural clasice.ca de exemplu in decubit dorsal fara perna sub cap o perna mica sub torace maini sub cap si bolnavul tinzand sa atinga patul cu ceafa si cu coatele in timpul inspiratiei. In decubit ventral membrele inferioare intinse o perna mica sub abdomen mainile sprijinite pe cap si efectuiaza inspirati si expiratie lenta prelungita.

Exerciti de gimnastica medicala Grupul a Pozitia decubit dorsal Cu po perna mica sub torace inspiratie cu ducerea bratelor prin inainte in sus si coborarea bratelor cu expiratie de executa de zece ori. Ducerea bratelor prin alteral in sus cu inspiratie si revenire cu expiratie de zece ori. Genunchi flectati talpi pe sol departate si se efectuiaza ridicarea bazinului de pana la zece ori. Genunchi flectati umeri raman lipit pe saltea si se efectuiaza coborarea ambilor genunch spre stanga apoi spre dreapta pana ating salteaua daca ieste posibil de pana la cinsprazece ori. Ridicarea alternative a membrelor inferioare cu genunchi intinsi si rotate in ambele sensuri cate zece repetari. Miscari de pedalare singur sau cu partener.

Grupul be de exerciti Pozitia decubit ventral Palmele pe podea la nivelul umerilor si intinderea membrelor superioare cu ridicarea trunciului de pana la zece ori. Capul se sprijina cu fruntea pe maini si ridicarea alternative a membrului inferior drept sis tang cu genunchi bine intins de cate zece ori. Bratele duse inlateral si ducerea mebrului inferios stang spre bratul drept cu revenire si lafel cu celalalt mebru inferior de cate zece ori. Bratele incrucisate la spate ridicarea trunchiului de cinci sase ori.

Grupul ce de exerctii Pozitie pe genunchi Asezat pe calcaie mainile apuca gleznele si se efectuiaza ridicarea bazinului prin ducerea bazinului usor inspreinainte de pana la sase repetari. Rasucirea trunchiului spre stanga cu ducerea membrului superior stang la glezna dreapta cu revenire si la fel se face spre dreapta de zece ori se face treptat eercitiul. Pe genunch sprijin pe palme palmele departate si balansarea lenta a trunchiului spre dreapta sis pre stanga. Sprijin pe palme ducerea membrului inferior stang intins sus cu revenire la fel cu dreptul de cate zece ori. Asezat pe calcaie membrele superioare intinse inainte sprijinite cu palmele pe saltea pieptul aluneca pe podea si se ajunge in pozita pe genunch isprijin pe palme se repeat de zece ori.

Grupul de de exerciti de gimnastica medicala Pozitie stand cu spatele la spalier Mainile apuca bara de la nivelul soldurilor cu palmele inainte si efectuam ducerea bazinului inainte cu lordozarea coloanei si intinderea bratelor. Aceiasi pozitie a mainilor p espalier cu ridicarea alternative a membrelor inferioare si aplecarea toracelui spre genunchi.

Grupul e de exerciti de gimnastica Cu fata la spalier in ortostatism mainile apuca bara de la nivelu pieptului si se efectuiaza fandari laterale.

Grupul ef de ecerciti Mers Mersul fandat cu mainile pe sold bazinul inpins inainte si umeri trasi in jos si inapoi.

Se recomanda in aceasta afectiune pedalare la bicicleta ergometrica inotul tehnica brass in apa calda si in general se recomanda hidrocinetoterapiea care are efecte benefice.

21.11.2011 KT in afectiunile neurologice Odata cu imbatranirea apar fenomene care se pot asemana cu simptomele unor boli neurologice: modificari de atitudine - in sensul ca varstnicii au o usoare inclinare a trunchiului datorita modificarilor de la nivelul coloanei, mers mai lent, cu o baza de sustinere mai mare, tremuraturi ale MS, diminuarea mirosului, vederii, auzului. Bolile varstnicilor, cele mai frecvente, sunt ateroscleroza cerebrala si HTA, care au la baza modificari vasculare, respectiv circulatorii, care determina perturbari cerebrale cu manifestari fizice, psihice si neuro-motorii. In bolile neurologice la varstnici KT are ca obiective: 1. Ameliorarea distoniei neuro-vegetative prin redobandirea coordonarii in relatia muschi agonist-muschi antagonist. 2. Inlaturarea deficientelor posturale si kinetice. 3. Reeducarea deprinderilor motorii. 4. Instalarea stereotipurilor dinamice. Una din afectiunile neurologice considerata degenerativa si in care prea putin putem interveni este scleroza laterala amiotrofica. Se instaleaza lent, progresiv. Se caracterizeaza prin deficit motor, care afecteaza in primul rand MI, cu tulburari de mers si echilibru. Treptat se ajunge la imposibilitatea de deplasare si hipetonie cu accentuarea reflexelor osteo-tendinoase. De asemenea, pe parcurs apar dificultati de vorbire, cuvintele se pronunta rar si greu, dificultati la inghitire, in respiratie. In ultima faza apare afectarea MS, astfel incat bolnavul nu se mai poate autoservi. KT cuprinde exercitii analitice pt intreaga musculatura a corpului, inclusiv pe grupele mici ale muschilor mainii, ale limbii, si exercitii de respiratie. Exercitiile nu au nimic specific, se fac lent, cu efort dozat deoarece bolnavii acuza repede oboseala.

Un alt grup foarte vast de boli il reprezinta hemiplegia. Ea este cauzata de AVC, determinate la randul lor de HTA, de aterioscleroza vaselor cerebrale sau alte tulburari ale circulatiei cerebrale. Hemiplegia este definita ca paralizia flasca sau spastica care intereseaza MS, MI si jumatatea fetei de aceeasi parte . la aceasta se adauga tulburari afazice (de vorbire) si de sensibilitate. Hemiplegicul isi pierde autonomia datorita imposibilitatii efectuarii miscarilor uzuale. De aceea este scos din circuitul productiv si social. Pierderea motilitatii voluntare a unei jumatati a corpului in cadrul hemiplegiei se instaleaza brusc in leziunile vasculare, sau lent si progresiv in leziunile tumorale. Hemiplegia instalata brusc evoluaeaza in 2 stadii: Stadiul de hemiplegie flasca tonusul muscular este scazut la toti muschii partii paralizate. LA MS MUSCHII EXTENSORI SUNT INTOTDEAUNA MAI AFECTATI DECAT FLEXORII, IAR LA MI MUSCHII PLANULUI ANTERIOR AL COAPSEI SUNT MAI PUTIN ATINSI DECAT AI PLANULUI POSTERIOR. Stadiul de hemiplegie spastica se caracterizeaza prin contractura musculara la nivelul flexorilor la MS si asupra grupului extensor la MI.

