CFDP – G. D. Curs nr.

7 DLF

CURS Nr. 7

7. RABATEREA

Se numeşte rabatere suprapunerea unui plan peste alt plan printr-o rotaţie în jurul
dreptei lor de intersecţie, care se numeşte axă de rabatere.
Rabaterea permite obţinerea adevăratei mărimi, pe unul din planele de proiecţie, a
oricărei linii, unghi sau figuri plane cuprinse în planul ce se rabate.
În mod obişnuit, drept plan pe care se face rabaterea se ia unul din planele de
proiecţie; în acest caz axa de rabatere va fi una din urmele planului.
Operaţia inversă rabaterii, se numeşte ridicarea din rabatere, şi reprezintă
readucerea planului din poziţia rabatată în poziţia iniţială.

7.1. RABATEREA UNUI PLAN OARECARE.

Ne propunem să rabatem planul [P] dat prin urme (fig. 8.1), pe planul orizontal de
proiecţie [H].

Fig. 8.1

1 din 8
 CFDP – G. D. Curs nr. 7 DLF

Axa de rabatere va fi urma orizontală Ph a planului [P]. Deoarece axa de rabatere

este Ph, punctul Px rămâne nemodificat. Rotim planul în jurul axei de rabatere Ph, până ce
urma verticală Pv, se va aşterne pe planul [H] obţinând P0v, care reprezintă urma verticală
rabatată a planului.
În acest caz toate figurile plane ce se găsesc în planul [P] după rabatere, vor fi în
poziţie rabatată, în adevărată mărime.
Să urmărim paşii pe care trebuie să îi facem pentru a face rabaterea planului.
Pentru acest lucru luăm un punct A.
Rotim punctul A care va descrie un arc de cerc într-un plan perpendicular pe axa de
rabatere, iar proiecţia sa orizontală a se deplasează pe dreapta (aω 1), perpendiculară şi
ea pe axa de rabatere. După ce punctul A s-a aşezat pe planul [H] în poziţia A0, va trebui
să se găsească pe dreapta (aω 1), la o distanţă faţă de axa de rabatere egală cu raza de
rotaţie.
Lungimea razei de rabatere este egală cu ipotenuza triunghiului dreptunghic ce are

cele două catete egale cu segmentul aω 1 şi respectiv cota punctului A, zA = Aa . Acest

triunghi dreptunghic, se numeşte triunghi de poziţie.
Triunghiul de poziţie are următoarele elemente cunoscute:
- proiecţia orizontală a punctului A, a;
- proiecţia verticală a punctului a’, deci cota sa care este şi una din catetele
triunghiului de poziţie;
- axa de rabatere şi ca atare planul pe care facem rabaterea.
Ducem din a ⊥ P0h, P0h fiind axa de rabatere, obţinem centru de rabatere - ω 1, care
ne determină şi cea dea două catetă a triunghiului de poziţie.
Planul [P] îl putem rabate şi doar cu ajutorul urmei verticale V ≡ v’ şi a dreptei de
nivel pe care se găseşte punctul A. din v ducem perpendiculară pe Ph, (axa de rabatere) şi

găsim centrul de rabatere ω . Cu centrul de rabatere ω , şi raza de rabatere ωv ' , ducem

un arc de cerc, care va întâlni prelungirea lui (aω ) în V0. Unind Px şi V0 obţinem P0v urma
verticală rabatată.
Rabaterea planului [P] pe planul orizontal de proiecţie în epură (fig. 8.2) se face în
felul următor:
- pentru rabaterea lui Pv, ducem un arc de cerc cu centru în Px şi îl rotim până
întâlneşte perpendiculara din v pe Ph ≡ P0h în V0.

2 din 8
 CFDP – G. D. Curs nr. 7 DLF

- unim Px cu V0 şi obţinem P0v.

Fig. 8.2

Rabaterea planului [P] pe planul orizontal de proiecţie în epură (fig. 8.2) cu ajutorul
triunghiului de poziţie se face în felul următor:
- din proiecţia orizontală a punctului, ce vrem să-l rabatem, m ducem o paralelă la
axa de rabatere Ph ≡ P0h;
- măsurăm pe paralelă cota punctului şi obţinem m1;
- ducem din m, perpendiculară pe Ph ≡ P0h, şi aflăm centru de rabatere ω ;
- unind m1mω obţinem triunghiul de poziţie a cărei ipotenuză este raza de
rabatere.
Pentru obţinerea poziţiei rabatate A0, a punctului A, nu mai este necesar a construi
triunghiul de poziţie întrucât acest punct se află pe orizontala planului [P].

7.2. RIDICAREA DIN RABATERE.

3 din 8
 CFDP – G. D. Curs nr. 7 DLF

Ridicarea din rabatere sau redresarea este operaţia inversă rabaterii.(fig. 8.3)

Redresarea se poate efectua atunci când se cunoaşte axa de rabatere,poziţia

rabatată a unui punct împreună cu cota sau depărtarea sa.

