Capitolul 3

Capitolul II
Constatarea contravenției
Articolul 15
(1) Contravenția se constată printr-un proces-verbal încheiat de persoanele anume prevăzute
în actul normativ care stabilește și sancționează contraven ția, denumite în mod generic agen ți
constatatori.(2) Pot fi agenți constatatori: primării, ofițerii și subofi țerii din cadrul Ministerului
Afacerilor Interne*), special abilitați, persoanele împuternicite în acest scop de mini ștri și de
alți conducători ai autorităților administrației publice centrale, de prefec ți, pre ședin ți ai
consiliilor județene, primari, de primarul general al municipiului Bucure ști, precum și de alte
persoane prevăzute în legi speciale.(3) Ofițerii și subofițerii din cadrul Ministerului Afacerilor
Interne constată contravenții privind: apărarea ordinii publice; circula ția pe drumurile publice;
regulile generale de comerț; vânzarea, circulația și transportul produselor alimentare și
nealimentare, țigărilor și băuturilor alcoolice; alte domenii de activitate stabilite prin lege sau
prin hotărâre a Guvernului.
Articolul 16
(1) Procesul-verbal de constatare a contraven ției va cuprinde în mod obligatoriu: data și locul
unde este încheiat; numele, prenumele, calitatea și institu ția din care face parte agentul
constatator; numele, prenumele, domiciliul și codul numeric personal ale contravenientului,
descrierea faptei contravenționale cu indicarea datei, orei și locului în care a fost săvâr șită,
precum și arătarea împrejurărilor care pot servi la aprecierea gravită ții faptei și la evaluarea
eventualelor pagube pricinuite; indicarea actului normativ prin care se stabile ște și se
sancționează contravenția; indicarea societății de asigurări, în situa ția în care fapta a avut ca
urmare producerea unui accident de circulație; posibilitatea achitării, în termen de 15 zile de
la data înmânării sau comunicării procesului-verbal, a jumătate din minimul amenzii prevăzute
de actul normativ; termenul de exercitare a căii de atac și instan ța la care se depune
plângerea.
(la 24-08-2018, Alineatul (1) din Articolul 16 , Capitolul II a fost modificat de Punctul 4,
Articolul 20, Capitolul V din LEGEA nr. 203 din 20 iulie 2018, publicată în MONITORUL OFICIAL
nr. 647 din 25 iulie 2018 )(1^1) În cazul contravenienților cetățeni străini, persoane fără
cetățenie sau cetățeni români cu domiciliul în străinătate, în procesul-verbal vor fi cuprinse și
următoarele date: seria și numărul pașaportului ori ale altui document de trecere a frontierei
de stat, data eliberării acestuia și statul emitent.
(la 09-12-2004, Alin. (1^1) al art. 16 a fost introdus de pct. 3 al articolului unic din LEGEA nr.
526 din 25 noiembrie 2004, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 1.149 din 6 decembrie 2004. )
(2) Abrogat.
(la 25-07-2003, Alin. (2) al art. 16 a fost abrogat de art. II din LEGEA nr. 357 din 11 iulie 2003,
publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 537 din 25 iulie 2003. )(3) Abrogat.
publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 537 din 25 iulie 2003. )(4) Abrogat.
publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 537 din 25 iulie 2003. )(5) În cazul în care
contravenientul este minor procesul-verbal va cuprinde și numele, prenumele și domiciliul
părinților sau ale altor reprezentanți ori ocrotitori legali ai acestuia. (6) În situația în care
contravenientul este persoana juridică în procesul-verbal se vor face men țiuni cu privire la
denumirea, sediul, numărul de înmatriculare în registrul comer țului și codul fiscal ale acesteia,
precum și datele de identificare a persoanei care o reprezintă. (7) În momentul încheierii
procesului-verbal agentul constatator este obligat să aducă la cuno știn ță contravenientului
dreptul de a face obiecțiuni cu privire la conținutul actului de constatare. Obiec țiunile sunt
consemnate distinct în procesul-verbal la rubrica "Alte men țiuni", sub sanc țiunea nulită ții
procesului-verbal.
Articolul 17
Lipsa uneia dintre mențiunile privind numele și prenumele agentului constatator, numele și
prenumele contravenientului, codul numeric personal pentru persoanele care au atribuit un
asemenea cod, iar, în cazul persoanei juridice, lipsa denumirii și a sediului acesteia, a faptei
săvârșite și a datei comiterii acesteia sau a semnăturii agentului constatator atrage nulitatea
procesului-verbal. Nulitatea se constată și din oficiu.
(la 24-08-2018, Articolul 17 din Capitolul II a fost modificat de Punctul 5, Articolul 20, Capitolul
V din LEGEA nr. 203 din 20 iulie 2018, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 647 din 25 iulie
2018 )
Articolul 18
Contravenientul este obligat să prezinte agentului constatator, la cerere, actul de identitate

ori documentele în baza cărora se fac mențiunile prevăzute la art. 16 alin. (1) și (1^1). În caz
de refuz, pentru legitimarea contravenientului, agentul constatator poate apela la poli ți ști,
jandarmi sau polițiști locali.
(la 24-08-2018, Articolul 18 din Capitolul II a fost modificat de Punctul 6, Articolul 20, Capitolul
V din LEGEA nr. 203 din 20 iulie 2018, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 647 din 25 iulie
2018 )
Articolul 19
(1) Procesul-verbal se semnează pe fiecare pagina de agentul constatator și de contravenient.
În cazul în care contravenientul nu se afla de față, refuza sau nu poate să semneze, agentul
constatator va face mențiune despre aceste împrejurări, care trebuie să fie confirmate de cel
puțin un martor. În acest caz procesul-verbal va cuprinde și datele personale din actul de
identitate al martorului și semnătura acestuia. (2) Nu poate avea calitatea de martor un alt
agent constatator.(3) În lipsa unui martor agentul constatator va preciza motivele care au
condus la încheierea procesului-verbal în acest mod.
Articolul 20
(1) Dacă o persoana săvârșește mai multe contravenții constatate în acela și timp de acela și
agent constatator, se încheie un singur proces-verbal.(2) Abrogat.
(la 22-04-2002, Alin. (2) al art. 20 a fost abrogat de pct. 8 al articolului unic din LEGEA nr. 180
din 11 aprilie 2002, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 268 din 22 aprilie 2002. )
Capitolul III Aplicarea sancțiunilor contravenționale
Articolul 21
(1) În cazul în care prin actul normativ de stabilire și sanc ționare a contraven țiilor nu se
prevede altfel, agentul constatator, prin procesul-verbal de constatare, aplică și sanc țiunea.
(2) Dacă, potrivit actului normativ de stabilire și sanc ționare a contraven ției, agentul
constatator nu are dreptul să aplice și sanc țiunea, procesul-verbal de constatare se trimite de
îndată organului sau persoanei competente să aplice sanc țiunea. În acest caz sanc țiunea se
aplică prin rezoluție scrisă pe procesul-verbal. (3) Sancțiunea se aplică în limitele prevăzute de
actul normativ și trebuie să fie proporțională cu gradul de pericol social al faptei săvâr șite,
ținându-se seama de împrejurările în care a fost săvâr șită fapta, de modul și mijloacele de
săvârșire a acesteia, de scopul urmărit, de urmarea produsă, precum și de circumstan țele
personale ale contravenientului și de celelalte date înscrise în procesul-verbal.
Articolul 22
Abrogat.
(la 29-10-2003, Art. 22 a fost abrogat de pct. 8 al art. I din ORDONAN ȚA DE URGEN ȚĂ nr. 108
din 24 octombrie 2003, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 747 din 26 octombrie 2003. )
Articolul 23
(1) În cazul în care prin săvârșirea contravenției s-a cauzat o pagubă și există tarife de
evaluare a acesteia, persoana împuternicită să aplice sanc țiunea stabile ște și despăgubirea,
cu acordul expres al persoanei vătămate, făcând men țiunea corespunzătoare în
procesulverbal.(2) Dacă nu există tarif de evaluare a pagubei persoana vătămată î și va putea
valorifica pretențiile potrivit dreptului comun.
Articolul 24
(1) Persoana împuternicită să aplice sancțiunea dispune și confiscarea bunurilor destinate,
folosite sau rezultate din contravenții. În toate situa țiile agentul constatator va descrie în
procesul-verbal bunurile supuse confiscării și va lua în privin ța lor măsurile de conservare sau
de valorificare prevăzute de lege, făcând mențiunile corespunzătoare în procesul-verbal. (2) În
cazul în care bunurile nu se găsesc contravenientul este obligat la plata contravalorii lor în lei.
(3) Agentul constatator are obligația să stabilească cine este proprietarul bunurilor confiscate
și, dacă acestea aparțin unei alte persoane decât contravenientul, în procesul-verbal se vor
menționa, dacă este posibil, datele de identificare a proprietarului sau se vor preciza motivele
pentru care identificarea nu a fost posibilă.
Articolul 25
(1) Procesul-verbal se va înmâna sau, după caz, se va comunica, în copie, contravenientului și,
dacă este cazul, părții vătămate și proprietarului bunurilor confiscate. (2) Comunicarea se face
de către organul care a aplicat sancțiunea, în termen de cel mult două luni de la data aplicării
acesteia.
(la 01-02-2015, Alin. (2) al art. 25 a fost modificat de pct. 2 al art. unic din ORDONAN ȚA nr. 5
din 28 ianuarie 2015, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 78 din 29 ianuarie 2015. )
(3) Procesul-verbal de constatare a contraven ției este titlu de crean ță și în știin țare de plată.
(la 24-08-2018, Alineatul (3) din Articolul 25 , Capitolul III a fost modificat de Punctul 7,
nr. 647 din 25 iulie 2018 )
Articolul 26
(1) Dacă agentul constatator aplică și sancțiunea, iar contravenientul este prezent la
încheierea procesului-verbal, copia de pe acesta se înmânează contravenientului, făcându-se
mențiune în acest sens în procesul-verbal. Contravenientul va semna de primire.
nr. 647 din 25 iulie 2018 )(2) Dispozițiile alin. (1) se aplică și față de celelalte persoane cărora
trebuie să li se comunice copia de pe procesul-verbal, dacă sunt prezente la încheierea
acestuia.(3) În cazul în care contravenientul nu este prezent sau, de și prezent, refuză să
semneze procesul-verbal, comunicarea acestuia se face de către agentul constatator, în
termen de cel mult două luni de la data încheierii.
nr. 647 din 25 iulie 2018 )
Articolul 27
Comunicarea procesului-verbal se face prin poștă, cu aviz de primire, sau prin afi șare la
domiciliul sau la sediul contravenientului. Operațiunea de afi șare se consemnează într-un
proces-verbal, semnat de cel puțin un martor.
(la 24-08-2018, Articolul 27 din Capitolul III a fost modificat de Punctul 9, Articolul 20,
Capitolul V din LEGEA nr. 203 din 20 iulie 2018, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 647 din
25 iulie 2018 )
Articolul 28
(1) Contravenientul poate achita, în termen de cel mult 15 zile de la data înmânării sau
comunicării procesului-verbal, jumătate din minimul amenzii prevăzute de actul normativ,
agentul constatator făcând mențiune despre această posibilitate în procesul-verbal.
nr. 647 din 25 iulie 2018 )(2) Amenzile care se cuvin bugetului de stat pot fi achitate, prin
mijloace de plată online, în conturile dedicate, la institu țiile de credit autorizate cu care există
încheiate convenții sau la unitățile Trezoreriei Statului, iar amenzile cuvenite bugetelor locale
se achită, prin mijloace de plată online, prin institu ții de credit autorizate cu care există
încheiate convenții sau la casieriile autorităților administra ției publice locale ori ale altor
instituții publice abilitate să administreze veniturile bugetelor locale indiferent de localitatea
pe a cărei rază acestea funcționează, de cetățenia, domiciliul sau de re ședin ța
contravenientului ori de locul săvârșirii contraven ției, precum și la ghi șeul unic din punctele
de trecere a frontierei de stat a României. O copie de pe chitan ță se predă de către
contravenient agentului constatator sau se trimite prin po ștă sau electronic, prin e-mail,
organului din care acesta face parte, potrivit dispozi țiilor alin. (1).
(la 30-06-2016, Alin. (2) al art. 28 a fost modificat de pct. III al art. 14, Cap. II din ORDONAN ȚA
DE URGENȚĂ nr. 41 din 28 iunie 2016, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 490 din 30 iunie
2016. )(3) Plata amenzilor contravenționale achitate prin intermediul sistemelor electronice de
plată prevăzute de lege se dovedește prin prezentarea extrasului de cont al plătitorului sau a
dovezii de plată emise de către sistemele de plăți, aceasta specificând data și ora efectuării
plății; în aceste situații se elimină obligativitatea pentru plătitor de a preda o copie de pe
extrasul de cont sau de pe dovada de plată emisă de sistemul de plă ți către agentul
constatator sau organul din care acesta face parte.
----------
Alin. (3) al art. 28 a fost modificat de pct. III al art. 14, Cap. II din ORDONAN ȚA DE URGEN ȚĂ
nr. 41 din 28 iunie 2016, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 490 din 30 iunie 2016.
(la 09-12-2004, Art. 28 a fost modificat de pct. 5 al articolului unic din LEGEA nr. 526 din 25
noiembrie 2004, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 1.149 din 6 decembrie 2004. )
Articolul 29
Dispozițiile art. 28 se aplică și în cazurile prevăzute la art. 10 alin. (2), dacă contravenientul
achită jumătate din minimul amenzii prevăzute de actul normativ pentru fiecare dintre
contravențiile constatate, fără ca prin totalizare să se depă șească maximul prevăzut pentru
contravenția cea mai gravă.
Articolul 30
(1) Dacă persoana împuternicită să aplice sancțiunea apreciază că fapta a fost săvâr șită în
astfel de condiții încât, potrivit legii penale, constituie infrac țiune, sesizează organul de
urmărire penală competent.(2) În cazul în care fapta a fost urmărită ca infracțiune și ulterior s-
a stabilit de către procuror sau de către instan ță că ea ar putea constitui contraven ție, actul
de sesizare sau de constatare a faptei, împreună cu o copie de pe rezolu ția, ordonan ța sau,
după caz, de pe hotărârea judecătorească, se trimite de îndată organului în drept să constate
contravenția, pentru a lua măsurile ce se impun conform legii. (3) Termenul de 6 luni pentru
aplicarea sancțiunii în cazul prevăzut la alin. (2) curge de la data sesizării organului în drept să
aplice sancțiunea.
Capitolul III Aplicarea sancțiunilor contravenționale
Articolul 21
(1) În cazul în care prin actul normativ de stabilire și sanc ționare a contraven țiilor nu se
prevede altfel, agentul constatator, prin procesul-verbal de constatare, aplică și sanc țiunea.
(2) Dacă, potrivit actului normativ de stabilire și sanc ționare a contraven ției, agentul
constatator nu are dreptul să aplice și sanc țiunea, procesul-verbal de constatare se trimite de
îndată organului sau persoanei competente să aplice sanc țiunea. În acest caz sanc țiunea se
aplică prin rezoluție scrisă pe procesul-verbal. (3) Sancțiunea se aplică în limitele prevăzute de
actul normativ și trebuie să fie proporțională cu gradul de pericol social al faptei săvâr șite,
ținându-se seama de împrejurările în care a fost săvâr șită fapta, de modul și mijloacele de
săvârșire a acesteia, de scopul urmărit, de urmarea produsă, precum și de circumstan țele
personale ale contravenientului și de celelalte date înscrise în procesul-verbal.
Articolul 22
Abrogat.
Articolul 23
(1) În cazul în care prin săvârșirea contravenției s-a cauzat o pagubă și există tarife de
evaluare a acesteia, persoana împuternicită să aplice sanc țiunea stabile ște și despăgubirea,
cu acordul expres al persoanei vătămate, făcând men țiunea corespunzătoare în
procesulverbal.(2) Dacă nu există tarif de evaluare a pagubei persoana vătămată î și va putea
valorifica pretențiile potrivit dreptului comun.
Articolul 24
(1) Persoana împuternicită să aplice sancțiunea dispune și confiscarea bunurilor destinate,
folosite sau rezultate din contravenții. În toate situa țiile agentul constatator va descrie în
procesul-verbal bunurile supuse confiscării și va lua în privin ța lor măsurile de conservare sau
de valorificare prevăzute de lege, făcând mențiunile corespunzătoare în procesul-verbal. (2) În
cazul în care bunurile nu se găsesc contravenientul este obligat la plata contravalorii lor în lei.
(3) Agentul constatator are obligația să stabilească cine este proprietarul bunurilor confiscate
și, dacă acestea aparțin unei alte persoane decât contravenientul, în procesul-verbal se vor
menționa, dacă este posibil, datele de identificare a proprietarului sau se vor preciza motivele
pentru care identificarea nu a fost posibilă.
Articolul 25
(1) Procesul-verbal se va înmâna sau, după caz, se va comunica, în copie, contravenientului și,
dacă este cazul, părții vătămate și proprietarului bunurilor confiscate. (2) Comunicarea se face
de către organul care a aplicat sancțiunea, în termen de cel mult două luni de la data aplicării
acesteia.
(la 01-02-2015, Alin. (2) al art. 25 a fost modificat de pct. 2 al art. unic din ORDONAN ȚA nr. 5
din 28 ianuarie 2015, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 78 din 29 ianuarie 2015. )
(3) Procesul-verbal de constatare a contraven ției este titlu de crean ță și în știin țare de plată.
nr. 647 din 25 iulie 2018 )
Articolul 26
(1) Dacă agentul constatator aplică și sancțiunea, iar contravenientul este prezent la
încheierea procesului-verbal, copia de pe acesta se înmânează contravenientului, făcându-se
mențiune în acest sens în procesul-verbal. Contravenientul va semna de primire.
nr. 647 din 25 iulie 2018 )(2) Dispozițiile alin. (1) se aplică și față de celelalte persoane cărora
trebuie să li se comunice copia de pe procesul-verbal, dacă sunt prezente la încheierea
acestuia.(3) În cazul în care contravenientul nu este prezent sau, de și prezent, refuză să
semneze procesul-verbal, comunicarea acestuia se face de către agentul constatator, în
termen de cel mult două luni de la data încheierii.
nr. 647 din 25 iulie 2018 )
Articolul 27
Comunicarea procesului-verbal se face prin poștă, cu aviz de primire, sau prin afi șare la
domiciliul sau la sediul contravenientului. Operațiunea de afi șare se consemnează într-un
proces-verbal, semnat de cel puțin un martor.
(la 24-08-2018, Articolul 27 din Capitolul III a fost modificat de Punctul 9, Articolul 20,
25 iulie 2018 )
Articolul 28
(1) Contravenientul poate achita, în termen de cel mult 15 zile de la data înmânării sau
comunicării procesului-verbal, jumătate din minimul amenzii prevăzute de actul normativ,
agentul constatator făcând mențiune despre această posibilitate în procesul-verbal.
nr. 647 din 25 iulie 2018 )(2) Amenzile care se cuvin bugetului de stat pot fi achitate, prin
mijloace de plată online, în conturile dedicate, la institu țiile de credit autorizate cu care există
încheiate convenții sau la unitățile Trezoreriei Statului, iar amenzile cuvenite bugetelor locale
se achită, prin mijloace de plată online, prin institu ții de credit autorizate cu care există
încheiate convenții sau la casieriile autorităților administra ției publice locale ori ale altor
instituții publice abilitate să administreze veniturile bugetelor locale indiferent de localitatea
pe a cărei rază acestea funcționează, de cetățenia, domiciliul sau de re ședin ța
contravenientului ori de locul săvârșirii contraven ției, precum și la ghi șeul unic din punctele
de trecere a frontierei de stat a României. O copie de pe chitan ță se predă de către
contravenient agentului constatator sau se trimite prin po ștă sau electronic, prin e-mail,
organului din care acesta face parte, potrivit dispozi țiilor alin. (1).
(la 30-06-2016, Alin. (2) al art. 28 a fost modificat de pct. III al art. 14, Cap. II din ORDONAN ȚA
DE URGENȚĂ nr. 41 din 28 iunie 2016, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 490 din 30 iunie
2016. )(3) Plata amenzilor contravenționale achitate prin intermediul sistemelor electronice de
plată prevăzute de lege se dovedește prin prezentarea extrasului de cont al plătitorului sau a
dovezii de plată emise de către sistemele de plăți, aceasta specificând data și ora efectuării
plății; în aceste situații se elimină obligativitatea pentru plătitor de a preda o copie de pe
extrasul de cont sau de pe dovada de plată emisă de sistemul de plă ți către agentul
constatator sau organul din care acesta face parte.
----------
Alin. (3) al art. 28 a fost modificat de pct. III al art. 14, Cap. II din ORDONAN ȚA DE URGEN ȚĂ
nr. 41 din 28 iunie 2016, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 490 din 30 iunie 2016.
(la 09-12-2004, Art. 28 a fost modificat de pct. 5 al articolului unic din LEGEA nr. 526 din 25
noiembrie 2004, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 1.149 din 6 decembrie 2004. )
Articolul 29
Dispozițiile art. 28 se aplică și în cazurile prevăzute la art. 10 alin. (2), dacă contravenientul
achită jumătate din minimul amenzii prevăzute de actul normativ pentru fiecare dintre
contravențiile constatate, fără ca prin totalizare să se depă șească maximul prevăzut pentru
contravenția cea mai gravă.
Articolul 30
(1) Dacă persoana împuternicită să aplice sancțiunea apreciază că fapta a fost săvâr șită în
astfel de condiții încât, potrivit legii penale, constituie infrac țiune, sesizează organul de
urmărire penală competent.(2) În cazul în care fapta a fost urmărită ca infracțiune și ulterior s-
a stabilit de către procuror sau de către instan ță că ea ar putea constitui contraven ție, actul
de sesizare sau de constatare a faptei, împreună cu o copie de pe rezolu ția, ordonan ța sau,
după caz, de pe hotărârea judecătorească, se trimite de îndată organului în drept să constate
contravenția, pentru a lua măsurile ce se impun conform legii. (3) Termenul de 6 luni pentru
aplicarea sancțiunii în cazul prevăzut la alin. (2) curge de la data sesizării organului în drept să
aplice sancțiunea.
Capitolul IV Căile de atac
Articolul 31
(1) Împotriva procesului-verbal de constatare a contravenției și de aplicare a sanc țiunii se
poate face plângere în termen de 15 zile de la data înmânării sau comunicării acestuia.
(2) Partea vătămată poate face plângere numai în ceea ce prive ște despăgubirea, iar cel
căruia îi aparțin bunurile confiscate, altul decât contravenientul, numai în ceea ce prive ște
măsura confiscării.
Articolul 32
(1) Plângerea se depune la judecătoria în a cărei circumscrip ție a fost săvâr șită contraven ția.
(la 02-06-2012, Alin. (1) al art. 32 a fost modificat de pct. 4 al art. 41 din LEGEA nr. 76 din 24
mai 2012 publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 365 din 30 mai 2012. )(2) Controlul aplicării și
executării sancțiunilor contravenționale principale și complementare este de competen ța
exclusivă a instanței prevăzute la alin. (1).
(la 02-06-2012, Alin. (2) al art. 32 a fost modificat de pct. 4 al art. 41 din LEGEA nr. 76 din 24
mai 2012 publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 365 din 30 mai 2012. )(3) Plângerea suspendă
executarea. Plângerea persoanelor prevăzute la art. 31 alin. (2) suspendă executarea numai în
ceea ce privește despăgubirea sau, după caz, măsura confiscării.
Articolul 33
(1) Judecătoria va fixa termen de judecată, care nu va depă și 30 de zile, și va dispune citarea
contravenientului sau, după caz, a persoanei care a făcut plângerea, a organului care a aplicat
sancțiunea, a martorilor indicați în procesul-verbal sau în plângere, precum și a oricăror alte
persoane în măsura să contribuie la rezolvarea temeinică a cauzei.(2) În cazul în care fapta a
avut ca urmare producerea unui accident de circula ție, judecătoria va cita și societatea de
asigurări menționată în procesul-verbal de constatare a contraven ției.
Articolul 34
(1) Instanța competentă să soluționeze plângerea, după ce verifică dacă aceasta a fost
introdusă în termen, ascultă pe cel care a făcut-o și pe celelalte persoane citate, dacă ace știa
s-au prezentat, administrează orice alte probe prevăzute de lege, necesare în vederea
verificării legalității și temeiniciei procesului-verbal, și hotără ște asupra sanc țiunii,
despăgubirii stabilite, precum și asupra măsurii confiscării. Dispozi țiile art. 236^1 și ale art.
405 din Codul de procedură civilă nu sunt aplicabile.(2) Dacă prin lege nu se prevede altfel,
hotărârea prin care s-a soluționat plângerea poate fi atacată numai cu apel. Apelul se
soluționează de secția de contencios administrativ și fiscal a tribunalului. Motivarea apelului
nu este obligatorie. Motivele de apel pot fi sus ținute și oral în fa ța instan ței. Apelul suspendă
executarea hotărârii.
(la 02-06-2012, Art. 34 a fost modificat de pct. 5 al art. 41 din LEGEA nr. 76 din 24 mai 2012,
publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 365 din 30 mai 2012. )
Articolul 35
Plângerile împotriva proceselor-verbale de constatare și sanc ționare a contraven țiilor se

soluționează cu precădere.
Articolul 36
Pentru plângerea împotriva procesului-verbal de constatare și sanc ționare a contraven ției,

pentru recursul formulat împotriva hotărârii judecătore ști prin care s-a solu ționat plângerea,
precum și pentru orice alte cereri incidente se percep taxele judiciare de timbru prevăzute de
lege.
(la 29-06-2013, Art. 36 a fost modificat de art. 53 din ORDONAN ȚA DE URGEN ȚĂ nr. 80 din 26
iunie 2013, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 392 din 29 iunie 2013. )
Capitolul V Executarea sancțiunilor contravenționale
Articolul 37
Procesul-verbal neatacat în termenul prevăzut la art. 31, precum și hotărârea judecătorească

definitivă prin care s-a soluționat plângerea constituie titlu executoriu, fără vreo altă
formalitate.
(la 24-08-2018, Articolul 37 din Capitolul V a fost modificat de Punctul 11, Articolul 20,
25 iulie 2018 )
Articolul 38
(1) Avertismentul se adresează oral atunci când contravenientul este prezent la constatarea
contravenției și sancțiunea este aplicată de agentul constatator. (2) În celelalte cazuri
avertismentul se socotește executat prin comunicarea procesului-verbal de constatare a
contravenției, cu rezoluția corespunzătoare.(3) Dacă sancțiunea a fost aplicată de instanță
prin înlocuirea amenzii contravenționale cu avertisment, comunicarea acesteia se face prin
încunoștințare scrisă.
Articolul 39
(1) Punerea în executare a sancțiunii amenzii contraven ționale se face astfel:
a) de către organul din care face parte agentul constatator, ori de câte ori nu se exercită
calea de atac împotriva procesului-verbal de constatare a contraven ției în termenul prevăzut
de lege;
b) de către instanța judecătorească, în celelalte cazuri. (2) În vederea executării amenzii,
organele prevăzute la alin. (1) vor comunica din oficiu procesul-verbal de constatare a
contravenției și de aplicare a sancțiunii, neatacat cu plângere în termenul legal, în termen de
30 de zile de la data expirării acestui termen, ori, după caz, dispozitivul hotărârii judecătore ști
irevocabile prin care s-a soluționat plângerea, în termen de 30 de zile de la data la care
hotărârea a devenit irevocabilă, astfel:
a) pentru sumele care se fac venit integral la bugetele locale, organelor de specialitate ale
unităților administrativ-teritoriale în a căror rază teritorială domiciliază contravenientul
persoană fizică sau, după caz, își are domiciliul fiscal contravenientul persoană juridică;
b) pentru sumele care se fac venit integral la bugetul de stat, organelor de specialitate ale
unităților subordonate Ministerului Finanțelor Publice - Agen ția Na țională de Administrare
Fiscală, în a căror rază teritorială își are domiciliul fiscal contravenientul persoană juridică.
(la 26-05-2006, Alin. (2) al art. 39 a fost modificat de pct. 3 al art. I din LEGEA nr. 182 din 16
mai 2006, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 443 din 23 mai 2006. )(3) Executarea se face în
condițiile prevăzute de dispozițiile legale privind executarea silită a crean țelor fiscale.
mai 2006, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 443 din 23 mai 2006. )(3^1) În cazul în care
contravenientul își schimbă domiciliul fiscal, organul fiscal local de la domiciliul anterior
transferă organului fiscal local de la noul domiciliu dosarul fiscal al contravenientului
cuprinzând titlurile executorii provenite din sanc țiuni contraven ționale, neîncasate sau
încasate parțial pentru diferență, precum și orice alte acte de executare silită întocmite cu
respectarea prevederilor legale.
(la 24-08-2018, Articolul 39 din Capitolul V a fost completat de Punctul 12, Articolul 20,
25 iulie 2018 )(3^2) Organul fiscal local de la noul domiciliu continuă procedura de executare
silită în baza actelor administrative fiscale emise de organul fiscal local de la domiciliul fiscal
anterior al contravenientului.
25 iulie 2018 )(3^3) Sumele încasate în cursul procedurii de executare silită prevăzute la alin.
(3^2) se fac venit la bugetul local al unității administrativ-teritoriale de la noul domiciliu fiscal
al contravenientului.
25 iulie 2018 )(4) Împotriva actelor de executare se poate face contesta ție la executare, în
condițiile legii.
Articolul 39^1
(1) În cazul în care contravenientul nu a achitat amenda în termen de 30 de zile de la
rămânerea definitivă a sancțiunii și nu există posibilitatea executării silite, acesta va sesiza
instanța în circumscripția căreia s-a săvârșit contraven ția, în vederea înlocuirii amenzii cu
sancțiunea prestării unei activități în folosul comunită ții, ținându-se seama, după caz, și de
partea din amendă care a fost achitată.(2) În cazul în care contravenientul, citat de instan ță,
nu a achitat amenda în termenul prevăzut la alin. (1), instanța procedează la înlocuirea
amenzii cu sancțiunea prestării unei activități în folosul comunită ții pe o durată maximă de 50
de ore, iar pentru minori începând cu vârsta de 16 ani, de 25 de ore.
(la 04-10-2009, Alin. (2) al art. 39^1 a fost modificat de pct. 2 al articolului unic din LEGEA nr.
293 din 28 septembrie 2009, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 645 din 1 octombrie 2009. )
(3) Hotărârea prin care s-a aplicat sancțiunea prestării unei activită ți în folosul comunită ții
este supusă recursului.(4) Urmărirea punerii în executare a sentințelor se realizează de către
serviciul de executări civile de pe lângă judecătoria în a cărei rază s-a săvâr șit contraven ția,
în colaborare cu serviciile specializate din primării.
(la 28-07-2006, Art. 39^1 a fost introdus de pct. 2 al articolului unic din LEGEA nr. 352 din 21
iulie 2006, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 640 din 25 iulie 2006. )
Articolul 40
Executarea sancțiunilor contravenționale complementare se face potrivit dispozi țiilor legale.
Articolul 41
(1) Confiscarea se aduce la îndeplinire de organul care a dispus această măsură, în condi țiile
legii.(2) În caz de anulare sau de constatare a nulității procesului-verbal bunurile confiscate,
cu excepția celor a căror deținere sau circulație este interzisă prin lege, se restituie de îndată
celui în drept.(3) Dacă bunurile prevăzute la alin. (2) au fost valorificate, instanța va dispune
să se achite celui în drept o despăgubire care se stabile ște în raport cu valoarea de circula ție
a bunurilor.
Articolul 42
În scopul executării despăgubirii stabilite pe baza de tarif actele prevăzute la art. 39 alin.
(2) se comunică și părții vătămate, care va proceda potrivit dispozi țiilor legale referitoare la
executarea silită a creanțelor.
Articolul 43
Abrogat.
Sancționarea faptelor de încălcare a unor norme de conviețuire
socială, a ordinii și liniștii publice;
Articolul 1
Pentru asigurarea climatului de ordine și liniște publică necesar desfășurării normale a