In functie de stadiul bolii, in activitatea de recuperare se vor aplica exercitii pasive, pasivo-active si active cu R. !!!!Intotdeauna se incepe lucrul cu MS, cu oartea distala, dupa care urmeaza mobilizarea la nivelul cotului si a umarului!!!!! Urmeaza MI la care se lucreaza in aceeasi ordine! De la distal spre proximal! Majoritatea exercitiilor pt recuperarea MS fac parte din metoda Kabat si vor fi executate in decubit dorsal, apoi din asezat. Exercitiile pt recuperarea MI se executa din decubit dorsal, urmate apoi de ridicari de pe scaun, asezare pe scaun, reeducarea mersului, urcarea si coborarea scarilor. RECUPERAREA MI, DE REGULA, SE REALIZEAZA MAI USOR SI MAI REPEDE, ASTFEL INCAT HEMIPLEGICUL REUSESTE SA MEARGA CHIAR ATUNCI CAND INCA BRATUL SI MANA NU POT FI FOLOSITE. Exercitii de gimnastica pt hemiplegici 1. Exercitii de recuperare a MS Din decubit dorsal: Se intinde MS al pacientului pe langa corp, cu pumnul in jos. Mana stanga o asezati pe incheietura pumnului, iar cu mana dreapta efectuati hiperextensia fiecarui deget, incepand cu degetul mic. Se repeta exercitiile pana cand obtineti degetele relaxate.

Mana stanga cuprinde articulatia pumnului, cu dreapta intercalati degetele intre degetele pacientului si executati miscari de extensie si flexie, dar mai ales extensie chiar putin fortata. Antebratul la 90 de grade pe verticala, cu mana dreapta apucati palma pacientului, cu mana stanga mobilizati degetul mare, facand flexia degetului mare, extensia, miscari circulare in ambele sensuri. Antebratul la 90 de grade pe verticala, mana stanga cuprinde articulatia pumnului, si cu mana dreapta flectati mana pacientului pe antebrat. din aceeasi pozitie interpatrundeti degetele mainii pacientului si faceti miscari circulare din articulatia pumnului. Dam mana cu pacientul si executam miscari de pronatie si supinatie.

Din priza Kabat pt mana dreapta: Mana stanga cuprinde bratul deasupra cotului, facem flexia antebratului pe brat, urmata de extensie.

Indicatii: bratul pacientului sa fie lipit de corp, se va insista ca flexia sa se realizeze pana cand mana atinge umarul. Se executa pasiv de mai multe ori. Apoi cereti pacientului sa participe la realizarea miscarii. Daca nu este posibil, incercati sa executati acest exercitiu cu miscari sacadate. Mana dreapta in priza Kabat, mana stanga cuprinde de sus bratul pacientului si ridicati MS intins pe langa cap. Flexia antebratului deasupra capului, urmata de pronatia si flexia mainii, cu extensia degetelor. Rotarea mainii pana ce palma este indreptata in jos, urmata de extensia antebratului si coborarea MS pe langa corp.

Indicatii: ridicarea MS se face cu cotul intins! De asemenea ajutati flexia mainii pe antebrat. Mana dreapta cuprinde mana paceintului, cealalta mana cuprinde bratul deasupra cotului, ridicati bratul la 90 de grade fata de trunchi, efectuatu flexia si adductia antebratului peste pieptul pacientului spre umarul stang, urmata apoi de extensia anebratului, revenind la pozitia initiala. Mana dreapta in priza Kabat, mana stanga cuprinde bratul deasupra cotului si faceti miscari de rotatie ale bratului in ambele sensuri.

Indicatii: cotul este bine intins, miscarea se realizeaza din articulatia umarului, cu amplitudine cat mai mare. Exercitii de gimnastica cu bastonul Pozitia: decubit dorsal

 Bastonul apucat cu mainile la capete, se ridica MS la 90 de grade fata de trunchi, cu revenire. Cu MS intinse se duce bastonul deasupra capului, cu revenire. Membrele, tinand bastonul la 90 de grade fata de trunchi, se duce bastonul spre dreapta, cu intinderea MS drept si indoirea celui stang. MS intinse in sus, apoi spre stanga aceeasi miscare. Dupa ce ati reusit sa executati toate aceste miscari cu pacientul in pozitia culcat, incercati efectuarea lor din asezat. Exercitii pt recuperarea MI Exercitii pasive, din decubit dorsal 1. Flexii si extensii ale degetelor picioarelor. 2. Flexii dorsale ale piciorului. 3. O mana a kt sta sub genunchi, cealalta cuprinde gamba chiar deasupra gleznei, se face flexia gambei pe coapsa, a coapsei pe bazin, si revenire. 4. O mana pe genunchi, cealalta sub glezna (posterior), ridicati MI spe verticala, cu revenire. 5. Pacientul are genunchii indoiti cu talpile pe sol, asezati o mana pe genunchiul afectat, cealalta pe suprafata superioara a picioarelor, efectuam departarea si apropierea genunchilor (abductie-adductie). 6. Terapeutul cuprinde glezna pacientului pe partea interioara, cealalta mana apuca genunchiul din partea externa, ducerea MI spre lateral si la revenire il asezam peste celalalt membru. Pe masura ce intervine usurinta in executie, se vor aplica saci cu nisip la nivelul gleznei, pt a grabi tonificarea musculaturii. In a 3-a etapa se incepe pedalarea la bicicleta. -Ridicarea in picioare de pe scaun. pt realizarea acestei miscari, pacientul trebuie sa aseze talpile departate la nivelul umerilor, mainile pe genunchi, apleaca usor trunchiul in fata concomitent cu ducerea umerilor inainte. Apoi ridicarea in picioare cu intinderea genunchilor. -Asezarea pe scaun bolnavul apleaca mult trunchiul inainte, pana sa ajunga aproape paralel cu podeaua, mana sanatoasa o fixeaza pe genunchi si prin indoirea lenta a genunchilor se aseaza oe scaun. Se recomanda exercitii de asezare pe scaune de diferite inaltimi, respectiv tot mai joase. Acest tip de exrcitiu favorizeaza tonificarea musculaturii MI si se recomanda a fi executate e cateva ori pe zi. Reeducarea mersului