Fig. 8.3

În acest caz cunoaştem poziţia rabatată a punctului M0, axa de rabatere Ph şi ZM, şi
ne propunem să găsim cele două proiecţii ale punctului M.
Pentru găsirea proiecţiile punctului ducem din M0 o perpendiculară pe axa de
rabatere şi găsim centrul de rabatere ω , iar din centru de rabatere ducem un arc de cerc
de rază ω M0. Acest arc de cerc va întâlni o paralelă la ω M0 dusă la distanţa egală cu
cota ZM în punctul m1 prin care ducem o dreaptă particulară (d1). Aceasta va întâlni
perpendiculara din M0 la axa de rabatere sau la prelungirea lui ω M0 în m care este
proiecţia orizontală a punctului M. Orizontala va avea urma verticală (v, v’) prin care trece
urma verticală a planului, acest lucru trebuia aflat, deci am rezolvat problema.

7.3. APLICAŢII ALE RABATERII.

4 din 8
 CFDP – G. D. Curs nr. 7 DLF

Adevărata mărime a unui triunghi. (fig.8.4)

Fig. 8.4

Considerăm triunghiul ABC, în dublă proiecţie ortogonală şi vrem să-i aflăm

adevărata mărime. Triunghiul aparţine planului [P].
Pentru aflarea adevăratei mărimi a triunghiului se rabate planul [P] pe planul
orizontal, pentru acest lucru se ia ca axă de rabatere urma orizontală a planului P h ≡ P0h.
Se rabate urma verticală a planului Pv şi obţinem urma rabatată P0v. P0v a fost obţinută cu
ajutorul orizontalei din punctul a, care se intersectează cu Pv în v’. În continuare ducem un
arc de cerc cu raza Px v’ până intersectează perpendiculara din v pe axa de rabatere P0h şi
obţinem v0, unim Px cu v0 şi obţinem P0v.
După ce am rabatat planul [P], urmează să rabatem şi triunghiul. Acest lucru se
face cu ajutorul orizontalelor ce trec prin punctele B, C. Orizontalele după rabatere nu se
modifică de aceea ne folosim de ele. Rămân paralele cu urma orizontală şi după rabatere.
Ducem perpendicularele din proiecţiile orizontale ale punctelor pe axa de rabatere
Ph ≡ P0h, care vor întâlni orizontalele respective rabatate în A0, B0, C0, care reprezintă
vârfurile triunghiului rabatat în adevărata mărime.

5 din 8
 CFDP – G. D. Curs nr. 7 DLF

Să urmărim cazul când avem un triunghi oarecare MNR, şi nu putem afla urmele
planului dar, trebuie să-i aflăm adevărata mărime. (fig. 8.5)

Fig. 8.5

Pentru a rezolva această problemă se secţionează triunghiul cu un plan de nivel.

Planul de nivel trece prin punctul M, urma verticală a planului de nivel N v trece prin
proiecţia verticală m’ şi taie latura n’r’ în punctul 1’.
Se rabate planul de nivel în jurul dreptei (M,1) considerată axă de rabatere.
Rabaterea făcându-se într-un plan de nivel, operaţiile vor apare în proiecţie
orizontală. Ducem din punctul n o perpendiculară pe axa de rabatere (δ ) care determină
centru de rabatere ω la intersecţia acestora. Pe paralela la axa de rabatere ducem
segmentul nn1=Δz, care reprezintă cota punctului N faţă de planul de nivel. Determinăm
triunghiul de rabatere nn1ω . Cu raza de rabatere ω n1 şi centru de rabatere ω descriem
un arc de cerc până intersectează perpendiculara din n pe axa de rabatere şi găsim N 0
rabatat. Pentru aflarea lui R0 ducem din r o perpendiculară pe (δ ) care va întâlni

6 din 8
 CFDP – G. D. Curs nr. 7 DLF

prelungirea dreptei (N01) în R0. Aflând cele trei puncte M0N0R0 am găsit adevărata mărime
a triunghiului MNR.

Unghiul a două drepte concurente. (fig. 8.6)

Fig.8.6

Cele două drepte concurente definesc un plan, pe care trebuie să-l rabatem.
Presupunem că rabaterea o facem pe planul orizontal de proiecţie. Pentru acest lucru
aflăm urmele orizontale H1, H2 respectiv h1, h2 care determină urma orizontală a planului şi
implicit axa de rabatere. Se rabate şi punctul de intersecţie al celor două drepte cu ajutorul
triunghiului de rabatere. În continuare unim I0 cu h1, h2 obţinem unghiul dintre cele două
drepte concurente.
Atunci când rabaterea nu se poate face pe planul orizontal de proiecţie se recurge
la rabaterea pe un plan de nivel sau de front aşa cum se vede în figura de mai jos.(fig. 8.7)

7 din 8
CFDP – G. D. Curs nr. 7 DLF

Fig. 8.7
Unghiul a două plane. (fig. 8.8)

Fig.8.8

Proiecţia cercului.

8 din 8
CFDP – G. D. Curs nr. 7 DLF

Fig. 8.9

9 din 8