activității economice și social-culturale și promovarea unor relații civilizate în viața cotidiană,
cetățenii sunt obligați să aibă un comportament civic, moral și responsabil, în spiritul legilor
țării și al normelor de conviețuire socială.
Articolul 2
Constituie contravenție săvârșirea oricăreia dintre următoarele fapte, dacă nu sunt comise în
astfel de condiții încât, potrivit legii penale, să fie considerate infracțiuni:1) săvârșirea în
public de fapte, acte sau gesturi obscene, proferarea de injurii, expresii jignitoare sau vulgare,
amenințări cu acte de violență împotriva persoanelor sau bunurilor acestora, de natură să
tulbure ordinea și liniștea publică sau să provoace indignarea cetățenilor ori să lezeze
demnitatea și onoarea acestora;2) constituirea unui grup format din trei sau mai multe
persoane, în scopul de a săvârși acțiuni ilicite, contrare ordinii și liniștii publice și normelor de
conviețuire socială, precum și actele de încurajare sau sprijinire, sub orice formă, a unor
astfel de grupuri de persoane, care incită la dezordine socială;3) apelarea, în mod repetat, la
mila publicului, de către o persoană aptă de muncă, precum și determinarea unei persoane la
săvârșirea unor astfel de fapte;4) aruncarea asupra unei persoane, construcții sau asupra unui
mijloc de transport cu obiecte de orice fel, cu substanțe inflamante, iritant-lacrimogene sau cu
efect paralizant, corosive sau care murdăresc, dacă nu s-au produs vătămări ale integrității
corporale sau sănătății, ori pagube materiale;5) organizarea, îngăduirea sau participarea la
jocuri de noroc - altele decât cele autorizate potrivit legii - de natură să lezeze bunele
moravuri;6) atragerea de persoane, sub orice formă, săvârșită în localuri, parcuri, pe străzi sau
în alte locuri publice în vederea practicării de raporturi sexuale cu acestea spre a obține
foloase materiale, precum și îndemnul sau determinarea, în același scop, a unei persoane la
săvârșirea unor astfel de fapte;7) acceptarea sau tolerarea practicării faptelor prevăzute
la pct. 6) în hoteluri, moteluri, campinguri, baruri, restaurante, cluburi, pensiuni, discoteci sau
în anexele acestora de către patronii sau administratorii ori conducătorii localurilor
respective;8) comercializarea armelor cu aer comprimat sau cu gaze comprimate, a
arbaletelor, arcurilor pentru tir, pescuit sau vânătoare în alte locuri decât în magazinele
autorizate să efectueze operațiuni cu arme de foc și muniții;9) vânzarea armelor cu aer
comprimat sau cu gaze comprimate, a arbaletelor, arcurilor pentru tir, pescuit sau vânătoare
persoanelor care nu au împlinit vârsta de 18 ani, persoanelor care au săvârșit acte de violență
menționate în cazierul judiciar, precum și persoanelor care suferă de boli neuropsihice
menționate în certificatul de sănătate eliberat de policlinica teritorială;10) menținerea
evidenței de către magazinele autorizate a cumpărătorilor armelor prevăzute la pct. 8) în
registre speciale, vizate de organele de poliție, în care vor fi menționate datele de stare civilă,
domiciliul, seria și numărul actului de identitate ale cumpărătorului, numărul cazierului
judiciar, numărul certificatului de sănătate neuropsihică, cu denumirea policlinicii teritoriale,
precum și caracteristicile armei vândute.
Dacă cumpărătorul este titular al unui permis de armă, este scutit de obligația de a prezenta
cazierul judiciar și certificatul de sănătate neuropsihică, iar dacă cumpărătorul este titular al
unui permis de conducere, acesta este obligat să prezinte numai cazierul
judiciar;11) alarmarea publicului, a organelor specializate pentru a interveni în caz de pericol
ori a organelor de menținere a ordinii publice, prin darea semnalelor de pericol sau, după caz,
prin solicitarea intervenției la fața locului, fără motiv întemeiat;12) întreruperea curentului
electric sau stingerea, fără drept, a lămpilor ce servesc la iluminatul public pe străzi, în
parcuri, săli de spectacol sau în alte locuri publice;13) pătrunderea, cu încălcarea normelor
legale de acces, în sediile autorităților publice centrale și locale, instituțiilor publice,
instituțiilor de învățământ și spațiilor aparținând acestora, indiferent de destinația lor, regiilor
autonome, societăților reglementate de Legea nr. 31/1990, republicată, cu modificările și
completările ulterioare, partidelor sau altor formațiuni politice, organizațiilor guvernamentale
și neguvernamentale, ambasadelor și reprezentanțelor altor state ori ale organizațiilor
internaționale de pe teritoriul României, precum și ocuparea fără drept a terenurilor
aparținând ambasadelor și reprezentanțelor sau a terenurilor situate în perimetrul acestora ori
refuzul de a le părăsi la cererea organelor de ordine;14) scrierea sau desenarea, fără drept, pe
pereții clădirilor, pe garduri sau pe obiecte de folosință comună aflate în locuri publice,
deteriorarea prin orice mijloc a acestora, precum și dezlipirea sau distrugerea, fără drept, a
reclamelor, anunțurilor și afișelor legal expuse în locuri anume destinate;15) nerespectarea
măsurilor de ordine sau a regulilor stabilite pentru buna desfășurare a manifestărilor cultural-
sportive;16) deteriorarea, ridicarea sau mutarea, fără drept, a semnelor sau indicatoarelor de
orientare turistică și rutieră ori a celor care semnalează existența unui pericol pentru viața
persoanelor;17) lăsarea în libertate ori fără supraveghere a animalelor care pot prezenta
pericol pentru persoane sau bunuri;18) refuzul consumatorului de a părăsi un local public în
care se consumă băuturi alcoolice, după ora de închidere sau la cererea îndreptățită a unui
salariat al localului;19) servirea consumatorilor cu băuturi alcoolice în localurile publice și în
afara acestora, în zilele și la orele când, potrivit dispozițiilor legale, acestea sunt închise sau
este interzisă desfacerea băuturilor alcoolice ori după ora de închidere stabilită prin
autorizația de funcționare;20) servirea și consumul băuturilor alcoolice în localuri publice și în
afara acestora pe timpul desfășurării adunărilor publice, grevelor, manifestărilor sportive, cu
excepția spațiilor în care sunt organizate evenimente pentru celebrarea revelionului, zilelor
unităților administrativ-teritoriale, ale categoriilor socio-profesionale sau pentru promovarea
unor produse alimentare sau nealimentare, precum și a perimetrelor special amenajate și
delimitate unde se desfășoară manifestări cultural-artistice cu acces
controlat;21) desfacerea, comercializarea și consumul băuturilor alcoolice în locurile publice,
la intrarea în curțile și în interioarele lor, cum sunt: spitale și alte unități sanitare, centre de
plasament al minorilor, unități și instituții de învățământ și educație, lăcașuri de cult și
instituții religioase aferente cultelor care interzic consumul băuturilor alcoolice în practicarea
religiei respective, pe trotuarele sau aleile de acces ale acestora;22) servirea cu băuturi
alcoolice, în localurile publice, a consumatorilor aflați în vădită stare de ebrietate, precum și a
minorilor;23) consumul de băuturi alcoolice în următoarele locuri publice: drumuri publice,
parcuri, stadioane și terenuri sportive, instituții culturale, săli de spectacole, instituții sau
unități economice, toate mijloacele de transport în comun, autogări, gări și aeroporturi, de
stat și private, sau alte locuri prevăzute de lege. În incinta acestor locuri publice se pot
consuma băuturi alcoolice prin delimitarea unor spații special amenajate pentru consumarea
băuturilor alcoolice, prin hotărârea conducerilor locurilor publice respective. Sunt exceptate
localurile de alimentație publică și turism, cum sunt: restaurante, baruri și discoteci. În
locurile publice enumerate se interzice cu desăvârșire consumul de băuturi alcoolice de către
persoanele care nu au împlinit vârsta de 18 ani;24) provocarea ori participarea efectivă la
scandal, în locuri sau localuri publice;25) tulburarea, fără drept, a liniștii locuitorilor prin
producerea de zgomote cu orice aparat sau obiect ori prin strigăte sau larmă;26) tulburarea
liniștii locatarilor între orele 22,00-8,00 și 13,00-14,00 de către orice persoană prin producerea
de zgomote, larmă sau prin folosirea oricărui aparat, obiect ori instrument muzical la
intensitate mare în localurile sau în sediile persoanelor juridice, în locuințele persoanelor
fizice sau în oricare alt loc din imobile cu destinația de locuințe ori situat în imediata
vecinătate a acestora;27) organizarea de petreceri cu caracter privat și utilizarea de
aparatură muzicală la intensitate de natură a tulbura liniștea locuitorilor, în corturi, alte
amenajări sau în spațiu neacoperit, situate în perimetrul apropiat imobilelor cu destinația de
locuințe sau cu caracter social, în mediul urban;28) alungarea din locuința comună a soțului
sau soției, a copiilor, precum și a oricărei alte persoane aflate în întreținere;29) nerespectarea
măsurilor de ordine luate de organele competente în caz de calamități naturale sau alte
pericole publice;30) nerespectarea măsurii de suspendare, dispusă conform dispozițiilor art. 3
alin. (3) și (4);31) refuzul unei persoane de a furniza date pentru stabilirea identității sale sau
de a se prezenta la sediul poliției, la cererea ori la invitația justificată a organelor de urmărire
penală sau a organelor de ordine publică, aflate în exercitarea atribuțiilor de
serviciu;32) îndemnul sub orice formă al minorilor la săvârșirea de contravenții;33) neluarea de
către părinți sau de către persoanele cărora li s-a încredințat spre creștere și educare un
minor în vârstă de până la 16 ani sau care au în îngrijire un alienat ori debil mintal a măsurilor
necesare pentru a-l împiedica de la fapte de vagabondaj, cerșetorie sau prostituție;34) lăsarea
fără supraveghere a unui bolnav mintal periculos, de către persoanele care au îndatorirea de
a-l îngriji sau de a-l păzi, precum și neanunțarea organelor sanitare sau ale poliției în caz de
scăpare de sub pază sau supraveghere;35) neasigurarea de către responsabili sau patroni, prin
personal propriu ori specializat, a ordinii publice în localuri publice, hoteluri, moteluri,
campinguri, cluburi, pensiuni, discoteci și în alte locuri de distracție sau de agrement pe care
le conduc, precum și refuzul acestora de a acorda sprijin organelor în drept pentru restabilirea
în locurile respective a ordinii publice ori pentru luarea măsurilor împotriva persoanelor care
au încălcat legea;36) împiedicarea, sub orice formă, a organelor însărcinate cu menținerea
ordinii publice de a-și îndeplini obligațiile de serviciu privind legitimarea sau conducerea unei
persoane la sediul poliției ori al altui organ de stat sau de a lua măsurile necesare pentru
menținerea ori restabilirea ordinii publice.
Articolul 3
(1) Contravențiile prevăzute la art. 2 se sancționează după cum urmează:
a) cu amendă de la 100 lei la 500 lei, cele prevăzute la pct.
3), 4), 11), 14), 17), 18), 22), 33) și 34);
b) cu amendă de la 200 lei la 1.000 lei, cele prevăzute la pct. 1), 12), 16), 24), 25) și 28);
c) cu amendă de la 500 lei la 1.500 lei, cele prevăzute la pct. 2), 5)-
10), 13), 15), 19), 20), 26), 29), 31) și 32);
d) cu amendă de la 2.000 lei la 3.000 lei, faptele prevăzute la pct. 27) și 30);
e) cu amendă de la 100 lei la 500 lei, faptele prevăzute la pct. 21) și 23);
f) cu amendă de la 3.000 lei la 6.000 lei, faptele prevăzute la pct. 35) și 36).(2) În cazurile în
care faptele prevăzute la pct. 1), 2), 4) și 24) ale art. 2 sunt săvârșite în incinta unei instituții
de învățământ, a unei instituții de sănătate ori destinate ocrotirii speciale a unor categorii de
persoane defavorizate, sancțiunile aplicabile sunt amenzile de la 1.000 lei la 3.000 lei.(3) În
cazul săvârșirii contravențiilor prevăzute la art. 2 pct. 7) și 20) se dispune și măsura
suspendării activității localului public pe o perioadă cuprinsă între 10 și 30 de zile.(4) În cazul
repetării contravențiilor prevăzute la art. 2 pct. 19), 21), 22) și 26) se dispune, de asemenea,
măsura suspendării activității localului public pe o perioadă cuprinsă între 10 și 30 de zile.
(5) În cazul săvârșirii contravenției prevăzute la art. 2 pct. 30) se dispune retragerea
autorizației de funcționare a localului public.(6) Suspendarea activității localului public ori
retragerea autorizației de funcționare a acestuia se dispune de către organul care a eliberat
autorizația, la propunerea organului constatator, căruia i se comunică în scris măsura luată, în
termen de 5 zile de la data sesizării.(7) În cazul contravențiilor prevăzute la art. 2 pct.
32), 33) și 34), sesizarea se poate face și de către organele de ocrotire socială.(8) Sancțiunea
amenzii poate fi aplicată și persoanei juridice.
Articolul 4
(1) Sunt supuse confiscării lucrurile care au servit la săvârșirea contravențiilor prevăzute
la art. 2 pct. 4) și 5), dacă sunt ale contravenientului, precum și lucrurile dobândite prin
săvârșirea contravențiilor, dacă nu sunt restituite persoanei vătămate.(2) În cazul
contravenției prevăzute la art. 2 pct. 28) este necesară plângerea părții vătămate. Retragerea
plângerii ori împăcarea părților înlătură răspunderea făptuitorului. Organele constatatoare
sunt abilitate să restabilească situația anterioară.
Articolul 5
Repetarea contravențiilor prevăzute la art. 2 pct. 1), 25)-27), într-un interval de 24 de ore de la

constatarea primei fapte, se sancționează după cum urmează:
a) cu amendă de la 500 lei la 1.500 lei sau prestarea a 50-100 de ore de activități în folosul
comunității, faptele prevăzute la pct. 1) și 25);
b) cu amendă de la 2.000 lei la 3.000 lei sau prestarea a 70-120 de ore de activități în folosul
comunității, faptele prevăzute la pct. 26);
c) cu amendă de la 3.000 lei la 6.000 lei sau prestarea a 100-150 de ore de activități în folosul
comunității, faptele prevăzute la pct. 27).
Articolul 6
(1) Contravențiile se constată de către primar, împuterniciții acestuia, de către ofițerii sau
agenții de poliție ori de către ofițerii, maiștrii militari și subofițerii din jandarmerie, precum și,
pentru faptele constatate în zona specifică de competență, de către polițiștii de frontieră.
(2) În cazul contravențiilor pentru care legea prevede sancțiunea amenzii, agentul constatator,
odată cu constatarea, aplică și sancțiunea.
Articolul 7
Împotriva procesului-verbal de constatare a contravențiilor prin care s-a aplicat sancțiunea

amenzii se poate face plângere în termen de 15 zile de la comunicarea acestuia.
Articolul 8
(1) Plângerea împotriva procesului-verbal de constatare a contravenției se soluționează de
judecătorie.(2) *) Hotărârea judecătorească prin care judecătoria soluționează plângerea este
definitivă și irevocabilă.
*) Curtea Constituțională, prin Decizia nr. 174/2013, publicată în Monitorul Oficial al României,
Partea I, nr. 315 din 31 mai 2013, a constatat că dispozițiile art. 8 alin. (2) din Legea nr.
61/1991, rămas, în urma renumerotării, art. 8 alin. (2), sunt neconstituționale.
Articolul 9
(1) În cazul în care contravențiile prevăzute în prezenta lege sunt săvârșite de un militar,
procesul-verbal de constatare se trimite comandantului unității din care face parte
contravenientul, spre a i se aplica, dacă procesul-verbal este întemeiat, sancțiuni potrivit
Regulamentului disciplinei militare**).
**) A se vedea Ordinul ministrului apărării naționale nr. M.64/2013 pentru aprobarea
Regulamentului disciplinei militare, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 399
și 399 bis din 3 iulie 2013.(2) În situația în care contravenientul este încorporat pentru
îndeplinirea serviciului militar înainte de pronunțarea hotărârii judecătorești ori înainte de
începerea executării sancțiunii închisorii contravenționale***), procesul-verbal sau, după caz,
hotărârea se trimite, de asemenea, comandantului unității din care face parte contravenientul,
spre a i se aplica o sancțiune potrivit Regulamentului disciplinei militare.
***) A se vedea Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 108/2003 pentru desființarea închisorii
contravenționale, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 747 din 26 octombrie
2003, aprobată prin Legea nr. 28/2004.
Articolul 10
Dispozițiile prezentei legi se completează cu prevederile Ordonanței Guvernului nr. 2/2001

privind regimul juridic al contravențiilor, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr.
180/2002, cu modificările și completările ulterioare.
Articolul 11
Pe data intrării în vigoare a prezentei legi****) se abrogă Decretul nr. 153 din 24 martie 1970
pentru stabilirea și sancționarea unor contravenții privind regulile de conviețuire socială,
ordinea și liniștea publică, art. 6 din Decretul nr. 76 din 15 iulie 1975, precum și orice alte
dispoziții contrare.
****) Legea nr. 61/1991 pentru sancționarea faptelor de încălcare a unor norme de conviețuire
socială, a ordinii și liniștii publice a fost publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr.
196 din 27 septembrie 1991.
Obligațiile privind organizarea și desfășurarea adunărilor publice.

Sancțiuni;
Capitolul II Declararea prealabilă a adunărilor publice
Articolul 6
Pentru organizarea adunărilor publice solicitan ții se vor adresa, în scris, primarului unită ții
administrativ-teritoriale pe a cărei rază urmează să se desfă șoare adunarea.
Articolul 7
Organizatorii adunărilor publice vor depune declara ția scrisă la primăriile municipale,
orășenești sau comunale pe al căror teritoriu acestea urmează să se desfă șoare, cu cel pu țin
3 zile înainte de data desfășurării acestora, în care trebuie să men ționeze denumirea sub care
este cunoscut grupul organizator, scopul, locul, data, ora începerii și durata ac țiunii, traseele
de afluire și defluire, numărul aproximativ al participan ților, persoanele împuternicite să
asigure și să răspundă de măsurile de organizare, serviciile pe care le solicită din partea
consiliului local, a poliției locale și jandarmeriei, potrivit modelului prezentat în anexă.
Articolul 8
(1) Se înființează comisia de avizare a cererilor de organizare a adunărilor publice la nivelul
tuturor consiliilor locale, formată din primar, secretarul comunei sau al ora șului, după caz,
reprezentanți ai poliției și ai jandarmeriei.(2) În cazuri justificate, cu acordul organizatorilor,
comisiile de avizare pot să modifice unele elemente cuprinse în declara ția prealabilă a
acestora.
Articolul 9
Sunt interzise adunările publice prin care se urmăre ște:

a) propagarea ideilor totalitare de natură fascistă, comunistă, rasistă, șovină sau ale oricăror
organizații terorist-diversioniste, defăimarea țării și a na țiunii, îndemnul la ură na țională sau
religioasă, incitarea la discriminare, la violen ță publică și la manifestări obscene, contrare
bunelor moravuri;
b) organizarea unei lovituri de stat sau altei ac țiuni contrare siguran ței na ționale;
c) încălcarea ordinii, siguranței sau moralității publice, a drepturilor și libertă ților cetă țenilor
ori punerea în pericol a sănătății acestora.
Articolul 10
(1) Primarul localității, la propunerea comisiei de avizare, poate interzice organizarea
adunărilor publice atunci când:
a) deține date de la organele specializate, din care rezultă că desfă șurarea acestora ar duce la
încălcarea prevederilor art. 2;
b) în perioada, locul și pe traseele unde acestea ar urma să se desfă șoare se execută lucrări
edilitar-gospodărești de amploare.(2) În termen de două zile primarul este obligat să comunice
organizatorilor decizia de interzicere, care poate fi contestată în condi țiile Legii
contenciosului administrativ nr. 554/2004, cu modificările și completările ulterioare.
Articolul 11
Decizia prin care se interzice desfășurarea adunării publice se comunică în scris

organizatorului, cu arătarea motivelor care au determinat-o, în termen de 48 de ore de la
primirea declarației scrise.
Capitolul III Obligații privind organizarea și desfășurarea

adunărilor publice
Secţiunea I Obligațiile organizatorilor și participanților la adunările publice
Articolul 12
(1) Organizatorii adunărilor publice sunt obligați:
a) să înregistreze declarațiile de desfășurare a adunărilor publice la unită țile de jandarmi
competente teritorial, cu cel puțin 48 de ore înainte;
b) să stabilească persoanele responsabile pentru conducerea adunărilor publice;
c) să asigure un dispozitiv propriu de ordine format din personal purtând însemne distinctive,
stabilite împreună cu comandantul unității de jandarmi care asigură măsurile de ordine
publică;
d) să delimiteze spațiul de desfășurare a adunărilor publice prin semne distinctive și vizibile,
iar când acestea se desfășoară în deplasare, să ia măsuri pentru limitarea spa țiului de
circulație ocupat;
e) să achite anticipat, pe bază de deviz și factură, contravaloarea serviciilor și a amenajărilor
solicitate consiliilor locale pentru desfășurarea normală a adunărilor publice;
f) să stabilească traseele de afluire și defluire a participan ților și să ia măsuri ca ocuparea
spațiilor destinate desfășurării adunărilor publice să aibă loc cu pu țin timp înainte de ora
începerii activităților, iar părăsirea lor să se facă imediat după ora-limită stabilită;
g) să ia măsuri pentru interzicerea participării la adunările publice a persoanelor care au
asupra lor băuturi alcoolice sau care se află sub influen ța acestora;
h) să ia măsuri pentru îndepărtarea participan ților care, prin modul de manifestare, tulbură
ordinea și liniștea publică, iar când aceștia nu se supun, să îi semnaleze organelor de poli ție;
i) să întrerupă imediat adunarea publică atunci când constată că au intervenit fapte de natura
celor prevăzute la art. 2; după restabilirea ordinii adunarea publică poate continua în limita
timpului inițial aprobat;
j) să interzică participarea la adunările publice a persoanelor care au asupra lor arme de orice
fel, materiale explozive sau incendiare, substanțe iritant-lacrimogene sau cu efect paralizant,
dispozitive pentru șocuri electrice ori alte obiecte ce pot fi folosite pentru ac țiuni violente sau
de tulburare a desfășurării normale a acestora. (2) În cazul în care participanții la adunări
publice au formulat petiții sau memorii, acestea pot fi prezentate autorită ților publice
destinatare de un grup de maximum 10 persoane.
Articolul 13
Participanții la adunările publice sunt obligați:

a) să respecte recomandările făcute de organizatorii adunărilor publice, împuternici ții
acestora sau organele de ordine;
b) să se abțină de la acțiuni de natură a împiedica desfășurarea normală a adunărilor publice
și să nu incite la asemenea acțiuni prin viu grai, manifeste sau alte mijloace audiovizuale;
c) să nu introducă sau să aibă, în timpul adunărilor publice, obiecte de natura celor prevăzute
la art. 12 alin. (1) lit. g) și j);
d) să părăsească imediat adunările publice sau locul unde acestea se desfă șoară, când au fost
somați de către organizatori, împuterniciții acestora sau organele de poli ție;
e) să nu participe la adunări publice în stare de ebrietate, să nu consume și să nu distribuie
băuturi alcoolice sau droguri.
Articolul 14
Este interzis ca persoane sau grupuri de persoane care nu au legătură cu adunările publice
organizate să se infiltreze în rândul demonstran ților, cu scopul de a tulbura normala
desfășurare a acestora.
Secţiunea a II-a Obligațiile primăriilor
Articolul 15
Primăriile municipale, orășenești sau comunale sunt obligate:

a) să stabilească prin decizie și să aducă la cunoștin ță publică, în termen de 5 zile de la
publicarea prezentei legi, locurile ce cad sub incidența dispozi țiilor art. 5;
b) să asigure, contra cost, serviciile și amenajările tehnice solicitate în vederea desfă șurării
normale a adunărilor publice;
c) să interzică desfacerea băuturilor alcoolice în locurile destinate desfă șurării adunărilor
publice, în imediata apropiere sau, când consideră necesar, chiar în întreaga localitate, pe
toată durata acestora;
d) să întreprindă orice alte măsuri legale de natură a asigura caracterul pa șnic și civilizat al
adunărilor publice;
e) să restituie sumele avansate potrivit art. 12 alin. (1) lit. e), dacă adunarea publică a fost
interzisă din alte motive decât cele prevăzute în art. 9 sau care nu sunt imputabile
organizatorilor.
Capitolul V Sancțiuni
Articolul 25
Încălcarea dispozițiilor prezentei legi atrage, după caz, răspunderea disciplinară,

contravențională, civilă sau penală.
Articolul 26
(1) Constituie contravenții următoarele fapte, dacă nu sunt săvâr șite în astfel de condi ții încât,
potrivit legii penale, să întrunească elementele constitutive ale unor infrac țiuni:
a) organizarea și desfășurarea de adunări publice nedeclarate, neînregistrate sau interzise;
b) nerespectarea orelor de desfășurare, traseelor de deplasare sau locului și perimetrului
destinat adunării publice;
c) neluarea de către organizatori a măsurilor de întrerupere a adunării publice, când constată
că au intervenit fapte de natura celor prevăzute în art. 2;
d) participarea la adunări publice nedeclarate sau interzise și urmate de refuzul părăsirii
locurilor de desfășurare a acestora, la avertizările și soma țiile organelor de ordine făcute
potrivit legii;
e) instigarea prin orice mijloace, inițierea sau recurgerea la acțiuni violente sau alte
manifestări, cu intenția de zădărnicire ori tulburare, în orice mod, a adunărilor publice;
f) refuzul de a părăsi imediat adunarea, dacă măsura a fost dispusă de conducătorii ac țiunilor;
g) organizarea sau participarea la contramanifesta ții desfă șurate în acela și timp și în acela și
loc cu adunările publice declarate, indiferent de modul lor de exprimare;
h) introducerea sau desfacerea băuturilor alcoolice în locurile destinate desfă șurării
adunărilor publice, pe toată durata acestora;
i) refuzul de a părăsi imediat adunarea la solicitarea organelor de ordine, potrivit legii.
(2) Contravențiile prevăzute la alin. (1) lit. a)-c) se sancționează cu amendă de la 1.000 lei la
10.000 lei, iar cele prevăzute la lit. d), e), f), g), h) și i), cu amendă de la 500 lei la 5.000 lei.
(3) Pentru contravențiile de la alin. (1) lit. a)-c) se sancționează, după caz, organizatorii sau
persoanele fizice responsabile pentru conducerea adunărilor publice.
Articolul 27
Contravențiile prevăzute la art. 26 se constată de polițiști, ofițerii și subofițerii de jandarmi,

precum și de primari sau de împuterniciții acestora, anume desemna ți.
Articolul 28
Dispozițiile prezentei legi, referitoare la constatarea și sanc ționarea contraven țiilor, se

completează cu cele ale Ordonanței Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al
contravențiilor, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 180/2002, cu modificările și
completările ulterioare, și ale Legii pentru sanc ționarea faptelor de încălcare a unor norme de
conviețuire socială, a ordinii și liniștii publice, în ce prive ște închisoarea
contravențională*).Notă *) De la data intrării în vigoare a Legii de revizuire a Constitu ției
României nr. 429/2003, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 758 din 29
octombrie 2003, potrivit art. III alin. (1) din Ordonan ța de urgen ță a Guvernului nr. 108/2003
pentru desființarea închisorii contravenționale, publicată în Monitorul Oficial al României,
Partea I, nr. 747 din 26 octombrie 2003, aprobată prin Legea nr. 28/2004, referirea la
sancțiunea închisorii contravenționale se consideră făcută la sanc țiunea prestării unei
activități în folosul comunității ori de câte ori o lege sau o ordonan ță prevede că o
contravenție se sancționează cu închisoarea contraven țională alternativ cu amenda.
Articolul 29
Constituie infracțiune și se pedepsește cu închisoare de la 3 luni la 2 ani sau cu amendă, dacă

fapta nu constituie o infracțiune mai gravă, opunerea cu violen ță fa ță de organizatori,
împuterniciții acestora sau față de forțele de ordine ori împiedicarea lor de a- și exercita
atribuțiile legale privind asigurarea ordinii în desfă șurarea adunărilor publice.
Instituții cu atribuții în prevenirea și combaterea violenței

domestice
Capitolul II Instituții cu atribuții în prevenirea și combaterea
violenței domestice
Articolul 8
(1) Ministerele și celelalte organe centrale de specialitate ale administra ției publice, prin
structurile lor teritoriale, desemnează personalul cu atribu ții în domeniul prevenirii și
combaterii violenței domestice.(2) Ministerele și celelalte organe centrale de specialitate ale
administrației publice, autoritățile administrației publice locale, organiza țiile
neguvernamentale și alți reprezentanți ai societății civile vor desfă șura, separat sau, după
caz, în cooperare, activități de prevenire și combatere a violen ței domestice. (3) Agenția
Națională pentru Egalitatea de Șanse între Femei și Bărba ți, în baza rolului său de structură
centrală cu rol de coordonare metodologică a structurilor de specialitate descentralizate ce
pot asigura intervenția și furnizarea de servicii sociale pentru victimele violen ței domestice, în
parteneriat cu alte autorități publice centrale ce pot interveni sau pot furniza servicii sociale
pentru diferite categorii de victime ale violen ței domestice, inclusiv copiii martori la violen ță
domestică, și împreună cu autoritățile administrației publice locale cu atribu ții privind
asigurarea furnizării de servicii sociale vor monitoriza cooperarea interinstitu țională locală
pentru prevenirea și combaterea violenței domestice. (4) Ministerul Muncii și Protecției Sociale
este autoritatea publică centrală care elaborează politica de asisten ță socială și promovează
drepturile victimelor violenței domestice.(5) Agenția Națională pentru Egalitatea de Șanse
între Femei și Bărbați, organ de specialitate al administrației publice centrale, cu
personalitate juridică, în subordinea Ministerului Muncii și Protec ției Sociale, exercită func țiile
de strategie, reglementare, reprezentare și autoritate de stat în domeniul violen ței domestice,
cu atribuții în elaborarea, coordonarea, aplicarea strategiilor și politicilor Guvernului în
domeniul violenței domestice.(6) Agenția Națională pentru Egalitatea de Șanse între Femei și
Bărbați gestionează baza de date națională privind victimele violen ței domestice și agresorii
care beneficiază de furnizarea serviciilor sociale existente la nivelul fiecărui jude ț. În scopul
asigurării unui caracter unitar al colectării, centralizării, elaborării și diseminării indicatorilor
statistici relevanți privind victimele violenței domestice și agresorii, Agen ția Na țională pentru
Egalitatea de Șanse între Femei și Bărbați poate extinde sfera datelor colectate, prin
intermediul colaborării interinstituționale cu ministerele și institu țiile cu atribu ții în domeniu.
(7) Agenția Națională pentru Egalitatea de Șanse între Femei și Bărba ți asigură coordonarea
împreună cu alte ministere în raport cu integrarea unei perspective de egalitate între femei și
bărbați în toate politicile, programele și cercetarea în domeniul inteligen ței artificiale, pentru
a evita potențialele riscuri ale tehnologiei care perpetuează sexismul, stereotipurile de gen și
violența cibernetică.(8) Ministerul Muncii și Protecției Sociale, prin structurile sale
specializate de la nivel central și teritorial, elaborează și aplică măsuri speciale de integrare
pe piața muncii a victimelor violenței domestice.(9) Ministerele și celelalte organe centrale de
specialitate ale administrației publice au responsabilitatea elaborării unei strategii la nivel
național pentru prevenirea și combaterea fenomenului violen ței domestice, inclusiv a unui
mecanism intern de coordonare și monitorizare a activită ților întreprinse, care se aprobă prin
hotărâre a Guvernului*), la propunerea Ministerului Muncii și Protec ției Sociale, a Ministerului
Afacerilor Interne și a Ministerului Lucrărilor Publice, Dezvoltării și Administra ției.
*) A se vedea Hotărârea Guvernului nr. 365/2018 pentru aprobarea Strategiei na ționale privind
promovarea egalității de șanse și de tratament între femei și bărba ți și prevenirea și
combaterea violenței domestice pentru perioada 2018-2021 și a Planului opera țional pentru
implementarea Strategiei naționale privind promovarea egalită ții de șanse și de tratament
între femei și bărbați și prevenirea și combaterea violen ței domestice pentru perioada 2018-
2021, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 465 din 6 iunie 2018.
Articolul 9
(1) Ministerul Muncii și Protecției Sociale, Ministerul Afacerilor Interne, Ministerul Educa ției și
Cercetării, Ministerul Sănătății și Ministerul Transporturilor, Infrastructurii și Comunica țiilor,
elaborează și difuzează materiale documentare privind prevenirea, cauzele și consecin țele
violenței domestice.(2) Ministerul Sănătății are obligația de a elabora instruc țiuni pentru a se
asigura de faptul că medicii de familie și medicii specialiști din sistemul de sănătate public
sau privat notează în fișa pacientului suspiciunile de violență domestică. (3) Ministerul
Transporturilor, Infrastructurii și Comunica țiilor, prin organismele aflate în coordonare
responsabile de prevenirea, analiza, identificarea și reac ția la incidente în cadrul
infrastructurilor cibernetice, are obligația de a efectua demersurile necesare pentru a dezvolta
campanii de sensibilizare publică privind violența cibernetică și să ofere asisten ță practică
autorităților centrale și locale în prevenirea și răspunsul la violen ța cibernetică. Împreună cu
instituțiile prevăzute la art. 8, Ministerul Transporturilor, Infrastructurii și Comunica țiilor
stabilește, promovează și bugetează programe destinate unei game largi de utilizatori, pentru
alfabetizare digitală.
Articolul 10
(1) Ministerul Educației și Cercetării are obligația de a efectua demersurile necesare pentru a
introduce la nivelul curriculumului implementat la clasă activită ți de învă țare referitoare la:
egalitatea de șanse și de tratament între femei și bărbați, respectul reciproc, rezolvarea
nonviolentă a conflictelor în relațiile interpersonale, violen ță de gen și dreptul la integritate
personală, precum și combaterea stereotipurilor discriminatorii ce au la bază rolurile de gen,
adaptate vârstei și înțelegerii elevilor. Judecătorii, procurorii, reprezentan ți ai poli ției,
organizațiile neguvernamentale, precum și instituțiile publice ce desfă șoară activitate în
domeniu pot desfășura activități extracurriculare în învă țământul preuniversitar, pe teme
legate de violența domestică.(2) Ministerul Educației și Cercetării stabilește procedura
aplicabilă de către inspectoratele școlare jude țene în vederea transferării urgente, cu
caracter temporar, a copiilor victime sau martori ai violen ței domestice la unitatea școlară
recomandată de către instituțiile care oferă servicii sociale pentru prevenirea și combaterea
violenței domestice.(3) Ministerul Educației și Cercetării realizează, cu sprijinul celorlalte
ministere implicate și în colaborare cu organizațiile neguvernamentale cu activitate în
domeniu, programe educative pentru cadre didactice, părin ți și copii, în vederea prevenirii
violenței domestice, a hărțuirii și a violenței sexuale, inclusiv parteneriate școală-comunitate-
familie.
Articolul 11
Serviciul de probațiune desfășoară, potrivit competen țelor legale, activită ți de reintegrare

socială a persoanelor sancționate cu măsuri sau pedepse neprivative de libertate pentru
infracțiuni care, potrivit prezentei legi, pot fi considerate ca fiind violen ță domestică.
Articolul 12
Autoritățile prevăzute la art. 8 asigură pregătirea și perfecționarea continuă a persoanelor

desemnate cu atribuții în domeniul prevenirii și combaterii violen ței domestice.
Articolul 13
(1) Autoritățile administrației publice locale au obligația să ia următoarele măsuri specifice:
a) să includă problematica prevenirii și combaterii violen ței domestice în strategiile și
programele de dezvoltare regională, județeană și locală;
b) să acorde sprijinul logistic, informațional și material compartimentelor cu atribu ții în
prevenirea și combaterea violenței domestice;
c) să înființeze direct, în parteneriat public sau, după caz, în parteneriat public-privat, servicii
sociale pentru prevenirea și combaterea violen ței domestice și să sus țină func ționarea
acestora;
d) să dezvolte programe de prevenire și combatere a violen ței domestice;
e) să sprijine accesul agresorilor familiali la consiliere psihologică, psihoterapie, tratamente
psihiatrice, de dezintoxicare și dezalcoolizare;
f) să elaboreze și să implementeze proiecte în domeniul prevenirii și combaterii violen ței
domestice;
g) să își prevadă în bugetul anual sume pentru sus ținerea serviciilor sociale și a altor măsuri
de asistență socială pentru victimele violenței domestice și pentru alte măsuri ce vizează
prevenirea și combaterea violenței domestice;
h) să suporte, din bugetul local, în cazurile de violență domestică constatate în urma luării în
evidență a victimei de către serviciile publice de asisten ță socială, cheltuielile cu întocmirea
actelor juridice, precum și cele necesare pentru ob ținerea certificatelor medico-legale pentru
victimele violenței domestice;
i) să suporte, din bugetul local, în cazurile de violență domestică constatate în urma luării în
evidență a victimei de către serviciile publice de asisten ță socială, cheltuielile cu asisten ța
medicală a victimelor violenței domestice care nu sunt asigurate medical;
j) să colaboreze la implementarea unui sistem de înregistrare, raportare și management al
cazurilor de violență domestică.(2) Autoritățile administrației publice locale desemnează
personalul specializat să implementeze sistemul de înregistrare, raportare și management al
cazurilor de violență domestică.(3) Primarii și consiliile locale vor conlucra cu organiza țiile de
cult, organizațiile neguvernamentale, precum și cu oricare alte persoane juridice și fizice
implicate în acțiuni caritabile, acordându-le sprijinul necesar în vederea îndeplinirii obliga țiilor
prevăzute la alin. (1) și (2).(4) La nivelul județelor și sectoarelor municipiului Bucure ști se
înființează, pe lângă direcțiile generale de asistență socială și protec ția copilului jude țene/ale
sectoarelor municipiului București, echipa intersectorială în domeniul prevenirii și combaterii
violenței domestice, cu rol consultativ.(5) Echipa intersectorială are în componența sa câte un
reprezentant al poliției, jandarmeriei, direcției de sănătate publică, al compartimentului
violenței domestice din cadrul direcției generale de asisten ță socială și protec ția copilului, al
serviciilor sociale pentru prevenirea și combaterea violen ței domestice, precum și al
organizațiilor neguvernamentale active în domeniu.(6) Din echipa intersectorială pot face
parte, dar fără a se limita, și reprezentanții serviciilor de proba țiune, ai unită ților de medicină
legală, precum și ai altor instituții cu atribuții în domeniu. (7) Echipa intersectorială propune
măsuri de îmbunătățire a activității în domeniu, asigură cooperarea dintre institu țiile
prevăzute la alin. (5) și (6) și evaluează anual activitatea în domeniu.(8) Înființarea și modul de
organizare și funcționare a acestora se aprobă prin hotărâre a consiliului jude țean, respectiv a
consiliilor locale ale sectoarelor municipiului Bucure ști.
Articolul 14
Persoanele desemnate de autoritățile publice pentru instrumentarea cazurilor de violen ță

domestică vor avea următoarele atribuții principale:
a) monitorizarea cazurilor de violență domestică din sectorul sau unitatea teritorială
deservită; culegerea informațiilor asupra acestora; întocmirea unei eviden țe separate;
asigurarea accesului la informații la cererea organelor judiciare și a păr ților sau
reprezentanților acestora;
b) informarea și sprijinirea lucrătorilor poliției care în cadrul activită ții lor specifice întâlnesc
situații de violență domestică;
c) identificarea situațiilor de risc pentru părțile implicate în conflict și îndrumarea acestora
spre servicii de specialitate;
d) colaborarea cu instituții locale de protecție a copilului și raportarea cazurilor, în
conformitate cu legislația în vigoare;
e) instrumentarea cazului împreună cu asistentul social.
Articolul 15
Autoritățile publice cu atribuții în domeniu pot desemna pentru instrumentarea cazurilor de

violență domestică următoarele categorii de profesioni ști, fără a se limita însă la acestea:
asistenți sociali, psihologi și consilieri juridici sau persoane cu atribu ții de asisten ță socială,
angajați ai direcțiilor generale de asistență socială și protec ția copilului, direc țiilor de
asistență socială, serviciilor publice de asisten ță socială, poli ți ști de proximitate, asisten ți
sociali, psihologi și consilieri juridici, precum și personal cu atribu ții de asisten ță socială al
unor organizații neguvernamentale sau furnizori de servicii sociale autoriza ți cu care una
dintre autoritățile publice a întocmit un contract de furnizare de servicii privind această
activitate.
Capitolul III Servicii sociale pentru prevenirea și combaterea