Mersul este o miscare care se compune dintr-un complex de miscari care se succed cu precizie. In mod normal mersul este alcatuit din semipas posterior, momentul verticalei, semipas anterior. La hemiplegici MI paralizat executa numai unul din cei 2 semipasi, ori pe cel anterior, ori pe cel posterior. De aceea este obligatoriu sa obisnuim bolnavul sa inceapa mersul cu piciorul bolnav. Exercitiile pregatitoare mersului 1. Din ortostatism, lateral sprijin la bara fiza cu mana sanatosa, ridicare pe varfuri, revenire, stat pe calcaie, revenire. 2. Ridicare alterativa pe varful unui picior, incepand cu piciorul bolnav. 3. Mutarea greutatii de pe un picior pe altul, cu sprijin pe bara. 4. Genoflexiuni. 5. Balansarea MI bolnav inainte si inapoi. 6. Balansari laterale: abductie-adductie. 7. Mers lateral. 8. Flexia genunchiului cu coapsa in usoara extensie, asezarea piciorului pe calcai si revenire. !!! la mers, cand se executa flexia coasei pe bazin sa nu se permita ridicarea soldului. Pt aceasta, terapeutul se aseaza in spatele pacientului, pune mainile pe soldurile lui si executa o miscare de apasare in jos. Atentie la contactul cu solul, sa se faca cu calcaiul la pasit!!!!!!!!!! Este indicat sa se obisnuiasca a merge fara baston, care se utilizeaza in hemiplegiile grave doar. Urcatul si coboratul scarilor. Urcatul: pr prima treapta se aseaza piciorul paralizat, dupa care piciorul sanator se pune pe treapta urmatoare. Balustrada trebuie sa fie de partea sanatoasa. Daca nu e posibil. Urcarea se la realiza cu ajutorul unui baston care trebuie sa fie intotdeauna la nivelul piciorului din fata. Se insista pe flexia gambei pe coapsa, si a coapsei pe bazin. Trunchiul trebuie sa aiba o usoara inclinare inainte.

Coborarea scarilor: in coborare corpul este usor inclinat inapoi, cu sprijin pe piciorul sanatos, cel paralizat fiind cel care realizeaza coborarea. La inceput se efectueaza coborarea prin alaturarea piciorului sanatos la cel bolnav, respectiv treapta cu treapta, dupa care se trece la duerea unui picior inaintea celuilalt. Sprijinul alterneaza de pe piciorul bolnav pe cel sanatos, iar coborarea se poate realiza treapta cu treapta.

Boala parchinson Ieste o boala degenerative a sistemului extrapiramidal din sistemul nervos centra. Are evolutie lenta progresiva clinic se caracterizeaza prin hipertonie rigiditate hipochinezie si tremuraturi. Hipertonia se instaleaza la nivelul muschilor flexori determinand o amplitudine caracteristica si anume, capul si trunchiul sunt usor inclinate inainte iar membrele superioare si inferioare sunt in usoara flexie. Aceasta atitudine ieste mai vizibila in timpul mersului. Deplasarea se realizeaza cu pasi mici tarati cu tendinta de accelerare dar in fata unui obstacol chiar mic bolnavi se opresc si bat pasul pe loc. Hipochinezia se caracterizeaza prin miscari lente la nivelul tuturor segmentelor si reduse ca amplitudine. Tremuraturile apar la nivelul membrelor superioare asemanatoare cu miscarea de numarat bani. Iar la membrele inferioare cu miscarea de pedalare. Tremuraturile apar numai in repaus se accentuiaza in cazul emotiilor oboseli si dispar in somn si in timpul miscarilor voluntare. Alte caracteristici Privirea bolnavului ieste fixa inexpresiva. Fata are aspectul de masca rigida. Intelectul ramane in timp ne indelungat ne alterat. Kineto prin gimnastica medicala in parchinson are ca sis cop, cresterea dinamismului in activitatile zilnice Redobandirea supleti miscarilor prin combaterea rigiditati muschulare Se indica, exerciti analitice care vor solicit ape rand toate grupele muschulare exerciti cu mingi usoare sau exerciti cu bastoane medicinal. Se inpune un ritm sustinut al exercitiilor pentru a invinge lentoarea miscarilor. Deasemenea se inpune comenzi scurte pentru a mentine treaza atentia bolnavului si pentru al putea mobilize in executarea exercitiilor. Exercitiile se adapteaza posibilitatilor bolnavului respective sa nu provoace durere si senzatie de oboseala. Pentru corectarea mersului se cere bolnavuluisa paseasca pe anumite sene fixate dinainte iar intre semen se pun bastoane sau mingi mici peste care bolnavul trebuie sa paseasca inpunandui ridicarea membrului inferior cu intinderea genunchiului pentru pasul urmator. Se cere sa se deplaseze in linie dreapta cu schmbarea brusca a sensului de mers la comanda terapeutului. Se cere sa se deplaseze inainte si inapoi sa execute opriri bruste la semnal sau porniri bruste la semnal. Se cere sa execute deplasare lateral cu pasi incrucisati. In decursul acestor exerciti se corecteaza permanent pozitia capului trunchiului si membrelor. Pentru conbaterea rigiditati fetei se recomanda exerciti de mimica in fata oglinzi pentru frunte pentru ochi si obraji prin mimarea diferitelor stari. De plans de ras de uimire de suparare si multe altele. Exerciti de gimnastica in boala parchinson Grupul a din pozitie sezand cu o minge tinuta in maini Ducerea mingi la piept prin indoirea coatelor si intinderea membrelor superioare cu ducerea mingi inainte. Ducerea mingi deasupra capului cu membrele superioare bine intinse. Urmata de coborarea mingi cu asezarea acestea pe coapse. Se repeat de zece ori miscarea. Miscari de rotatie a membrelor superioare in extensie spre dreapta sis pre stanga de cate patru cinci ori de fiecare parte. Pozitie sezand dar fara minge Mainile pe sold aplecarea trunchiului spre stanga sis pre deapta de cate zece ori. Rasucirea trunchiului spre derapta sis pre stanga alternative cu ducerea bratului sus deasupra capului de partea respective a rotatiei de zece ori se repeat. Intinderea alternative a membrelor inferioare pana gamba ajunge la orizontala se repeat de pana la zece ori miscarea.

