Categoriile de activitati de invatare si modul de integrare in

proiectarea didactica
Activitatea integrată poate fi definită ca fiind un demers coerent, global în care graniţele dintre
discipline dispar, activitatea desfăşurându-se după un scenariu bine stabilit, în scopul investigării unei
teme. Activităţile integrate se pot desfăşura atât în cadrul unui proiect, dar şi în cadrul temelor
săptămânale. Prin abordarea activităţilor în formă integrată, educatoarea organizează învăţarea ca un
regizor, un moderator, ajutându-i pe copii să înţeleagă, să accepte şi să stimuleze opinii personale,
emoţii, sentimente, să fie parteneri în învăţare. Astfel, educatoarea dobândeşte diferite competenţe,
cum ar fi: consilier, mediator, coordonator, coevaluator, animator, partener în învăţare.

Integrarea se va face prin împletirea într-un scenariu bine închegat a conţinuturilor

corespunzătoare ariilor curriculare implicate. În maniera activităţilor integrate întregul program al
unei zile reprezintă un tot, un întreg, având o organizare şi structurare a conţinuturilor menită să
elimine graniţa dintre domeniile de învăţare.

Abordarea integrată este, aşadar, o împletire a conţinuturilor într-o formă atractivă, flexibilă,
care conduce activitatea copilului spre investigare, documentare, cercetare şi aplicarea practică a
celor învăţate. Săptămânal, fiecare educatoare trebuie să desfăşoare 3 activităţi integrate la nivel I
(3-5 ani) şi 5 activităţi la nivel II (5-6/7 ani ).

Finalităţile activităţilor integrate trebuie selectate de către educatoare din obiectivele cadru
şi de referinţă ale domeniilor experienţiale din curriculum pentru învăţământul preşcolar, iar
obiectivele operaţionale se vor constitui într-un set de 4 – 5 obiective, cu referire directă la
experienţele de învăţare vizate. Conţinuturile sunt selectate în strânsă legătură cu nivelul de
integrare curriculară. În cazul în care tema săptămânii este „ Farmecul pădurii”, iar tema activităţii
integrate este „Câte-un arbore plantăm, pădurea să o salvăm”, conţinuturile vor proveni din
domeniile experienţiale: Ştiinţă ( DŞ ), Om şi Societate ( DOS ), dar vor fi selectate acele conţinuturi
care vor contribui la realizarea cerinţelor impuse de tema activităţii integrate. Procurarea arborilor de
la pepinieră, plantarea acestora, căutarea de informaţii despre condiţiile de plantare, realizarea unui
afiş cu sloganul „Salvaţi pădurile!”, implicarea copiilor în viaţa comunităţii prin mediatizarea
mesajului ecologic, toate aceste situaţii de învăţare contribuie la explicarea, analiza şi rezolvarea
temei propuse. În activităţile integrate accentul va cădea pe activităţile de grup şi nu pe cele frontale,
copiii fiind încurajaţi în permanenţă să se manifeste, să -şi exprime ideile, să interpreteze date, să
facă predicţii, să-şi asume roluri şi responsabilităţi, şi mai ales, „ să facă”, „ să trăiască împreună cu
ceilalţi” şi „ să devină” parte integrantă a comunităţii.

Activităţile integrate propuse de curriculum pentru învăţământul preşcolar sunt, în funcţie de

durată şi elemente de conţinut, de patru tipuri:

1. „activitate integrată care înglobează toate activităţile din programul unei zile şi care se desfăşoară
pe parcursul întregii zile ( ADP + ALA + ADE )

2. activitate integrată care înglobează ALA + ADE din ziua respectivă

3. activitate care înglobează ADE dintr-o zi

4. activitate integrată în care activitatea de bază este un anumit tip de ADE din ziua respectivă , în
care sunt înglobate elemente din mai multe DE, indiferent de programul zilei.” ( „ Curriculum pentru
învăţământul preşcolar” ) Un aspect important ce trebuie precizat legat de proiectarea şi planificarea
activităţilor de tip integrat este faptul că activităţile care fac parte din activitatea integrată îşi pierd
statutul de activitate de sine stătătoare, acestea fiind părţi componente ale unui demers global.

Astfel, pentru activitatea integrată se întocmeşte un singur proiect didactic, indiferent de

conţinutul acesteia.