violenței domestice
Articolul 16
(1) Serviciile sociale pentru prevenirea și combaterea violen ței domestice pot fi organizate în
regim rezidențial, în regim de zi sau cu program continuu, cu sau fără personalitate juridică, de
interes local sau județean.(2) Serviciile sociale pentru prevenirea și combaterea violen ței
domestice organizate în regim rezidențial, destinate victimelor violen ței domestice, cu
găzduire pe perioadă determinată, sunt:
a) centre de primire în regim de urgență;
b) centre de recuperare;
c) locuințe protejate.(3) Serviciile sociale pentru prevenirea și combaterea violen ței domestice
organizate în regim de zi sunt:
a) centre pentru prevenirea și combaterea violen ței domestice;
b) centre pentru servicii de informare și sensibilizare a popula ției;
c) centre de asistență destinate agresorilor. (4) Serviciile sociale pentru prevenirea și
combaterea violenței domestice cu program continuu sunt:
a) servicii de informare și consiliere pentru victimele violen ței domestice de tip linie telefonică
de urgență - help-line;
b) servicii integrate de urgență destinate victimelor violen ței sexuale. (5) Serviciile sociale
destinate agresorilor sunt organizate în regim de zi și au ca obiectiv reabilitarea și reinser ția
socială a acestora, prin asigurarea unor măsuri de educa ție și consiliere. În condi țiile legii,
centrele pot monitoriza tratamentul adicțiilor. (6) Serviciile sociale specializate pentru
prevenirea și combaterea violenței domestice sunt oferite în mod gratuit victimelor. (7) Agenția
Națională pentru Egalitatea de Șanse între Femei și Bărba ți elaborează și supune spre
aprobare proiectul de hotărâre privind completarea Hotărârii Guvernului nr. 867/2015 pentru
aprobarea Nomenclatorului serviciilor sociale, precum și a regulamentelor-cadru de organizare
și funcționare a serviciilor sociale, cu modificările și completările ulterioare*), în vederea
reglementării serviciilor sociale prevăzute la alin. (4) lit. a).
*) A se vedea Hotărârea Guvernului nr. 476/2019 pentru modificarea și completarea Normelor
metodologice de aplicare a prevederilor Legii nr. 197/2012 privind asigurarea calită ții în
domeniul serviciilor sociale, aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 118/2014, și a Hotărârii
Guvernului nr. 867/2015 pentru aprobarea Nomenclatorului serviciilor sociale, precum și a
regulamentelor-cadru de organizare și funcționare a serviciilor sociale, publicată în Monitorul
Oficial al României, Partea I, nr. 581 din 16 iulie 2019.(8) Agenția Națională pentru Egalitatea
de Șanse între Femei și Bărbați elaborează și supune spre aprobare ministrului muncii și
protecției sociale proiectul de ordin privind aprobarea standardelor minime de calitate pentru
serviciile sociale, organizate ca servicii de informare și consiliere pentru victimele violen ței
domestice de tip linie telefonică de urgență - helpline.*)
*) A se vedea Ordinul ministrului muncii și justiției sociale nr. 28/2019 privind aprobarea
standardelor minime de calitate pentru acreditarea serviciilor sociale destinate prevenirii și
combaterii violenței domestice, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 90 din 5
februarie 2019.
Articolul 17
(1) Serviciile sociale pentru prevenirea și combaterea violen ței domestice pot fi publice,
private sau în parteneriat public-privat.(2) Serviciile sociale pentru prevenirea și combaterea
violenței domestice pot fi înființate numai de către furnizorii de servicii sociale, acredita ți în
condițiile legii.(3) Înființarea, organizarea și funcționarea serviciilor sociale pentru prevenirea
și combaterea violenței domestice se aprobă prin hotărâri ale consiliilor jude țene sau, după
caz, ale consiliilor locale, respectiv ale sectoarelor municipiului Bucure ști și ale Consiliului
General al Municipiului București.(4) Finanțarea serviciilor sociale pentru prevenirea și
combaterea violenței domestice, organizate în sistem public sau, după caz, în parteneriat
public sau public-privat, se asigură din bugetele locale, din finan țări de la bugetul de stat prin
programe de interes național, precum și din diferite tipuri de finan țări nerambursabile sau
rambursabile sau, după caz, din bugetul de stat. În scopul finan țării serviciilor sociale pentru
prevenirea și combaterea violenței domestice pot fi utilizate resurse financiare provenite din
donații, sponsorizări și din alte surse prevăzute de lege. (5) În cazul serviciilor sociale pentru
prevenirea și combaterea violenței domestice, utilizarea sumelor alocate de la bugetul de stat
sau, după caz, de la bugetele locale se supune controlului organelor abilitate de lege.
(6) Instituția care a acordat finanțarea sau subven ția serviciilor sociale pentru prevenirea și
combaterea violenței domestice, publice, private și în parteneriat public-privat monitorizează
folosirea fondurilor alocate.(7) Asistarea sau, după caz, găzduirea victimelor, respectiv
asistarea agresorilor în serviciile sociale prevăzute la art. 16 alin. (2) și (3) se face în baza
încheierii unui contract de acordare a serviciilor sociale. Pentru minori contractul de acordare
a serviciilor sociale este semnat de părintele înso țitor sau, după caz, de reprezentantul legal.
Articolul 18
(1) Autoritățile administrației publice locale au obligația de a asigura crearea și func ționarea
serviciilor sociale prevăzute la art. 16, într-o distribuție geografică adecvată, care să asigure
acces neîngrădit la servicii sociale și asisten ță tuturor victimelor supuse formelor de violen ță
prevăzute de prezenta lege.(2) Autoritățile administrației publice locale au obligația de a
asigura crearea și funcționarea serviciilor sociale prevăzute la art. 16, cel puțin la nivel de
județ, în funcție de identificarea și evaluarea nevoilor persoanelor supuse formelor de violen ță
domestică prevăzute de lege, de pe raza județului, în termen de 2 ani de la intrarea în vigoare
a prezentelor dispoziții legale.**)
**) Alineatul (2) al art. 18 a fost introdus prin Legea nr. 174/2018 privind modificarea și
completarea Legii nr. 217/2003 pentru prevenirea și combaterea violen ței în familie, publicată
în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 618 din 18 iulie 2018.
Articolul 19
(1) Centrele de primire în regim de urgență, denumite în continuare adăposturi, sunt unită ți de
asistență socială, cu sau fără personalitate juridică, de tip reziden țial, care asigură protec ție,
găzduire, îngrijire și consiliere victimelor violen ței domestice. (2) Adăposturile asigură gratuit,
pe o perioadă determinată, asistență familială atât victimei, cât și minorilor afla ți în îngrijirea
acesteia, protecție împotriva agresorului, asisten ță medicală și îngrijire, hrană, cazare,
consiliere psihologică și consiliere juridică, potrivit instruc țiunilor de organizare și func ționare
elaborate de autoritate.(3) Primirea victimelor în adăpost se face numai în caz de urgen ță sau,
după caz, cu aprobarea conducerii centrului, atunci când izolarea victimei de agresor se
impune ca măsură de protecție. Persoanelor care au comis actul de agresiune le este interzis
accesul în incinta adăpostului unde se găsesc victimele.(4) Locația adăposturilor este secretă
publicului larg.(5) Izolarea de agresori a victimelor se face cu consimțământul acestora sau,
după caz, al reprezentantului legal.(6) Toate adăposturile trebuie să încheie o conven ție de
colaborare cu un spital sau cu altă unitate sanitară, care să asigure îngrijirea medicală și
psihiatrică. Convenția se încheie de către consiliile locale, respectiv de către consiliile
sectoarelor municipiului București sau, după caz, de către consiliile jude țene, precum și de
organele de conducere ale furnizorilor de servicii sociale priva ți acredita ți.
Articolul 20
(1) Centrele de recuperare pentru victimele violen ței domestice sunt unită ți de asisten ță
socială de tip rezidențial, cu sau fără personalitate juridică, care asigură găzduirea, îngrijirea,
consilierea juridică și psihologică, sprijin în vederea adaptării la o via ță activă, inser ția
profesională a victimelor violenței domestice, precum și reabilitarea și reinser ția socială a
acestora.(2) Centrele de recuperare pentru victimele violen ței domestice vor încheia conven ții
cu autoritățile pentru ocuparea forței de muncă județene și ale sectoarelor municipiului
București în vederea acordării suportului pentru integrarea în muncă, readaptarea și
recalificarea profesională a persoanelor asistate.(3) Prevederile art. 19 alin. (5) și (6) se aplică
în mod corespunzător.
Articolul 21
(1) Locuințele protejate sunt unități de asistență socială organizate în regim reziden țial pe
durată determinată, cu sau fără personalitate juridică, care asigură găzduirea în regim de
urgență, îngrijirea, asistența socială, consilierea juridică și psihologică și orientarea victimelor
violenței domestice.(2) Adresa locuințelor protejate este secretă publicului larg.
Articolul 22
(1) Centrele de asistență destinate agresorilor sunt unită ți de asisten ță socială care
funcționează în regim de zi, cu sau fără personalitate juridică, care asigură reabilitarea și
reinserția socială a acestora, măsuri educative, precum și servicii de consiliere și mediere
familială.(2) Tratamentele psihiatrice, de dezalcoolizare și dezintoxicare acordate prin
centrele de asistență destinate agresorilor se asigură în spitalele sau unită țile sanitare cu
care s-au încheiat convenții, în condițiile prevăzute la art. 19 alin. (6).(3) Centrele de asistență
destinate agresorilor pot asigura beneficiarilor tratament ambulatoriu în cazul diferitelor tipuri
de adicții, la recomandarea unui medic specialist, în condi țiile prevăzute la art. 19 alin. (6).
(4) Activitățile de reinserție socială a infractorilor condamna ți pentru infrac țiuni de violen ță
domestică pot cuprinde utilizarea serviciilor sociale furnizate în cadrul centrelor destinate
agresorilor.
Articolul 23
Centrele pentru prevenirea și combaterea violen ței domestice sunt unită ți de asisten ță socială
în regim de zi, cu sau fără personalitate juridică, care asigură asisten ță socială, consiliere
psihologică, juridică, precum și informarea și orientarea victimelor violen ței domestice.
Articolul 24
Centrele pentru servicii de informare și sensibilizare a popula ției sunt unită ți de asisten ță
socială, cu sau fără personalitate juridică, care oferă servicii de informare și educare,
asistență socială și un serviciu telefonic de urgență pentru informare și consiliere.
Articolul 25
Serviciile de tip linie telefonică de urgență sunt servicii sociale gratuite care asigură
consiliere apelanților, în mod confidențial, în legătură cu toate formele de violen ță prevăzute
la art. 3 și 4.
Articolul 26
Centrele integrate de urgență în caz de violență sexuală asigură examinarea medicală și

medico-legală, asistență posttraumatică și consiliere pentru victimele violen ței sexuale.
Articolul 27
(1) Persoanele condamnate pentru infracțiuni de violen ță domestică sunt obligate să participe
la programe speciale de consiliere și reinserție socială organizate de către institu țiile
însărcinate cu executarea pedepsei în evidența cărora se află. (2) Cazurile de violență
domestică pot fi supuse medierii la cererea păr ților, conform legii. (3) În soluționarea cazurilor
de divorț, în care s-a reținut culpa unuia dintre so ți cu privire la săvâr șirea unor fapte de
violență domestică, instanțele judecătorești competente pot dispune, din oficiu sau la cererea
expresă formulată de către celălalt soț, în sarcina agresorului, măsura de a participa la
programele speciale de consiliere psihologică organizate de către serviciile de specialitate
publice sau private.(4) Ministerul Muncii și Protecției Sociale în colaborare cu Ministerul
Sănătății și Colegiul Psihologilor din România, prin consultare cu Ministerul Justi ției,
elaborează metodologia privind modalitatea de participare la programele speciale de
consiliere psihologică organizate de către serviciile de specialitate publice sau private.*)
*) A se vedea Ordinul ministrului muncii și justiției sociale nr. 2.524/2018 pentru aprobarea
Metodologiei privind modalitatea de participare la programele speciale de consiliere
psihologică, organizate de către serviciile de specialitate publice sau private, publicat în
Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 74 din 30 ianuarie 2019.
Capitolul IV Ordinul de protecție provizoriu
Secţiunea 1 Competență și condiții de fond pentru emitere
Articolul 28
(1) Ordinul de protecție provizoriu se emite de către poli ți știi care, în exercitarea atribu țiilor
de serviciu, constată că există un risc iminent ca via ța, integritatea fizică ori libertatea unei
persoane să fie pusă în pericol printr-un act de violen ță domestică, în scopul diminuării
acestui risc.(2) Polițiștii constată existența riscului iminent prevăzut la alin. (1) pe baza
evaluării situației de fapt care rezultă din:
a) probele obținute ca urmare a verificării sesizărilor privind violen ța domestică, atunci când
actele de violență domestică nu fac obiectul cercetării sub aspectul săvâr șirii unor infrac țiuni;
b) probele strânse potrivit prevederilor Legii nr. 135/2010 privind Codul de procedură penală,
cu modificările și completările ulterioare, atunci când actele de violen ță domestică fac
obiectul cercetării sub aspectul săvârșirii unor fapte care intră sub inciden ța prevederilor art.
199 din Legea nr. 286/2009 privind Codul penal, cu modificările și completările ulterioare.
(3) Polițiștii evaluează situația de fapt pe baza formularului de evaluare a riscului și potrivit
metodologiei de utilizare a acestuia, stabilite potrivit prevederilor art. 37.(4) În cazul în care,
ca urmare a evaluării situației de fapt, se constată că sunt întrunite condi țiile pentru emiterea
ordinului de protecție provizoriu, prevăzute la alin. (1), polițiștii emit ordinul de protecție
provizoriu, potrivit prevederilor art. 30 și potrivit procedurii și modelului stabilite potrivit
prevederilor art. 37.(5) În cazul în care, ca urmare a evaluării situației de fapt, se constată că
nu sunt întrunite condițiile pentru emiterea ordinului de protec ție provizoriu, prevăzute la alin.
(1), polițiștii au obligația de a informa persoanele care sus țin că sunt victime ale violen ței
domestice cu privire la posibilitatea formulării unei cereri pentru emiterea unui ordin de
protecție potrivit prevederilor art. 38 și de a pune la dispoziția acestora formularul de cerere
prevăzut la art. 41.(6) Emiterea ordinului de protecție provizoriu nu împiedică luarea unei
măsuri preventive potrivit prevederilor Legii nr. 135/2010, cu modificările și completările
ulterioare.
Secţiunea a 2-a Verificarea sesizărilor privind violența domestică
Articolul 29
(1) Pentru verificarea sesizărilor privind violența domestică, aflarea adevărului și solu ționarea
justă a sesizării, polițiștii au dreptul să obțină probe prin următoarele mijloace:
a) constatarea prin propriile simțuri și consemnarea celor constatate într-un înscris ori
înregistrarea celor constatate cu mijloace tehnice;
b) consultarea bazelor de date la care au acces potrivit atribu țiilor de serviciu și consemnarea
celor constatate într-un înscris;
c) declarațiile persoanelor implicate în actele de violen ță domestică, ale persoanelor care au
asistat la producerea actelor de violență domestică și ale altor persoane care pot comunica
informații cu privire la persoanele implicate în actele de violen ță domestică;
d) înregistrări video sau audio ori fotografii, indiferent de provenien ța acestora;
e) înscrisuri, inclusiv cele de natura mesajelor sau postărilor în mediul electronic și/sau de
telefonie mobilă.(2) Pentru verificarea sesizărilor privind violen ța domestică și în scopul
obținerii de probe cu privire la aspectele ce fac obiectul sesizării, poli ți știi au dreptul de a
pătrunde în domiciliul sau reședința oricărei persoane fizice, fără acordul acesteia, precum și
în sediul oricărei persoane juridice, fără acordul reprezentantului legal al acesteia, dacă
sesizarea indică în mod expres că actele de violen ță domestică au loc sau au avut loc în
spațiile respective.(3) Polițiștii pot folosi forța și mijloacele din dotare, în mod adecvat și
proporțional, pentru a pătrunde în spațiile prevăzute la alin. (2).(4) Acțiunile polițiștilor în
spațiile prevăzute la alin. (2), inclusiv cele de pătrundere, pot fi înregistrate cu mijloacele
audiovideo sau foto din dotare, fără consimțământul persoanelor, înregistrările sau fotografiile
constituind probe în sensul alin. (1) lit. a) și urmând regimul probelor prevăzute de Legea nr.
134/2010 privind Codul de procedură civilă, republicată, cu modificările și completările
ulterioare, sau de Legea nr. 135/2010, cu modificările și completările ulterioare, după caz.
(5) Polițiștii strâng probele potrivit dispozițiilor prevăzute de Legea nr. 135/2010, cu
modificările și completările ulterioare, atunci când, în cursul verificării sesizărilor privind
violența domestică, constată că sunt întrunite condi țiile prevăzute de lege pentru ca actele de
violență domestică săvârșite să facă obiectul cercetării sub aspectul săvâr șirii unor
infracțiuni.
Secţiunea a 3-a Condiții de formă pentru emiterea ordinului de protecție provizoriu
Articolul 30
(1) Ordinul de protecție provizoriu cuprinde în mod obligatoriu men țiuni cu privire la:
a) data, ora și locul unde este emis;
b) numele, prenumele, calitatea și unitatea de poliție din care face parte poli țistul care îl
emite;
c) date care să asigure identificarea agresorului/agresorilor împotriva căruia/cărora se dispun
obligații sau interdicții prin acesta;
d) date care să asigure identificarea victimei/victimelor sau a altor persoane în favoarea
cărora se dispun măsuri de protecție prin acesta;
e) descrierea motivelor de fapt care au determinat dispunerea acestuia și indicarea probelor
pe baza cărora a fost evaluată situația de fapt;
f) temeiul de drept pentru emiterea acestuia;
g) data și ora la care începe aplicarea măsurilor de protec ție dispuse potrivit art. 31, precum
și data și ora la care acestea încetează;
h) dreptul de a contesta ordinul de protecție provizoriu, termenul de exercitare a acestui drept
și instanța la care se poate depune contestația. (2) Ordinul de protecție se semnează în mod
obligatoriu de către polițistul care îl emite.
Secţiunea a 4-a Măsuri de protecție ce se pot dispune prin ordinul de protec ție provizoriu, în
scopul diminuării riscului constatat
Articolul 31
(1) Prin ordinul de protecție provizoriu se dispun, pentru o perioadă de 5 zile, una ori mai multe
măsuri de protecție, apte să contribuie la diminuarea riscului iminent constatat, dintre
următoarele obligații sau interdicții:
a) evacuarea temporară a agresorului din locuința comună, indiferent dacă acesta este
titularul dreptului de proprietate;
b) reintegrarea victimei și, după caz, a copiilor în locuin ța comună;
c) obligarea agresorului la păstrarea unei distan țe minime determinate fa ță de victimă, fa ță de
membrii familiei acesteia, astfel cum sunt definiți potrivit prevederilor art. 5, ori față de
reședința, locul de muncă sau unitatea de învățământ a persoanei protejate;
d) obligarea agresorului de a purta permanent un dispozitiv electronic de supraveghere;
(la 21-05-2021, sintagma: sistem electronic de supraveghere a fost înlocuită de Articolul 46,
Titlul II din LEGEA nr. 146 din 17 mai 2021, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 515 din 18
mai 2021 )
e) obligarea agresorului de a preda poliției armele de ținute. (2) Măsurile de protecție prevăzute
la alin. (1) lit. a) și b) se dispun împreună.(3) Măsura de protecție prevăzută la alin. (1) lit. d) se
dispune dacă sunt îndeplinite următoarele condi ții:
a) a fost dispusă măsura prevăzută la alin. (1) lit. c);
b) atunci când s-a dispus obligarea agresorului de a păstra o distan ță minimă fa ță de victimă
și, după caz, membrii familiei acesteia, persoanele protejate î și exprimă acordul de a purta un
dispozitiv electronic de supraveghere care să permită verificarea respectării obliga ției
agresorului.
mai 2021 )(4) Ordinul de protecție provizoriu va cuprinde și mențiunea că încălcarea oricăreia
dintre măsurile dispuse la alin. (1) constituie infracțiune, potrivit prevederilor art. 47 alin. (2).
(5) Dacă prin ordinul provizoriu de protecție s-a luat măsura evacuării temporare a agresorului,
iar acesta nu are asigurată cazarea din altă sursă, i se va asigura de îndată informarea și
orientarea, la cererea sa, către centrele reziden țiale care oferă cazare pentru persoanele fără
adăpost sau adăposturile de noapte, gestionate de autorită țile administra ției publice locale,
sau orice alt loc adecvat. În situația în care agresorul solicită cazarea într-un centru
rezidențial din categoria celor menționate mai sus, acesta va fi orientat și condus de îndată
către centrele rezidențiale gestionate de autorită țile administra ției publice locale sau, după
caz, către alte centre sociale adecvate de către echipa mobilă prevăzută la art. 51.(6) În cazul
în care agresorul nu dorește să beneficieze de cazarea pusă la dispozi ție potrivit alin. (5) și
optează să locuiască la o rudă sau la orice altă persoană, i se va solicita să dea o declara ție
privind adresa la care va locui și persoana care îi va asigura cazarea. În cazul în care
agresorul refuză să dea respectiva declarație, se va consemna acest fapt în procesul-verbal
întocmit potrivit prevederilor art. 33 alin. (4).(7) Autoritățile și instituțiile publice competente
au obligația ca, din oficiu sau la solicitarea unităților de poli ție ori a oricărei persoane
interesate, să pună în aplicare măsuri de protec ție urgente și specifice cu privire la minori,
persoane cu dizabilități sau persoane cu nevoi speciale, vizate de ordinul de protec ție
provizoriu.
Secţiunea a 5-a Punerea în aplicare a ordinului de protecție provizoriu
Articolul 32
(1) Obligațiile și interdicțiile dispuse împotriva agresorilor prin ordinele de protec ție provizorii
devin obligatorii imediat după emiterea acestora, fără soma ție și fără trecerea vreunui termen.
(2) Perioada de 5 zile prevăzută la art. 31 alin. (1) se calculează pe ore, adică are o durată de
120 de ore, și începe să curgă de la momentul la care s-a emis ordinul de protec ție provizoriu.
(3) Polițiștii pot folosi forța și mijloacele din dotare, în mod adecvat și propor țional, pentru
punerea în aplicare a măsurilor de protecție dispuse prin ordinele de protec ție provizorii.
(4) Măsurile de protecție dispuse potrivit art. 31 alin. (1) lit. e) se execută pe loc de către
polițiștii prezenți la locul emiterii ordinelor de protec ție provizorii, dacă armele se află în
spațiile în care au fost făcute verificări potrivit prevederilor art. 29 alin. (2) sau în apropierea
acestora.(5) În cazul în care nu este posibilă executarea măsurilor de protec ție dispuse
potrivit prevederilor art. 31 alin. (1) lit. e) în condițiile alin. (4), polițiștii care emit ordinele de
protecție provizorii iau măsurile necesare pentru executarea în cel mai scurt timp a acestora.
Articolul 33
(1) Ordinul de protecție provizoriu se comunică agresorului și victimei. (2) Comunicarea se
realizează prin înmânarea, sub semnătură, a unei copii sau duplicat, după caz, al ordinului de
protecție provizoriu, la locul emiterii acestuia, imediat după emitere. (3) Ordinul de protecție
provizoriu se consideră comunicat agresorului și în următoarele situa ții:
a) agresorul refuză să primească o copie sau refuză să semneze de primire;
b) agresorul părăsește locul emiterii ordinului de protecție, după ce i s-a adus la cuno știn ță că
este necesar să aștepte comunicarea rezultatului verificărilor ce se efectuează în legătură cu
sesizarea privind violența domestică.(4) Polițistul care emite ordinul de protecție provizoriu
întocmește un proces-verbal în care consemnează situa țiile prevăzute la alin. (3).(5) Ordinul de
protecție provizoriu se consideră comunicat agresorului și în situa ția în care acesta nu a fost
prezent la realizarea verificărilor în legătură cu sesizarea privind violen ța domestică sau la
emiterea ordinului de protecție provizoriu, însă se poate face dovada, cu declara ții de martor,
cu înregistrări video sau audio, indiferent de provenien ța acestora, sau cu înscrisuri, inclusiv
cele de natura mesajelor sau postărilor în mediul electronic sau de telefonie mobilă, că s-a
comunicat agresorului faptul că a fost emis un ordin de protec ție provizoriu, precum și
conținutul măsurilor de protecție dispuse prin acesta. (6) În cazurile prevăzute la alin.
(3) și (5) agresorul are dreptul, oricând în perioada de valabilitate a ordinului de protec ție
provizoriu, să solicite și să obțină, de la unitatea de poli ție din care face parte poli țistul care l-
a emis, o copie a acestuia.
Secţiunea a 6-a Confirmarea și contestarea ordinului de protec ție provizoriu
Articolul 34
(1) Ordinul de protecție provizoriu se înaintează de către unitatea de poli ție din care face parte
polițistul care l-a emis, pentru confirmare, parchetului de pe lângă judecătoria competentă în
a cărei rază teritorială a fost emis, în termen de 24 de ore de la data emiterii.(2) Ordinul de
protecție provizoriu se înaintează parchetului competent potrivit prevederilor alin. (1) însoțit
de formularul de evaluare a riscului și de mijloacele de probă ob ținute potrivit prevederilor art.
29 sau strânse potrivit prevederilor Legii nr. 135/2010, cu modificările și completările
ulterioare. Mijloacele de probă strânse potrivit prevederilor Legii nr. 135/2010, cu modificările
și completările ulterioare, pot fi înaintate în copie certificată de organul de cercetare penală.
(3) Procurorul de la parchetul competent potrivit prevederilor alin. (1) decide cu privire la
necesitatea menținerii măsurilor de protecție dispuse de organul de poli ție în termen de 48 de
ore de la emiterea ordinului de protecție provizoriu. (4) Procurorul confirmă necesitatea
menținerii măsurilor de protecție dispuse de organul de poli ție prin ordinul de protec ție
provizoriu, aplicând o rezoluție cu caracter administrativ pe exemplarul original al acestuia.
(5) În cazul în care constată că nu mai este necesară men ținerea măsurilor de protec ție
dispuse, procurorul poate dispune motivat încetarea măsurilor de protec ție, cu men ționarea
momentului de la care acestea încetează. Procurorul comunică acest lucru de îndată unită ții
de poliție care a înaintat ordinul de protecție provizoriu, care ia măsuri pentru informarea
imediată a persoanelor ce făceau obiectul acestuia.(6) Imediat după confirmarea prevăzută
la alin. (4), procurorul înaintează ordinul de protecție provizoriu, înso țit de documentele care
au stat la baza emiterii și confirmării acestuia, judecătoriei competente în a cărei rază
teritorială a fost emis, însoțit de o cerere pentru emiterea ordinului de protec ție, întocmită
potrivit prevederilor art. 40 alin. (3) lit. a) și art. 41.(7) În situația înaintării ordinului de
protecție provizoriu potrivit prevederilor alin. (6), durata inițială pentru care a fost dispus se
prelungește, de drept, cu durata necesară îndeplinirii procedurii judiciare de emitere a
ordinului de protecție, cu informarea agresorului despre acest fapt.
Articolul 35
(1) Ordinul de protecție provizoriu poate fi contestat la instan ța de judecată competentă
potrivit prevederilor art. 34 alin. (1), în termen de 48 de ore de la comunicare.(2) Contestația
se judecă cu citarea părților. Neprezentarea acestora nu împiedică judecarea cauzei.
(3) Contestația se soluționează în regim de urgență, dar nu mai târziu de data la care expiră
termenul pentru care a fost emis ordinul de protecție provizoriu, în camera de consiliu, cu
citarea organului constatator.(4) Participarea procurorului este obligatorie.(5) Hotărârea prin
care se soluționează contestația este definitivă.
Articolul 36
Dispozițiile prezentului capitol se completează în mod corespunzător cu cele privind ordinul de

protecție.
Secţiunea a 7-a Acte subsecvente
Articolul 37
(1) Modalitatea de gestionare de către polițiști a cazurilor de violen ță domestică se stabile ște
prin ordin al ministrului afacerilor interne și al ministrului muncii și protec ției sociale.*)
*) A se vedea Ordinul ministrului afacerilor interne și al ministrului muncii și justi ției sociale
nr. 146/2.578/2018 privind modalitatea de gestionare a cazurilor de violen ță domestică de
către polițiști, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1110 din 28 decembrie
2018.(2) Ordinul prevăzut la alin. (1) cuprinde:
a) procedura de intervenție a polițiștilor în cazurile de violen ță domestică și de cooperare cu
celelalte instituții cu atribuții în prevenirea și combaterea violen ței domestice;
b) modelul formularului de evaluare a riscului și metodologia de utilizare a acestuia;
c) procedura de emitere și modelul ordinului de protec ție provizoriu;
d) procedura de punere în executare a ordinului de protec ție provizoriu. (3) La stabilirea,
potrivit alin. (1), a formularului de evaluare a riscului și a metodologiei de utilizare a acestuia
sunt avute în vedere cel puțin următoarele:
a) determinarea criteriilor de evaluare a riscului ce pot fi relevante pentru violen ța domestică,
între care se includ, în mod obligatoriu, următoarele criterii: forma de violen ță domestică
exercitată, caracterul repetitiv al actelor de violen ță domestică, vulnerabilitatea
persoanei/persoanelor împotriva căreia/cărora se exercită violen ța domestică, contextul
producerii actelor de violență domestică și conduita persoanei/persoanelor care exercită
actele de violență domestică;
b) prezentarea modului de utilizare a criteriilor de evaluare a riscului și de interpretare a
rezultatelor obținute prin aplicarea criteriilor respective.
Capitolul V Ordinul de protecție
Articolul 38
(1) Persoana a cărei viață, integritate fizică sau psihică ori libertate este pusă în pericol printr-
un act de violență din partea unui membru al familiei poate solicita instan ței ca, în scopul
înlăturării stării de pericol, să emită un ordin de protec ție prin care să se dispună, cu caracter
provizoriu, una ori mai multe dintre următoarele măsuri - obligații sau interdic ții:
a) evacuarea temporară a agresorului din locuin ța familiei, indiferent dacă acesta este
titularul dreptului de proprietate;
b) reintegrarea victimei și, după caz, a copiilor, în locuin ța familiei;
c) limitarea dreptului de folosință al agresorului numai asupra unei păr ți a locuin ței comune
atunci când aceasta poate fi astfel partajată încât agresorul să nu vină în contact cu victima;
d) cazarea/plasarea victimei, cu acordul acesteia, și, după caz, a copiilor, într-un centru de
asistență dintre cele prevăzute la art. 19;
e) obligarea agresorului la păstrarea unei distan țe minime determinate fa ță de victimă, fa ță de
membrii familiei acesteia, astfel cum sunt definiți potrivit prevederilor art. 5, ori față de
reședința, locul de muncă sau unitatea de învățământ a persoanei protejate;
f) interdicția pentru agresor de a se deplasa în anumite localită ți sau zone determinate pe care
persoana protejată le frecventează ori le vizitează periodic;
g) obligarea agresorului de a purta permanent un dispozitiv electronic de supraveghere;
mai 2021 )
h) interzicerea oricărui contact, inclusiv telefonic, prin coresponden ță sau în orice alt mod, cu
victima;
i) obligarea agresorului de a preda poliției armele de ținute;
j) încredințarea copiilor minori sau stabilirea reședin ței acestora. (2) Măsura prevăzută la alin.
(1) lit. g) se dispune dacă sunt îndeplinite următoarele condi ții:
a) a fost dispusă una dintre măsurile prevăzute la alin. (1) lit. e) sau f);
b) atunci când s-a dispus obligarea agresorului de a păstra o distan ță minimă fa ță de victimă
și, după caz, membrii familiei acesteia, persoanele protejate î și exprimă acordul de a purta un
dispozitiv electronic de supraveghere care să permită verificarea respectării obliga ției
agresorului.
mai 2021 )(3) Prin aceeași hotărâre, instanța poate dispune și suportarea de către agresor a
chiriei și/sau a întreținerii pentru locuința temporară unde victima, copiii minori sau al ți
membri de familie locuiesc ori urmează să locuiască din cauza imposibilită ții de a rămâne în
locuința familială.(4) Pe lângă oricare dintre măsurile dispuse potrivit alin. (1), instanța poate
dispune și obligarea agresorului să urmeze consiliere psihologică, psihoterapie și poate
recomanda internarea voluntară sau, după caz, poate solicita internarea nevoluntară, în
condițiile Legii sănătății mintale și a protecției persoanelor cu tulburări psihice nr. 487/2002,
republicată. În cazul în care agresorul este consumator de substan țe psihoactive, instan ța
poate dispune, cu acordul acestuia, integrarea acestuia într-un program de asisten ță a
persoanelor consumatoare de droguri, conform art. 22 din Legea nr. 143/2000 privind
prevenirea și combaterea traficului și consumului ilicit de droguri, republicată, cu modificările
și completările ulterioare.(5) Prin aceeași hotărâre, instanța poate dispune luarea unei măsuri
de control al respectării ordinului de protec ție și pentru prevenirea încălcării acestuia,
precum:
a) obligarea agresorului de a se prezenta periodic, la un interval de timp stabilit de instan ță
potrivit împrejurărilor, la secția de poliție competentă cu supravegherea respectării ordinului
de protecție;
b) obligarea agresorului de a da informații organului de poli ție cu privire la noua locuin ță, în
cazul în care prin ordin s-a dispus evacuarea lui din locuin ța familiei;
c) verificări periodice și/sau spontane privind locul în care se află agresorul. (6) Dispozitivul
hotărârii va cuprinde și mențiunea că încălcarea oricăreia dintre măsurile dispuse prin ordinul
de protecție constituie infracțiune, conform art. 47 alin. (1).
Articolul 39
(1) Durata măsurilor dispuse prin ordinul de protec ție se stabile ște de judecător, fără a putea
depăși 6 luni de la data emiterii ordinului.(2) Dacă hotărârea nu cuprinde nicio mențiune
privind durata măsurilor dispuse, acestea vor produce efecte pentru o perioadă de 6 luni de la
data emiterii ordinului.
Articolul 40
(1) Cererea pentru emiterea ordinului de protecție este de competen ța judecătoriei de pe raza
teritorială în care își are domiciliul sau reședința victima. (2) Cererea pentru emiterea ordinului
poate fi introdusă de victimă personal sau prin reprezentant legal.(3) Cererea poate fi
introdusă în numele victimei și de:
a) procuror;
b) reprezentantul autorității sau structurii competente, la nivelul unită ții administrativ-
teritoriale, cu atribuții în materia protecției victimelor violen ței domestice;
c) reprezentantul oricăruia dintre furnizorii de servicii sociale în domeniul prevenirii și
combaterii violenței domestice, acreditați conform legii, cu acordul victimei.
Articolul 41
(1) Cererea privind emiterea ordinului de protec ție se întocme ște potrivit formularului de
cerere prevăzut în anexa care face parte integrantă din prezenta lege.(2) Cererea este scutită
de taxa judiciară de timbru.
Articolul 42
(1) Cererile pentru emiterea ordinului de protec ție se judecă în camera de consiliu,
participarea procurorului fiind obligatorie.(2) Asistența juridică a persoanei care solicită
ordinul de protecție este obligatorie.(3) Asistența juridică a persoanei împotriva căreia se
solicită ordinul de protecție este obligatorie. (4) Judecata se face de urgență și cu precădere.
Dispozițiile art. 200 și 201 din Legea nr. 134/2010, republicată, cu modificările și completările
ulterioare, privind verificarea cererii și regularizarea acesteia, respectiv fixarea primului
termen de judecată, nu sunt aplicabile. Citarea păr ților se face potrivit regulilor privind citarea
în cauze urgente.(5) În caz de urgență deosebită, instanța poate emite ordinul de protec ție și
fără citarea părților, chiar și în aceeași zi, pronunțându-se pe baza cererii și a actelor depuse,
fără concluziile părților.(6) În soluționarea cererii nu sunt admisibile probe a căror
administrare necesită timp îndelungat.(7) Procurorul are obligația de a informa persoana care
solicită ordinul de protecție asupra prevederilor legale privind protec ția victimelor infrac țiunii.
(8) Pronunțarea se poate amâna cu cel mult 24 de ore, iar motivarea ordinului se face în cel
mult 48 de ore de la pronunțare.(9) Soluționarea cererilor nu poate depăși un termen de 72 de
ore de la depunerea cererii, cu excepția cazului în care, anterior, s-a emis un ordin de
protecție provizoriu, durata inițială pentru care acesta este dispus fiind prelungită, de drept,
cu durata necesară îndeplinirii procedurii judiciare de emitere a ordinului de protec ție, cu
informarea agresorului despre acest fapt.
Articolul 43
În cazurile prevăzute la art. 40 alin. (3) și art. 34 alin. (6), victima poate renunța, potrivit
prevederilor art. 406 din Legea nr. 134/2010, republicată, cu modificările și completările
ulterioare, la judecarea cererii privind ordinul de protec ție.
Articolul 44
(1) Ordinul de protecție este executoriu.(2) Executarea hotărârii se face fără somație sau fără
trecerea vreunui termen.(3) Respectarea ordinului de protecție este obligatorie și pentru
persoana protejată prin intermediul său.
Articolul 45
(1) Hotărârea prin care se soluționează cererea de emitere a ordinului de protec ție este
supusă numai apelului, în termen de 3 zile de la pronun țare dacă s-a dat cu citarea păr ților, și
de la comunicare, dacă s-a dat fără citarea lor.(2) Instanța de apel poate suspenda executarea
până la judecarea apelului, dar numai cu plata unei cau țiuni al cărei cuantum se va stabili de
către aceasta.(3) Apelul se judecă cu citarea părților. Dispozițiile art. 42 alin.
(1), (3), (4), (6) și (8) sunt aplicabile în mod corespunzător.(4) Participarea procurorului este
obligatorie.
Articolul 46
(1) O copie a dispozitivului hotărârii prin care s-a dispus cererea de emitere a ordinului de
protecție se comunică, în maximum 5 ore de la momentul pronun țării hotărârii, structurilor
Poliției Române în a căror rază teritorială se află locuin ța victimei și/sau a agresorului, precum
și Direcției pentru Evidența Persoanelor și Administrarea Bazelor de Date. (2) Ordinul de
protecție prin care se dispune oricare dintre măsurile prevăzute la art. 38 alin. (1) se pune în
executare de îndată, de către sau, după caz, sub supravegherea poli ției. (3) Pentru punerea în
executare a ordinului de protecție, polițistul poate intra în locuin ța familiei și în orice anexă a
acesteia, cu consimțământul persoanei protejate sau, în lipsă, al altui membru al familiei.
(4) Organele de poliție au îndatorirea să supravegheze modul în care se respectă hotărârea
judecătorească prin care s-a dispus ordinul de protec ție și să sesizeze organul de urmărire
penală în caz de sustragere de la executare.(5) Odată cu comunicarea ordinului de protecție
prin care s-a luat măsura evacuării temporare a agresorului, organul de poli ție are obliga ția de
a-l informa pe acesta cu privire la dreptul de a avea posibilitatea de a solicita găzduirea în
cadrul centrelor rezidențiale pentru persoanele fără adăpost sau al adăposturilor de noapte,
care funcționează în conformitate cu prevederile Legii nr. 292/2011, cu modificările și
completările ulterioare, sau în cadrul altor locuri adecvate. Accesul agresorilor în centrele
pentru persoanele fără adăpost și adăposturile de noapte se realizează pe baza constatării
încadrării agresorului în definiția prevăzută la art. 6 lit. z) din Legea nr. 292/2011, cu
modificările și completările ulterioare, fiind exceptate situațiile în care agresorul reprezintă un
risc pentru siguranța beneficiarilor.(6) În exercitarea atribuțiilor de supraveghere a respectării
ordinului de protecție, organele de poliție pun în aplicare măsuri de prevenire a nerespectării
hotărârii, care pot consta în: efectuarea de vizite inopinate la locuin ța persoanei vătămate,
apelarea telefonică de control a victimei/agresorului, solicitarea unor informa ții din partea
vecinilor, colegilor de la locul de muncă al victimei/agresorului, de la unitatea de învă țământ
frecventată de victimă/agresor sau din partea altor persoane care ar putea furniza informa ții
relevante, precum și orice alte modalități specifice activității poli țiene ști. (7) În cazul în care
se constată sustragerea de la executarea ordinului de protec ție, va fi sesizat organul de
urmărire penală.(8) În cazul în care persoana protejată prin ordinul de protec ție încalcă
dispozițiile acestuia, ea va fi obligată la acoperirea cheltuielilor generate de emiterea și
punerea în executare a ordinului.(9) Modul de calcul al cheltuielilor generate de emiterea și
punerea în executare a ordinelor de protec ție la care poate fi obligată persoana protejată se
va stabili prin ordin comun al ministrului justi ției și al ministrului afacerilor interne.
Articolul 47
(1) Încălcarea de către persoana împotriva căreia a fost emis un ordin de protec ție a oricăreia
dintre măsurile prevăzute la art. 38 alin. (1), (4) și (5) lit. a) și b) și dispuse prin ordinul de
protecție constituie infracțiune și se pedepsește cu închisoare de la 6 luni la 5 ani.
(2) Încălcarea de către persoana împotriva căreia a fost emis un ordin de protec ție provizoriu
a oricăreia dintre măsurile prevăzute la art. 31 alin. (1) și dispuse prin ordinul de protecție
provizoriu constituie infracțiune și se pedepsește cu închisoare de la 6 luni la 5 ani.
Articolul 48
La expirarea duratei măsurilor de protecție, persoana protejată poate solicita un nou ordin de
protecție, dacă există indicii că, în lipsa măsurilor de protec ție, via ța, integritatea fizică sau
psihică ori libertatea i-ar fi puse în pericol.
Articolul 49
(1) Persoana împotriva căreia s-a dispus o măsură prin ordinul de protec ție pe durata maximă
poate solicita revocarea ordinului sau înlocuirea măsurii dispuse.(2) Revocarea se poate
dispune dacă sunt îndeplinite, cumulativ, următoarele condi ții:
a) agresorul a respectat interdicțiile sau obliga țiile impuse;
b) agresorul a urmat consiliere psihologică, psihoterapie, tratament de dezintoxicare ori orice
altă formă de consiliere sau terapie care a fost stabilită în sarcina sa ori care i-a fost
recomandată sau a respectat măsurile de siguran ță, dacă asemenea măsuri s-au luat, potrivit
legii;
c) dacă există o evaluare a riscului de recidivă realizată potrivit competen țelor de către un
serviciu de probațiune, care indică un grad de risc suficient de scăzut și faptul că agresorul nu
mai prezintă un real pericol pentru victima violen ței domestice sau pentru familia acesteia,
astfel cum este definită potrivit prevederilor art. 5.Notă
Decizie de admitere: HP nr. 50/2020, publicată în Monitorul Oficial nr. 665 din 27 iulie 2020:
În interpretarea și aplicarea dispozițiilor art. 34 alin. (2) din Legea nr. 217/2003 pentru
prevenirea și combaterea violenței domestice, republicată, cu modificările și completările
ulterioare, stabilește că:
În situația în care persoana împotriva căreia s-a emis ordinul de protec ție nu este implicată
într-un dosar penal, pentru a se dispune revocarea ordinului nu trebuie întocmită de către
serviciul de probațiune o evaluare a riscului de recidivă, conform art. 34 alin. (2) lit. c) din
Legea nr. 217/2003. În acest caz, instanța va efectua o evaluare proprie a existen ței unui risc
real pentru victima violenței domestice sau pentru familia acesteia din partea persoanei
împotriva căreia s-a emis ordinul de protecție.
Anterior republicării din Monitorul Oficial nr. 948 din 15 octombrie 2020, dispozi țiile art. 49 se
regăseau la art. 34, astfel prevederile Deciziei HP nr. 50/2020 î și men țin valabilitatea.
(3) Cererea de revocare se soluționează cu citarea păr ților și a unită ții de poli ție care a pus în
executare ordinul de protecție a cărui revocare se solicită. Participarea procurorului este
obligatorie.
Articolul 50
Dacă, odată cu soluționarea cererii, instanța constată existen ța uneia dintre situa țiile care
necesită instituirea unei măsuri de protec ție specială a copilului, va sesiza de îndată
autoritatea publică locală cu atribuții privind protec ția copilului.
Dispoziții generale și sancțiuni privind evidența, domiciliul,