Ridicari si asezari pe scaun la comanda se repeat de zece ori miscarea. Pozitie stand cu fata la spalieri si mainile pe bara de la nivelul umerilor Picorul stang se aseaza pe bara atreia sau apatra si se efectuiaza flexia extensia membrului inferior concomitant cu flexia extensia membrelor superioare se face si cup iciorul celalalt se repeat de cinci ori. Miscari de balans lateral al membrelor inferioare alternative. Se repeat de zece ori. Talpile usor departate ridicari pe varfuri si apoi lasari pe calcaie se repeat de zece ori. Mentinerea echilibrului pe cate un picior. Timpul ni functie de numaratoare. Genoflexiuni de pana la zece repetari. Exerciti de mers Mersu cu obstacole Mers lateral Mers incrucisat Miscari de balansare in timpul mersului a bratelor pe langa corp insotite de miscari de rasucire a trunchiului.

Aprecieri in parchinson Ritmul de executie al exercitiilor ieste inpus de terapeut in functie de posibilitatile bolnavului miscarile se vor efectua cu amplitudinea maxima permisa de articulate. Iar in incheierea programului de gimnastica se pot organiza diferite jocuri care vizeaza stimularea atentiei si gandiri dezvoltarea coordonarilor miscarilor si obtinerea unor stari psihice favorabile. Jocurile pot sa constea din stabilirea diferitelor traseie dealungul carora bolnavi au de rezolvat mai multe sarcini cum ar fi, mers in linie dreapta mers pe varfuri mers in zigzag mers cu pasire peste mici obstacole, mers executand dribbling cu minge de cauciuc, mers urmat de urmare de aruncarela tinta a mingi. Pentru stimularea bolnavului se poate stabili nu punctaj pentru fiecare etapa parcursa.

Gimnastica medicala in afectiunile respiratori

Respiratia ieste un reflex ne conditionat ieste o functie vitala car influienteaza bunafunctionare a intregului organism si are doua etape, inspiratia care ieste un act motor active prin care aierul patrunde in plaman si expiratia care ieste un act pasiv. Fregventa respiratory normal ieste de saisprazece respirati pe minut la barbate si cu doua mai multe la femei. Fregventa si amplitudinea miscarilor respiratori se modifica in raport cu starea de sanatate, cu activitatile practice desfasurate, cu starile affective. Perturbarile in actul respirator pot sa apara ca urmarea a mai multor cause cum ar fi, tulburari de static, cu deficient ale coloanei vertebrale, atrofi muschulare la nivelul toracelui, cause de ordin psihic, la varsnici sunt posibile calcificari ale cartilagiilor costale care du la rigiditatea cutiei toracice. Tot la varsnici elasticitatea plamanului saccade progresiv astfel incat evacuarea plamanilor in respiratie ieste inconpleta. In mod normal la varsnici intalnim o respiratie superficial cu ventilatie pulmonara diminuata. In gimnastica de reeducare a respiratiei se urmareste, Tonificarea muschulaturi care participa la actul respirator diafragmul muschi intercostali muschi pectoral si muschi abdominali. Cresterea volumului thoracic si a capacitate vitale Realizarea unei respirati dirizate contorlate. Respiratia ieste singura functie vitala care poate fi influientata de vointa. O respiratie profunda si lenta determina o relaxare muschulara dar si instalarea unei stari de calm. Alterarea sau modificarea ritmului respirator duce la oboseala si stare de tensiune. In deficientele respiratori kineto reperezinta o metoda de baza

in terapie exercitiile putand fi practicate orcand si oriunde. La varsnici si batrani in cazurile de afectiuni pulmonare kinetoterapeutul trebuie sa insiste ca bolnavul sa invete pozitiile pentru usurrea expiratiei odata cu care se realizeaza si eliminarea secretiilor bronsice. Pentru evacuarea secretiilor sauu stability cateva posture de drenaj bronsic, pozitiile de drenaj se aleg in functie de segmental bronsic sau pulmonary care trebuie drenat. Posturile de drenaj bronsic Subiectul ieste in pozitie sezand iar trunchiulieste aplecat spre spate si psre stnga usor pentru segmental apical drept sau spre dreapta pentru segmental apical stang. Subiectul ieste in decubit lateral stang trunchiul cu o rotatie anterioara de aproximativ de patruzeci si cinci de grade inainte sprijinit pe o perna pentru lobul superior drept si in decubit lateral dreapta pentru lobul superior stang. Subiectul ieste in decubit dorsal cu genunchi usor flectati pentru segmentele anterioare din lobi superior stang si drept. Subiectul ieste in decubit lateral stang cu o rotatie posterioara a trunchiului de patruzeci si cinci de grade picioarele patului sunt ridicate cam treizeci si cinci de centimetri la picioarele bonavului pentru lobul mislociu drept. Subiectul ieste in decubit ventral picioarele patului ridicate patruzeci si cinci de centimetri pentru segmentele posterioare din lobi inferioari drept sis tang. Subiectul ieste in pozitie de decubit lateral stanga cu o perna sub trunchi picioarele ridicate ale patului cam patruzeci si cinci centimetri pentru segmental aterointerior drept. Subiectul ieste in decubit dorsal cu genunchi usor flectati picioarele patului ridicate pentru segmentele anterioare a lobilor inferioari stang si drept. Subiectul in decubit ventral pentru segmentele superioare din lobi inferioari.

