SPSS PME

Curs nr. 2

Conf. Univ. dr. Adrian-Vicențiu Labăr

1
 Tipuri de variabile
• Variabile dependente (VD) – variabile independente (VI):
• Distincţia se face în context de cercetare. O cercetare vizează relaţia dintre variabile.
– VD – suportă un efect, variază în funcţie de ceva. Face obiectul central al
cercetării.
– VI – determină un efect, induce variaţia VD.

• Pentru a distinge între VD şi VI, le plasăm într-un raţionament de tip cauzal.

– Variabila „cauză” = VI
– Variabila „efect” = VD.

• Identificaţi VD şi VI în exemplele de mai jos:

– Relaţia dintre ereditate şi inteligenţă;
– Relația dintre strategiile de învățare (profundă sau de suprafață) și performanță
academică;
– Relația dintre extraversiune și leadership.

2
 Măsurarea și tipuri de scale de
măsurare
• Măsurarea – atribuirea unor valori numerice unei variabile în conformitate cu anumite
reguli.

• Niveluri (scale) de măsurare a variabilelor:

• Nivelul nominal
• Nivelul ordinal
• Nivelul de interval
• Nivelul de raport

• Acestea sunt ordonate ierarhic:

– scalele superioare includ proprietăţile celor inferioare.

3
 Măsurarea și tipuri de scale de
măsurare
• Scale nominale (nivelul nominal):
• Valorile indică categoria din care face parte cazul evaluat.

• Exemple:
– genul: masculin/ feminin (1-2)
– tipurile de temperament (coleric, sanguinic, flegmatic, melancolic) etc.

• Tipuri:
– de identificare (CNP, alte coduri arbitrare)
– categoriale (M/F etc.)

• Caracteristici:
• cel mai redus nivel de măsurare;
• codurile valorilor sunt arbitrare
• valorile au doar o semnificaţie calitativă
• nu suportă operaţii matematice

4
 Măsurarea și tipuri de scale de
măsurare
• Scale ordinale (nivelul ordinal):
• Valorile au o semnificaţie cantitativă limitată la raportul de mărime.
• Exemple:
– Poziţia pe lista de admitere, în funcţie de notă (locul 1, locul 2 etc.)
– Nivelul studiilor: gimnaziale, liceale, universitare;
– Anul de studiu (1, 2, 3);
– Performanţa măsurată prin calificative şcolare;
– Gradul didactic: debutant, definitivat, gradul II, gradul I.

• Caracteristici:
• Valorile au o semnificaţie cantitativă (mai mare/ mai mic; mai nult/ mai puţin), dar...
• Precizează doar raportul de mărime dintre valori (X este mai mare decât Y etc.);
• Intervalele dintre valori sunt neprecizate
– Cât înseamnă „mai mare”?, cât înseamnă „mai mic”?
– Primul admis = 9.90, al doilea = 9.70; al treilea = 8.15
• Codurile valorilor pot fi acordate şi arbitrar, dar ele trebuie să exprime ideea de ordine.
5
 Măsurarea și tipuri de scale de
măsurare
• Scale de interval (nivelul de interval):
• Valorile au un caracter cantitativ, exprimat numeric.
• Intervalele dintre valori sunt egale.
• Exemple:
– Temperatura, în grade Celsius (50, 60, 70 ...);
– Coeficientul de inteligenţă, numărul de răspunsuri corecte la un test de aptitudini
(9, 13, 15, 20 ...);
– Scoruri la teste de personalitate (25, 26, 37, 55 ...);
– Performanţa măsurată prin note şcolare.
• Caracteristici:
• Intervalele sunt egale, dar lipseşte zero absolut;
• 00 C nu înseamnă absenţa temperaturii (00 K);
• 100 C faţă de 50 C este „mai mare cu 50”, dar nu şi „de două ori mai cald”;
• Suportă toate transformările matematice posibile (adunare, scădere, înmulțire,
împărțire).

6
 Măsurarea și tipuri de scale de
măsurare
• Scale de raport (nivelul de raport):
• Valori cantitative, exprimate numeric.
• Intervale egale plus... zero absolut!

• Exemple:
– Temperatura, în grade Kelvin (00 K este temperatora minimă absolută);
– Timpul, greutatea, înălţimea;
– Vârsta, vechimea în muncă, venitul;

• Caracteristici:
• Cel mai înalt nivel de măsurare
• Suportă toate transformările matematice posibile.