reședința și actele de identitate ale cetățenilor români;
Capitolul I Dispoziții generale
Articolul 1
Prezenta ordonanță de urgență constituie cadrul care reglementează eviden ța, domiciliul,
reședința și actele de identitate ale cetățenilor români, prin care se asigură realizarea
raporturilor juridice dintre persoanele fizice, juridice și institu țiile statului de drept.
Articolul 2
(1) Evidența cetățenilor români reprezintă un sistem na țional de înregistrare și actualizare a
datelor cu caracter personal ale acestora, necesar cunoa șterii numărului, structurii și mi șcării
populației pe teritoriul țării și furnizării de date în interesul cetă țenilor, al statului și al
instituțiilor publice.
(la 12-12-2012, Alin. (1) al art. 2 a fost modificat de pct. 1 al art. I din ORDONAN ȚA DE
URGENȚĂ nr. 82 din 4 decembrie 2012, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 838 din 12
decembrie 2012. )(2) Evidența cetățenilor români cu domiciliul în România se ține după
principiul locului de domiciliu al acestora de către Ministerul Administra ției și Internelor, prin
Direcția pentru Evidența Persoanelor și Administrarea Bazelor de Date, denumită în continuare
D.E.P.A.B.D., împreună cu serviciile publice comunitare de eviden ță a persoanelor organizate
potrivit legii.
decembrie 2012. )Notă
**) Potrivit art. 1 alin. (2) din Hotărârea Guvernului nr. 1.367/2009 privind înfiin țarea,
organizarea și funcționarea Direcției pentru Eviden ța Persoanelor și Administrarea Bazelor de
Date, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 802 din 25 noiembrie 2009,
Direcția pentru Evidența Persoanelor și Administrarea Bazelor de Date se înfiin țează prin
comasarea prin fuziune a Inspectoratului Național pentru Eviden ța Persoanelor și a Centrului
Național de Administrare a Bazelor de Date privind Eviden ța Persoanelor, care se desfiin țează.
(3) Pentru cetățenii români care au domiciliul în străinătate, eviden ța acestora se ține după
principiul ultimului domiciliu avut în țară și după re ședin ța declarată în România.
(4) Activitatea de evidență a cetățenilor români, precum și cea privind eliberarea actelor de
identitate ale cetățenilor români se realizează în mod unitar și sunt coordonate de
D.E.P.A.B.D., la nivel central, și de către serviciile publice comunitare jude țene de eviden ță a
persoanelor, la nivel județean.
(la 12-12-2012, Alin. (4) al art. 2 a fost introdus de pct. 2 al art. I din ORDONAN ȚA DE URGEN ȚĂ
nr. 82 din 4 decembrie 2012, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 838 din 12 decembrie
2012. )
Articolul 3
(1) Integrarea și administrarea bazelor de date privind eviden ța persoanelor, a actelor de stare
civilă, a cărților de identitate, a cărților electronice de identitate, a căr ților de identitate
provizorii și a celorlalte documente necesare persoanei în rela țiile cu statul se realizează de
D.E.P.A.B.D.
(la 07-08-2020, sintagma: a cărților de alegător a fost abrogată de Alineatul (1), Articolul VII
din LEGEA nr. 162 din 3 august 2020, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 698 din 04 august
2020 )(2) D.E.P.A.B.D. administrează Sistemul național informatic de eviden ță a persoanelor,
denumit în continuare S.N.I.E.P.(3) S.N.I.E.P. reprezintă ansamblul activităților desfășurate cu
mijloace informatice pentru ținerea evidenței persoanelor, producerea, emiterea și eviden ța
actelor de stare civilă, a cărților de identitate, a căr ților electronice de identitate, a căr ților de
identitate provizorii, și a altor documente necesare persoanei în rela țiile cu statul.
(la 07-08-2020, sintagma: a cărților de alegător a fost abrogată de Alineatul (1), Articolul VII
din LEGEA nr. 162 din 3 august 2020, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 698 din 04 august
2020 )
(la 12-12-2012, Art. 3 a fost modificat de pct. 3 al art. I din ORDONAN ȚA DE URGEN ȚĂ nr. 82
din 4 decembrie 2012, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 838 din 12 decembrie 2012. )
Articolul 4
Abrogat.
(la 12-12-2012, Art. 4 a fost abrogat de pct. 4 al art. I din ORDONAN ȚA DE URGEN ȚĂ nr. 82 din
4 decembrie 2012, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 838 din 12 decembrie 2012. )
Articolul 5
Abrogat.
Articolul 6
(1) În vederea realizării evidenței cetățenilor români, fiecărei persoane fizice i se atribuie,
începând de la naștere, un cod numeric personal, denumit în continuare C.N.P., care se înscrie
în actele și certificatele de stare civilă și se preia în celelalte acte cu caracter oficial, emise
pe numele persoanei respective, precum și în Registrul na țional de eviden ță a persoanelor,
denumit în continuare R.N.E.P.(2) C.N.P. reprezintă un număr semnificativ ce individualizează
în mod unic o persoană fizică și constituie un instrument de verificare a datelor de stare civilă
ale acesteia și de identificare în anumite sisteme informatice de către persoanele autorizate.
(3) C.N.P. sunt generate și administrate prin mijloace informatice de D.E.P.A.B.D., care emite
și distribuie anual către serviciile publice comunitare jude țene de eviden ță a persoanelor,
Serviciul Public Comunitar de Evidență a Persoanelor al Municipiului Bucure ști și
Departamentul consular din cadrul Ministerului Afacerilor Externe listele con ținând codurile
numerice personale precalculate pentru anul în curs.(4) Pentru situații de excepție, la
solicitarea instituțiilor publice prevăzute la alin. (3), D.E.P.A.B.D. generează C.N.P.
suplimentare.(5) Atribuirea C.N.P. se face, în țară, de serviciile publice comunitare de eviden ță
a persoanelor sau, acolo unde acestea nu există ori nu func ționează, de autorită țile executive
ale unităților administrativ-teritoriale, iar în străinătate, de Ministerul Afacerilor Externe, prin
misiunile diplomatice și oficiile consulare de carieră ale României, în baza listelor prevăzute
la alin. (3) sau, după caz, alin. (4).(6) Gestionarea și verificarea atribuirii C.N.P. revin serviciilor
publice comunitare de evidență a persoanelor, sub coordonarea D.E.P.A.B.D.
Capitolul II
Organizarea și administrarea R.N.E.P.

(la 12-12-2012, Titlul Cap. II a fost modificat de pct. 7 al art. I din ORDONAN ȚA DE URGEN ȚĂ
nr. 82 din 4 decembrie 2012, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 838 din 12 decembrie
2012. )
Articolul 7
(1) R.N.E.P. este componenta principală a S.N.I.E.P. și reprezintă ansamblul datelor cu
caracter personal ale cetățenilor români, rezultate în urma prelucrării automate, într-o
concepție unitară, pentru scopurile prevăzute la art. 2 alin. (1).(2) R.N.E.P. este organizat pe 3
niveluri - central, județean și local - și funcționează în sistem deschis, servind ca suport unic
pentru furnizarea de date, în condițiile legii, pentru toate sistemele informatice ale institu țiilor
și autorităților publice care prelucrează date nominale privind persoana fizică.
(la 22-07-2013, Alin. (2) al art. 7 a fost modificat de pct. 1 al art. unic din LEGEA nr. 235 din 15
iulie 2013, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 442 din 19 iulie 2013, care modifică pct. 8 al
art. I din ORDONANȚA DE URGENȚĂ nr. 82 din 4 decembrie 2012, publicată în MONITORUL
OFICIAL nr. 838 din 12 decembrie 2012. )(3) Componenta informatizată a R.N.E.P. este
organizată pe un singur nivel - central.(4) Conținutul R.N.E.P. se stabilește prin hotărâre a
Guvernului, la propunerea Ministerului Administra ției și Internelor.
Articolul 8
Abrogat.
Articolul 9
(1) Cetățenii români sunt înregistrați în R.N.E.P. pe baza datelor de stare civilă din actele de
naștere.(2) Introducerea, actualizarea, exploatarea și valorificarea datelor din R.N.E.P. se
realizează de D.E.P.A.B.D. și de serviciile publice comunitare de eviden ță a persoanelor.
(3) Actualizarea datelor din R.N.E.P. se realizează pe baza documentelor prezentate de
persoana interesată sau comunicate de autorită ți, potrivit atribu țiilor ce le revin, în situa țiile
prevăzute de prezenta ordonanță de urgență.(4) Autoritățile prevăzute la alin. (3) sunt:
a) Ministerul Afacerilor Externe, pentru evenimentele de stare civilă intervenite în străinătate;
b) Autoritatea Națională pentru Cetățenie, pentru cei care dobândesc sau pierd cetă țenia
română;
c) organele judiciare, pentru persoanele față de care s-a dispus interzicerea exercitării
drepturilor electorale, interzicerea prezenței în anumite localită ți, interzicerea părăsirii
teritoriului României, măsura dării în urmărire, măsura preventivă a controlului judiciar sau
cea a controlului judiciar pe cauțiune ori a arestului la domiciliu, pentru persoanele căutate
pentru participare la proceduri judiciare, pentru persoanele care fac obiectul unei măsuri de
protecție dispuse printr-un ordin de protec ție, precum și pentru persoanele puse sub
interdicție;
(la 07-08-2020, Litera c) din Alineatul (4) , Articolul 9 , Capitolul II a fost modificată de Punctul
1, Articolul I din LEGEA nr. 162 din 3 august 2020, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 698
din 04 august 2020 )
d) instanțele judecătorești, notarii publici și ofițerii de stare civilă, pentru modificări
intervenite ca urmare a divorțului;
e) Direcția Generală de Pașapoarte, pentru cei care dobândesc sau de țin statutul de cetă țean
român cu domiciliul în străinătate.
f) structurile de stare civilă din cadrul serviciilor publice comunitare locale de eviden ță a
persoanelor sau din cadrul primăriilor, acolo unde nu func ționează servicii publice comunitare
locale de evidență a persoanelor, pentru modificările intervenite în statutul civil al persoanelor
fizice.
(la 22-07-2013, Lit. f) a alin. (4) al art. 9 a fost introdusă de pct. 2 al art. unic din LEGEA nr. 235
din 15 iulie 2013, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 442 din 19 iulie 2013, care completează
pct. 10 al art. I din ORDONANȚA DE URGENȚĂ nr. 82 din 4 decembrie 2012, publicată în
MONITORUL OFICIAL nr. 838 din 12 decembrie 2012. )
Articolul 10
(1) Datele cu caracter personal ale persoanelor fizice sunt protejate de legea specială și nu
pot fi prelucrate decât în condițiile prevăzute de aceasta. (2) Beneficiarii datelor cu caracter
personal furnizate din R.N.E.P. sunt obligați să utilizeze aceste date numai pentru destina ția
stabilită și să asigure protecția acestora, în condi țiile legii.
decembrie 2012. )
Articolul 11
(1) Furnizarea sau verificarea unor date cu caracter personal din R.N.E.P. se face la cererea
persoanelor fizice sau a persoanelor juridice, în condi țiile stabilite de lege. (2) Furnizarea sau
verificarea unor date cu caracter personal din R.N.E.P. se face în condi țiile stabilite de lege, în
cadrul unor acțiuni de interes public sau în vederea îndeplinirii unor obliga ții legale, cu plata
corespunzătoare a taxelor prevăzute de lege, în baza unui contract încheiat între Ministerul
Administrației și Internelor, prin D.E.P.A.B.D., și beneficiar. (3) De la plata taxelor prevăzute
la alin. (2) se exceptează furnizarea sau verificarea unor date cu caracter personal din
R.N.E.P. solicitată de:
a) instituțiile publice cu atribuții în domeniul apărării, ordinii publice, securită ții na ționale și
justiției;
b) instituțiile publice cu atribuții în domeniul realizării crean țelor bugetare prin modalită țile de
executare silită prevăzute de lege;
c) Casa Națională de Asigurări de Sănătate, casele de asigurări de sănătate jude țene și a
municipiului București și Casa Asigurărilor de Sănătate a Apărării, Ordinii Publice, Siguran ței
Naționale și Autorității Judecătorești;
(la 22-07-2013, Lit. c) a alin. (3) al art. 11 a fost modificată de pct. 3 al art. unic din LEGEA nr.
235 din 15 iulie 2013, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 442 din 19 iulie 2013, care
modifică pct. 12 al art. I din ORDONANȚA DE URGENȚĂ nr. 82 din 4 decembrie 2012, publicată
în MONITORUL OFICIAL nr. 838 din 12 decembrie 2012. )
d) Ministerul Sănătății, autoritățile de sănătate publică jude țene și a municipiului Bucure ști și
spitalele județene, municipale, orășenești și comunale;
e) Ministerul Finanțelor Publice și structurile subordonate acestuia, în scopul urmăririi
impozitului pe venit datorat de persoanele fizice;
f) Ministerul Afacerilor Externe și structurile subordonate acestuia;
g) instituțiile cu atribuții în domeniul asistenței sociale și protec ției copilului și al ocrotirii
sociale a persoanelor vârstnice;
(la 22-07-2013, Lit. g) a alin. (3) al art. 11 a fost modificată de pct. 3 al art. unic din LEGEA nr.
h) poliția locală;
i) alte persoane juridice, în condițiile prevăzute de lege. (4) În situația prevăzută la alin. (3),
furnizarea sau verificarea unor date cu caracter personal se face în baza unui protocol
încheiat între Ministerul Administrației și Internelor, prin D.E.P.A.B.D., și persoanele juridice
enumerate.(5) Contractul prevăzut la alin. (2) și protocolul prevăzut la alin. (4) trebuie să
conțină în mod obligatoriu destinația datelor, volumul și structura acestora, suportul pe care
se livrează și măsurile de protecție și securitate a datelor prevăzute de lege. (6) Furnizarea sau
verificarea unor date cu caracter personal din R.N.E.P. se realizează de:
a) D.E.P.A.B.D. sau de structurile sale teritoriale, la solicitarea scrisă adresată acestora;
b) serviciile publice comunitare de evidență a persoanelor, la solicitarea scrisă adresată
acestora de către autoritățile publice locale sau de către persoanele fizice și juridice în
condițiile prevăzute de lege.
(la 22-07-2013, Lit. b) a alin. (6) al art. 11 a fost modificată de pct. 4 al art. unic din LEGEA nr.
Capitolul III Actele de identitate
Articolul 12
(1) Începând cu vârsta de 14 ani, cetățenilor români li se eliberează acte de identitate. (2) În
termen de 15 zile de la împlinirea vârstei prevăzute la alin. (1), cetățenii români sunt obligați
să solicite eliberarea actului de identitate.
OFICIAL nr. 838 din 12 decembrie 2012. )(3) În sensul prezentei ordonanțe de urgență, prin act
de identitate se înțelege cartea de identitate, cartea de identitate simplă, cartea electronică
de identitate, cartea de identitate provizorie și buletinul de identitate, aflate în termen de
valabilitate.
Articolul I din LEGEA nr. 162 din 3 august 2020, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 698 din
04 august 2020 )
Articolul 12^1
Opțional, se poate elibera carte de identitate simplă sau carte electronică de identitate
înainte de împlinirea vârstei de 14 ani, la solicitarea unuia dintre părin ți, a reprezentatului
legal, a persoanei desemnate din cadrul serviciului social public sau al unui organism privat
acreditat, destinat protecției speciale a copilului, separat temporar sau definitiv de părin ți,
unde se află minorul, sau a persoanei căreia i-a fost dat în plasament copilul.
(la 07-08-2020, Capitolul III a fost completat de Punctul 3, Articolul I din LEGEA nr. 162 din 3
august 2020, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 698 din 04 august 2020 )
Articolul 13
(1) Actul de identitate face dovada identității, a cetă țeniei române, a adresei de domiciliu și,
după caz, a adresei de reședință.(2) În condițiile Legii nr. 248/2005 privind regimul liberei
circulații a cetățenilor români în străinătate, cu modificările și completările ulterioare, cartea
de identitate și cartea electronică de identitate constituie document de călătorie în statele
membre ale Uniunii Europene.(2^1) Abrogat.
(la 07-08-2020, Alineatul (2^1) din Articolul 13 , Capitolul III a fost abrogat de Punctul 4,
04 august 2020 )(3) Cartea electronică de identitate permite titularului autentificarea în
sisteme informatice ale Ministerului Afacerilor Interne și în sisteme informatice ale altor
instituții publice sau private, precum și utilizarea semnăturii electronice, în condi țiile legii.
04 august 2020 )(3^1) Prin autentificare se înțelege procedura prin care i se permite unei
persoane ce posedă legal un anumit set de date create în acest scop să se identifice într-un
sistem informatic, în interes propriu sau în rela ția sa cu persoane juridice de drept public ori
de drept privat.
(la 07-08-2020, Alineatul (3^1) din Articolul 13 , Capitolul III a fost modificat de Punctul 5,
04 august 2020 )(4) În cazul minorului căruia nu i s-a eliberat primul act de identitate, dovada
identității se face cu certificatul de naștere. Dovada cetățeniei acestuia se face cu certificatul
de naștere însoțit de actul de identitate sau pa șaportul unuia dintre părin ți.
Articolul 14
(1) Actul de identitate se eliberează de către serviciul public comunitar de eviden ță a
persoanelor de la locul de domiciliu sau reședință a persoanei fizice, pe baza cererii acesteia
sau a reprezentantului său legal.(2) Cetățenii români cu domiciliul în România aflați temporar
în străinătate pot depune cerere pentru eliberarea actului de identitate:
a) la misiunea diplomatică sau oficiul consular al României din străinătate, în cazul în care, din
motive obiective, nu se pot deplasa la serviciul public comunitar de eviden ță a persoanelor de
la locul de domiciliu sau reședință, cu excepția cererii pentru eliberarea unei căr ți de
identitate provizorii în condițiile art. 20 alin. (1) lit. b)-d);
(la 07-08-2020, Litera a) din Alineatul (2) , Articolul 14 , Capitolul III a fost modificată de
Punctul 6, Articolul I din LEGEA nr. 162 din 3 august 2020, publicată în MONITORUL OFICIAL
nr. 698 din 04 august 2020 )
b) la serviciul public comunitar de evidență a persoanelor, prin împuternicit, pe bază de
procură specială autentificată la misiunea diplomatică sau oficiul consular al României din
țara respectivă.
(la 07-08-2020, Litera b) din Alineatul (2) , Articolul 14 , Capitolul III a fost modificată de
nr. 698 din 04 august 2020 )(3) Primul act de identitate nu se eliberează pe bază de procură
specială.(4) În cazul minorului care se află, în condițiile legii, într-un serviciu social public sau
al unui organism privat acreditat, destinat protec ției speciale a copilului, separat temporar
sau definitiv de părinți, actul de identitate se eliberează, prin grija acestui serviciu, de către
serviciul public comunitar de evidență a persoanelor din raza teritorială de competen ță.
04 august 2020 )(5) Minorul depune cererea pentru eliberarea actului de identitate, înso țit de
unul dintre părinți sau, după caz, de reprezentantul său legal, de persoana desemnată din
cadrul centrului specializat aflat sub autoritatea serviciului public de asisten ță socială sau de
persoana căreia i-a fost încredințat în plasament. (6) Pentru testarea și urmărirea funcționării
aplicațiilor informatice, pentru soluționarea unor cazuri deosebite, precum și pentru sprijinirea
activității specifice a structurilor cu atribu ții în domeniul ordinii publice și siguran ței
naționale, actele de identitate se eliberează și de către D.E.P.A.B.D., de către serviciile
publice comunitare județene de evidență a persoanelor, respectiv al municipiului Bucure ști.
Articolul 15
(1) Cererea pentru eliberarea actului de identitate reprezintă un formular-tip care con ține
datele cu caracter personal ale solicitantului și informa țiile stabilite de lege pentru
constituirea și actualizarea R.N.E.P.(2) Cererea prevăzută la alin. (1) se semnează de solicitant
în prezența lucrătorului serviciului public comunitar de eviden ță a persoanelor, a
reprezentantului misiunii diplomatice sau al oficiului consular și trebuie să fie înso țită de
documentele care, potrivit legii, fac dovada numelui de familie și a prenumelui, datei de
naștere, statutului civil, cetățeniei române, adresei de domiciliu și, după caz, adresei de
reședință.
OFICIAL nr. 838 din 12 decembrie 2012. )(3) Cererile care privesc eliberarea unui nou act de
identitate trebuie însoțite numai de documentele care, potrivit legii, fac dovada adresei de
domiciliu și, după caz, a adresei de reședință, cu excepția situa ției în care:
a) au intervenit modificări ale datelor privind numele de familie și prenumele, data de na ștere,
statutul civil și cetățenia română, când se prezintă și documentele care atestă aceste
modificări;
(la 22-07-2013, Lit. a) a alin. (3) al art. 15 a fost modificată de pct. 10 al art. unic din LEGEA nr.
b) solicitantul este titular al unei cărți de identitate provizorii sau al unui buletin de identitate,
când se prezintă toate documentele prevăzute la alin. (2).(4) În cazul pierderii, furtului,
distrugerii sau al deteriorării actelor de identitate, solicitantul trebuie să prezinte un alt
document oficial, cu fotografie de dată recentă, pentru certificarea identită ții. Atunci când
persoana nu deține un astfel de document ori în situa ția în care se constată diferen țe între
fizionomia solicitantului și documentele prezentate sau informa țiile din R.N.E.P., se solicită
verificarea identității de către structura teritorială a poli ției. (5) Termenul de soluționare a
cererilor pentru eliberarea unui act de identitate este de până la 30 de zile de la data
înregistrării cererii la serviciul public comunitar de eviden ță a persoanelor. În situa ții
deosebite, termenul poate fi prelungit cu cel mult 15 zile de către șeful serviciului public
comunitar de evidență a persoanelor.
Articolul 16
(1) Cartea de identitate se eliberează:
a) cu valabilitate de 4 ani, pentru persoanele cu vârsta cuprinsă între 14 și 18 ani;
b) cu valabilitate de 7 ani, pentru persoanele cu vârsta cuprinsă între 18 și 25 de ani;
c) cu valabilitate de 10 ani, după împlinirea vârstei de 25 de ani;
d) cu valabilitate nelimitată, după împlinirea vârstei de 55 de ani.(2) De la data realizării
condițiilor tehnice pentru eliberarea cărții electronice de identitate, cartea de identitate
simplă și cartea electronică de identitate se eliberează:
a) cu valabilitate de 2 ani, pentru persoanele cu vârsta cuprinsă între 0 și 14 ani;
b) cu valabilitate de 4 ani, pentru persoanele cu vârsta cuprinsă între 14 și 18 ani;
c) cu valabilitate de 10 ani, după împlinirea vârstei de 18 ani;
d) cu valabilitate nelimitată, după împlinirea vârstei de 60 de ani, pentru cartea de identitate
simplă.
04 august 2020 )(3) De la data realizării condițiilor tehnice pentru eliberarea căr ții electronice
de identitate, cetățenii români pot opta pentru eliberarea:
a) unei cărți electronice de identitate în una dintre variantele prevăzute la art. 17 alin. (6);
b) unei cărți de identitate simple.
04 august 2020 )(4) Până la împlinirea vârstei de 12 ani, cartea electronică de identitate,
solicitată în condițiile art. 12^1, se eliberează fără imaginile impresiunilor papilare.
(la 07-08-2020, Articolul 16 din Capitolul III a fost completat de Punctul 9, Articolul I din
LEGEA nr. 162 din 3 august 2020, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 698 din 04 august 2020
)
Articolul 17
(1) Cartea de identitate simplă conține date în format tipărit și în format inscrip ționat prin
tehnici speciale, precum și elemente de particularizare și de siguran ță.
04 august 2020 )(1^1) Abrogat.
04 august 2020 )(2) Datele cu caracter personal înscrise pe cartea de identitate simplă sunt:
(la 07-08-2020, Partea introductivă a Alineatului (2) din Articolul 17, Capitolul III a fost
modificată de Punctul 12, Articolul I din LEGEA nr. 162 din 3 august 2020, publicată în
MONITORUL OFICIAL nr. 698 din 04 august 2020 )
a) numele și prenumele titularului;
b) sexul;
c) cetățenia titularului;
d) data și locul nașterii titularului;
e) semnătura olografă a titularului;
f) imaginea facială a titularului;
(la 22-07-2013, Lit. f) a alin. (2) al art. 17 a fost modificată de pct. 15 al art. unic din LEGEA nr.
g) C.N.P.;
h) adresa de domiciliu a titularului.(3) În cazul incapabililor și al persoanelor infirme sau
analfabete, semnătura olografă a titularului poate lipsi din con ținutul căr ții de identitate
simple.
04 august 2020 )(4) Cartea electronică de identitate conține date în format tipărit și în format
inscripționat prin tehnici speciale, date în format electronic, precum și elemente de
particularizare și de siguranță.
04 august 2020 )(5) Datele cu caracter personal care se înscriu pe cartea electronică de
identitate sunt cele prevăzute la alin. (2), cu aplicarea, după caz, a prevederilor alin. (3). În
format electronic se înscriu:
a) datele din formatul tipărit, cu excepția semnăturii olografe a titularului;
b) prenumele părinților titularului;
c) un certificat pentru semnătură electronică și, după caz, certificate calificate pentru
semnătură electronică, astfel cum acestea sunt definite în legisla ția din domeniu;
d) datele biometrice ale titularului, constând în imaginea facială și, după caz, imaginile
impresiunilor papilare a două degete.
04 august 2020 )(6) La cererea solicitantului, cartea electronică de identitate se eliberează:
a) cu toate datele prevăzute la alin. (5); sau
b) cu datele prevăzute la alin. (5), cu excepția imaginii impresiunilor papilare.
Articolul 17^1
(1) Certificatul pentru semnătură electronică și certificatele calificate pentru semnătură
electronică se emit și se înscriu, după cum urmează:
a) certificatul pentru semnătură electronică avansată, de către Ministerul Afacerilor Interne;
b) certificatele calificate pentru semnătură electronică, de către un prestator calificat de
servicii de încredere, în condițiile legii.
(la 07-08-2020, Alineatul (1) din Articolul 17^1 , Capitolul III a fost modificat de Punctul 15,
04 august 2020 )(1^1) Certificatul prevăzut la alin. (1) lit. a) se utilizează pentru autentificare
și semnare în raport cu sistemele informatice ale Ministerului Afacerilor Interne și cu
sistemele informatice ale altor instituții publice sau private. În rela țiile cu institu țiile publice,
documentele semnate cu certificatul prevăzut la alin. (1) lit. a) au aceeași valoare ca
documentele semnate olograf.
(la 07-08-2020, Alineatul (1^1) din Articolul 17^1 , Capitolul III a fost modificat de Punctul 15,
04 august 2020 )(2) Cerințele de utilizare a certificatului prevăzut la alin. (1) lit. a) se stabilesc
prin ordin al ministrului afacerilor interne, care se publică în Monitorul Oficial al României,
Partea I.
04 august 2020 )(3) Certificatul calificat se înscrie în cartea electronică de identitate ulterior
producerii acesteia, la solicitarea titularului. Certificatul calificat se poate elibera doar
persoanelor având capacitate deplină de exerci țiu.
(la 22-07-2013, Alin. (3) al art. 17^1 a fost modificat de pct. 22 al art. unic din LEGEA nr. 235
din 15 iulie 2013, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 442 din 19 iulie 2013, care modifică
(la 12-12-2012, Art. 17^1 a fost introdus de pct. 19 al art. I din ORDONAN ȚA DE URGEN ȚĂ nr.
82 din 4 decembrie 2012, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 838 din 12 decembrie 2012. )
Articolul 17^2
(1) Imaginile impresiunilor papilare se colectează numai cu acordul expres al solicitantului
cărții electronice de identitate sau, în cazul minorilor și al incapabililor, numai cu acordul
expres al părinților sau, după caz, părintelui care exercită autoritatea părintească ori al
reprezentantului legal.(2) Datele biometrice se colectează pentru a fi înscrise în cartea
electronică de identitate numai în scopul verificării autenticită ții acesteia și identită ții
titularului.
MONITORUL OFICIAL nr. 838 din 12 decembrie 2012. )(3) Verificarea identității titularului cărții
electronice de identitate se stabilește prin compararea directă a datelor biometrice preluate
de la titularul acesteia, cu ocazia verificării, și a datelor înscrise în cartea electronică de
identitate.(4) După personalizarea și transmiterea cărții electronice de identitate și a căr ții de
identitate simple la autoritatea competentă să le elibereze, toate datele stocate în bazele de
date de producție se șterg imediat prin procedură automată și ireversibilă.
04 august 2020 )(5) Imaginile impresiunilor papilare colectate pentru eliberarea căr ții
electronice de identitate și stocate în Sistemul na țional informatic de eviden ță a persoanelor
se șterg prin procedură automată imediat după ridicarea căr ții electronice de identitate sau,
dacă nu a fost ridicată, cel târziu la împlinirea unui termen de 3 luni de la data programată
pentru eliberarea acesteia.
MONITORUL OFICIAL nr. 838 din 12 decembrie 2012. )(5^1) Procedurile de ștergere prevăzute
la alin. (4) și (5) asigură imposibilitatea recuperării parțiale sau totale a datelor șterse.
(la 22-07-2013, Alin. (5^1) al art. 17^2 a fost introdus de pct. 24 al art. unic din LEGEA nr. 235
din 15 iulie 2013, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 442 din 19 iulie 2013, care completează
MONITORUL OFICIAL nr. 838 din 12 decembrie 2012. )(6) Procedurile de colectare a datelor
biometrice pentru emiterea cărții electronice de identitate, precum și procedurile de ștergere
a datelor prevăzute la alin. (4) și (5) se stabilesc prin hotărâre a Guvernului, la propunerea
Ministerului Afacerilor Interne.
(la 12-12-2012, Art. 17^2 a fost introdus de pct. 19 al art. I din ORDONAN ȚA DE URGEN ȚĂ nr.
82 din 4 decembrie 2012, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 838 din 12 decembrie 2012. )
Articolul 18
(1) Orice modificări, adăugări sau mențiuni, altele decât cele prevăzute de lege, înscrise în
actul de identitate sunt interzise și atrag nulitatea acestuia. (2) În situațiile prevăzute la alin.
(1), nulitatea se constată de către lucrătorii de poli ție sau de către lucrătorii serviciilor
publice comunitare de evidență a persoanelor, după caz. (3) Polițistul care constată una dintre
situațiile prevăzute la alin. (1) este obligat să rețină actul de identitate și să îl depună la cel
mai apropiat serviciu public comunitar de eviden ță a persoanelor, în termen de 24 de ore, cu
proces-verbal din care să rezulte împrejurările și motivul re ținerii.
Articolul 19
(1) Serviciile publice comunitare de evidență a persoanelor eliberează un nou act de identitate
în următoarele cazuri:
a) la expirarea termenului de valabilitate a actului de identitate care urmează a fi
preschimbat;
b) dacă s-a modificat numele sau prenumele titularului, data ori locul na șterii, iar în cazul
titularului unei cărți electronice de identitate, și prenumele părin ților;
c) în cazul schimbării domiciliului;
d) în cazul schimbării denumirii sau rangului localităților și străzilor, al renumerotării
imobilelor sau rearondării acestora, al înființării localităților sau străzilor;
e) în cazul atribuirii unui nou C.N.P.;
f) în cazul deteriorării actului de identitate;
g) în cazul pierderii, furtului sau distrugerii actului de identitate;
h) când imaginea facială din actul de identitate nu mai corespunde cu fizionomia titularului;
(la 22-07-2013, Lit. h) a alin. (1) al art. 19 a fost modificată de pct. 26 al art. unic din LEGEA nr.
i) în cazul schimbării sexului;
j) în cazul anulării;
k) pentru preschimbarea, la cerere, a actelor de identitate care nu se mai emit, dar sunt
valabile.
(la 07-08-2020, Litera k) din Alineatul (1) , Articolul 19 , Capitolul III a fost modificată de
nr. 698 din 04 august 2020 )(2) Titularul sau reprezentantul legal al acestuia este obligat să
solicite eliberarea unui nou act de identitate, în condi țiile art. 15 și 16, după cum urmează:
a) cu cel mult 180 de zile înainte de expirarea termenului de valabilitate a actului de
identitate, dar nu mai puțin de 15 zile, în situația prevăzută la alin. (1) lit. a);
b) în termen de 15 zile de la producerea uneia dintre situa țiile prevăzute la alin. (1) lit. b)-j);
c) oricând, în situația prevăzută la alin. (1) lit. k).(3) Actul de identitate valabil rămâne în
posesia titularului până la data înmânării noului document.
Articolul 20
(1) Cartea de identitate provizorie se eliberează în următoarele cazuri:
a) când solicitantul nu prezintă toate documentele necesare pentru eliberarea căr ții de
identitate, a cărții de identitate simple sau a căr ții electronice de identitate;
(la 07-08-2020, Litera a) din Alineatul (1) , Articolul 20 , Capitolul III a fost modificată de
nr. 698 din 04 august 2020 )
b) când, temporar, nu se poate realiza procedura preluării datelor biometrice;
c) în cazul cetățenilor români cu domiciliul în străinătate, care locuiesc temporar în România;
d) când se solicită eliberarea unei cărți electronice de identitate, a unei căr ți de identitate
simple sau a unei cărți de identitate, în unul din cazurile prevăzute la art. 19 alin. (1) lit.
a), b) și e)-j), la cererea cetățeanului.
(la 07-08-2020, Litera d) din Alineatul (1) , Articolul 20 , Capitolul III a fost modificată de
nr. 698 din 04 august 2020 )(2) Termenul de valabilitate a cărții de identitate provizorii este de:
a) un an, pentru situațiile prevăzute la alin. (1) lit. a)-c);
b) 45 de zile, pentru situația prevăzută la alin. (1) lit. d).
04 august 2020 )(3) Prevederile art. 15 și 16 se aplică în mod corespunzător.
Articolul 21
Abrogat.
Articolul 22
(1) Actul de identitate al persoanei fizice reținute, arestate preventiv sau care execută
pedeapsa închisorii se păstrează de către administra ția aresturilor ori a penitenciarelor și se
restituie la punerea în libertate a titularului acestuia.(2) Actul de identitate al persoanei fizice
internate într-un centru educativ se păstrează pe durata internării de către administra ția
acestei instituții.
(la 30-06-2016, Alin. (2) al art. 22 a fost modificat de pct. 2 al art. II din ORDONAN ȚA DE
URGENȚĂ nr. 33 din 28 iunie 2016, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 488 din 30 iunie 2016.
)(3) Cererea de eliberare a actului de identitate pentru persoana aflată în una dintre situa țiile
prevăzute la alin. (1) și (2) se primește și se soluționează de către serviciul public comunitar
de evidență a persoanelor în a cărui rază administrativ-teritorială func ționează institu țiile
respective.(4) Cererea de eliberare a unui nou act de identitate, solicitat potrivit
dispozițiilor art. 19 alin. (1) de către persoana internată într-o institu ție sanitară, se prime ște
și se soluționează în condițiile alin. (3).
(la 30-06-2016, Alin. (4) al art. 22 a fost introdus de pct. 3 al art. II din ORDONAN ȚA DE
URGENȚĂ nr. 33 din 28 iunie 2016, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 488 din 30 iunie 2016.
)
Articolul 23
(1) Titularii actelor de identitate, precum și autorită țile publice prevăzute la art. 22 sunt
obligați să ia măsuri pentru a evita deteriorarea, distrugerea, pierderea sau furtul acestora.
(2) Furtul actului de identitate trebuie reclamat de către persoanele fizice și autorită țile
publice menționate în alin. (1) la unitatea de poliție pe raza căreia s-a produs, în termen de 24
de ore de la constatare, iar pierderea sau distrugerea documentului, la serviciul public
comunitar de evidență a persoanelor de la locul de domiciliu sau re ședin ță. (3) Actele de
identitate declarate pierdute, distruse sau furate sunt nule de drept.
Articolul 24
(1) Persoana care a găsit sau a intrat în mod fortuit în posesia unui act de identitate, indiferent
cine este titularul acestuia, este obligată să îl depună ori să îl trimită, în termen de 24 de ore,
la cel mai apropiat serviciu public comunitar de eviden ță a persoanelor sau la cea mai
apropiată unitate de poliție.
(la 12-12-2012, Alin. (1) al art. 24 a fost introdus de pct. 23 al art. I din ORDONAN ȚA DE
decembrie 2012. )(2) Actul de identitate declarat pierdut sau furat, care a fost ulterior găsit de
titular, trebuie predat în termen de 48 de ore la serviciul public comunitar de eviden ță a
persoanelor unde a fost declarat evenimentul.
Articolul 25
(1) Actul de identitate al unei persoane fizice nu poate fi re ținut în afara cazurilor prevăzute de
prezenta ordonanță de urgență.(2) Este interzisă darea, primirea sau solicitarea actului de
identitate drept garanție pentru prestarea unor servicii, pentru încredin țarea unor bunuri și
valori, pentru plata datoriilor sau în alte scopuri, de către persoanele neautorizate.
Capitolul IV Domiciliul și reședința
Articolul 26
(1) Cetățenii români au dreptul să își stabilească sau să î și schimbe, în mod liber, domiciliul ori
reședința, cu excepția cazurilor expres prevăzute de lege. (2) Cetățenii români nu pot avea în
același timp decât un singur domiciliu și/sau o singură re ședin ță. În cazul în care ace știa de țin
mai multe locuințe, își pot stabili domiciliul sau reședința în oricare dintre ele.
Articolul 27
(1) Domiciliul persoanei fizice este acolo unde aceasta declară că are locuin ța principală*).
(2) Domiciliul minorului este la părinții săi sau la acela dintre părin ți la care el locuie ște
statornic ori, după caz, la reprezentantul său legal sau la persoana fizică ori juridică la care
este încredințat în plasament.(3) Dispozițiile alin. (2) se aplică și în cazul persoanei fizice puse
sub interdicție.(4) În situația în care părinții minorului aflat, în condițiile legii, în centre
specializate aflate sub autoritatea serviciilor publice de asisten ță socială nu sunt cunoscu ți
sau nu pot fi identificați, domiciliul minorului este la adresa centrului respectiv.
(la 12-12-2012, Alin. (4) al art. 27 a fost introdus de pct. 24 al art. I din ORDONAN ȚA DE
decembrie 2012. )Notă
*) Art. 27 alin. (1) intră în vigoare la 1 octombrie 2011, data intrării în vigoare a Legii nr.
71/2011.
Articolul 28
(1) Dovada adresei de domiciliu se poate face cu:
a) acte încheiate în condițiile de validitate prevăzute de legisla ția română în vigoare, privind
titlul locativ;
b) declarația scrisă a găzduitorului, persoană fizică sau persoană juridică, de primire în spa țiu,
însoțită de unul dintre documentele prevăzute la lit. a) sau, după caz, la lit. d);
c) declarația pe propria răspundere a solicitantului, înso țită de nota de verificare a poli țistului
de ordine publică, prin care se certifică existen ța unui imobil cu destina ție de locuin ță și
faptul că solicitantul locuiește efectiv la adresa declarată, pentru persoana fizică ce nu poate
prezenta documentele prevăzute la lit. a) și b);
d) documentul eliberat de autoritatea administrației publice locale, din care să rezulte că
solicitantul sau, după caz, găzduitorul acestuia figurează înscris în Registrul agricol, cu imobil
cu destinație de locuință;
e) actul de identitate al unuia dintre părinți sau al reprezentantului său legal ori actul de
încredințare, însoțit, după caz, de unul din actele prevăzute la lit. a)-d), în cazul minorilor care
solicită eliberarea unui act de identitate.(2) Declarația de primire în spațiu a găzduitorului
prevăzută la alin. (1) lit. b) poate fi dată în fața lucrătorului din cadrul serviciului public
comunitar de evidență a persoanelor, a polițistului de siguran ță publică, a notarului public ori
a funcționarului misiunii diplomatice sau oficiului consular al României. (3) În cazul minorului și
al persoanei puse sub interdicție, declarația pe propria răspundere prevăzută la alin. (1) lit.
c) se dă și se semnează de către părintele sau, după caz, părinții care exercită autoritatea
părintească sau de către reprezentanții lor legali.
Articolul 29
(1) Serviciul public comunitar de evidență a persoanelor pe raza căruia se află ultimul
domiciliu înscris în actul de identitate al solicitantului este obligat să comunice la cererea
cetățenilor români, în termen de 10 zile, datele referitoare la domiciliile avute de către
persoana respectivă în România și orice mențiune privind starea civilă, aflate în eviden ța
acestuia, începând cu data de 1 ianuarie 2000.(2) Pentru datele prevăzute la alin. (1),
referitoare la perioada anterioară anului 2000, termenul de comunicare este de maximum 20
de zile.
Articolul 30
Reședința este acolo unde persoana fizică declară că are locuin ța secundară, alta decât cea
de domiciliu**).Notă
**) Art. 30 intră în vigoare la 1 octombrie 2011, data intrării în vigoare a Legii nr. 71/2011.
Articolul 31
(1) Mențiunea privind stabilirea reședinței se înscrie la cererea persoanei fizice care locuie ște
mai mult de 15 zile la adresa la care are locuința secundară. (2) Mențiunea privind stabilirea
reședinței se acordă pentru perioada solicitată, care nu poate fi mai mare de un an, și are
valabilitate pe timpul cât persoana locuiește în mod efectiv la adresa declarată ca re ședin ță.
La expirarea acestui termen, persoana poate solicita înscrierea unei noi men țiuni privind
stabilirea reședinței.
Articolul 32
(1) Pentru înscrierea reședinței solicitantul va completa cererea pentru stabilirea re ședin ței,
pe care o va depune împreună cu actul său de identitate și cu unul dintre documentele
prevăzute la art. 28.(2) De la obligația de a solicita înscrierea în actul de identitate a
reședinței sunt exceptate:
(la 22-07-2013, Partea introd. a alin. (2) al art. 32 a fost modificată de pct. 28 al art. unic din
LEGEA nr. 235 din 15 iulie 2013, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 442 din 19 iulie 2013,
care modifică pct. 28 al art. I din ORDONANȚA DE URGENȚĂ nr. 82 din 4 decembrie 2012,
publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 838 din 12 decembrie 2012. )
a) persoana care locuiește la o altă adresă decât cea de domiciliu, în interesul serviciului sau
în scop turistic;
b) persoana internată într-o unitate sanitară/medicală.
Articolul 33
(1) Mențiunea privind reședința se înscrie pe un document, denumit dovada de re ședin ță, care
va însoți cartea de identitate simplă, cartea electronică de identitate și cartea de identitate
provizorie.(2) Dispozițiile art. 14 alin. (6) sunt aplicabile și în cazul eliberării dovezilor de
reședință.
(la 07-08-2020, Articolul 33 din Capitolul IV a fost modificat de Punctul 20, Articolul I din
LEGEA nr. 162 din 3 august 2020, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 698 din 04 august 2020
)
Articolul 34
(1) Pentru persoanele fizice care nu posedă act de identitate și sunt internate sau primite spre
îngrijire ori găzduire în instituții de ocrotire/centre de servicii sociale sau în centre educative
se eliberează acte de identitate în care se înscrie domiciliul sau re ședin ță la adresa institu ției
ori centrului respectiv.
(la 21-01-2018, Alineatul (1) din Articolul 34 , Capitolul IV a fost modificat de Punctul 4,
Articolul I din LEGEA nr. 14 din 12 ianuarie 2018, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 50 din
18 ianuarie 2018 )(1^1) Dovada adresei de domiciliu sau de reședință se face cu declara ția
scrisă a conducătorului instituției sau centrului ori a persoanei abilitate de acesta, pentru
situațiile în care aceste instituții se află în administrarea autorită ților administra ției publice
locale. Pentru celelalte situații, dovada adresei de domiciliu sau de re ședin ță se face în
conformitate cu dispozițiile art. 28 alin. (1).
(la 21-01-2018, Articolul 34 din Capitolul IV a fost completat de Punctul 5, Articolul I din
LEGEA nr. 14 din 12 ianuarie 2018, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 50 din 18 ianuarie
2018 )(2) În situația în care, din motive obiective, nu poate fi stabilită identitatea persoanelor
fizice prevăzute la alin. (1), instituțiile respective sunt obligate să anun țe imediat unitatea de
poliție pe raza căreia își desfășoară activitatea, care colaborează cu serviciul public
comunitar de evidență a persoanelor în vederea stabilirii identită ții lor.
Articolul 35
(1) În cazul în care mențiunea din actul de identitate privind stabilirea domiciliului sau a
reședinței s-a efectuat în baza unui document care ulterior a fost anulat, s-a constatat că era
nul, fals ori falsificat, această mențiune este nulă de drept. (2) În situația prevăzută la alin. (1),
autoritatea care a constatat nulitatea men țiunii comunică serviciului public comunitar de
evidență a persoanelor situația intervenită. (3) Nulitatea mențiunii poate fi constatată de
instanța de judecată, din oficiu ori ca urmare a sesizării D.E.P.A.B.D., a serviciilor publice
comunitare de evidență a persoanelor ori a persoanelor interesate.
Articolul 36
Persoana care găzduiește o altă persoană, în mod neîntrerupt, pe o perioadă mai mare de 30
de zile, cu excepția situațiilor prevăzute la art. 32 alin. (2) lit. a), are obligația de a anunța
poliția sau serviciul public comunitar de evidență a persoanelor de la locul unde este situat
imobilul.
Articolul 37
(1) Evidența locatarilor prin cartea de imobil se ține în următoarele categorii de imobile care
dispun de mai multe unități locative, astfel cum acestea sunt definite de Legea locuin ței nr.
114/1996, republicată, cu modificările și completările ulterioare:
a) destinate cazării în comun;
b) care servesc total sau parțial ca locuință.(2) Dispozițiile alin. (1) nu sunt aplicabile
locatarilor imobilelor situate în incinta unită ților militare, a sediilor misiunilor diplomatice și a
oficiilor consulare sau locuințelor destinate exclusiv personalului acestora, precum și, după
caz, membrilor familiilor și persoanelor aflate în îngrijirea acestora.
Articolul 38
(1) Organizarea activității de ținere a evidenței locatarilor prin cartea de imobil revine
Ministerului Administrației și Internelor, prin unită țile de poli ție. (2) Cartea de imobil se
întocmește și se actualizează de către persoana anume desemnată, cu acordul acesteia, de
către proprietarul imobilului sau de asociația de proprietari; în cazul asocia ției de proprietari,
responsabilul cărții de imobil este, de regulă, administratorul sau un membru al comitetului
executiv al asociației.(3) Păstrarea, actualizarea și utilizarea datelor din cartea de imobil de
către persoana desemnată în acest sens, conform alin. (2), se fac cu respectarea dispozițiilor
Legii nr. 677/2001 pentru protecția persoanelor cu privire la prelucrarea datelor cu caracter
personal și libera circulație a acestor date, cu modificările și completările ulterioare.
(4) Responsabilul cărții de imobil are obligația să înscrie, pe baza actului de identitate,
persoanele care domiciliază sau au reședința în imobilul respectiv și să o prezinte, la cerere,
polițiștilor sau lucrătorilor serviciilor publice comunitare de eviden ță a persoanelor. (5) Cartea
de imobil se întocmește într-un singur exemplar, care se păstrează la responsabilul căr ții de
imobil.
Articolul 39
(1) Persoanele care își schimbă domiciliul sau își stabilesc re ședin ța sunt obligate să ceară
înscrierea în cartea de imobil la noua locuință în termen de 15 zile de la mutare. (2) Persoanele
care locuiesc în imobil sunt obligate să prezinte actul de identitate responsabilului căr ții de
imobil, la solicitarea acestuia, pentru actualizarea căr ții de imobil.
Articolul 40
La hoteluri și în alte locuri de cazare în comun, înscrierea în cartea de imobil se face la sosire,
prin grija proprietarului sau a administratorului acestora, după caz.
Articolul 41
(1) În cazul în care, în condițiile legii, se schimbă denumirea unor unită ți administrativ-
teritoriale sau se aprobă reorganizarea ori trecerea în alt rang a unei unită ți administrativ-
teritoriale, precum și în situația în care se schimbă denumirea străzilor sau se renumerotează
imobilele, cheltuielile pentru schimbarea cărții de identitate și a celorlalte documente
prevăzute de prezenta ordonanță de urgență se suportă din bugetele unită ților administrativ-
teritoriale respective.(2) Pentru eliberarea actelor de identitate persoanelor re ținute, arestate
sau care execută o pedeapsă privativă de libertate în temeiul unei hotărâri judecătore ști de
condamnare, care nu posedă asemenea documente și care nu dispun de mijloace financiare,
precum și persoanelor cu handicap și celor fără venituri, șeful serviciului public comunitar de
evidență a persoanelor poate acorda scutire de la plata cheltuielilor de producere și eliberare
a actelor de identitate.
decembrie 2012. )(3) Se exceptează de la plata cheltuielilor de producere și eliberare a actelor
de identitate persoanele care sunt victime ale calamită ților naturale, incendiilor sau ale altor
dezastre și care declară pe propria răspundere, la serviciul public comunitar de eviden ță a
persoanelor în a cărui rază teritorială domiciliază ori î și au re ședin ța, faptul că actul de
identitate a fost pierdut, distrus sau deteriorat ca urmare a producerii unei astfel de situa ții.
Capitolul V Sancțiuni
Articolul 42
Încălcarea dispozițiilor prevăzute în prezenta ordonan ță de urgen ță atrage, după caz,
răspunderea civilă, materială, disciplinară, contraven țională sau penală a persoanelor
vinovate.
Articolul 43
Constituie contravenții și se sancționează după cum urmează:

a) nerespectarea dispozițiilor art. 14 alin. (4), art. 23 alin. (1), art. 24 și art. 38 alin. (4), cu
amenda de la 25 lei la 50 lei;
(la 12-12-2012, Lit. a) a art. 43 a fost modificată de pct. 31 al art. I din ORDONAN ȚA DE
decembrie 2012. )
b) nerespectarea dispozițiilor art. 12 alin. (2), art. 18 alin. (1), art. 19 alin. (2), art. 39 și 40, cu
amenda de la 40 lei la 80 lei;
(la 12-12-2012, Lit. b) a art. 43 a fost modificată de pct. 31 al art. I din ORDONAN ȚA DE
decembrie 2012. )
c) nerespectarea dispozițiilor art. 25, art. 34 alin. (2) și art. 36, cu amendă de la 75 lei la 150
lei.
(la 12-12-2012, Lit. c) a art. 43 a fost modificată de pct. 31 al art. I din ORDONAN ȚA DE
decembrie 2012. )
Articolul 44
Constatarea contravențiilor prevăzute la art. 43 lit. a)-c) și aplicarea sancțiunii

contravenționale se fac de către persoane împuternicite din cadrul serviciilor publice
comunitare de evidență a persoanelor și de către poli ți ști.
Articolul 45
Contravențiilor prevăzute în prezenta ordonan ță de urgen ță le sunt aplicabile dispozi țiile

Ordonanței Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al contraven țiilor, aprobată cu
modificări și completări prin Legea nr. 180/2002, cu modificările și completările ulterioare.
Răspunderi și sancțiuni prevăzute de Codul Silvic;
Titlul VI Răspunderi și sancțiuni
Articolul 104
Încălcarea prevederilor prezentului cod atrage, după caz, răspunderea disciplinară, materială,
civilă, contravențională sau penală, potrivit legii.
Articolul 105
(1) Prejudiciul adus fondului forestier național, denumit în continuare prejudiciu, indiferent de
natura juridică a proprietății, se evaluează de către personalul silvic, în condi țiile legii.
(2) Valoarea prejudiciului prevăzut la alin. (1), produs prin fapte care constituie infracțiuni sau
contravenții, se stabilește prin însumarea valorii pagubei produse pădurii cu valoarea
funcțiilor pădurii nerealizate.
(la 21-07-2017, Alineatul (2) din Articolul 105 , Titlul VI a fost modificat de Punctul 30, Articolul
I din LEGEA nr. 175 din 14 iulie 2017, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 569 din 18 iulie
2017 )(2^1) Valoarea pagubei produse pădurii se calculează conform legii.
(la 21-07-2017, Articolul 105 din Titlul VI a fost completat de Punctul 31, Articolul I din LEGEA
nr. 175 din 14 iulie 2017, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 569 din 18 iulie 2017 )
(2^2) Valoarea funcțiilor pădurii nerealizate se calculează după cum urmează:
a) pentru pădurile încadrate în tipurile funcționale T V și T VI: prin aplicarea factorului 0,5 la
valoarea pagubei produse pădurii;
b) pentru pădurile încadrate în tipurile funcționale T III și T IV: prin aplicarea factorului 0,7 la
valoarea pagubei produse pădurii;
c) pentru pădurile încadrate în tipul funcțional T II: prin aplicarea factorului 1,0 la valoarea
pagubei produse pădurii;
d) pentru pădurile încadrate în tipul funcțional T I: prin aplicarea factorului 1,5 la valoarea
pagubei produse pădurii;
e) pentru fondul forestier pentru care nu există obligativitatea întocmirii amenajamentului
silvic în condițiile art. 20 alin. (2): prin aplicarea factorului 0,5 la valoarea pagubei produse
pădurii.
nr. 175 din 14 iulie 2017, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 569 din 18 iulie 2017 )(3) În
situațiile în care prejudiciul evaluat potrivit prevederilor alin. (1) nu a fost recuperat de ocolul
silvic care asigură serviciile silvice sau administrarea fondului forestier, potrivit dispozi țiilor
Ordonanței Guvernului nr. 92/2003 privind Codul de procedură fiscală*), republicată, cu
modificările și completările ulterioare, acesta se recuperează, în baza procesului-verbal,
actului de control de fond forestier/parțial întocmit de personalul silvic, de către organele
fiscale competente subordonate Agenției Naționale de Administrare Fiscală pentru prejudiciul
stabilit în sarcina persoanelor juridice. Sumele astfel realizate se fac venit la bugetul de stat,
iar pentru prejudiciul stabilit în sarcina persoanelor fizice de către organele fiscale ale
unităților administrativ-teritoriale, sumele astfel realizate se fac venit la bugetul local. Notă
*) La 1 ianuarie 2016 va intra în vigoare Legea nr. 207/2015 privind Codul de procedură fiscală,
publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 547 din 23 iulie 2015.(4) Sumele care
reprezintă valoarea funcțiilor pădurii nerealizate sunt destinate integral fondului de ameliorare
a fondului funciar cu destinație silvică. Pentru aceste valori de compensare stă în instan ță
autoritatea publică centrală care răspunde de silvicultură și/sau structurile teritoriale de
specialitate ale acesteia.
nr. 175 din 14 iulie 2017, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 569 din 18 iulie 2017 )
Articolul 106
(1) Reducerea suprafeței fondului forestier național fără respectarea dispozi țiilor art.
36 și 37 constituie infracțiune și se pedepsește cu închisoare de la 6 luni la un an sau cu
amendă.(2) Cu pedeapsa prevăzută la alin. (1) se sancționează și schimbarea destinației
obiectivului pentru care s-a obținut aprobarea de scoatere din fondul forestier na țional sau de
ocupare a fondului forestier național, dacă schimbarea destina ției se produce în termen de 5
ani de la aprobarea scoaterii din fondul forestier.(3) Autorul faptelor prevăzute la alin.
(1) și (2) este obligat să elibereze terenul forestier de orice construc ții sau instala ții
amplasate ilegal.(4) Reinstalarea vegetației forestiere se execută, pe cheltuiala autorului
faptelor prevăzute la alin. (1) și (2), de către ocolul silvic care realizează serviciile silvice sau
administrarea pădurii respective, pe amplasamentul care face obiectul infrac țiunii.
Articolul 107
(1) Ruperea, distrugerea, degradarea ori scoaterea din rădăcini, fără drept, de arbori, puie ți
sau lăstari din fondul forestier național, indiferent de forma de proprietate, constituie
infracțiune silvică și se pedepsește după cum urmează:
(la 11-09-2020, Partea introductivă a Alineatului (1) din Articolul 107 , Titlul VI a fost
modificată de Punctul 34, Articolul I din LEGEA nr. 197 din 7 septembrie 2020, publicată în
MONITORUL OFICIAL nr. 823 din 08 septembrie 2020 )
a) cu închisoare de la 6 luni la 3 ani sau cu amendă, dacă valoarea prejudiciului produs este de
cel puțin 5 ori mai mare decât prețul mediu al unui metru cub de masă lemnoasă pe picior la
data comiterii faptei;
b) cu închisoare de la 6 luni la 3 ani sau cu amendă, dacă valoarea prejudiciului produs nu
depășește limita prevăzută la lit. a), dar fapta a fost săvârșită de cel puțin două ori în interval
de un an, iar valoarea cumulată a prejudiciului produs depă șe ște limita prevăzută la lit. a);
c) cu închisoare de la un an la 5 ani, dacă valoarea prejudiciului produs este de cel pu țin 20 de
ori mai mare decât prețul mediu al unui metru cub de masă lemnoasă pe picior la data
comiterii faptei;
d) cu închisoare de la 2 la 7 ani, dacă valoarea prejudiciului produs este de cel pu țin 50 de ori
mai mare decât prețul mediu al unui metru cub de masă lemnoasă pe picior, la data comiterii
faptei.(1^1) Tăierea fără drept de arbori din fondul forestier na țional, indiferent de forma de
proprietate, constituie infracțiune silvică și se pedepse ște după cum urmează:
a) cu închisoare de la 6 luni la un an sau cu amendă, dacă valoarea prejudiciului produs este
de până la 5 ori prețul mediu al unui metru cub de masă lemnoasă pe picior la data constatării
faptei;
b) cu închisoare de la un an la 3 ani, dacă valoarea prejudiciului produs este cuprinsă între
limita prevăzută la lit. a) și de cel mult 20 de ori mai mare decât prețul mediu al unui metru
cub de masă lemnoasă pe picior la data constatării faptei;
c) cu închisoare de la 2 la 7 ani, dacă valoarea prejudiciului produs este de cel pu țin 20 de ori
mai mare decât prețul mediu al unui metru cub de masă lemnoasă pe picior la data constatării
faptei.
nr. 197 din 7 septembrie 2020, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 823 din 08 septembrie
2020 )(2) Limitele speciale ale pedepselor prevăzute la alin. (1) și (1^1) se majorează cu
jumătate, în cazul în care faptele au fost săvârșite în următoarele împrejurări:
(la 11-09-2020, Partea introductivă a alineatului (2) din Articolul 107 , Titlul VI a fost
a) de o persoană având asupra sa o armă sau o substan ță narcotică ori paralizantă;
b) în timpul nopții;
c) în pădurea situată în arii naturale protejate de interes na țional;
d) de personal silvic.(3) Tentativa se pedepsește.(4) Prejudiciile inevitabile constatate de
către personalul silvic abilitat, ca urmare a activită ților autorizate de exploatare a lemnului,
nu constituie infracțiuni, cu condiția ca operatorul economic care exploatează să depună la
ocolul silvic o solicitare scrisă în care să specifice volumul prejudiciat.
2020 )
Articolul 107^1
(1) Folosirea dispozitivelor speciale de marcat prevăzute la art. 63 fără drept sau cu
nerespectarea reglementărilor specifice în vigoare constituie infrac țiune silvică și se
pedepsește cu închisoare de la 6 luni la 3 ani sau cu amendă. (2) În cazul falsificării
dispozitivelor speciale de marcat prevăzute la art. 63, sunt aplicabile dispozițiile art. 317 din
Codul penal.
(la 21-07-2017, Titlul VI a fost completat de Punctul 34, Articolul I din LEGEA nr. 175 din 14
iulie 2017, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 569 din 18 iulie 2017 )
Articolul 108
(1) Pășunatul în pădurile sau în suprafețele de pădure în care acesta este interzis constituie
infracțiune silvică și se pedepsește după cum urmează:
a) cu închisoare de la 3 luni la 2 ani sau cu amendă, dacă valoarea prejudiciului este de cel
puțin 5 ori mai mare decât prețul mediu al unui metru cub de masă lemnoasă pe picior, la data
comiterii faptei;
b) cu închisoare de la 6 luni la 3 ani sau cu amendă, dacă valoarea prejudiciului este de cel
puțin 20 de ori mai mare decât prețul mediu al unui metru cub de masă lemnoasă pe picior, la
data comiterii faptei;
c) cu închisoare de la unu la 5 ani sau cu amendă, dacă valoarea prejudiciului este de cel
puțin 50 de ori mai mare decât prețul mediu al unui metru cub de masă lemnoasă pe picior, la
data comiterii faptei.(2) Limitele speciale ale pedepselor prevăzute la alin. (1) se majorează cu
jumătate, în cazul în care faptele au fost săvârșite în următoarele împrejurări:
a) în timpul nopții;
b) în fondul forestier național situat în arii naturale protejate de interes na țional.
Articolul 109
(1) Furtul de puieți sau lăstari care au fost tăiați ori sco și din rădăcini, din păduri, perdele
forestiere de protecție, din terenuri degradate care au fost ameliorate prin lucrări de
împădurire constituie infracțiune și se pedepsește după cum urmează:
a) cu închisoare de la 6 luni la 3 ani sau cu amendă, dacă valoarea materialului lemnos sustras
este de cel puțin 5 ori mai mare decât prețul mediu al unui metru cub de masă lemnoasă pe
picior;
b) cu închisoare de la 6 luni la 3 ani sau cu amendă, dacă fapta a fost săvâr șită de cel pu țin
două ori în interval de un an, iar valoarea cumulată a materialului lemnos depă șe ște valoarea
prevăzută la lit. a);
c) cu închisoare de la un an la 5 ani, dacă valoarea materialului lemnos sustras este de cel
puțin 20 de ori mai mare decât prețul mediu al unui metru cub de masă lemnoasă pe picior;
d) cu închisoare de la 2 la 7 ani, dacă valoarea materialului lemnos sustras depă șe ște de 50
de ori prețul mediu al unui metru cub de masă lemnoasă pe picior. (1^1) Furtul de arbori
doborâți sau rupți de fenomene naturale ori de arbori care au fost tăia ți ori sco și din rădăcini,
din păduri, perdele forestiere de protecție, din terenuri degradate care au fost ameliorate prin
lucrări de împădurire și din vegetația forestieră din afara fondului forestier na țional, precum și
al oricăror alte produse specifice ale fondului forestier na țional constituie infrac țiune și se
pedepsește după cum urmează:
a) cu închisoare de la 6 luni la un an sau cu amendă, dacă valoarea prejudiciului produs este
de până la 5 ori prețul mediu al unui metru cub de masă lemnoasă pe picior la data constatării
faptei;
b) cu închisoare de la un an la 3 ani, dacă valoarea prejudiciului produs este cuprinsă între
limita prevăzută la lit. a) și de cel mult 20 de ori mai mare decât prețul mediu al unui metru
cub de masă lemnoasă pe picior la data constatării faptei;
c) cu închisoare de la 2 la 7 ani, dacă valoarea prejudiciului produs este de cel pu țin 20 de ori
mai mare decât prețul mediu al unui metru cub de masă lemnoasă pe picior la data constatării
faptei.
2020 )(2) Limitele speciale ale pedepselor prevăzute la alin. (1) și (1^1) se majorează cu
jumătate în cazul în care faptele au fost săvârșite în următoarele împrejurări:
a) de o persoană având asupra sa o armă sau o substan ță narcotică ori paralizantă;
b) în timpul nopții;
c) în pădurea situată în arii naturale protejate de interes na țional;
d) de personal silvic.
Articolul 110
Nerespectarea obligației prevăzute la art. 30 alin. (1) constituie infracțiune silvică și se

pedepsește cu amendă.
Articolul 111
Pe lângă organele de urmărire penală, sunt competente să constate faptele prevăzute la art.
106, 107-109 și 110 personalul silvic din cadrul autorității publice centrale care răspunde de
silvicultură și al structurilor teritoriale cu specific silvic, personalul silvic din cadrul Regiei
Naționale a Pădurilor - Romsilva și al structurilor sale teritoriale, personalul silvic din cadrul
ocoalelor silvice de regim autorizate, ofițerii și subofi țerii din cadrul Jandarmeriei Române.
Articolul 112
(1) Personalul silvic prevăzut la art. 111 are competența să identifice și să inventarieze, în
locurile unde se află, materialele lemnoase provenite din săvâr șirea unor fapte ce pot fi
calificate ca infracțiuni silvice.(2) Materialele lemnoase prevăzute la alin. (1) se rețin de
personalul silvic împuternicit să constate aceste fapte.(3) Procedura de reținere prevăzută
la alin. (2) se aprobă prin hotărâre a Guvernului, la propunerea autorită ții publice centrale care
răspunde de silvicultură.
Articolul 113
(1) În cazul constatării prejudiciilor produse prin fapte ce pot fi calificate ca infrac țiuni,
persoana care are calitatea să le constate depune actul de constatare la unitatea sau la
instituția în care își desfășoară activitatea. (2) Conducătorul unității sau al instituției prevăzute
la alin. (1) transmite actul de constatare la parchetul de pe lângă instan ța competentă din
punct de vedere material și teritorial.
Articolul 114
Prevederile prezentului titlu se completează cu dispozi țiile Codului penal și ale Codului de
procedură penală.
Constatarea contravențiilor silvice și aplicarea sancțiunilor