Dupa ce cile respiratori sunt degazate de secretiile care frana circulatia aierului ieste obligatory relaxarea bolnavului inainte de a trece la exercitiile specific de gimnastica respiratory. Pozitiile de relaxare La alegere cateva exemple de relaxare a pacientului. Relaxare in decubit dorsal timp de douazeci minute inspirand cat mai linistit si expirand cu pronuntarea unui es. In pozitie ortostatica subiectul sta cu spatele rezemat de perete picioarele cam la douazeci centimetri distant fata de perete trunchiul usor aplecat inainte iar membrele superioare atarna liber in fata corpului. Subiectul cu picioarele departate la nivelul umerilor trunchi inclinat inspre inainte membrele superioare se sprijina cu coatele de marginea ferestrei sau a patului. Din pozitie sezand trunchiul aplecat inainte membrele superioare se sprijina cu cotul pe o masa pe care sunt perne si isi aplica antebratele pe acele perne se ramanae in pozitie cateva minute. Din sejand coatele sprijinite pe genunci trunchiul usor inclinat inainte. Culcat in decubit dorsal trunchiul se sprijina pep erne genunchi flectati. In pozitie de decubit lateral spatele usor cifozat soldurile si genunchi flectati. Drenajele de relaxare in afectiunile pulmonare Bronsita cronica si enfizemul pulmonary Bronsita cronica asociata cu enfizemul pulmonara in literature de specialitate poarta denumirea de bronhopneumopatieobstructiva cronica de pe o ce/ bronsita cronica ieste un process inflamator la nivelul bronhiilor manifestat print use si o expectoratie mucoasa sau mucopurulenta care poate dura annual cate doua

trei luni. Dipsneia apare la inceput la eforturi mari apoi la activitatile cotidiene apoi la eforturi mici si apoi chear in repaos.. boala are evolutie lunga si treptat se conplica cu enfizem. Enfizemul se caracterizeaza prin cresterea volumului plamanilor si distrugerea peretilor alveolari. Exista doua tipuri clinice de de pe o ce. Cu predominenta bronsitei ieste de tip be, in care bolnavi sunt ceanotici vsi cu aspect buhait. Doi cu predominenta enfizemului de tip a in care bolnavi sunt foarte dipsneici si au o culoare rozalie a tegumentului si a fetei. Factori favorizanti ai de pe o ceului sunt, fumatul care produce iritati ale cailor respiratori infecti cornice ale cailor respiratori, poluarea admosferei. La varsnici poate exista enfizemul senile, acesta se manifesta prin pierderea mobilitati cutiei toracice datorita calcificari cartilagiilor costale datorita scaderi tonusului muschilor care participa la respiratie, si datorita modificarilor tesutului pulmonary prin reducerea elasticitati in mod progresiv care are ca si consecinta evacuarea inconpleta a aierului in timpul expiratiei. Deasemenea la varsnici intervine si modificare in presiunea oxigenului care se reduce de la osuta milimetri coloana de mercur la saizeci optzeci milimetri coloana de mercur fapt care duce la reducerea debitului cardiac urmata de reducerea oxigenari la nivelul organelor si sitemului muschular care la randul sau reduce capacitatea de effort. In tratamentul be pe o ce se indica in primul rand asezarea bolnavilulor in poziti relaxante in vederea facilitari ventilatiei alveolare. Accentual se pune pe Ameliorarea respiratiei Pe stimulara diafragmului care ieste hipomobil turgestenta jugularelor ieste un semn care arata aceasta problema. Tonificarea muschulaturi abdominal. In acest scop se folosesc exerciti de respiratie active cu rezistenta la expiratie cum ar fi, Unflarea unui balon Exerciti de respiratie abdominal Exerciti de mobilizare a trunchiului

Exerciti de gimnastica respiratory Grupul a pozitia decubit dorsal mainile respective palmele pe abdomen si coatele pe saltea, se executa respiratie inpusa cu expiratie inpusa urmata de inspiratie cu antepulsia abdomenului sau ridicarea abdomenului pe masura ce aierul inspirit patrunde. Aceiasi pozitie amandoua palmele se aplica pe coaste coatele fiind pe saltea, daca respiratia se efectuiaza correct deci numai la nivelul toracelui in momentul in care se face expiratia mainile se apropie usor una de cealalta iar in momentul inspiratiei se vor indeparta una de cealalta. Se urmareste acest lucru de pana la zece ori. Pozitie decubit dorsal cu genunchi flectati cu talpile pe sol pe saltea, se efectuiaza ducerea membrului superior stang spre soldul drept concomitant cu ridicarea capului si rasucirea capului spre stanga si se ridica si umeri cu expiratie. Timpul doi ducerea membrului superior stang oblic in sus cu rasucirea capului spre stanga si inspiratie. Se repeat de cinci sase ori si la fel se executa si cu membrul superior opus. Ducerea ambilor genunchi la piept cu ajutorul baratelor cu expiratie si revenire cu inspiratie se repeat de opt zece ori. Grupul be de exerciti Pozitia patrupedie Expiratie active tragand abdomenul in sus aspect de spate de pisica furioasa. Si in timpul doi inspiratie cu coborarea abdomenului si ridicarea toracelui si a capului. Pe genunchi pe calcaie sezand ducerea membrelor superioare in sus spre vertical cu inspiratie si revenire cu expiratie.

Grupul ce de exerciti din poiztie sezand pe scaun Aplecarea trunchiului inspreinainte cu palmele incrucisate pe abdomen si cu expiratie. Timpul doi ridicarea trunchiului cu ducerea membrelor superioare lateral si ridicate la nouazeci de grade cu inspiratie se repeat de zece ori exercitiul. Pozitie sezand maini sprijinite pe genunchi expiratie si ducerea bratului stang oblic in sus cu supinatie si inspiratie, coborarea membrului superior in pozitie initiala cu expiratie. Se repeat cu membrul superior opus. Maini pe genunchi pozitie relaxanta se efectuiaza la comanda inspiratie sacadata si expiratie lenta continua. Inspiratia se efectuiaza pen as si expiratia se face pe grua. Timpul de expiratie trebuie sa fie de doua ori mai mare de cat timpul de inspiratie. In cazul in care bolnavi acuza ameteli sau tuse se inpune repaos si incetinirea ritmului de executie. Bolnavi cu afectiuni respiratori trebuie sa evite eforturile sustinute si de durata indelungata care solicita consumul mare de oxygen.

Astmul bronsic Ieste o boala datorata spasmelor de la nivelul bronsiilor mici spasme care duc la sindrom obstructive fata de fluxul aierian. Astmul bronsic ca boala poate fi intermittent si reversibil sau cronic. Se stie ca la varsnici predomina astmul numit nonalergic, acesta ieste declansat de infecti mai ales virale sau factori poluanti sau frig si se agraveaza in stari de agitatie sau ancxietate la varsnici crizele de astm apar mai ales dupa mese si in speciala dupa mesele reci dupa lichide sau dupa vin rosu. In recuperarea bolnavilor de asm se indica evitarea admosferei poluate fie cu fum fie cu factori alergizanti precum si evitarea virozelor. Alimentatia trebuie sa fie bogata in vitamine si lipsita de condiment conservante si alcol. Manifestarile clinice in astmul bronsic sunt Dipsneia Senzatia de sete de aier Dificultati in special in expiratie.