• În practică, distincţia dintre variabilele de interval şi de raport nu este relevantă,

ambele suportând aceleaşi proceduri statistice.

7
 Măsurarea și tipuri de scale de
măsurare
• Pe ce scală sunt exprimate următoarele variabile?
– genurile muzicale (rap. house, rock, disco);
– latenţa reacţiei la un stimul auditiv, măsurată în sutimi de secundă;
– scalele de măsurare (nominal, ordinal, interval, raport).

• Recomandare:
• Măsurarea unei variabile ar trebui făcută pe scala cea mai complexă suportată de
acea variabilă;
• Exemple:
– Vârsta: în ani, nu pe categorii de vârstă;
– Vechimea în muncă: în ani, nu pe categorii de vechime;
– Venitul: în suma respectivă, nu în categorii de venit etc..

8
 Măsurarea și tipuri de scale de
măsurare
• Variabile categoriale
• O variabilă se numeşte categorială atunci când valorile acesteia descriu
categorii.
• În mod obişnuit, variabilele măsurate pe o scală nominală sunt categoriale

• Variabilele ordinale pot fi şi ele considerate categoriale:

– categoriile de vârstă:
• 1 (21-30 ani)
• 2 (31-40 ani)
• 3 (41-50 ani).

9
 Tipuri de statistici
• Statistică descriptivă – statistică inferenţială

• Statistica descriptivă:
– Descrie datele, aşa cum sunt (numeric, grafic);
– Prezintă frecvențe, medii, abateri standard etc.

• Statistica inferenţială:
– Susţine concluzii (inferenţe) cu privire la o populaţie, pe baza datelor obținute pe
un eşantion extras din acea populaţie;
– Are la bază rezultatele semnificative statistic obținute în urma aplicării unor teste
de semnificație (teste t, corelații, ANOVA, regresie etc.).

10
 Scale Proceduri Tipuri de teste
statistice
CALITATIVE NOMINALE IDENTITATE Neparametrice Chi pătrat, testul
U,testul Wilcoxon,
CATEGORIALE
corelația Spearman
ORDINALE etc.

CANTITATIVE DE INTERVAL Parametrice Testele t, corelația

Pearson, ANOVA,
DE RAPORT regresia etc.

11
 Analiza datelor

Analiza și interpretarea rezultatelor

Crearea bazelor de date în SPSS
Indicatori statistici de bază
Media (media aritmetică) = măsură a tendinței centrale a unei
distribuții.

Mediana = valoarea care împarte distribuţia în două părţi egale,

din punctul de vedere al frecvenţelor.

2, 3, 4, 6, 5, 9, 10, 6, 7, 4

2, 3, 4, 4, 5, 6, 6, 7, 9, 10

Trecem scorurile în ordine crescătoare;

N = numărul scorurilor
N impar: Mediana = valoarea care se află pe poziția (N+1)/ 2
N par: sunt adunate valorile din centrul seriei si se împart la doi.
16
 Mod = Valoarea cu frecvenţa cea mai mare.
2, 3, 4, 6, 5, 9, 10, 6, 7, 4
Frecvență = numărul care arată de câte ori apare o valoare

Valoare Frecvență
2 1
3 1
4 2 Mod 1 = 4
5 1 Mod 2 = 6
6 2
7 1
9 1
10 1 17
 Abaterea standard
Măsură a gradului de variabilitate a scorurilor şi arată cât de
mult se abat acestea de la tendinţa centrală.

34% 34%

14% 14%

2% 2%

-2S -S M +S +2S
 Minim și maxim
Valoarea cea mai mare și valoarea cea mai mică a unei
distribuții.

2, 3, 4, 6, 5, 9, 10, 6, 7, 4

Minim = 2 Maxim = 10
 Inventar statistic de bază în SPSS
Analyze – Descriptive Statistics – Frequencies
 XX
Note Z z
s
Analyze – Descriptive Statistics – Descriptives
Rezultatele se citesc de pe ultima coloană, din Data
View

Note z: < -1: valori scăzute; cuprinse între -1 și +1:

valori medii; > +1: valori ridicate
 Calcularea scorurilor totale

• Tranform – Compute
3
1
4
2