Capitolul VIII Constatarea contravențiilor silvice și aplicarea sanc țiunilor
Articolul 22
(1) În cazul în care agenții constatatori constată că în timpul transportului cu mijloace
feroviare sau navale materialele lemnoase nu sunt înso țite de avizul de înso țire ori de
documentul comunitar echivalent acestuia, prevăzut în normele privind circula ția materialelor
lemnoase, sau că nu au proveniență legală, confiscarea materialelor lemnoase se realizează
după sosirea lor în stația/portul de destina ție, la locul prevăzut pentru descărcare, cu
anunțarea în scris a destinatarului despre confiscare, de către personalul autorizat al
operatorului de transport feroviar, administratorului și/sau gestionarului
infrastructurii/căpitanul portului, după caz.(2) Materialele lemnoase reținute/confiscate în
condițiile legii de agenți constatatori vor fi date în custodie ocolului silvic celui mai apropiat
de locul confiscării.(3) În cazul în care la ocolul silvic prevăzut la alin. (2) nu există spații
adecvate și/sau mijloace de încărcare-descărcare, agentul constatator stabile ște de comun
acord cu ocolul silvic respectiv un alt spațiu pentru de ținerea în custodie a materialului
lemnos confiscat sau reținut în vederea confiscării, inclusiv în spa țiile de ținătorului, cu
acceptul acestuia.(4) Abrogat.
(la 28-07-2019, Alineatul (4) din Articolul 22 , Capitolul VIII a fost abrogat de Punctul 29^1,
Punctul 9, ARTICOLUL UNIC din LEGEA nr. 146 din 22 iulie 2019, publicată în MONITORUL
OFICIAL nr. 619 din 25 iulie 2019 )(4^1) În cazul confiscării mijlocului de transport,
contravenientul este obligat să transporte, pe cheltuiala sa, bunul care a făcut obiectul
confiscării, la locul de predare în custodie stabilit de agentul constatator.
(la 18-06-2017, Articolul 22 din Capitolul VIII a fost completat de Punctul 56, Articolul I din
LEGEA nr. 134 din 13 iunie 2017, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 445 din 15 iunie 2017 )
(5) Dacă materialele lemnoase reținute/confiscate nu se află în mijloace de transport, agentul
constatator va dispune cu privire la ridicarea, transportarea și depozitarea acestora.
Cheltuielile efectuate pentru ridicarea, transportarea și depozitarea materialelor lemnoase
reținute/confiscate se acoperă din sumele rezultate în urma valorificării materialelor lemnoase
reținute/confiscate.
(la 18-06-2017, Alineatul (5) din Articolul 22 , Capitolul VIII a fost modificat de Punctul 57,
Articolul I din LEGEA nr. 134 din 13 iunie 2017, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 445 din
15 iunie 2017 )(6) În cazul aplicării sancțiunii complementare a confiscării, pentru materialele
lemnoase care nu se găsesc sau care nu pot fi identificate, contravenientul este obligat la
plata contravalorii lor în lei în termenul legal, în numerar sau prin virament, în contul indicat în
procesul-verbal.(7) Calculul contravalorii materialelor lemnoase prevăzute la alin. (6) se face
la prețuri de referință, pe specii și sortimente, stabilite anual în raport cu valoarea de
circulație a materialelor lemnoase, prin ordin al conducătorului autorită ții publice centrale
care răspunde de silvicultură, pe baza prețului pie ței, rezultat prin calcularea mediei ultimelor
prețuri de vânzare, comunicate de administratorii fondului forestier proprietate publică, care
au vândut sortimentul respectiv în ultimele 6 luni.(8) În cazul neachitării contravalorii
materialelor lemnoase prevăzute la alin. (6), instituția din care face parte agentul constatator
comunică debitul la organul fiscal teritorial competent în vederea executării silite, în termen
de 30 de zile de la expirarea termenului de contestare.
Articolul 23
Abrogat.
(la 18-06-2017, Articolul 23 din Capitolul VIII a fost abrogat de Punctul 58, Articolul I din
Articolul 23^1
Constituie contravenție silvică și se sancționează cu amendă de la 2.000 lei până la 5.000 lei
neidentificarea de către structurile teritoriale de specialitate ale autorită ții publice centrale
care răspunde de silvicultură a pădurilor care au făcut parte din categoria vegeta ție forestieră
de pe terenuri din afara fondului forestier, pentru a fi incluse în fondul forestier. Identificarea
pădurilor care au făcut parte din categoria vegeta ție forestieră de pe terenuri din afara
fondului forestier și nominalizarea agenților constatatori care stabilesc și sanc ționează
contravenția silvică se fac în baza metodologiei aprobate prin ordin al conducătorului
autorității publice centrale care răspunde de silvicultură.
(la 18-06-2017, Capitolul VIII a fost completat de Punctul 59, Articolul I din LEGEA nr. 134 din
13 iunie 2017, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 445 din 15 iunie 2017 )
Articolul 24
(1) Au obligația și dreptul să efectueze controlul, să constate contraven țiile silvice și să aplice
sancțiunile prevăzute în prezenta lege următorii agen ți constatatori:
a) personalul silvic din cadrul autorității publice centrale care răspunde de silvicultură și al
structurilor sale teritoriale cu specific silvic, împuternicit în acest scop;
b) personalul silvic din cadrul administratorilor fondului forestier proprietate publică a statului
- pentru contravențiile silvice săvârșite în fondul forestier pe care îl administrează/ prestează
servicii silvice sau pe care îl preia în vederea administrării/asigurării serviciilor silvice, precum
și pentru exercitarea controlului aplicării normelor privind circula ția materialelor lemnoase;
(la 18-06-2017, Litera b) din Alineatul (1) , Articolul 24 , Capitolul VIII a fost modificată de
Punctul 60, Articolul I din LEGEA nr. 134 din 13 iunie 2017, publicată în MONITORUL OFICIAL
nr. 445 din 15 iunie 2017 )
c) personalul silvic din cadrul structurilor de rang superior și al ocoalelor de regim - pentru
contravențiile silvice săvârșite în fondul forestier pe care îl administrează/prestează servicii
silvice, precum și pentru exercitarea controlului aplicării normelor privind circula ția
materialelor lemnoase;
(la 18-06-2017, Litera c) din Alineatul (1) , Articolul 24 , Capitolul VIII a fost modificată de
nr. 445 din 15 iunie 2017 )
d) ofițerii și agenții de poliție din cadrul Poliției Române - pentru constatarea contraven țiilor și
aplicarea sancțiunilor pentru faptele prevăzute la art. 3 alin. (3) lit. a) și b), art. 5^1 lit. b), art.
6 lit. c) și d), art. 7 alin. (1) lit. a)-c) și e), art. 8, art. 9, art. 11, art. 12, art. 15 alin. (1) lit. f), art.
16 alin. (1) lit. a), b) și e), art. 17 lit. c) și d), art. 19 alin. (1)-(3), alin. (4) lit. a), g), l) și m) și art.
21;
(la 18-06-2017, Litera d) din Alineatul (1) , Articolul 24 , Capitolul VIII a fost modificată de
nr. 445 din 15 iunie 2017 )
d^1) ofițerii și agenții de poliție din cadrul Poliției de Frontieră Române - pentru constatarea
contravențiilor și aplicarea sancțiunilor pentru faptele prevăzute la art. 8 alin. (1) și (2), art. 9
lit. b), art. 11 lit. d), art. 12 lit. f) și h), art. 19 alin. (1)-(3) și art. 21;
(la 18-06-2017, Litera d^1) din Alineatul (1) , Articolul 24 , Capitolul VIII a fost modificată de
nr. 445 din 15 iunie 2017 )
e) ofițerii și subofițerii din cadrul Jandarmeriei Române - pentru constatarea contraven țiilor și
aplicarea sancțiunilor pentru faptele prevăzute la art. 7 alin. (1) lit. e), art. 8 alin. (1) și (2), art.
9, art. 11, art. 12, art. 17 lit. c), art. 19 alin. (1)-(3) și art. 21;
(la 18-06-2017, Litera e) din Alineatul (1) , Articolul 24 , Capitolul VIII a fost modificată de
nr. 445 din 15 iunie 2017 )
f) personalul silvic din cadrul structurilor de administrare a parcurilor na ționale și a parcurilor
naturale, împuternicit în acest scop - pentru contraven țiile silvice săvâr șite în parcul pe care îl
administrează, precum și pentru exercitarea controlului aplicării normelor privind circula ția
materialelor lemnoase;
g) ofițerii și subofițerii din cadrul serviciilor profesioniste - pentru situa ții de urgen ță, pentru
constatarea contravențiilor și aplicarea sanc țiunilor pentru faptele prevăzute la art. 9 lit.
b) și art. 10 lit. a);
(la 20-10-2016, Lit. g) a alin. (1) al art. 24 a fost modificată de pct. 31 al art. I din ORDONAN ȚA
DE URGENȚĂ nr. 51 din 14 septembrie 2016, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 726 din 20
septembrie 2016. )(1^1) Oprirea în trafic, pe drumurile publice, a autovehiculelor, în vederea
exercitării controlului circulației materialului lemnos, se efectuează cu respectarea
competențelor prevăzute de Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 195/2002 privind circula ția
pe drumurile publice, republicată, cu modificările și completările ulterioare, și de către agen ții
constatatori prevăzuți la art. 24 alin. (1) lit. a); oprirea în trafic, pe drumurile publice, a
autovehiculelor, în vederea exercitării controlului circula ției materialului lemnos, de către
agenții constatatori prevăzuți la art. 24 alin. (1) lit. a) se realizează în baza unei metodologii
aprobate prin ordin comun al autorității publice centrale care răspunde de silvicultură și al
autorității publice centrale pentru afaceri interne.
(la 18-06-2017, Alineatul (1^1) din Articolul 24 , Capitolul VIII a fost modificat de Punctul 61,
15 iunie 2017 )(1^2) Oprirea autovehiculelor pe drumurile forestiere, în vederea exercitării
controlului circulației materialului lemnos, se face de către agen ții constatatori prevăzu ți
la alin. (1).
(la 20-10-2016, Alin. (1^2) al art. 24 a fost introdus de pct. 33 al art. I din ORDONAN ȚA DE
URGENȚĂ nr. 51 din 14 septembrie 2016, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 726 din 20
septembrie 2016. )(2) Agenții constatatori prevăzuți la alin. (1) lit. a)-c) și f) îndeplinesc o
funcție care implică exercițiul autorității de stat și primesc o legitima ție de control de la
instituția din care fac parte.(3) Legitimația de serviciu a agenților constatatori prevăzu ți
la alin. (1) lit. d), e) și g) constituie legitimația de control, prevăzută de prezenta lege.
Articolul 25
(1) Agentul constatator care aplică sancțiunea dispune și re ținerea/confiscarea bunurilor
destinate, folosite sau rezultate din contraven țiile silvice, în condi țiile legii. În toate situa țiile
agentul constatator descrie în procesul-verbal de constatare a contraven ției silvice bunurile
supuse confiscării și ia în privința lor măsurile de conservare sau de valorificare, făcând
mențiunile corespunzătoare în procesul-verbal. (2) Agentul constatator are obligația să
stabilească cine este proprietarul bunurilor confiscate și, dacă acestea apar țin unei alte
persoane decât contravenientul, în procesul-verbal se vor men ționa, dacă este posibil, datele
de identificare a proprietarului sau se vor preciza motivele pentru care identificarea nu a fost
posibilă.
Articolul 26
(1) Contravenția silvică se constată printr-un proces-verbal încheiat de agentul constatator.
(2) Agentul constatator este obligat să aducă la cuno știn ța contravenientului dreptul de a face
obiecțiuni cu privire la conținutul actului de constatare a contraven ției silvice. Obiec țiunile
contravenientului se consemnează distinct în procesul-verbal de constatare a contraven ției
silvice la rubrica "Obiecțiuni", sub sancțiunea nulită ții procesului-verbal. (3) Procesul-verbal de
constatare a contravenției silvice se semnează pe fiecare pagină de agentul constatator și de
contravenient. În cazul în care contravenientul nu este de fa ță, refuză sau nu poate să
semneze, agentul constatator face mențiune despre aceste împrejurări, care trebuie să fie
confirmate de cel puțin un martor, sub semnătură. (4) În lipsa unui martor, agentul constatator
va preciza motivele care au condus la încheierea procesului-verbal de constatare a
contravenției silvice în acest mod.
Articolul 27
(1) Procesul-verbal de constatare a contraven ției silvice se înmânează sau se comunică în
copie contravenientului și, dacă este cazul, păr ții vătămate și proprietarului bunurilor
confiscate.(2) Comunicarea se face de către instituția din care face parte agentul constatator,
în termen de cel mult 30 de zile calendaristice de la data constatării, prin po ștă, cu aviz de
primire, sau prin afișare la sediul contravenientului. Afi șarea se consemnează într-un proces-
verbal semnat de cel puțin un martor.(3) În situația în care contravenientul a fost sanc ționat
cu amendă, precum și dacă a fost obligat la plata despăgubirilor pentru prejudiciul adus
pădurii, odată cu procesul-verbal i se înmânează/comunică și în știin țarea de plată. (4) În
înștiințarea de plată se face mențiunea cu privire la obligativitatea achitării amenzii și, după
caz, a despăgubirilor, în termen de 30 de zile de la comunicare sau de 15 zile de la
soluționarea contestației, în caz contrar urmând să se procedeze la executarea silită în
condițiile legii.(5) În cazul neachitării amenzii, instituția din care face parte agentul
constatator comunică debitul la organul fiscal teritorial competent în vederea executării silite,
în termen de 30 de zile de la expirarea termenului de contestare.(6) În cazul neachitării
despăgubirilor pentru pagube aduse pădurii, ocolul silvic care administrează/asigură serviciile
silvice transmite, în vederea executării silite, titlul executoriu organelor fiscale competente
subordonate Agenției Naționale de Administrare Fiscală pentru despăgubirile stabilite în
sarcina persoanelor juridice, sumele astfel realizate constituind venit la bugetul de stat, și
către organele fiscale ale unităților administrativ-teritoriale, pentru despăgubirile stabilite în
sarcina persoanelor fizice, sumele astfel realizate constituind venit la bugetul local, în termen
de 30 de zile de la expirarea termenului de contestare a procesului-verbal de constatare a
contravenției.
URGENȚĂ nr. 51 din 14 septembrie 2016, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 726 din 20
septembrie 2016. )(7) Punerea în executare a sancțiunii amenzii contraven ționale se face
astfel:
a) de către instituția din care face parte agentul constatator, dacă nu se exercită calea de
atac împotriva procesului-verbal de constatare a contraven ției silvice în termenul prevăzut de
lege;
b) de către instanța judecătorească, în celelalte cazuri.
Articolul 28
(1) Contravenientul poate achita în termen de cel mult 48 de ore de la data
încheierii/comunicării procesului-verbal jumătate din minimul amenzii prevăzute în prezenta
lege, agentul constatator făcând mențiune despre această posibilitate în procesul-verbal. (2) În
procesele-verbale de constatare și sancționare a contraven țiilor silvice se indică atât contul
de venituri al bugetului de stat, în care se virează suma, cât și codul fiscal al persoanei
juridice din care face parte agentul constatator.
Articolul 29
(1) Plata amenzii se face la casieria ocolului silvic în al cărui teritoriu de competen ță s-a
săvârșit contravenția silvică, la unitățile Trezoreriei Statului în raza cărora contravenien ții î și
au sediul sau domiciliul fiscal ori la casieriile autorită ților administra ției publice, atât în
numerar, cât și prin virament.(2) Contravenientul este obligat să depună la institu ția din care
face parte agentul constatator chitanța de plată a amenzii stabilite prin procesul-verbal de
contravenție silvică și să plătească despăgubirile pentru prejudiciile produse prin săvâr șirea
contravenției silvice.
Articolul 30
(1) Sancțiunea contravențională se stabilește și se aplică de către agentul constatator. (2) În
situația în care prin contravenția săvârșită s-a produs un prejudiciu, contravenientul este
obligat la plata valorii despăgubirii.(3) Valoarea despăgubirii se calculează de către:
a) agentul constatator, dacă acesta este personal silvic;
b) ocolul silvic pe al cărui teritoriu de competen ță a fost săvâr șită fapta, în celelalte cazuri.
(4) În cazul prevăzut la alin. (3) lit. b), instituția din care face parte agentul constatator solicită
în scris ocolului silvic să efectueze calculul valorii despăgubirilor, care are obliga ția de a
răspunde solicitării în termen de 5 zile lucrătoare de la primirea acesteia.(5) Calculul
despăgubirilor pentru prejudicii aduse pădurii se face potrivit prevederilor Ordonan ței de
urgență a Guvernului nr. 85/2006 privind stabilirea modalită ților de evaluare a pagubelor
produse vegetației forestiere din păduri și din afara acestora, aprobată cu modificări și
completări prin Legea nr. 84/2007.(6) Pe lângă sancțiunea aplicată și plata valorii
despăgubirilor, în cazul contravențiilor silvice pentru faptele prevăzute la art. 6 lit. d), art. 7
alin. (1) lit. a), b), e) și f), art. 9 lit. a), c) și d), art. 11 lit. a) și d), art. 12, art. 17 lit. a), d) și e),
contravenientul este obligat să realizeze lucrările necesare pentru readucerea la starea
inițială a fondului forestier, la starea prevăzută de reglementările în vigoare sau, după caz, să
suporte costurile necesare pentru realizarea acestor lucrări.
(la 18-06-2017, Alineatul (6) din Articolul 30 , Capitolul VIII a fost modificat de Punctul 62,
15 iunie 2017 )(7) Lucrările necesare pentru readucerea la starea inițială a fondului forestier și
valoarea estimată a acestora se stabilesc de către agentul constatator sau, după caz, de
către ocolul silvic pe al cărui teritoriu de competen ță a fost săvâr șită fapta.
Articolul 31
(1) În caz de constatare a nulității procesuluiverbal de constatare a contraven ției silvice,
bunurile confiscate se restituie de îndată celui în drept.(2) Dacă bunurile prevăzute la alin.
(1) au fost valorificate, instanța va dispune să se achite celui în drept o despăgubire care se
stabilește în raport cu valoarea de circulație a bunurilor.
Articolul 32
Împotriva procesului-verbal de constatare a contravenției silvice și de aplicare a sanc țiunii se

poate face plângere în termen de 15 zile de la data înmânării sau comunicării acestuia.
Articolul 33
(1) Plângerea, însoțită de copia procesului-verbal de constatare a contraven ției silvice, se
depune la judecătoria în a cărei circumscripție a fost săvâr șită fapta, în condi țiile legii.
(2) Plângerea și celelalte acte de procedură privind solu ționarea acesteia sunt scutite de taxa
judiciară de timbru și timbru judiciar.
Articolul 34
Sumele încasate din plata amenzilor la contravențiile silvice se distribuie după cum urmează:
a) 20% se varsă în contul persoanei juridice în structura căreia î și desfă șoară activitatea
agentul constatator care a aplicat amenda;
b) 80% se varsă la bugetul de stat în cazul contraven țiilor săvâr șite de către operatorii
economici sau, după caz, la bugetul local pentru contraven țiile săvâr șite de către persoanele
fizice.
(la 18-06-2017, Articolul 34 din Capitolul VIII a fost modificat de Punctul 63, Articolul I din
Articolul 35
Valorificarea bunurilor confiscate, cu excepția materialelor lemnoase, se face conform
reglementărilor privind modul și condițiile de valorificare a bunurilor intrate, potrivit legii, în
proprietatea privată a statului.
Articolul 36
(1) Ocolul silvic care asigură custodia materialelor lemnoase confiscate, precum și a celor
abandonate este obligat să doneze volumul confiscat către institu țiile publice de pe raza
unității administrativ-teritoriale unde s-a realizat custodia. (2) În termen de 3 zile lucrătoare de
la confiscare, ocolul silvic care asigură custodia materialelor lemnoase confiscate notifică
simultan instituțiile publice de pe raza unității administrativ-teritoriale unde s-a realizat
custodia cu privire la volumul confiscat, specia/grupa de specii și sortimentul dimensional și
solicită fiecărei instituții volumul, specia și sortimentul/sortimentele dimensionale necesare,
cu încadrarea în specificațiile transmise în notificare. (3) Instituțiile prevăzute la alin. (1) pot
solicita în scris ocolului silvic care asigură custodia materialelor lemnoase confiscate și a
celor abandonate volumul de materiale lemnoase pe specii/grupe de specii și în
sortimentul/sortimentele dimensionale necesare, în termen de maximum 7 zile de la data
înregistrării notificării.(4) Donația materialelor lemnoase confiscate și a celor abandonate
către instituțiile publice prevăzute la alin. (1) se face în următoarea ordine:
a) grădinițe, creșe și case de copii;
b) școli și licee;
c) case și azile de bătrâni;
d) primării;
e) unități militare.(5) Materialele lemnoase confiscate care nu pot fi valorificate prin dona ție în
condițiile alin. (1)-(4) se valorifică prin licitație, în termen de maximum 30 de zile
calendaristice de la data confiscării, de către:
a) unitățile Regiei Naționale a Pădurilor - Romsilva sau de structurile de administrare pentru
ceilalți administratori ai fondului forestier proprietate publică a statului pe raza cărora sau
depozitat materialele lemnoase în custodie;
b) ocolul silvic de regim pe raza căruia s-au depozitat materialele lemnoase în custodie.
(6) Pentru desfășurarea licitației, entitățile prevăzute la alin. (5) au obligația de a întocmi
documentația de vânzare, de a încasa contravaloarea materialelor lemnoase și de a distribui
sumele încasate conform prevederilor prezentei legi. Licita ția se anun ță pe site-urile
nominalizate în Regulamentul de valorificare a masei lemnoase din fondul forestier proprietate
publică și prin afișare la sediile autorităților publice ale unită ților administrativ-teritoriale și la
sediul ocolului silvic pe raza căruia s-au depozitat materialele lemnoase în custodie, într-un
termen de maximum 3 zile lucrătoare de la data confiscării. Pre țurile de pornire la licita ție se
aprobă de entitățile prevăzute la alin. (1), în funcție de valoarea de piață a materialelor
lemnoase confiscate. Licitația se organizează în termen de minimum 10 zile de la data
anunțării, iar materialul lemnos confiscat care nu s-a vândut la o licita ție se poate vinde prin
negociere operatorilor economici sau direct persoanelor fizice, sub pre țul de pornire la
licitație cu cel mult 10%.(7) Sumele încasate din vânzarea materialelor lemnoase confiscate
care nu au făcut obiectul donației, rămase după deducerea cheltuielilor de custodie,
organizare a licitației și transport, după caz, precum și sumele încasate din plata contravalorii
materialelor lemnoase confiscate care nu se găsesc sau care nu pot fi identificate, prevăzute
la art. 22 alin. (5), se distribuie astfel:
a) 35% din contravaloarea materialelor lemnoase confiscate rămân la dispozi ția persoanei
juridice în structura căreia își desfășoară activitatea agentul constatator care a aplicat
amenda sau a realizat confiscarea;
b) 65% la bugetul de stat, în fondul de ameliorare a fondului funciar cu destina ție silvică, în
cazul în care materialul lemnos provine din fondul forestier proprietate publică a statului, sau
la bugetele locale, în cazul în care materialul lemnos provine din fondul forestier proprietate
publică/privată a unităților administrativ-teritoriale ori din cel proprietate privată dacă
proprietarul este contravenient, precum și în cazul materialelor lemnoase abandonate a căror
proveniență nu poate fi stabilită.(8) Sumele prevăzute la alin. (7) lit. a) și la art. 34 lit. a) se
virează în fondul de stimulare a agenților constatatori din cadrul persoanelor juridice din care
fac parte agenții constatatori prevăzuți la art. 24 alin. (1); normele metodologice privind
constituirea și utilizarea fondului de stimulare a agen ților constatatori se aprobă prin ordin al
conducătorului fiecărei autorități publice din care fac parte agen ții constatatori/ decizie/orice
act administrativ emis în acest sens.
(la 18-06-2017, Articolul 36 din Capitolul VIII a fost modificat de Punctul 64, Articolul I din
Articolul 37
(1) Materialul lemnos confiscat a cărui provenien ță se identifică se pune la dispozi ția
proprietarului de drept, dacă acesta nu este contravenient.(2) Contravenientul este obligat la
plata cheltuielilor de depozitare și pază pe perioada custodiei pentru materialele lemnoase
prevăzute la alin. (1).
Articolul 38
(1) Pentru motive temeinice instanța poate acorda un termen de plată a amenzii de cel mult 30
de zile sau poate dispune eșalonarea plății într-un termen de cel mult 3 luni. (2) Hotărârea
instanței este definitivă și executorie.
Articolul 39
(1) Dacă agentul constatator apreciază că fapta a fost săvâr șită în astfel de condi ții încât,
potrivit legii penale, constituie infracțiune, sesizează organul de urmărire penală competent.
(2) În cazul în care fapta a fost urmărită ca infracțiune și ulterior s-a stabilit de către procuror
sau de către instanță că ea constituie contraven ție, actul de sesizare ori de constatare a
faptei, împreună cu o copie de pe rezoluția, ordonanța sau, după caz, de pe hotărârea
judecătorească, se trimite de îndată organului în drept să constate contraven ția silvică,
pentru a lua măsurile ce se impun conform legii.(3) Abrogat.
(la 18-06-2017, Alineatul (3) din Articolul 39 , Capitolul VIII a fost abrogat de Punctul 65,
15 iunie 2017 )
Articolul 40
Abrogat.
(la 01-01-2012, Art. 40 a fost abrogat de pct. 3 al art. X din ORDONAN ȚA DE URGEN ȚĂ nr. 71
din 31 august 2011, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 637 din 6 septembrie 2011. )
Răspunderi și sancțiuni privind pescuitul și acvacultura

Capitolul IX Răspunderi și sancțiuni
Articolul 55
Nerespectarea dispozițiilor prezentei ordonanțe de urgen ță de către persoane fizice sau

juridice atrage, după caz, răspunderea administrativă, civilă sau penală.
Articolul 56
(1) Pentru a se asigura de respectarea legisla ției în domeniul pescuitului, acvaculturii,
procesării, transportului, comercializării produselor pescăre ști și al altor activită ți conexe,
Agenția Națională pentru Pescuit și Acvacultură organizează ac țiuni permanente de control și
inspecție prin inspectorii piscicoli.
octombrie 2009, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 708 din 21 octombrie 2009. )
(2) Persoanele supuse controlului au obligația să permită accesul la sediile și sucursalele
unităților controlate, la toate navele/ambarcațiunile de pescuit, uneltele și instala țiile de
pescuit, fermele și instalațiile de acvacultură, construc țiile-anexe, mijloacele de transport,
unitățile de procesare, comercializare și alimentație publică și să pună la dispozi ția
personalului cu drept de inspecție și control toate documentele și mijloacele necesare
îndeplinirii funcției de inspecție și control și totodată să furnizeze date statistice în
conformitate cu activitățile prevăzute în programele statistice și actele juridice comunitare în
domeniul sectorului pescăresc.
(la 28-11-2016, Alineatul (2) din Articolul 56 , Capitolul IX a fost modificat de Punctul 22,
Articolul I din ORDONANȚA DE URGENȚĂ nr. 85 din 23 noiembrie 2016, publicată în
MONITORUL OFICIAL nr. 957 din 28 noiembrie 2016 )(3) Procedura de control și procedura de
inspecție se stabilesc de către Agenția Națională pentru Pescuit și Acvacultură.
Articolul 57
Abrogat.
(la 24-10-2009, Art. 57 a fost abrogat de pct. 71 al art. I din LEGEA nr. 317 din 13 octombrie
2009, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 708 din 21 octombrie 2009. )
Articolul 58
Următoarele fapte constituie contravenție și se sancționează cu amendă de la 300 lei la 600

lei:
a) pescuitul recreativ al oricăror specii de pe ște și altor vie țuitoare acvatice vii efectuat fără
permis în habitatele piscicole naturale;
(la 28-11-2016, Litera a) din Articolul 58 , Capitolul IX a fost modificată de Punctul 23, Articolul
I din ORDONANȚA DE URGENȚĂ nr. 85 din 23 noiembrie 2016, publicată în MONITORUL
OFICIAL nr. 957 din 28 noiembrie 2016 )
b) neprezentarea permisului, licenței sau autorizației atunci când acestea sunt solicitate de
către persoanele împuternicite să constate contraven țiile/infrac țiunile;
c) încălcarea condițiilor prevăzute în permis, autoriza ție și/sau licen ță;
d) pescuitul recreativ al oricăror specii de pe ști și altor vie țuitoare acvatice sub dimensiunile
minime legale.
(la 28-11-2016, Litera d) din Articolul 58 , Capitolul IX a fost modificată de Punctul 23, Articolul
Articolul 59
Următoarele fapte constituie contravenții și se sancționează cu amendă de la 600 lei la 1.000

lei și cu reținerea și suspendarea pe o perioadă de 90 de zile a permisului sau autoriza ției,
după caz:
(la 24-10-2009, Partea introductivă a art. 59 a fost modificată de pct. 73 al art. I din LEGEA nr.
317 din 13 octombrie 2009, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 708 din 21 octombrie 2009. )
a) prinderea salmonidelor cu mâna, cu unelte de pescuit comercial sau cu alte unelte de
pescuit confecționate artizanal;
b) pescuitul salmonidelor cu momeli naturale;
c) pescuitul cu mai mult de 3 muște artificiale în apele salmonicole;
d) reținerea de către o singură persoană care practică pescuitul recreativ/sportiv a mai mult
de 10 bucăți/exemplare/zi, în total, din speciile de păstrăv, lipan și coregon în apele de munte
sau a mai mult de 5 kg de pește/zi din zona colinară și de șes, cu excep ția cazului în care s-a
pescuit un singur exemplar a cărui greutate depă șe ște 5 kg;
(la 24-10-2009, Lit. d) a art. 59 a fost modificată de pct. 73 al art. I din LEGEA nr. 317 din 13
e) mutarea, deteriorarea sau distrugerea din culpă a semnelor indicatoare cu semnifica ție
piscicolă;
(la 28-11-2016, Litera e) din Articolul 59 , Capitolul IX a fost modificată de Punctul 24, Articolul
f) pescuitul recreativ/sportiv în habitatele piscicole naturale, prin orice metode și mijloace, al
peștilor și al altor viețuitoare acvatice, în perioada de prohibi ție și în zonele de protec ție.
(la 24-10-2009, Lit. f) a art. 59 a fost introdusă de pct. 74 al art. I din LEGEA nr. 317 din 13
g) pescuitul cu lanseta folosind plasă monofilament.
(la 28-11-2016, Articolul 59 din Capitolul IX a fost completat de Punctul 25, Articolul I din
ORDONANȚA DE URGENȚĂ nr. 85 din 23 noiembrie 2016, publicată în MONITORUL OFICIAL nr.
957 din 28 noiembrie 2016 )
Articolul 60
Următoarele fapte constituie contravenții și se sancționează cu amendă de la 1.000 lei la

1.500 lei și cu reținerea și suspendarea pe o durată de 90 de zile a permisului, a autoriza ției
sau a licenței, după caz:
a) plasarea uneltelor de pescuit fixe sau în derivă pe mai mult de două treimi din lă țimea
râurilor, canalelor și a Dunării;
(la 24-10-2009, Lit. a) a art. 60 a fost modificată de pct. 75 al art. I din LEGEA nr. 317 din 13
b) utilizarea uneltelor de pescuit fixe sau în derivă în cadrul complexului lagunar Razelm-
Sinoe, în ghiolurile Belciuc-Erenciuc și în lacurile litorale;
(la 19-11-2010, Lit. b) a art. 60 a fost modificată de pct. 1 al art. unic din LEGEA nr. 219 din 11
noiembrie 2010 publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 765 din 16 noiembrie 2010. )
c) neîndeplinirea la termenele și în condițiile stabilite a măsurilor dispuse de personalul cu
drept de inspecție și control, precum și nefurnizarea datelor statistice către personalul cu
drept de inspecție și control din cadrul Agenției Na ționale pentru Pescuit și Acvacultură, în
conformitate cu activitățile prevăzute în programele de colectare a datelor și cu prevederilor
legislației naționale și ale Uniunii Europene privind sectorul pescăresc;
(la 28-11-2016, Litera c) din Articolul 60 , Capitolul IX a fost modificată de Punctul 26, Articolul
d) capturarea peștelui cu unelte de plasă și cu pripoane în râurile și în lacurile din zona de
munte, precum și în râurile colinare și de șes, cu excep ția Dunării și Prutului;
(la 24-10-2009, Lit. d) a art. 60 a fost modificată de pct. 75 al art. I din LEGEA nr. 317 din 13
e) nemarcarea uneltelor de pescuit comercial.
Articolul 61

3.500 lei:
a) introducerea în habitatele piscicole naturale sau în amenajările piscicole, fără avizul
Agenției Naționale pentru Pescuit și Acvacultură, a altor specii decât cele existente;
(la 24-10-2009, Lit. a) a art. 61 a fost modificată de pct. 76 al art. I din LEGEA nr. 317 din 13
b) nedeținerea licenței pentru desfășurarea activită ții de acvacultură.
(la 24-10-2009, Lit. b) a art. 61 a fost modificată de pct. 76 al art. I din LEGEA nr. 317 din 13
Articolul 62

4.000 lei și cu reținerea și suspendarea pe o durată de 90 de zile a permisului, a autoriza ției
sau a licenței, după caz:
a) comercializarea peștilor și a altor viețuitoare acvatice provenite din habitatele piscicole
naturale sub dimensiunea minimă legală;
b) refuzul de a permite accesul personalului autorizat pentru controlul și inspec ția
navelor/ambarcațiunilor, autovehiculelor, unită ților de acvacultură, unită ților de procesare
și/sau comercializare, precum și în perimetrul bazinelor acvatice exploatate prin pescuit
recreativ/sportiv sau comercial;
(la 24-10-2009, Lit. b) a art. 62 a fost modificată de pct. 77 al art. I din LEGEA nr. 317 din 13
b) refuzul de a permite accesul personalului cu drept de inspec ție și control la sediile și
sucursalele unităților controlate, la navele/ambarca țiunile, autovehiculele, unită țile de
acvacultură, unitățile de procesare, comercializare și alimenta ție publică, precum și în
perimetrul bazinelor acvatice exploatate prin pescuit recreativ/comercial, în vederea
îndeplinirii funcției de inspecție și control;
(la 28-11-2016, Litera b) din Articolul 62 , Capitolul IX a fost modificată de Punctul 27, Articolul
c) utilizarea unei nave/ambarcațiuni la pescuitul în scop comercial, neinscrip ționată cu marcaj
exterior corespunzător licenței de pescuit sau inscrip ționată cu date false, dacă fapta nu
constituie, potrivit legii penale, infracțiune;
(la 28-11-2016, Litera c) din Articolul 62 , Capitolul IX a fost modificată de Punctul 27, Articolul
d) pescuitul în scop comercial/recreativ pe cursul unei ape curgătoare în zona de 500 m aval
de baraj.
Articolul 63