De inportanta majora pentru astmatici ieste relaxarea organismului si utilizarea posturilor de drenaj pentru eliminarea secretiilor bronsice. Gimnastica respiratory urmareste uurmatoarele obiective si anume, Tonificarea musculature respiratori in special a diafragmului Reducerea fregventei respiratori Cresterea amplitudini respiratiei Cresterea capacitate de effort Ameliorarea sindromului de obstructive bronsica. Durata sedintelor de gimnastica ieste variabila intre cinci si zece minute treptat intre douazeci si treizeci minute. Important ieste ca exercitiile sa se repete de cateva ori pezi. Bolnavul trebuie sa constientizeze fazele miscarilor respiratori inspiratia se face pen as expiratia pe gura lent continu exercitiile trebuiesc practicate toata viata. Kinetoterapiea in afectiunile cardiovasculare Afectiunile cardiovasculare sunt determinate de numerosi factori printer care esentiali sunt suprasolicitarea stresul, asociat cu tensiune psihica si sedentarismul. In bolile cardiovasculare exercitiile de gimnastica medicala actioneaza favorabil asupra tensiuni arteriale sistolice, asupra fregventei cardiac, stimuleaza capacitatea de fixare a oxigenului in sange, si regleaza functionalitatea aparatului circulator.

In patologia cardiovasculara a varsnicului si batranului se inpune delimitarea aspectelor de inbatranire normal de cele patologice care sunt de cele mai multe ori associate. Se recomanda in cadrul kinetoterapiei antrenament systematic si progresiv care se stabileste individual in fuctie de stadiul boli si de posibilitatile fizice ale varsnicului. Se apreciaza ca se obtine ameliorarea coditiilor fizice a bolnavilor cardiovasculari varsnici dupa aproximativ opt zece saptamani cu patru cinci sedinte saptamanal a cate douazeci treizeci minute. Dupa acest interval se pot botine ameliorari in starea aceestor bolnavii. In efortul fizic gradul de solicitare al inimi depinde de Natura efortului care poate fi isometric nu se recomanda la varsnici si batrani contractia se face fara deplasare de segmente si isotonic in care contractia determina deplasarea membrelor. De grupele muschulare angrenate in effort Depinde de gradul de dificultate al exercitiilor Depinde de intensitatea si durata contractiilor muschulare Depinde de volumul de lucru si de ritmul de lucru al exercitiilor. In recuperarare bolilor cardiovasculare foloseste doua modaliati miscare pasiva sub forma de posture cu segmental afectat in plan procliv la douazeci treizeci drade, prin aplicarea unei perne sub gamba sau sub articulatia genunchiului si deasemenea mobilizare articulatiilor de catre kate. Miscarea active in etapa adoua consta in gimnastica de tip burger care ieste defapt o gimnastica de postura. Acest tip de gimnastica faciliteaza golirea si umplerea vaselor cu sange folosind forta gravitatiei. Astfel, bolnavul se aseaza in decubit dorsal membrele inferioare sprijinite pe un plan inclinat si ramane in aceasta pozitie doua trei minute pana laba piciorului se albeste, coboara apoi picioarele la marginea patului fara sa atinga solul sta doua trei minute pana cand laba piciorului se coloreaza dinou revinde dinou la decubit dorsal cu membrele inferioare la orizontala pozitie care se mentine cinci sase minute si apoi executa miscari active cu laba piciorului care constau in flexi extensi la nivelul gleznei flexie ale coapsei pe bazin genunchiul intins sau flectat. In cazurile in care nu sunt dureri in membrele inferioare se recomanda mers pe teren plat cu incaltaminte comoda. Si renuntare obligaorie la fumat in cazul in care sunt fumatori. Cardiopatia ischemica Ieste foarte fregventa dupa varsta de saizeci de ani ieste insuficienta coronariana care duce la un dezechilibru intre aportul si necesarul de oxygen si substante nutritive la nivelul muschiului cardiac. Prima etapa a cardiopatieiischemice ieste angina pectoral cand bolnavul acuza dureri toracice in regiunea cardiac cu iradieri in umarul si bratul stang. La varsnici si batrani apare inca un sintom evident si anume cascatul des. Deasemenea durerile toracice sun mult estonpate la batrani aceasta boala evoluiaza atipic. Kinetoterapia in angina pectoral incepe numai dup ace medical isi da acordul. Cand pragul dureros ieste total deposit cand nu mai are dureri de loc. Antrenamentul fizic in cazurile acestea constau in, plimbari treptat de la un cilometru pana la patru mers pe covor rulant pedalari la bicicleta ergometrica si exerciti de gimnastica medicala de intretinere. In cazul pedalarilor la bicicleta ergometrica se recomanda o fregventa de patruzeci cinzeci pedalari pe minut timp de trei minute fara rezistenta. Treptat se adauga rezistenta de la douazeci si cinci lsa sptezeci si cinci de vati in cazul in care bolnavul acuza durere anginoasa exercitiile se intrerup.

Infarctul miocardic Reprezinta necrozarea distrugerea totala a tesutului miocardic in urma obliterari unei artere coronare cu intreruperea irigatiei sau vascularizatiei la zona respective a muschiului inimi. Criza de infract poate sa apara brusc fie in effort fie in repaos sau chear in timpul somnului. In general in mod classic durerea ieste foarte intense in zona precordiala sub forma de gheara sau de pumnal cum spun bolnavi si cu iradiere fie in brat fie in omoplatul stang. La varsnici si batrani, durerea ieste mai usoara ieste conparata cu o senzatie de presiune localizata mai fregvent retrosternal. Ieste insotita de greturi varsaturi si transpirati reci. Incepera mobilizari in cazul infarctului ieste stabiita de medical specialist deobicei incepe dupa cinci sase saptamani de la faza acuta prin miscari foarte lente si deplasari de scurta durata. Se indica pedalare pe bicicleta ergometrica in parallel strangand ritmic in mana o minge mica de tenis. Plimbari in aier liber si in general activitati in aier liber. Sa inpune inplicarea starilor emotionale si a stresului.

Arteroscleroza obliteranta a membrelor inferioare Apare mai fregvent la barbate dupa cinzeci si cinci de ani localizari mai fregvente artera femurala artera poplitei si aorta terminal. Ca sintome parestezi sau furnicaturi in membrele inferioare dureri in timpul mersului, manifestate sub forme de cranpe la nivelul gleznelor sau gameblor schimbarea culori tegumentului iar in stadi avansate ulcerate. Kinetoterapia indica acelasi exerciti de gimnastica tip burger. Kinetoterapia are eficienta doar in primele stadi ale boli. Exerciti de gimnastica in arteroscleroza obliteranta si aplicabile in angeopatia diabetic si in arteritareumatismala Grupul a de exerciti pozitie decubit dorsal Membrele inferioare sunt in plan procliv la treizeci grade faa de orizontala si se efectuiaza flexi extensi ale degetelor. Flexi plantare si dorsal ale plantei miscari de circumductie la nivelul gleznei in ambele sensuri flexia gmabei pe coapsa a coapsei pe bazin flexia coapsei pe bazin cu genunchiul intins. Departarea si apropierea membrelor inferioare alternative si simultan. Miscari de pedalare.

Grupul be de exerciti pozitie stand cu sprijin la spalier Ridicari pe varful picioarelor alternand cu trecerea greutati corpului pe calcaie. Alternarea corpului greutati de pe un picor pe celalalt.

Grupul ce de exerciti Din mers Mers pe varfuri Mers pe calcaie Mers fandat/

Tromboflebita Ieste afectiune a venelor periferice localizata fregvent la membrele inferioare predomina la femei mai ales dupa cinzeci de ani. Consta in formare de trombi care se fixeaza pe peretele venos urmat de inflamarea si obliterarea vasului. Tratamentul intai ieste doar medicamentos pentru fluidizarea sngelui si pentru inpiedica extinderea trombozei apoi kinetoterapia incepe cu avizul medicului. Pentru a favoriza circulatia colaterala venoasa si circulatia linfatica. Exerciti identice cu cele precedente de mai sus. Exercitiiile in aceasta boala se repeat de de doua trei ori pe zi ritmul creste progresiv avand ca sis cop activarea circulatiei periferice. Treptat se introduce plimbari scurte si purtarea de ciorapi elastici. Deasemenea se indica repaos d doua trei ori pe zi zece cinsprazece minute cu membrele inferioare situate in plan procliv in decubit dorsal pentru a favoriza drenajul venos.

Varicele membrelor inferioare Se caracterizeaza prin tulburari circulatori cu dilatati permanente de diferite dimensiuni ale venelor membrelor inferioare mai fregvent determinate de pierderea elasticitati peretilor vasculari. Kinetoterapia recomanda exerciti active izotonice pentru activarea muschulaturi membrelor inferioare si exerciti de respiratie. Grupul a din decubit dorsal Identice cu precedentele de mai sus. Grpul b de exerciti maini psrijinitel a spalier in dreptul toracelui se efectuiaza ridicari pe varfuri si trecerea greutati corpului pe calcaie. Se colereaza aceste miscari cu miscari de respiratie.

Grupul ce de exerciti Mers pe jos Se indica treptat sa se ajunga la o ora de mers cu ciorapi elestici. Se indica evitarea ortostatismului indelungat.

Gimnastica medicala in afectiunile digestive

Procesul de digestive incepe la nivelul cavitati bucale unde are loc masticatia cu formarea bolului alimentar prin amestecarea alimentelor cu saliva. La nivelul cavitati bucale digestia ieste inceputa prin actiunea amilazei salivare. Bolul alimentar traverseaza esofagul spre stomac unde se formeaza chimul gastric supus digestiei prin enzimele sucului gastric. Chimul gastric trece in intestinal subtire unde alimentele sunt supuse actiuni sucului intestinal sucului pancreatic si sarurilor biliare. La nivelul intestinului subtire are loc absortia tuturor substantelor alimentare protein glucide lipide saruri vitamine necesare organismului. Prin miscarile intestinale peristaltice si segmentare alimentele ne absorbite trec in intestinal gros unde digestia continua sub intluienta florei de putrefactive si fermentatie rezultand bolul residual. In procesul de involutie normal odata cu inaintarea in varsta se produc tulburari in procesul de digestive. Si anume, Unu reducerea secretiei salivare la nivelul cavitati bucale fapt care ingreuneaza formarea bolului alimentar. Doi atrofierea mucoasei stomacului mucoasa gastric ceia ce determina dificultati in efacuarea stomacului intrucat ieste asociata si cu atrofia muschulaturi stomacului. Trei tulburari de motilitate la nivelul intestinului gros ceia ce duce la aparitia constipatiei. La batrani aparitia constipatiei se datoreaza slabiri fortei de evacuare a materiilor reziduale in urma tulburarilor functionale ale muschulaturi stomacului intestinului gros si a peretelui abdominal. Scopul kinetoterapiei in constipatie la varsnici ieste tonificarea muschulaturi abdominal si stimularea mecanismului reflex al defecatiei. Exerciti de gimnastica medicala in constipatie Grupul a din decubit dorsal pozitie initiala Indoirea genunchilor la piept apucarea acestora cu bratele si presiune la nivelul abdomenului cu expiratie. In timpul doi revenire cu inspiratie. Se face de pana la zece repetari. Genunchi indoiti talpile pe sol, in primul timp ridicarea trunchiului daca ieste posibil pana in pozitia sezand si expiratie timpul doi revenire in culcat cu inspiratie. Se face de pana la zece repetari. Genunchi indoiti talpi pe sol mainile pe abdomen si se executa doua seri de doua inspirati cu unflarea abdomenului si doua expirati cu contractia abdomenului si arcuirea spatelui. Se executa in mod ritmic in numar de zece repetari/ Grpul be decubit lateral pozitie initiala Ducereagenunchilor indoiti la piept cu expiratie si apoi intinderea genunchilor cu inspiratie se repeat pa o singura parte exercitiul si dupaceia pe aprtea cealalta partea opusa.

Grpul ce de exerciti pozitie initiala stand pe genunchi Membrele superioare intinse inspreinainte si aplecare spre sol pana capul atinge genunchi. Revenire la pozitia initiala cu repetare de opt ori.

Pe genunchi pe calcaie sezand aplecarea trunchiului inainte cu capul in piept cu expiratie si revenire cu inspiratie. Se repeat de zece ori mainile se aseaza pe abdomen si expiratie preseaza abdomenul. Aceleasi exerciti se pot aplica si in cauza dischineziilor biliare.