8.000 lei:
a) distrugerea sau degradarea din culpă a digurilor, barajelor și canalelor, a taluzurilor și
malurilor, a instalațiilor hidrotehnice aferente amenajărilor piscicole, dacă nu constituie
infracțiune potrivit legii penale;
b) distrugerea sau degradarea din culpă a trecătoarelor pentru pe ști, a topli țelor și a
cascadelor podite, dacă nu constituie infracțiune potrivit legii penale;
c) reducerea din culpă a debitului de apă pe cursurile de apă naturale sau amenajate, dacă
prin aceasta se periclitează existența resurselor acvatice vii, dacă nu constituie infrac țiune
potrivit legii penale;
(la 24-10-2009, Lit. c) a art. 63 a fost modificată de pct. 78 al art. I din LEGEA nr. 317 din 13
d) distrugerea, degradarea sau micșorarea din culpă a zonelor de protec ție perimetrală a
amenajărilor piscicole, dacă nu constituie infrac țiune potrivit legii penale;
e) neinstalarea sau distrugerea dispozitivelor care împiedică intrarea pe știlor în sistemele de
alimentare cu apă, irigații, precum și în instalațiile hidroenergetice, dacă nu constituie
infracțiune potrivit legii penale;
f) neluarea măsurilor pentru curățarea zonelor de pescuit și pentru protejarea și salvarea
resurselor acvatice vii la construcția sau golirea lacurilor de acumulare;
g) neasigurarea debitului de apă necesar în vederea dezvoltării normale a faunei piscicole în
aval de o lucrare de barare;
h) aruncarea sau depozitarea rumegușului, deșeurilor menajere și zootehnice și a oricăror
materii și materiale, produse și substanțe poluante pe malurile râurilor, pâraielor, lacurilor,
bălților și amenajărilor piscicole;
i) pescuitul lostriței;
j) abrogată;
(la 24-10-2009, Lit. j) a art. 63 a fost abrogată de pct. 79 al art. I din LEGEA nr. 317 din 13
k) neexecutarea lucrărilor pentru protecția și refacerea habitatelor naturale ale pe știlor și ale
celorlalte viețuitoare acvatice vii;
l) pescuitul în scop comercial și recreativ/sportiv pe cursul unei ape curgătoare în zona de 500
m aval de baraj;
(la 24-10-2009, Lit. l) a art. 63 a fost modificată de pct. 80 al art. I din LEGEA nr. 317 din 13
m) circulația autovehiculelor de orice tip și transportul cu orice mijloace al bu ștenilor prin
albia minoră a râurilor și pâraielor din zona de munte.
(la 24-10-2009, Lit. m) a art. 63 a fost introdusă de pct. 81 al art. I din LEGEA nr. 317 din 13
Articolul 64
Următoarele fapte constituie infracțiuni și se pedepsesc cu amendă și interzicerea dreptului

de a pescui pe o perioadă cuprinsă între un an și 3 ani:
a) pescuitul comercial sau sportiv fără licență sau autoriza ție de pescuit;
b) pescuitul prin orice metode al reproducătorilor, în perioada de prohibi ție, și distrugerea
icrelor embrionate de pește în zonele de reproducere naturală;
c) reducerea debitului și a volumului de apă pe cursurile de apă, în scopul pescuitului ilegal;
d) deschiderea, închiderea, obturarea, bararea cu garduri pescăre ști sau cu unelte de pescuit
de orice fel, de către persoane neautorizate, a canalelor și a gârlelor de legătură cu lacurile,
bălțile ori cu terenurile inundabile;
e) pescuitul comercial în habitatele piscicole naturale, prin orice metode și mijloace, al
peștilor și al altor viețuitoare acvatice, în perioada de prohibi ție;
(la 28-11-2016, Litera e) din Articolul 64 , Capitolul IX a fost modificată de Punctul 29, Articolul
f) procesarea, fără drept, a produselor obținute din pescuit sau acvacultură;
g) pescuitul resurselor acvatice vii cu unelte de pescuit având ochiul de plasă sub
dimensiunile minime legale;
h) deținerea, transportul sau comercializarea fără documente legale a pe ștelui și altor
viețuitoare acvatice obținute din pescuit ori produselor din pe ște. Documentele de provenien ță
vor însoți mărfurile, indiferent de locul în care acestea se află, pe timpul transportului, al
depozitării sau al comercializării. Prin documente de provenien ță se în țelege, după caz,
factura fiscală, factura, avizul de însoțire a mărfii, documentele vamale, factura externă sau
orice alte documente stabilite prin lege;
(la 28-11-2016, Litera h) din Articolul 64 , Capitolul IX a fost modificată de Punctul 29, Articolul
i) producerea, importul, comercializarea, deținerea sau folosirea la pescuit de către
persoanele neautorizate a năvoadelor, voloacelor, prostovoalelor, vâr șelor, vintirelor, precum
și a altor tipuri de unelte de pescuit comercial;
j) pescuitul cu japca, cu ostia, sulița, țepoaica și cu orice alte unelte în țepătoare sau
agățătoare, prin greblare sau harponare;
k) producerea, importul, deținerea, comercializarea sau utilizarea uneltelor de plasă de tip
monofilament, cu excepția setcilor folosite pentru pescuitul calcanului, cu mărimea ochiului
de minimum 400 mm;
(la 11-07-2019, Litera k) din Articolul 64 , Capitolul IX a fost modificată de ARTICOL UNIC din
LEGEA nr. 126 din 5 iulie 2019, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 559 din 08 iulie 2019 )
l) pescuitul cu alte unelte sau scule neautorizate.
m) pescuitul ilegal și pescuitul neraportat al calcanului.
(la 01-02-2014, Art. 64 a fost modificat de pct. 1 al art. 208 din LEGEA nr. 187 din 24 octombrie
2012, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 757 din 12 noiembrie 2012. )
Articolul 65
(1) Următoarele fapte constituie infracțiuni și se pedepsesc cu închisoare de la 6 luni la 3 ani
și interzicerea dreptului de a pescui o perioadă cuprinsă între un an și 3 ani:
a) pescuitul electric, deținerea aparatelor și dispozitivelor care distrug resursele acvatice vii
prin curentare, pescuitul cu materiale explozive, pescuitul cu substan țe toxice și narcotice de
orice fel, precum și folosirea armelor de foc în scopul omorârii pe știlor sau altor vie țuitoare
acvatice;
(la 28-11-2016, Litera a) din Alineatul (1) , Articolul 65 , Capitolul IX a fost modificată de
Punctul 31, Articolul I din ORDONANȚA DE URGENȚĂ nr. 85 din 23 noiembrie 2016, publicată
în MONITORUL OFICIAL nr. 957 din 28 noiembrie 2016 )
b) pescuitul sau omorârea deliberată a mamiferelor marine.
c) pescuitul, deținerea, transportul, comercializarea sturionilor captura ți pe teritoriul României
din habitatele piscicole naturale, precum și a produselor și subproduselor ob ținute din ace știa,
fără respectarea prevederilor legale în vigoare, cu excep ția celor proveni ți din acvacultură,
pentru care se face dovada originii prin documente și marcaje justificative legale.
(la 28-11-2016, Alineatul (1) din Articolul 65 , Capitolul IX a fost completat de Punctul 32,
MONITORUL OFICIAL nr. 957 din 28 noiembrie 2016 )(2) Tentativa se pedepsește.
(la 01-02-2014, Art. 65 a fost modificat de pct. 2 al art. 208 din LEGEA nr. 187 din 24 octombrie
2012, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 757 din 12 noiembrie 2012. )
Articolul 66
(1) Sunt supuse ridicării în vederea confiscării uneltele și ambarca țiunile de pescuit,
animalele, mijloacele de transport, armele de foc și orice alte bunuri care au fost folosite la
săvârșirea infracțiunilor.
octombrie 2009, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 708 din 21 octombrie 2009. )(2) Bunurile
rezultate din săvârșirea infracțiunilor și contraven țiilor, constând în pe ște, icre, alte
viețuitoare și produse acvatice, sunt supuse confiscării. (3) În cazurile de confiscare a
bunurilor prevăzute la alin. (1) și (2) organele de constatare dispun valorificarea lor în
condițiile legii, contravaloarea făcându-se venit la bugetul de stat.
Articolul 67
(1) Pe lângă organele de urmărire penală sunt competente să efectueze acte de constatare
pentru faptele prevăzute la art. 64 și 65 și persoanele cu drept de inspecție și control din
cadrul Agenției Naționale pentru Pescuit și Acvacultură, Gărzii Na ționale de Mediu,
Administrației Rezervației Biosferei «Delta Dunării», precum și ofi țeri și subofi țeri din cadrul
Jandarmeriei Române, conform prevederilor art. 61 din Legea nr. 135/2010 privind Codul de
procedură penală, cu modificările și completările ulterioare.
(la 28-11-2016, Alineatul (1) din Articolul 67 , Capitolul IX a fost modificat de Punctul 33,
MONITORUL OFICIAL nr. 957 din 28 noiembrie 2016 )(2) Organele prevăzute la alin. (1) au
obligațiile organelor de constatare a infracțiunilor, prevăzute de Codul de procedură penală.
(3) Constatarea contravențiilor și aplicarea sanc țiunilor prevăzute la art. 58-63 se fac de către
personalul prevăzut la alin. (1), de către ofițerii și agenții din cadrul Poliției Române și Poli ției
de Frontieră Române, ofițerii și subofițerii din cadrul Jandarmeriei Române, precum și de către
personalul silvic din cadrul Regiei Naționale a Pădurilor - Romsilva.
(la 11-12-2011, Alin. (3) al art. 67 a fost modificat de art. unic din LEGEA nr. 253 din 5
decembrie 2011, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 867 din 8 decembrie 2011. )
Articolul 68
(1) Contravențiilor prevăzute la art. 58-63 le sunt aplicabile dispozi țiile Ordonan ței Guvernului
nr. 2/2001 privind regimul juridic al contraven țiilor, aprobată cu modificări și completări prin
Legea nr. 180/2002, cu modificările și completările ulterioare. (2) Contravenientul poate achita
pe loc sau în termen de 48 de ore de la data încheierii procesului-verbal ori, după caz, de la
data comunicării acestuia jumătate din minimul amenzii prevăzute la art. 58-63, agentul
constatator făcând mențiune despre această posibilitate în procesul-verbal.
Dispoziții generale; Forme de pază, paza cu polițiști locali și paza

proprie, paza în mediul rural, paza și protecția prin societăți
specializate; Sisteme tehnice de protecție și alarmare împotriva
efracției-mijloace de protecție și alarmare împotriva efracției;
Selecția, atestarea, angajarea, pregătirea și doatrea personalului
de pază și gardă de corp-dotarea personalului de pază; Atribuțiile
personalului de pază; Obligațiile conducătorilor de unități;
Obligațiile Ministerului Afacerilor Interne; Răspunderi și
sancțiuni;
Articolul 1
(1) Paza și protecția sunt activități desfășurate prin for țe și mijloace specifice, în scopul
asigurării siguranței obiectivelor, bunurilor și valorilor împotriva oricăror ac țiuni ilicite care
lezează dreptul de proprietate, existența materială a acestora, precum și a protejării
persoanelor împotriva oricăror acte ostile care le pot periclita via ța, integritatea fizică sau
sănătatea.(2) Paza și protecția se realizează prin forțe și mijloace militare sau civile, de către
instituțiile specializate ale autorităților administra ției publice, sau în regim privat, de către
proprietarii sau deținătorii obiectivelor, bunurilor sau valorilor, precum și de către societă țile
specializate de pază și protecție.
Articolul 2
(1) Ministerele și celelalte organe de specialitate ale administra ției publice centrale și locale,
regiile autonome, companiile și societățile naționale, institutele na ționale de cercetare-
dezvoltare, societățile reglementate de Legea nr. 31/1990, republicată, cu modificările și
completările ulterioare, indiferent de natura capitalului social, precum și alte organiza ții care
dețin bunuri ori valori cu orice titlu, denumite în prezenta lege unită ți, sunt obligate să asigure
paza acestora.(2) Persoanele fizice pot apela pentru protecția personală la serviciile unor
societăți specializate de pază și protecție, în condițiile prezentei legi.
Articolul 3
(1) În funcție de importanța, specificul și valoarea bunurilor pe care le de țin, conducătorii
unităților prevăzute la art. 2 alin. (1), cu sprijinul de specialitate al poliției, pentru sistemele
civile de pază, sau al jandarmeriei, pentru cele militare, stabilesc modalită ți concrete de
organizare și de executare a pazei, după caz, cu efective de jandarmi, pază cu poli ți ști locali,
pază proprie sau pază prin societăți specializate. (2) Unitățile grupate pe un anumit spațiu pot
organiza, cu avizul poliției, paza în comun cu polițiști locali, pază proprie sau prin societă țile
specializate de pază. Conducătorii acestor unită ți stabilesc forma de pază, obliga țiile și
răspunderile fiecărui beneficiar, inclusiv cele privind întocmirea planului de pază.(3) La
unitățile unde nu este posibilă realizarea unui sistem de pază organizat, conducătorii acestora
sunt obligați să execute împrejmuiri, grilaje, obloane, încuietori sigure, iluminat de securitate,
sisteme de alarmă sau alte asemenea mijloace necesare asigurării pazei și integrită ții
bunurilor.(4) Protecția demnitarilor români și a celor străini pe timpul șederii în România, a
familiilor acestora, paza sediilor de lucru și a reședin țelor acestora se asigură de Serviciul de
Protecție și Pază, conform atribuțiilor prevăzute în legea specială de organizare și func ționare
a acestuia.(5) Protecția magistraților, a polițiștilor și jandarmilor, precum și a membrilor de
familie ai acestora, în cazurile în care viața, integritatea corporală sau avutul acestor
persoane sunt supuse unor amenințări, se asigură de Ministerul Afacerilor Interne, potrivit
legii.
Articolul 4
Răspunderea pentru luarea măsurilor de asigurare a pazei bunurilor și valorilor de ținute cu

orice titlu revine conducătorilor unităților prevăzute la art. 2 alin. (1).
Articolul 5
(1) Paza se organizează și se efectuează potrivit planului de pază, întocmit de unitatea ale
cărei bunuri sau valori se păzesc, cu avizul de specialitate al poli ției. Acest aviz este
obligatoriu pentru fiecare caz de modificare a planului de pază.(2) Pentru unitățile la care paza
se asigură cu efective de jandarmi, avizul poliției nu este obligatoriu. (3) Prin planul de pază se
stabilesc în principal: caracteristicile obiectivului păzit, în zona respectivă, numărul de posturi
și amplasarea acestora, necesarul de personal pentru pază, amenajările, instala țiile și
mijloacele tehnice de pază și de alarmare, consemnul posturilor, legătura și cooperarea cu
alte organe cu atribuții de pază a obiectivelor, bunurilor, valorilor și persoanelor și modul de
acțiune în diferite situații. De asemenea, vor fi prevăzute și regulile de acces, potrivit
dispozițiilor conducătorului unității, precum și documentele specifice serviciului de pază. (4) În
cazul unităților în care paza se asigură cu efective ale jandarmeriei, ale societă ților
specializate de pază și protecție, ale polițiștilor locali sau combinat, întocmirea planului de
pază se face de către conducătorii unităților beneficiare împreună cu comandan ții/ șefii
acestor efective.(5) Documentele specifice necesare executării și eviden ței serviciului de
pază, cu excepția celui executat cu efective de jandarmi, și modelele acestora se stabilesc
prin hotărâre a Guvernului.
Capitolul II Formele de pază

Secţiunea a 2-a Paza cu polițiști locali și paza proprie
Articolul 10
Paza bunurilor și a valorilor deținute de persoane fizice sau juridice se poate asigura, în
condițiile legii, și prin Corpul gardienilor publici*), conform Legii nr. 26/1993 privind înfiin țarea,
organizarea și funcționarea Corpului gardienilor publici**). Notă
*) Corpul gardienilor publici, reglementat prin Legea nr. 26/1993, s-a reorganizat succesiv în
Poliția Comunitară prin Legea nr. 371/2004 privind înfiin țarea, organizarea și func ționarea
Poliției Comunitare, iar aceasta în poliția locală prin Legea poli ției locale nr. 155/2010, cu
modificările ulterioare.
**) Această lege a fost abrogată prin Legea nr. 371/2004 privind înfiin țarea, organizarea și
funcționarea Poliției Comunitare, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 878
din 27 septembrie 2004, cu modificările și completările ulterioare. Legea nr. 371/2004, cu
modificările și completările ulterioare, a fost abrogată, cu excep ția art. 20 și 21 referitoare la
serviciile publice destinate asigurării pazei obiectivelor de interes jude țean, prin Legea poli ției
locale nr. 155/2010, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 488 din 15 iulie
2010, cu modificările ulterioare.
Articolul 11
Paza proprie se organizează în raport cu natura obiectivelor, a bunurilor și valorilor ce

urmează a fi păzite, cu amplasarea, întinderea și vulnerabilitatea pe care le prezintă unele
unități și locuri din incinta acestora, cu numărul de schimburi în care se desfă șoară
activitatea, punctele de acces și cu alte criterii specifice.
Articolul 12
(1) Paza proprie se realizează cu personal calificat, angajat al unită ții beneficiare, conform
legii.(2) În funcție de numărul personalului de pază, conducerea unită ții va numi un șef de
serviciu sau un împuternicit care să asigure selec ția, încadrarea, echiparea, dotarea cu
armament și mijloace de protecție, precum și pentru instruirea, planificarea și controlul
acestuia.(3) La unitățile unde numărul posturilor de pază este de peste 20, structura de
conducere necesară este formată din șeful serviciului de pază și șeful de tură. (4) La celelalte
unități unde numărul de paznici este sub 20, activită țile specifice de pază se îndeplinesc de
către un împuternicit al conducerii unității.(5) Șeful serviciului de pază sau împuternicitul cu
paza se subordonează direct conducerii unității și stabile ște împreună cu aceasta măsurile
cele mai eficiente de pază.
Articolul 13
(1) Personalul de pază proprie se compune din paznici, portari, controlori de acces sau alte
persoane stabilite de conducerea unității, din persoanele desemnate să asigure instruirea,
controlul și coordonarea activității de pază. Se asimilează personalului de pază și persoanele
care cumulează atribuțiile de pază cu alte atribuții de serviciu. (2) Personalul din paza proprie
se dotează cu uniforme, echipament de protecție și însemne distinctive, pe care le poartă pe
timpul executării serviciului.
Articolul 14
(1) Cu avizul poliției, personalul din paza proprie a unităților poate fi dotat cu arme de foc,
bastoane din cauciuc sau tip tomfe, sprayuri lacrimogene și alte mijloace, în raport cu
importanța obiectivelor, a bunurilor și valorilor păzite. (2) La unitățile unde funcționează paza
proprie și paza cu efective de jandarmi, dotarea cu arme de foc, avizarea, instruirea și
controlul personalului de pază se efectuează de către unitatea de jandarmi care coordonează
sistemul unic de pază.
Secţiunea a 3-a Paza în mediul rural
Articolul 15
Unitățile situate pe teritoriul localităților rurale î și organizează paza conform prevederilor

prezentei legi.
Articolul 16
Persoanele fizice sau juridice care dețin, cu orice titlu, terenuri agricole î și pot organiza, în
asociere sau individual, pază de câmp, prin una dintre formele de pază prevăzute de lege.
Articolul 17
Paza căilor ferate, a pădurilor, a terenurilor forestiere, a fondurilor de vânătoare și de pescuit,

a conductelor pentru transportul hidrocarburilor și al produselor petroliere, a sistemelor de
irigații, a rețelelor telefonice și de transport al energiei electrice se asigură de către operatorii
economici de profil, în formele prevăzute de lege.
Articolul 18
(1) În localitățile rurale se organizează paza comunală.(2) Primarul este obligat să ia măsuri
pentru a asigura paza bunurilor publice și ale cetă țenilor și răspunde pentru întocmirea
planului de pază a comunei.(3) Întocmirea planului de pază, instruirea și controlul personalului
de pază din localitățile rurale se efectuează de către organele locale de poli ție sau de
structurile implicate în activitatea de pază.(4) Modalitățile de efectuare a pazei în mediul rural
se stabilesc prin hotărâre a consiliului local, după consultarea prealabilă a locuitorilor, în
formele prevăzute de lege.(5) Plata serviciilor de pază în mediul rural, precum și procurarea de
echipamente de protecție, însemne și mijloace de apărare sau utilitare, necesare bunei
executări a serviciului de pază, se asigură din bugetul local. Pentru plata serviciilor de pază,
consiliile locale pot institui taxe speciale, conform legii.
Secţiunea a 4-a Paza și protecția prin societăți specializate
Articolul 19
(1) Societățile specializate de pază și protecție sunt societă ți reglementate de Legea nr.
31/1990, republicată, cu modificările și completările ulterioare, private care se constituie și
funcționează potrivit legislației comerciale și prevederilor prezentei legi, având ca obiect de
activitate paza obiectivelor, bunurilor sau valorilor, paza transporturilor de bunuri și valori, în
condiții de maximă siguranță a acestora, precum și protec ția persoanelor. (2) Societățile
specializate de pază și protecție funcționează în baza licenței eliberate de Inspectoratul
General al Poliției Române, cu avizul prealabil al Serviciului Român de Informa ții, pentru cel
puțin unul dintre obiectele de activitate prevăzute la alin. (4), care poate fi reînnoită la fiecare
3 ani. Retragerea avizului prealabil al Serviciului Român de Informa ții poate constitui temei
pentru anularea licenței de funcționare.(3) Pentru obținerea licenței de funcționare este
necesară întrunirea următoarelor condiții:
a) prezentarea regulamentului de organizare și funcționare a societă ții;
b) prezentarea listei cu mijloacele materiale, tehnice, de transport, de comunica ții, cu
mijloacele audiovideo, aparatura de recunoaștere și identificare, sistemele de alarmă
împotriva efracției, sistemele de cronometrare și numărare, cu centrele de supraveghere și
dispeceratele, tehnica de calcul și softul utilizat, cu armamentul și alte mijloace tehnice care
vor face parte din dotarea societății, în funcție de obiectul de activitate;
c) prezentarea dovezilor de înregistrare cu denumirea societă ții și a însemnelor distinctive
înregistrate la Oficiul de Stat pentru Invenții și Mărci;
d) prezentarea notificării prin care se încunoștințează consiliul jude țean sau, după caz,
Consiliul General al Municipiului București despre faptul că societatea va avea sediul social în
zona de responsabilitate a acestora;
e) prezentarea dovezii de achitare a taxei pentru ob ținerea licen ței de func ționare;
f) prezentarea atestatului profesional pentru persoanele care execută activită ți de pază și
protecție.(4) Societățile specializate de pază și protecție pot avea unul sau mai multe dintre
următoarele obiecte de activitate:
a) servicii de pază a obiectivelor, bunurilor și valorilor, precum și servicii de consultan ță în
domeniu;
b) servicii de pază a transporturilor de bunuri și valori, precum și servicii de consultan ță în
domeniu;
c) servicii de protecție personală specializată, denumită gardă de corp, și servicii de
consultanță în domeniu.(5) Prin servicii de pază se înțelege:
a) paza proprietății împotriva accesului neautorizat sau a ocupării abuzive;
b) paza proprietății împotriva furturilor, a distrugerilor, incendiilor, precum și a altor ac țiuni
producătoare de pagube materiale;
c) detectarea substanțelor, armelor, explozibililor sau a materialelor de orice natură care pot
provoca o pagubă;
d) paza proprietății intelectuale;
e) paza mediului înconjurător;
f) furnizarea către autoritățile competente a informa țiilor legate de incidentele apărute în
timpul activității de pază.(6) Prin servicii de pază a transporturilor de bunuri și valori se
înțelege:
a) organizarea și asigurarea pazei transportului terestru, pe apă sau aerian al unor bunuri de
importanță deosebită, valori sau al oricărui alt obiect pe care beneficiarul serviciului îl
denumește astfel;
b) organizarea și asigurarea pazei transportului unor date și informa ții, indiferent de suportul
pe care acestea se află și de modalitatea aleasă pentru transmitere;
c) organizarea și asigurarea, potrivit legislației în vigoare, a protejării mijloacelor de
comunicații;
d) organizarea și asigurarea transportului pentru persoanele care solicită să fie transportate în
condiții de maximă siguranță;
e) furnizarea către autoritățile competente a datelor despre incidentele apărute în timpul
activității de transport.(7) Prin serviciu de protecție specializată a persoanei - gardă de corp -
se înțelege:
a) protejarea vieții și integrității corporale a persoanei aflate sub protec ție;
b) protejarea persoanei aflate sub protecție împotriva hăr țuirii, pedepsită de lege;
c) protejarea persoanei aflate sub protecție în timpul transportului;
d) furnizarea către autoritățile competente a informa țiilor legate de incidentele apărute în
timpul activității de protecție.(8) Prin serviciu de consultanță se înțelege:
a) asistență cu privire la activitățile care fac obiectul prevederilor alin. (5)-(7);
b) întocmirea de analize, evaluări și rapoarte asupra riscurilor la adresa securită ții persoanei,
proprietății sau mediului.(9) Conducătorul societății specializate de pază și protec ție trebuie
să obțină avizul inspectoratului de poliție județean sau al Direc ției Generale de Poli ție a
Municipiului București, după caz, în a cărei rază teritorială î și are sediul societatea respectivă.
(10) Unitatea de poliție competentă poate acorda avizul persoanei prevăzute la alin. (9), care
are cetățenie română sau cetățenia unuia dintre statele membre ale Uniunii Europene ori ale
Spațiului Economic European, a împlinit vârsta de 21 de ani, posedă pregătire
corespunzătoare atribuțiilor ce îi revin, este cunoscută ca având o bună conduită
cetățenească și nu a suferit condamnări pentru infrac țiuni săvâr șite cu inten ție.
Capitolul IV Sisteme tehnice de protecție și de alarmare

împotriva efracției
Secţiunea 1 Mijloace de protecție și de alarmare împotriva

efracției
Articolul 27
(1) Conducătorii unităților care dețin bunuri, valori, suporturi de stocare a documentelor, a
datelor și informațiilor cu caracter secret de stat sunt obliga ți să asigure paza, mijloacele
mecano-fizice de protecție și sistemele de alarmare împotriva efrac ției în locurile de păstrare,
depozitare și manipulare a acestora, precum și în locurile unde se desfă șoară activită ți care
au un asemenea caracter.(2) Proiectele sistemelor de alarmare se avizează de Direc ția
Generală de Poliție a Municipiului București ori de inspectoratul de poli ție jude țean pe raza
căruia se află obiectivul, sub aspectul respectării cerin țelor minime de securitate împotriva
efracției.(3) Elementele de protecție mecano-fizice încorporate imobilelor destinate păstrării,
depozitării și manipulării bunurilor și valorilor de orice fel trebuie să fie rezistente la efrac ție,
corespunzător gradului de siguranță impus de caracteristicile obiectivului păzit, în
conformitate cu cerințele tehnice stabilite prin normele metodologice de aplicare a prezentei
legi.(4) În sensul prezentei legi, prin elemente de protec ție mecano-fizice se în țelege: ziduri,
plase, blindaje, case de fier, seifuri, dulapuri metalice, geamuri și folie de protec ție, grilaje, u și
și încuietori.(5) În sensul prezentei legi, prin sistem de alarmare împotriva efrac ției se în țelege
ansamblul de echipamente electronice care poate fi compus din centrală de comandă și
semnalizare optică și acustică, detectoare, butoane și pedale de panică, control de acces și
televiziune cu circuit închis cu posibilități de înregistrare și stocare a imaginilor și datelor,
corespunzător gradului de siguranță impus de caracteristicile obiectivului păzit. (6) Instalarea,
modificarea, inclusiv punerea în funcțiune a sistemelor de alarmare împotriva efrac ției se
avizează și se controlează potrivit prevederilor alin. (2).(7) Proiectele sistemelor de alarmare
împotriva efracției se întocmesc în mod obligatoriu pentru obiectivele care sunt supuse
avizării poliției, iar elaborarea acestora se face cu respectarea cerin țelor tehnice minime
stabilite prin normele metodologice de aplicare a prezentei legi.
Capitolul V Selecția, atestarea, angajarea, pregătirea și dotarea
personalului de pază și gardă de corp
Secţiunea a 3-a Dotarea personalului de pază
Articolul 40
Angajatorii sunt obligați să doteze personalul de pază și gardă de corp cu uniformă, însemne
distinctive și, după caz, echipament de protecție, pe care acesta le poartă numai în timpul
executării serviciului.
Articolul 41
Personalul de pază sau gardă de corp are obligația de a purta în timpul serviciului un ecuson
de identificare cu numele și prenumele, precum și cu denumirea unității la care este angajat.
Articolul 42
(1) Uniforma și însemnele se stabilesc de către angajator. Aceasta va fi inscripționată numai
cu denumirea și sigla societății angajatoare.(2) Este interzis societăților private de pază să
adopte însemne, uniforme, accesorii sau denumiri similare ori asemănătoare cu cele ale
autorităților publice. Societăților private de pază li se interzice și folosirea de cagule, măști
pentru protecția feței și cătușe metalice.
Articolul 43
(1) În raport cu importanța și natura obiectivelor, bunurilor și valorilor păzite, cu avizul poliției
sau al jandarmeriei, după caz, personalul de pază sau gardă de corp poate fi dotat cu arme de
foc, bastoane de cauciuc sau tomfe, pulverizatoare iritant-lacrimogene de capacitate mică și
alte mijloace de apărare, autorizate prin lege.(2) Dotarea cu arme de foc a personalului de
pază sau gardă de corp se face numai după avizarea, după caz, de către poliție sau
jandarmerie a planului de pază/protecție a obiectivului/persoanei ori a transportului de bunuri
și valori speciale sau a produselor cu caracter special.
Articolul 44
(1) Armamentul și muniția se asigură prin închiriere, contra cost, de către unitatea de poliție
sau jandarmi competentă teritorial.(2) Cel puțin semestrial, sub supravegherea unităților de
poliție sau jandarmi competente teritorial, se vor organiza trageri de antrenament cu
personalul de pază și gardă de corp dotat cu arme de foc.(3) Contravaloarea muniției
consumate se suportă de angajator.
Capitolul VI Atribuțiile personalului de pază și gardă de corp
Secţiunea 1 Atribuțiile personalului de pază
Articolul 46
În timpul serviciului, personalul de pază este obligat:

a) să cunoască locurile și punctele vulnerabile din perimetrul obiectivului, pentru a preveni
producerea oricăror fapte de natură să aducă prejudicii unită ților păzite;
b) să păzească obiectivul, bunurile și valorile nominalizate în planul de pază și să asigure
integritatea acestora;
c) să permită accesul în obiectiv numai în conformitate cu reglementările legale și cu
dispozițiile interne;
d) să oprească și să legitimeze persoanele despre care există date sau indicii că au săvâr șit
infracțiuni ori alte fapte ilicite în obiectivul păzit, pe cele care încalcă normele interne
stabilite prin regulamentele proprii, iar în cazul infrac țiunilor flagrante, să prindă și să prezinte
poliției pe făptuitor, să oprească și să predea poli ției bunurile ori valorile care fac obiectul
infracțiunii sau al altor fapte ilicite, luând măsuri pentru conservarea ori paza lor, întocmind
totodată un proces-verbal pentru luarea acestor măsuri. Procesul-verbal astfel întocmit
constituie act de sesizare a organelor de urmărire penală;
e) să încunoștințeze de îndată șeful său ierarhic și conducerea unită ții beneficiare despre
producerea oricărui eveniment în timpul executării serviciului și despre măsurile luate;
f) în caz de avarii produse la instalații, conducte sau rezervoare de apă, combustibili ori de
substanțe chimice, la rețelele electrice sau telefonice și în orice alte împrejurări care sunt de
natură să producă pagube, să aducă de îndată la cuno știn ță celor în drept asemenea
evenimente și să ia primele măsuri pentru limitarea consecin țelor evenimentului;
g) în caz de incendii, să ia imediat măsuri de stingere și de salvare a persoanelor, a bunurilor
și a valorilor, să sesizeze pompierii și să anunțe conducerea unită ții și poli ția;
h) să ia primele măsuri pentru salvarea persoanelor și de evacuare a bunurilor și a valorilor în
caz de dezastre;i) să sesizeze poliția în legătură cu orice faptă de natură a prejudicia
patrimoniul unității și să-și dea concursul ori de câte ori este solicitat de către organele de
urmărire penală sau de organele de poliție;
j) să păstreze secretul de stat și cel de serviciu, dacă, prin natura atribu țiilor, are acces la
asemenea date și informații;
k) să poarte numai în timpul serviciului mijloacele de apărare, de protec ție și armamentul cu
care este dotat și să facă uz de armă numai în cazurile și în condi țiile prevăzute de lege;
l) să poarte uniforma și însemnele distinctive numai în timpul serviciului, cu excep ția locurilor
de muncă unde se impune o altă ținută;
m) să nu se prezinte la serviciu sub influența băuturilor alcoolice și nici să nu consume astfel
de băuturi în timpul serviciului;
n) să nu absenteze fără motive temeinice și fără să anun țe în prealabil conducerea unită ții
despre aceasta;
o) să execute întocmai dispozițiile șefilor ierarhici, cu excep ția celor vădit nelegale, și să fie
respectuos în raporturile de serviciu;
p) să execute, în raport de specificul obiectivului, bunurile sau valorile păzite, precum și orice
alte sarcini care i-au fost încredințate, potrivit planului de pază;
q) să respecte consemnul general și particular al postului.
Articolul 47
– Șeful formației de pază, pe lângă obligațiile prevăzute la art. 46, are și următoarele atribuții:
a) să organizeze, să conducă și să controleze activitatea de pază, precum și modul de
executare a serviciului de către personalul din subordine;
b) să informeze de îndată conducerea unității și poliția despre evenimentele produse pe timpul
activității de pază și să țină evidența acestora;
c) să propună conducerii unității măsuri pentru perfec ționarea activită ții de pază;
d) să țină evidența armamentului și a muniției din dotarea personalului de pază, să asigure
păstrarea, întreținerea, depozitarea și folosirea acestora, potrivit legii;
e) să execute programul de pregătire profesională specifică a personalului de pază din
subordine.
Capitolul VII Obligațiile conducătorilor de unități
Articolul 50
Conducătorii unităților prevăzute la art. 2 alin. (1), în care funcționează sisteme de pază, au
următoarele obligații:
a) răspund de organizarea și funcționarea pazei unităților, bunurilor și valorilor pe care le
dețin, cu orice titlu;
b) analizează temeinic nevoile stricte de pază și stabilesc efectivele necesare, în raport cu
natura, importanța, mărimea și vulnerabilitatea unită ților respective, cu specificul produc ției
și cu locul de dispunere a acestora; în obiectivele în care paza se execută cu efective de
jandarmi, analiza și stabilirea măsurilor se realizează împreună cu comandantul unită ții de
jandarmi care a aprobat planul de pază;
c) asigură, pentru executarea serviciului de pază, selec ționarea persoanelor cu profil moral
corespunzător, cu aptitudini fizice și profesionale necesare acestei activită ți;
d) iau măsuri de instruire specifică a personalului de pază și controlează modul în care acesta
își execută atribuțiile de serviciu;
e) asigură executarea amenajărilor și a instalațiilor necesare desfă șurării serviciului de pază,
precum și introducerea, întreținerea și menținerea în stare de func ționare a sistemelor tehnice
de legătură, de pază și de alarmă împotriva efracției;
f) asigură echiparea personalului de pază cu uniformă și însemne distinctive, în condi țiile legii;
g) asigură corp de gardă sau încăpere de serviciu pentru efectivele de jandarmi, poli ți ști locali
ori cele ale societăților specializate destinate serviciului de pază și fondurile necesare pentru
acoperirea cheltuielilor de funcționare a acestuia;
h) încheie contracte de prestări de servicii în domeniul pazei, gărzii de corp, pentru instalarea
sistemelor de alarmă împotriva efracției, numai cu societă țile sau persoanele ori prin poli ția
locală cărora li s-a acordat licența, după caz, de către Inspectoratul General al Poli ției
Române;i) asigură spațiile și amenajările necesare păstrării în deplină siguran ță a
armamentului și a muniției destinate serviciului de pază;
j) stabilesc reguli privind accesul și circulația în interiorul obiectivului păzit;
k) stabilesc responsabilități pentru șefii compartimentelor de muncă, în ceea ce prive ște paza
și siguranța utilajelor și instalațiilor.
Articolul 51
Îndeplinirea obligațiilor prevăzute la art. 50 se realizează, după caz, cu sprijinul de specialitate
al unităților de poliție sau jandarmi competente teritorial.
Capitolul VIII Obligațiile Ministerului Afacerilor Interne
Articolul 53
În scopul asigurării pazei și a siguranței obiectivelor, bunurilor și valorilor, Poli ției Române îi
revin următoarele atribuții principale:
a) avizează planurile de pază ale unităților la care paza nu este asigurată cu efective de
jandarmi și stabilește, după caz, necesitatea dotării personalului implicat cu armament și
muniție aferentă, în condițiile existenței documentelor care atestă dreptul de proprietate sau,
după caz, dreptul de folosință asupra obiectivului;
b) acordă sprijin de specialitate în organizarea pazei la aceste unită ți în pregătirea
personalului de pază și urmărește executarea întocmai a măsurilor stabilite prin planul de
pază;
c) eliberează licențe de funcționare societăților specializate de pază și emite avizul pentru
conducătorii acestora, în condițiile legii;
d) eliberează atestate pentru încadrarea personalului de pază sau retrage atestatul acordat,
când nu mai sunt îndeplinite condițiile legale care au stat la baza eliberării acestuia;
e) avizează, după caz, planurile tematice de pregătire a personalului de pază și gardă de corp;
f) avizează proiectele sistemelor tehnice de alarmare contra efrac ției, propuse a se instala în
unitățile prevăzute la art. 2 alin. (1);
g) îndrumă și supraveghează, după caz, executarea ședin țelor de tragere cu armamentul din
dotare al personalului de pază și gardă de corp;
h) acordă asistență în organizarea activității de pază și gardă de corp și asigură, în mod
gratuit, armamentul necesar în vederea dotării personalului institu țiilor publice autorizate prin
lege de înființare, organizare și funcționare să dețină și să folosească arme de foc și muni ții,
cu excepția celor din sistemul de apărare, ordine publică și siguran ță na țională; i) asigură, prin
închiriere, contra cost, în limita disponibilului, armamentul necesar dotării personalului de
pază pentru celelalte unități;
j) controlează modul în care se respectă dispozițiile legale cu privire la paza obiectivelor, a
bunurilor și a valorilor, precum și a celor privind garda de corp și stabile ște măsurile ce
urmează să fie luate;
k) avizează regulamentele de organizare și funcționare a dispeceratelor de zonă care
monitorizează sisteme de alarmă;
l) eliberează licențe de funcționare societăților specializate în activită ți de proiectare,
producere, instalare și întreținere a sistemelor de alarmă împotriva efrac ției sau a
componentelor acestora și de monitorizare a alarmelor în obiective sau retrage licen ța
acestora, în condițiile legii;
m) avizează conducătorii și personalul tehnic al societăților specializate sau retrage acest
aviz când nu mai sunt îndeplinite condițiile prevăzute de lege;
n) avizează personalul de pază și gardă de corp pentru portarmă;
o) controlează și îndrumă activitatea societăților specializate;
p) ține evidența licențelor, atestatelor și a avizelor acordate, precum și a celor retrase și
furnizează, la cererea beneficiarilor serviciilor de pază și protec ție, date în acest sens.
Capitolul IX Răspunderi și sancțiuni
Articolul 56
Desfășurarea în scop comercial de activități de pază sau protec ție, de proiectare, producere,
instalare și întreținere a sistemelor de alarmă împotriva efrac ției sau a componentelor
acestora fără atestat ori fără licența de funcționare prevăzută de lege constituie infrac țiune și
se pedepsește cu închisoare de la 6 luni la 3 ani sau cu amendă.
Articolul 57
Implicarea conducătorilor unităților cu pază proprie sau a personalului societă ților