Obezitatea

Obezitatea ieste o stare patologica datorata pedeoparte uor tulburari ale functiei de nutritive pedealtaparte posibile si tulburari endocrine. In obezitate se modifica echilibrul dintre aportul caloric si pierderile energetice ale organismului ceia ce se manifesta prin, depuneri excesive de tesut adipos sau de grasime. Excesul ponderal se agraveaza ca urmare a stilului de viata sedentary si a unei alimentati irationale. Toti acesti factori se intalnesc in mod characteristic la varsta atrei si la varsnici. Cercetarile au demonstrate ca problema obezitati din punct de vedere preventive si therapeutic poate fi rezolvata printrun regim alimentar bine selectat sau prin exerciti de gimnastica medicala. Prin regim alimentar se dozeaza aportul caloric respective reducerea ratiei alimentare atat cantitativ cat si calitativ iar gimnastica medicala prin contracti muschulare dirijate determina cresterea consumului energetic si totodata inbunatateste functiile aparatului digestive a sistemului glandular si a celui nervos. Raportul dintre continutul in calori si efortul fizic depus trebuie stability astfel, incat sa oblige organismal sa consume din propriile reserve. In privinta alimentatiei se recomanda, ratiea alimentara trebuie inpartita in patru cinci mese pe zi, nu se consuma nimic intre mese, consum ridicat de legume si fructe sub oriceforma preferabil taiate sau rase plus sucuri natulae, sare in cantitati foarte mici, cereal nedecorticate. Exerciti de gimnastica medicala in obezitate Se adreseaza aparatului locomotor miscarile se executa dozat, in concordanta cu o respiratie dirijata. Se respecta ritmul adecvat posibilitatilor individuale, dozarea exercitiilor se face cu prudenta mai ales ca la supraponderali oboseala poate aparea foarte repede cear dupa primele trei patru miscari. Pauzele dintre exerciti obligatoriu sa fie insotite deo respiratie dirijata care are ca sis cop marirea aportului de oxygen care contribuie la intensificarea arderilor in organism. Grupul a de exerciti pozitie stand cu picioarele usor departate si membrele superioare pe langa corp. Exercitiul unu ducerea membreleor superioare intinse inspreinapii in extensie fortata in timpul doi flexia batelor cu asezarea mainilor pe umeri si ridicarea coatelor inspreinainte, si timpul trei si ultimul revenire la starea initiala se repeat de opt zece ori. Exercitiul numarul doi mainile la piept si coatele ridicate lateral la nivelul umerilor se face rasucirea trunchiului spre stanga si dreapta alternative, se repeat de zece ori exercitiul. Exercitiul trei ridicarea membrelor superioare prin lateral in sus cu ridicare pe varfuri si inspiratie profunda apoi revenire cu expiratie lenta, se repeat de zece ori exercitiul. Exercitiul patru rotarea membrelor superioare de patru ori inspreinainte de patru ori inspreinapoi. Exercitiul cinci aplecarea trunchiului inainte la nouazeci grade cu ducerea membrelor superioare intinse inspreinapoi sir se repeat de opt ori exercitiul. Exercitiul sase aplecarea trunchiului spre stanga cu ducerea membrului superior drept intins insus repetare spre partea opusa cu revenire se repeat de opt ori. Exercitiul sapte rotarea bratelor in fata cu incrucisarea acestora de patru ori apoi schimbarea sensului de rotare deasemenea cu incrucisarea bratelor de patru ori. Exercitiul opt palmele sprijinite pe perete indoirea si intinderea coatelor de zece ori. Exercitiul noua mainile pe sold indoirea si intindera alternative a genunchhilor se repeat de opt ori. Grupul be de exerciti pozitie decubit dorsal Ridicarea alternative a cate unui membru inferior pe vertical si coborrarea lenta in pozitie initiala. Se repeat de opt ori pentu fiecare membru inferior.

Ridicarea ambelor member inferioare la nouazeci grade departarea acestora revenie cu apropierea membrelor inferioare si revenire la pozitia initiala si se repeat de sase ori. Genunchi indoiti la piept mainile apuca gambele si se executa un balans pe spate inainte si inspreinapoi. Se repeat de opt pana la zece ori. C decubit dorsal flexia genunchilor si ridicarea trunchiului cu bratele intinse inspreinainte, miscarea se efectuiaza de intensitate treptata pana se azunge la performanta dorita. Genunchi indoiti la piept bratele lateral fata de trunchi balansarea membrelor inferioare spre stanga sis pre dreapta decate zece ori. Genunchi indoiti la piept bratele lateral balansarea spre dreapta sis pre stanga concomitant cu intinderea genunchilor se repeat de opt ori. Miscari de pedalare ale membrelor inferioare bicicleta. Grupul ce de exerciti pozitie initiala decubit lateral Indoirea genunchilor la piept si intinderea acestora se repeat de zece ori. Balansarea alternative a membrelor inferioare inainte si inapoi cu miscare ampla in articulatia soldului se repeat de pana la zece repetari. Grupul de de exerciti pozitie initiala sezand pe sol genunchi indoiti si sprijin inapoi pe palme Ducerea membrelor superioare sus cu inspiratie profunda timpul doi expiratie lenta cu apucarea gambelor cu mainile si asezarea capului a frunti pe genunchi se repeat de opt ori. Ridicarea membrului inferior stang si ducerea bratului drept spre varful piciorului. Aceiasi miscare cu membrul superior si inferior opus se repeat de opt ori de fiecare parte. Facem intinderea genunchilor si ridicarea membrelor inferioare la aproximativ patruzeci si cinci de grade pastam pozitia pana se Numara la zece si apoi se revine la pozitia initiala se repeat de opt ori. Din pozitia sezand membrele inferioare intinse sprijin inapoi pe palme se efectuiaza ridicarea bazinului atat cat poate pacientul cu extensia capului. Se repeat de opt ori. Din pozitie sezand membrele superioare si inferioare intinse se executa tararea pe sol prin usoara indoire alternative a genunchiurilor. Grupul de de exerciti pozitie initiala din mers Mers fandat Mers pe varfuri Mers obisnuit insotit de inspirati profunde si expirati lente. Aceste exerciti se pot aplica in boli de diabet usor si deasemenea in bolile endocrine.