specializate de pază și protecție în desfășurarea de acțiuni de for ță, executări silite,
recuperări de debite, conflicte de muncă ori de opunere la desfă șurarea ac țiunilor de
restabilire a ordinii de drept de către autorită țile publice competente, precum și
nerespectarea dispozițiilor art. 20 se pedepsesc cu închisoare de la 6 luni la 3 ani sau cu
amendă, dacă fapta nu constituie o infracțiune mai gravă.
Articolul 58
Constituie contravenții la prezenta lege următoarele fapte:
a) neluarea măsurilor de organizare și funcționare a pazei, prevăzute la art. 3 alin.
(1) și (3), art. 5 alin. (1), art. 17 și la art. 18 alin. (2) și (3);
b) neluarea măsurilor prevăzute la art. 24 și la art. 26 alin. (1)-(3);
c) neîntocmirea planului de pază, conform art. 5 alin. (3), sau a celui de transport de bunuri ori
valori, conform art. 25 alin. (1), și neîndeplinirea sarcinilor prevăzute în acestea ori a măsurilor
stabilite de unitatea de jandarmi;
d) încadrarea sau menținerea în funcție a personalului de pază de orice fel, cu încălcarea
dispozițiilor art. 19 alin. (10), art. 21 alin. (1) și (4) și ale art. 36;
e) încălcarea de către personalul de pază ori gardă de corp a obliga țiilor prevăzute la art. 46-
49;
f) neîndeplinirea de către conducătorii unităților a obliga țiilor prevăzute la art. 50;
g) nerespectarea prevederilor art. 23, art. 31 alin. (2), art. 37, art. 39 alin. (2) și art. 40;
h) instalarea de sisteme tehnice de alarmă împotriva efrac ției sau de componente ale
acestora, cu încălcarea prevederilor art. 27 alin. (6) și (7), precum și nerespectarea
prevederilor art. 28;
i) refuzul de a asigura accesul reprezentanților autorită ților publice afla ți în exerci țiul
funcțiunii, al personalului poliției sau al jandarmeriei, special desemnat pentru exercitarea
atribuțiilor legale de control, pentru luarea măsurilor de prevenire în obiectivele păzite sau
asistate prin mijloace tehnice antiefracție și în organizarea activită ții de gardă de corp;
j) depășirea limitelor obiectului de activitate al societă ții specializate sau al poli ți știlor locali;
k) refuzul de a furniza datele, informațiile sau documentele solicitate de către reprezentan ții
autorităților publice competente, potrivit legii, afla ți în exerci țiul func țiunii;
l) executarea, în fapt, a atribuțiilor de organizare și func ționare a activită ții societă ților
specializate de către persoane care au suferit condamnări pentru infrac țiuni săvâr șite cu
intenție;
m) nerespectarea condițiilor care au stat la baza eliberării licen ței de func ționare.
Articolul 59
(1) Contravențiile prevăzute la art. 58 se sancționează după cum urmează:
a) cu amendă de la 5.000 lei la 10.000 lei, contravențiile prevăzute la lit. g)-m);
b) cu amendă de la 2.000 lei la 5.000 lei, contravențiile prevăzute la lit. a)-d) și f);
c) cu amendă de la 100 lei la 300 lei, contravenția prevăzută la lit. e).(2) Sancțiunea amenzii
poate fi aplicată și persoanei juridice.
Uzul de armă
Capitolul III Uzul de armă
Articolul 46
Prin uz de armă, în sensul prezentei legi, se înţelege executarea tragerii cu arma de foc asupra
persoanelor sau bunurilor.
Articolul 47
Persoanele care sunt dotate cu arme de foc pot face uz de armă, pentru îndeplinirea
atribuţiilor de serviciu sau a misiunilor militare, în următoarele situaţii:
a) împotriva acelora care atacă militarii aflaţi în serviciul de gardă, pază, escortă, protecţie,
menţinerea şi restabilirea ordinii de drept, precum şi împotriva celor care, prin actul săvârşit,
prin surprindere, pun în pericol obiectivul păzit;
b) împotriva acelora care atacă persoanele investite cu exerciţiul autorităţii publice sau
cărora, potrivit legii, li se asigură protecţie;
c) împotriva persoanelor care încearcă să pătrundă ori să iasă în mod ilegal în sau din
unităţile, subunităţile militare ori din perimetrele sau zonele păzite - vizibil delimitate -
stabilite prin consemn;
d) pentru imobilizarea infractorilor care, după săvârşirea unor infracţiuni, încearcă să fugă;
e) împotriva oricărui mijloc de transport folosit de persoanele prevăzute la lit. b) şi c), precum
şi împotriva conducătorilor acestora care refuză să oprească la semnalele regulamentare ale
organelor abilitate, existând indicii temeinice că au săvârşit o infracţiune ori că este iminentă
săvârşirea unei infracţiuni;
f) pentru imobilizarea sau reţinerea persoanelor cu privire la care sunt probe ori indicii
temeinice că au săvârşit o infracţiune şi care ripostează ori încearcă să riposteze cu armă ori
cu alte obiecte care pot pune în pericol viaţa ori integritatea corporală a persoanei;
g) pentru a împiedica fuga de sub escortă sau evadarea celor aflaţi în stare legală de deţinere;
h) împotriva grupurilor de persoane sau persoanelor izolate care încearcă să pătrundă fără
drept în sediile sau în perimetrele autorităţilor şi instituţiilor publice;
i) împotriva celor care atacă sau împiedică militarii să execute misiuni de luptă;
j) în executarea intervenţiei antiteroriste asupra obiectivelor atacate sau capturate de
terorişti, în scopul reţinerii sau anihilării acestora, eliberării ostaticilor şi restabilirii ordinii
publice.
Articolul 48
Persoanele autorizate să deţină, să poarte şi să folosească arme pentru pază sau autoapărare
pot face uz de armă, în legitimă apărare sau în stare de necesitate, potrivit legii.
Articolul 49
În cazurile prevăzute la art. 47 lit. c), d), g), h) şi i), se va face uz de armă numai după ce s-a
făcut somaţia legală.
Somaţia se face prin cuvântul "Stai!". În caz de nesupunere, se somează din nou prin
cuvintele: "Stai, că trag!". Dacă cel în cauză nu se supune nici de această dată, se somează
prin tragerea focului de armă în sus, în plan vertical.
În cazul în care, după executarea somaţiei legale, potrivit alin. 2, persoana în cauză nu se
supune, se poate face uz de armă împotriva acesteia.
În cazul prevăzut la art. 47 lit. h) şi i), se face uz de armă numai după ce s-a repetat de trei ori,
la intervale de timp suficiente pentru dispersarea participanţilor, somaţia: "Părăsiţi....., vom
folosi arme de foc!".
În situaţiile prevăzute la art. 47 lit. a), b), f) şi j), precum şi la art. 48, se poate face uz de armă
fără somaţie, dacă lipseşte timpul necesar pentru aceasta.
În cazul folosirii armelor împotriva autovehiculelor se execută un foc în plan vertical, iar apoi
se va trage în pneurile acestora în scopul imobilizării.
Articolul 50
Comandanţii sau şefii militari pot face uz de armă împotriva subordonaţilor, pentru a restabili
ordinea, dacă alte măsuri de împiedicare sau de constrângere nu sunt posibile, atunci când
acţiunile acestora sunt îndreptate în mod vădit spre trădarea patriei sau zădărnicirea
îndeplinirii unei misiuni de luptă ori când periclitează în mod grav capacitatea de luptă a
unităţii. În aceste cazuri, se face uz de armă, respectându-se prevederile referitoare la
somaţia legală.
Articolul 51
Uzul de armă, în condiţiile şi situaţiile prevăzute în prezentul capitol, se face în aşa fel încât
să ducă la imobilizarea celor împotriva cărora se foloseşte arma, trăgându-se, pe cât posibil,
la picioare, pentru a evita cauzarea morţii acestora.
Dacă uzul de armă şi-a atins scopul prevăzut la alin. 1, se încetează recurgerea la un
asemenea mijloc.
Persoanei rănite trebuie să i se dea primul-ajutor şi îngrijiri medicale.
Articolul 52
Se va evita, pe cât posibil, uzul de armă împotriva minorilor, femeilor şi bătrânilor.

Se interzice uzul de armă:
a) împotriva copiilor, femeilor vizibil gravide, cu excepţia cazurilor în care înfăptuiesc un atac
armat sau în grup, care pune în pericol viaţa sau integritatea corporală a unei persoane;
b) în situaţiile în care s-ar primejdui viaţa altor persoane ori s-ar viola teritoriul, spaţiul aerian
sau apele naţionale ale unui stat vecin.
Dispoziții generale privind protecția animalelor;

Articolul 1
(1) Prezenta lege reglementează măsurile necesare pentru asigurarea condi țiilor de via ță și
bunăstare ale animalelor cu sau fără deținător. (2) Gestionarea populației canine fără stăpân
de pe teritoriul României se reglementează prin lege specială.
Articolul 2
În sensul prezentei legi, prin deținător de animale se în țelege proprietarul, persoana care
deține cu orice titlu valabil, precum și orice persoană fizică sau juridică în îngrijirea căreia se
află animalul.
Articolul 3
Deținătorii de animale au obligația de a asigura aplicarea normelor sanitare veterinare și de

zooigienă privind adăpostirea, hrănirea, îngrijirea, reproduc ția, exploatarea, protec ția și
bunăstarea animalelor.
Articolul 4
Deținătorii de animale au obligația de a avea un comportament lipsit de brutalitate fa ță de

acestea, de a asigura condițiile elementare necesare scopului pentru care sunt crescute, de a
nu le abandona și/sau izgoni.
Articolul 5
(1) Deținătorii de animale au obligația de a asigura acestora, în func ție de nevoile etologice,
specie, rasă, sex, vârstă și categorie de produc ție, următoarele:
a) un adăpost corespunzător;
b) hrană și apă suficiente;
c) posibilitatea de mișcare suficientă;
d) îngrijire și atenție;
e) asistență medicală.(2) Deținătorilor de animale le este interzis să aplice rele tratamente și
cruzimi.
Articolul 6
(1) În sensul prezentei legi, prin rău tratament se în țelege comportamentul brutal, abuzul în
utilizarea animalelor, supunerea animalelor la eforturi inutile, precum și neasigurarea
condițiilor prevăzute la art. 5 alin. (1).(2) În sensul prezentei legi, prin cruzime față de animale
se înțelege:
a) omorârea animalelor, cu intenție;
b) practicarea tirului pe animale domestice sau captive;
c) organizarea de lupte între animale sau cu animale;
d) folosirea de animale vii pentru dresajul animalelor sau pentru a le controla agresivitatea;
e) folosirea de animale pentru expoziții, spectacole, publicitate, realizare de filme și în scopuri
asemănătoare, dacă aceste activități le provoacă suferin țe fizice și psihice, afec țiuni sau
răniri;
f) abandonarea și/sau alungarea unui animal a cărui existen ță depinde de îngrijirea omului;
g) administrarea de substanțe destinate stimulării capacită ților fizice ale animalelor în timpul
competițiilor sportive, sub forma dopajului;
h) maltratarea și schingiuirea animalelor;
i) intervențiile chirurgicale destinate modificării aspectului unui animal sau altor scopuri
necurative, cum ar fi codomia, cuparea urechilor, sec ționarea corzilor vocale, abla ția
ghearelor, coltilotul ciocului și dinților;
j) provocarea de suferințe fizice și psihice prin orice mijloace;
k) despărțirea puilor de mamă până la vârsta de minimum opt săptămâni de via ță;
l) capturarea animalelor prin alte metode decât cele prevăzute de lege;
m) folosirea armelor cu tranchilizant în alte situa ții decât pentru imobilizarea animalelor.
Articolul 7
Abandonul constă în lăsarea unui animal aflat în proprietatea și îngrijirea omului, pe domeniul
public, fără hrană, adăpost și tratament medical.
Articolul 8
Animalele folosite în scopuri experimentale sunt supuse unor reguli de protec ție specifice,
fără a li se provoca suferințe inutile.
Articolul 9
(1) Este interzisă eutanasierea câinilor, a pisicilor și a altor animale realizată cu
nerespectarea procedurii prevăzute de lege.(2) Prin excepție, animalele cu boli incurabile
constatate în condițiile legii de medicul veterinar vor fi eutanasiate de îndată.
Articolul 10
(1) Autoritatea Națională Sanitară Veterinară și pentru Siguran ța Alimentelor**) reprezintă
autoritatea națională în domeniul protecției animalelor. (2) Condițiile de deținere, adăpostire și
întreținere a animalelor se stabilesc prin ordin al pre ședintelui Autorită ții Na ționale Sanitare
Veterinare și pentru Siguranța Alimentelor.
Capitolul II Condiții privind deținerea animalelor
Articolul 11
(1) Deținătorii de animale pot deține animale sălbatice, potrivit legii, numai dacă sunt
autorizați de direcția sanitară veterinară și pentru siguran ța alimentelor jude țeană, respectiv a
municipiului București.(2) Condițiile privind deținerea animalelor sălbatice se stabilesc prin
ordin al ministrului agriculturii și dezvoltării rurale, la propunerea Autorită ții Na ționale
Sanitare Veterinare și pentru Siguranța Alimentelor. (3) Deținătorii de animale pot deține
animale sălbatice pe o perioadă determinată de timp, în vederea îngrijirii și recuperării fizice,
pentru animalele aflate în impas de supraviețuire, cu acordul Autorită ții Na ționale Sanitare
Veterinare și pentru Siguranța Alimentelor.
Articolul 12
(1) Deținătorii de animale au obligația de a îngriji și trata în mod corespunzător un animal
bolnav sau rănit.(2) Autoritatea sanitară veterinară poate dispune tăierea sau uciderea, după
caz, a unui animal bolnav ori rănit, pentru a-l scuti de suferin țe fizice și psihice inutile, în
condiții stabilite prin ordin al președintelui Autorită ții Na ționale Sanitare Veterinare și pentru
Siguranța Alimentelor.(3) Prevederile alin. (1) și (2) nu se aplică animalelor folosite în scopuri
științifice sau în alte scopuri experimentale.
Articolul 13
Deținătorii de animale care selecționează un animal pentru reproduc ție au obliga ția de a
respecta caracteristicile anatomice, fiziologice și comportamentale ale speciei și rasei
respective, astfel încât să nu fie compromise performan țele, sănătatea și bunăstarea
descendenților.
Articolul 14
Persoana care contribuie la dresarea unui animal are obliga ția de a folosi mijloace de dresaj
care să nu provoace traume psihice sau fizice, precum și de a folosi metode care să nu
prejudicieze sănătatea ori bunăstarea animalului.
Obligațiile deținătorilor de câini periculoși și condițiile deținerii

acestora si infractiuni
Capitolul II Obligațiile deținătorilor de câini și condițiile deținerii
acestora
Articolul 3
(1) Proprietarii sau deținătorii temporari ai câinilor prevăzu ți la art. 1 trebuie să îndeplinească
următoarele condiții:
a) să aibă vârsta minimă de 18 ani;
b) să aibă capacitate deplină de exercițiu;
c) să nu fi fost condamnați pentru săvârșirea unei infrac țiuni contra persoanei. (2) Proprietarii
sau deținătorii temporari ai câinilor prevăzuți la art. 1 și la art. 2 alin. (1) au obligația să
înregistreze câinii la Asociația Chinologică Română, afiliată la Federa ția Chinologică
Internațională, și să inscripționeze în mod vizibil, la intrarea în apartament sau în imobil ori pe
împrejmuirea aferentă imobilului respectiv, avertismentul "Câine periculos" sau, după caz,
"Câine agresiv", printr-o plăcuță având dimensiunile de cel pu țin 15 x 25 cm.
Articolul 4
(1) Proprietarii de câini prevăzuți la art. 1 au obligația să depună la sediul poliției în a cărei
rază este situat imobilul în care este deținut câinele o adeverin ță în fotocopie, eliberată de
Asociația Chinologică Română, afiliată la Federația Chinologică Interna țională, din care să
rezulte încadrarea câinelui în categoriile prevăzute la art. 1, precum și o declarație pe propria
răspundere cuprinzând următoarele date:
a) numărul de identificare al câinelui, aplicat prin tatuare sau microcip;
b) efectuarea vaccinării antirabice și a rapelurilor, în conformitate cu prevederile legale în
vigoare;
c) efectuarea sterilizării câinilor prevăzuți la art. 1 lit. a);
d) existența unei asigurări de răspundere civilă pentru eventualele pagube produse de câinii
prevăzuți la art. 1 lit. a).(2) În cazul schimbării adresei imobilului menționat la alin.
(1) proprietarii de câini încadrați la art. 1 au obligația să depună în termen de 48 de ore, la
sediul poliției în a cărei rază se află noua adresă, documentele prevăzute la alin. (1).
(3) Pierderea sau decesul unui câine încadrat la art. 1, precum și înstrăinarea câinilor
încadrați la art. 1 lit. b) vor fi declarate în termen de 48 de ore la sediul poli ției în a cărei rază
se află imobilul de deținere al câinelui.
Articolul 5
Prevederile art. 3 și 4 nu se aplică unităților de poliție, de jandarmerie, celorlalte unită ți

militare, vămilor și serviciilor publice de securitate, protec ție și pază, precum și în cazul
spectacolelor demonstrative organizate sau al unor filmări.
Articolul 6
(1) Accesul câinilor prevăzuți la art. 1 lit. a) în localurile publice, în mijloacele de transport în
comun, precum și în alte locuri publice, cu excepția drumurilor publice și a căilor de acces
către acestea, este interzis.(2) Accesul câinilor prevăzuți la art. 1 lit. a) în părțile comune ale
imobilelor în care sunt deținuți, pe drumurile publice și pe căile de acces către acestea este
permis numai dacă aceștia poartă botniță și sunt ținu ți în zgardă și lesă sau ham de către
proprietar ori de către deținătorul temporar. (3) Staționarea câinilor prevăzuți la art. 1 lit. a) în
părțile comune ale imobilelor prevăzute la alin. (2) este interzisă.(4) Accesul câinilor prevăzuți
la art. 1 lit. b), precum și al exemplarelor cu potențial agresiv în localurile publice, în
mijloacele de transport în comun, în locurile publice, precum și în păr țile comune ale
imobilelor este permis numai dacă aceștia poartă botni ță și sunt ținu ți în lesă de către o
persoană care îndeplinește condițiile prevăzute la art. 3 alin. (1). În locurile special amenajate
pentru câini accesul câinilor prevăzuți în prezentul alineat este permis fără botni ță și fără
lesă.Notă
Prin DECIZIA CURȚII CONSTITUȚIONALE nr. 678 din 29 octombrie 2019, publicată în
MONITORUL OFICIAL nr. 126 din 18 februarie 2020, s-a admis excep ția de
neconstituționalitate, constatându-se că sintagma „al exemplarelor cu poten țial agresiv“ din
cuprinsul dispozițiilor art. 6 alin. (4) fraza întâi din Ordonanța de urgență a Guvernului nr.
55/2002 privind regimul de deținere al câinilor periculo și sau agresivi este constitu țională în
măsura în care vizează câinii prevăzuți la art. 2 alin. (1) din același act normativ.
Conform art. 147 alin. (1) din CONSTITUȚIA ROMÂNIEI republicată în MONITORUL OFICIAL nr.
767 din 31 octombrie 2003 dispozițiile din legile și ordonanțele în vigoare, precum și cele din
regulamente, constatate ca fiind neconstitu ționale, î și încetează efectele juridice la 45 de zile
de la publicarea deciziei Curții Constituționale dacă, în acest interval, Parlamentul sau
Guvernul, după caz, nu pun de acord prevederile neconstitu ționale cu dispozi țiile Constitu ției.
Pe durata acestui termen, dispozițiile constatate ca fiind neconstitu ționale sunt suspendate
de drept.
Prin urmare, începând cu data de 18 februarie 2020, sintagma „al exemplarelor cu poten țial
agresiv“ din cuprinsul dispozițiilor art. 6 alin. (4) fraza întâi din Ordonanța de urgență a
Guvernului nr. 55/2002 privind regimul de deținere al câinilor periculo și sau agresivi, se
suspendă de drept, în măsura în care nu vizează câinii prevăzu ți la art. 2 alin. (1) din același
act normativ, urmând să-și înceteze efectele juridice începând cu data de 3 aprilie 2020, dacă
legiuitorul nu intervine pentru modificarea prevederilor atacate.(5) Proprietarul sau deținătorul
temporar al câinelui, dacă este însoțit de acesta când conduce animale izolate, în turmă sau
în cirezi, pe drumurile publice pe care accesul le este permis, nu se supune obliga țiilor
prevăzute la alin. (1)-(4), ci are obligația de a supraveghea câinele și de a împiedica atacul
canin asupra unei persoane.
Articolul 7
(1) Consiliile locale ale unităților administrativ-teritoriale sunt considerate proprietari ai
câinilor fără stăpân și ai câinilor care circulă liberi, fără înso țitor, în locuri publice, care nu au
fost revendicați ori adoptați în condițiile prevederilor legale și au obliga ția de a captura și
escorta acești câini, prin intermediul personalului calificat. (2) Dispozițiile din Codul civil
privind răspunderea pentru prejudiciile cauzate de animale se aplică în mod corespunzător.
Articolul 8
(1) Dresajul și antrenamentul câinilor prevăzuți la art. 1 sunt permise numai în centre speciale
sau în alte locuri autorizate, stabilite prin hotărâre de către consiliile comunale, oră șene ști,
municipale sau ale sectoarelor municipiului Bucure ști. (2) Dresorii care activează în centrele
speciale trebuie să facă dovada pregătirii și atestării lor profesionale și vor fi autoriza ți din 3
în 3 ani de o comisie formată din câte un reprezentant al Asocia ției Chinologice Române,
Ministerului Afacerilor Interne și al Autorită ții Na ționale Sanitare Veterinare și pentru
Siguranța Alimentelor. Autorizația va fi vizată anual. Sunt permise dresajul și antrenamentul
câinilor prevăzuți la art. 1 de către deținător, pe proprietatea sa, cu asumarea tuturor
răspunderilor prevăzute de prezenta ordonan ță de urgen ță.
Articolul 9
Se interzice:
a) organizarea luptelor între câini, antrenarea câinilor în acest scop și participarea cu câini la
astfel de lupte, indiferent cărei rase îi aparțin câinii;
b) importul sau comercializarea câinilor prevăzuți la art. 1 lit. a);
c) reproducția câinilor prevăzuți la art. 1 și la art. 6 alin. (4), care nu au acte de origine
recunoscute de Asociația Chinologică Română, afiliată la Federa ția Chinologică
Internațională;
d) abandonarea câinilor prevăzuți la art. 1, art. 2 alin. (1) și la art. 6 alin. (4).
Articolul 10
(1) Câinii prevăzuți la art. 1 lit. a), indiferent de sex, vor fi obligatoriu sterilizați. (2) Sterilizarea
câinilor va fi confirmată în carnetul de sănătate de către medicul veterinar care a efectuat
intervenția.(3) În termen de 60 de zile de la data intrării în vigoare a prezentei ordonan țe de
urgență proprietarii sau deținătorii temporari ai câinilor prevăzu ți la art. 1 lit. a) sunt obligați
să îi sterilizeze, pe cheltuială proprie.
Articolul 11
(1) În cazul câinilor prevăzuți la art. 2 alin. (1), organele de poliție, la sesizarea unei persoane
sau a reprezentantului legal al acesteia ori din oficiu, avertizează proprietarul sau de ținătorul
temporar al câinelui să ia toate măsurile pentru prevenirea comportamentului canin agresiv.
(2) Dacă proprietarii sau deținătorii temporari ai câinilor prevăzu ți la art. 2 alin. (1) nu iau
măsurile prevăzute la alin. (1), poliția poate dispune plasarea câinelui într-un adăpost, potrivit
dispozițiilor art. 15 alin. (2), în cazul în care pericolul avut în vedere se menține. (3) Cheltuielile
generate de întreținerea câinelui aflat sub supraveghere se suportă de către proprietar sau de
deținătorul temporar al câinelui.
Capitolul III Infracțiuni și contravenții
Articolul 12
(1) Neluarea de către proprietarul câinelui sau de ținătorul temporar al acestuia a măsurilor de
prevenire a atacului canin asupra unei persoane, prevăzute la art. 6, dacă atacul a avut loc,
constituie infracțiune și se pedepsește cu închisoare de la 6 luni la 3 ani sau cu amendă.
(2) Dacă fapta prevăzută la alin. (1) a produs urmări dintre cele prevăzute la art. 193 alin. (2),
art. 194 sau 195 din Codul penal, maximul special al pedepselor prevăzute în aceste articole
se majorează cu 2 ani.(3) Dacă fapta prevăzută la alin. (1) este comisă din culpă, se aplică în
mod corespunzător dispozițiile art. 192 sau 196 din Codul penal. (4) În cazul infracțiunii
prevăzute la alin. (1), precum și în cazul în care fapta a produs urmările prevăzute la art. 193
alin. (2) sau art. 196 din Codul penal, acțiunea penală se pune în mi șcare la plângerea
prealabilă a persoanei vătămate.
Articolul 13
Introducerea în țară sau comercializarea câinilor din rasele prevăzute la art. 1 lit. a) constituie
infracțiune și se pedepsește cu închisoare de la 3 luni la 2 ani sau cu amendă.
Articolul 14
Fapta persoanei de a organiza lupte între câini, de a-i pregăti în acest scop, precum și de a
participa cu câini la astfel de lupte constituie infrac țiune și se pedepse ște cu închisoare de la
6 luni la 3 ani sau cu amendă.
Articolul 15
(1) Ridicarea câinilor în vederea confiscării se face de către poli ție, cu sprijinul personalului
instruit în acest sens, angajat al consiliilor locale, în termen de cel mult două zile de la
rămânerea definitivă a hotărârii de condamnare.(2) Câinii prevăzuți la alin. (1) vor fi cazați în
adăposturile Serviciului pentru gestionarea câinilor fără stăpân, în vederea plasării lor în grija
organizațiilor pentru protecția animalelor, care vor proceda conform reglementărilor proprii.
Articolul 16
Măsura confiscării prevăzută la art. 13 constă în capturarea, transportarea și păstrarea

câinelui în adăposturile serviciilor pentru gestionarea câinilor fără stăpân. Măsura se dispune
în condițiile legii de către agentul constatator și se execută de către personalul angajat al
consiliilor locale, instruit în acest sens. Păstrarea și adop ția câinilor se fac în condi țiile
reglementărilor legale.*)Notă
*) Referitor la norma de trimitere la "măsura confiscării prevăzută la art. 13", aceasta nu se
mai regăsește în art. 13 ca pedeapsă complementară, ca urmare a modificării articolului la
data de 1 februarie 2014 prin Legea nr. 187/2012 pentru punerea în aplicare a Legii nr.
286/2009 privind Codul penal, cu modificările ulterioare.
Articolul 17
Nu constituie infracțiune faptele prevăzute de prezenta ordonan ță de urgen ță dacă victima

actelor incriminate a pătruns fără drept, în orice mod, într-o proprietate privată sau publică
protejată de câine ori dacă intervenția câinelui a fost determinată de apărarea proprietarului
sau a deținătorului temporar, victimă iminentă a unei infracțiuni de violen ță săvâr șite
împotriva sa.
Articolul 18
(1) Constituie contravenții următoarele fapte:
a) neluarea măsurilor de prevenire a atacului canin de către proprietarul sau de ținătorul
temporar al câinelui, dacă fapta s-a soldat cu rănirea sau cu uciderea unui animal domestic;
b) neanunțarea la poliție a pierderii sau a decesului câinilor prevăzu ți la art. 1, de către
proprietar sau de către persoana care îi are în pază, în termen de 48 de ore de la constatare;
c) nerespectarea prevederilor art. 3 și ale art. 4 alin. (1) și (2);
d) nerespectarea prevederilor art. 8, art. 9 lit. c) și ale art. 10;
e) nerespectarea prevederilor art. 6;
f) nerespectarea art. 9 lit. d).(2) Contravențiile prevăzute la alin. (1) se sancționează cu
amendă, după cum urmează:
a) cele de la lit. a) și b), cu amendă de la 100 lei la 500 lei;
b) cele de la lit. c) și d), cu amendă de la 500 lei la 1.500 lei;
c) cele de la lit. e) și f), cu amendă de la 1.500 lei la 3.000 lei.
Articolul 19
(1) Fapta persoanei care produce câinelui, în orice mod, o suferin ță nejustificată ori îl
provoacă la reacții agresive constituie contraven ție și se sanc ționează cu amendă de la 1.000
lei la 2.000 lei.(2) În cazul prevăzut la alin. (1) proprietarul sau deținătorul temporar al câinelui
provocat este absolvit de orice răspundere.
Articolul 20
(1) Constatarea contravențiilor și aplicarea sanc țiunilor se fac de către inspectorii poli ției
sanitare veterinare și de către personalul anume desemnat din cadrul Ministerului Afacerilor
Interne.(2) Contravențiilor prevăzute la art. 18 și la art. 19 alin. (1) le sunt aplicabile
dispozițiile Ordonanței Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al contraven țiilor, aprobată
cu modificări și completări prin Legea nr. 180/2002, cu modificările și completările ulterioare,
inclusiv ale art. 28 alin. (1).

Capitolul 3

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Capitolul 3

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Capitolul II

Contravenientul este obligat să prezinte agentului constatator, la cerere, actul de identitate

Capitolul III Aplicarea sancțiunilor contravenționale

Capitolul IV Căile de atac

Plângerile împotriva proceselor-verbale de constatare și sanc ționare a contraven țiilor se

Pentru plângerea împotriva procesului-verbal de constatare și sanc ționare a contraven ției,

Capitolul V Executarea sancțiunilor contravenționale

Procesul-verbal neatacat în termenul prevăzut la art. 31, precum și hotărârea judecătorească

Executarea sancțiunilor contravenționale complementare se face potrivit dispozi țiilor legale.

Pentru asigurarea climatului de ordine și liniște publică necesar desfășurării normale a

Repetarea contravențiilor prevăzute la art. 2 pct. 1), 25)-27), într-un interval de 24 de ore de la

Împotriva procesului-verbal de constatare a contravențiilor prin care s-a aplicat sancțiunea

Dispozițiile prezentei legi se completează cu prevederile Ordonanței Guvernului nr. 2/2001

Obligațiile privind organizarea și desfășurarea adunărilor publice.

Sunt interzise adunările publice prin care se urmăre ște:

Decizia prin care se interzice desfășurarea adunării publice se comunică în scris

Capitolul III Obligații privind organizarea și desfășurarea

Secţiunea I Obligațiile organizatorilor și participanților la adunările publice

Participanții la adunările publice sunt obligați:

Secţiunea a II-a Obligațiile primăriilor

Primăriile municipale, orășenești sau comunale sunt obligate:

Încălcarea dispozițiilor prezentei legi atrage, după caz, răspunderea disciplinară,

Contravențiile prevăzute la art. 26 se constată de polițiști, ofițerii și subofițerii de jandarmi,

Dispozițiile prezentei legi, referitoare la constatarea și sanc ționarea contraven țiilor, se

Constituie infracțiune și se pedepsește cu închisoare de la 3 luni la 2 ani sau cu amendă, dacă

Instituții cu atribuții în prevenirea și combaterea violenței

Serviciul de probațiune desfășoară, potrivit competen țelor legale, activită ți de reintegrare

Autoritățile prevăzute la art. 8 asigură pregătirea și perfecționarea continuă a persoanelor

Persoanele desemnate de autoritățile publice pentru instrumentarea cazurilor de violen ță

Autoritățile publice cu atribuții în domeniu pot desemna pentru instrumentarea cazurilor de

Capitolul III Servicii sociale pentru prevenirea și combaterea

Centrele integrate de urgență în caz de violență sexuală asigură examinarea medicală și

Capitolul IV Ordinul de protecție provizoriu

Secţiunea 1 Competență și condiții de fond pentru emitere

Secţiunea a 2-a Verificarea sesizărilor privind violența domestică

Secţiunea a 3-a Condiții de formă pentru emiterea ordinului de protecție provizoriu

Secţiunea a 5-a Punerea în aplicare a ordinului de protecție provizoriu

Secţiunea a 6-a Confirmarea și contestarea ordinului de protec ție provizoriu

Dispozițiile prezentului capitol se completează în mod corespunzător cu cele privind ordinul de

Secţiunea a 7-a Acte subsecvente

Capitolul V Ordinul de protecție

Dispoziții generale și sancțiuni privind evidența, domiciliul,

Capitolul I Dispoziții generale

Organizarea și administrarea R.N.E.P.

Capitolul III Actele de identitate

Capitolul IV Domiciliul și reședința

Constituie contravenții și se sancționează după cum urmează:

Constatarea contravențiilor prevăzute la art. 43 lit. a)-c) și aplicarea sancțiunii

Contravențiilor prevăzute în prezenta ordonan ță de urgen ță le sunt aplicabile dispozi țiile

Titlul VI Răspunderi și sancțiuni

Nerespectarea obligației prevăzute la art. 30 alin. (1) constituie infracțiune silvică și se

Constatarea contravențiilor silvice și aplicarea sancțiunilor

Împotriva procesului-verbal de constatare a contravenției silvice și de aplicare a sanc țiunii se

Răspunderi și sancțiuni privind pescuitul și acvacultura

Nerespectarea dispozițiilor prezentei ordonanțe de urgen ță de către persoane fizice sau

Următoarele fapte constituie contravenție și se sancționează cu amendă de la 300 lei la 600

Următoarele fapte constituie contravenții și se sancționează cu amendă de la 600 lei la 1.000

Următoarele fapte constituie contravenții și se sancționează cu amendă de la 1.000 lei la

Următoarele fapte constituie contravenții și se sancționează cu amendă de la 1.500 lei la

Următoarele fapte constituie contravenții și se sancționează cu amendă de la 1.800 lei la

Următoarele fapte constituie contravenții și se sancționează cu amendă de la 4.000 lei la

Următoarele fapte constituie infracțiuni și se pedepsesc cu amendă și interzicerea dreptului

Dispoziții generale; Forme de pază, paza cu polițiști locali și paza