Tehnici de Analiză în Ingineria

Sistemelor
Laborator 1-2 – Semnale

5 octombrie 2022

Cuprins
1 Norme și transformări ale axei timpului 2
1.1 Norme . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 2
1.2 Transformări ale axei timpului . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 6

2 Produs de convoluție. Produs scalar 7

2.1 Produs de convoluție . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 7
2.2 Produs scalar . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 8

compilat la: 05/10/2022, 12:30

Tehnici de Analiză în Ingineria Sistemelor Laborator 1-2 – Semnale

x1 [k] x2 [k]
3 3

−3 0 3 k 0 3 6 k
(a) (b)

x3 [k]
x4 [k]
9
4
3
−3
0 3 k −2 0 2 k

(c) (d)

Figura 1: Semnale pentru Exercițiile 1, 2, 20 și 23.

1 Norme și transformări ale axei timpului

1.1 Norme
Exercițiul 1. Calculați energia pentru fiecare din semnalele din Figura 1.

Exercițiul 2. Calculați puterea semnalului obținut prin extensia periodică a eșan-

tioanelor k = −3, . . . , 2 ale semnalului din Figura 1a.

Exercițiul 3. Calculați puterea semnalului obținut prin extensia periodică a sem-

nalului x[k] = ak pentru k = 0, . . . , N − 1 și 0 în rest, cu a > 0 și N ∈ N constante
fixate.

Exercițiul 4. Arătați că puterea unui semnal periodic de forma Aej(2π/N )k cu

A ∈ C și N ∈ N \ {0} este |A|2 . Arătați că puterea unui semnal
∑ −1 ∑N −1
x[k] = N r=0 Ar e
jr(2π/N )k este P =
x r=0 |Ar | . Indicație: arătați mai întâi că
2

−1
{
∑
N
N, r=m
j(r−m) 2π i
e N =
i=0
0, altfel.

Exercițiul 5. Dacă energia unui semnal x[k] este Ex , determinați energia pentru
fiecare din următoarele semnale (unde N ∈ Z și C ∈ C):

a) x[−k];

2 din 9
Tehnici de Analiză în Ingineria Sistemelor Laborator 1-2 – Semnale

b) x[k − N ];

c) x[N − k];

d) Cx[k].

Exercițiul 6. Presupunem că u(t) este un semnal continuu a cărui derivată u̇(t)

este de asemenea continuă. Indicați cantitățile ce pot reprezenta norme pentru
u(t) dintre:
sup|u̇(t)|,
t
|u(0)| + sup|u̇(t)|,
t
max{sup|u(t)|, sup|u̇(t)|},
t t
sup|u(t)| + sup|u̇(t)|.
t t

Exercițiul 7. Calculați energiile semnalelor din Figura 2. Comentați schimbă-

rile aduse în valoarea energiei de către inversarea în timp, schimbarea semnului,
translatarea în timp și înmulțirea cu o constantă.

f (t) f1 (t) = f (−t)

1 1

0 1 t −1 0 t f4 (t) = 2f (t)

(a) (b) 2

f3 (t) = f (t − 1)
f2 (t) = −f (t)
1 1
0 t

1 0 1 2 t 0 1 t
(c) (d) (e)

Figura 2: Semnale pentru Exercițiul 7.

Exercițiul 8. Calculați energiile semnalelor f , g, f +g și f −g, precum și produsul

scalar ⟨f, g⟩ în cazul fiecăreia din următoarele perechi de semnale:

{  t ∈ [0, 1)
1, t ∈ [0, 2], 1,
a) f (t) = și g(t) = −1, t ∈ [1, 2)
0, în rest 

0, în rest;

3 din 9
Tehnici de Analiză în Ingineria Sistemelor Laborator 1-2 – Semnale

{ {
sin t, t ∈ [0, 2π] 1, t ∈ [0, 2π]
b) f (t) = și g(t) =
0, în rest 0, în rest;
{ {
sin t, t ∈ [0, π] 1, t ∈ [0, π]
c) f (t) = și g(t) =
0, în rest 0, în rest.

Care este legătura între valoarea produsului scalar ⟨f, g⟩ și relația Ef ±g = Ef +Eg ?

Exercițiul 9. Calculați puterea semnalelor:

a) f (t) = A;

b) f (t) = A cos(ω0 t + θ);

c) f (t) = A1 cos(ω1 t + θ1 ) + A2 cos(ω2 t + θ2 ) (distingeți între cazurile ω1 ̸= ω2

și ω1 = ω2 ; cum se calculează puterea unei sume de oricâte sinusoide cu
pulsații diferite?);

d) f (t) = Aejωt .

Exercițiul 10. Determinați puterea pentru fiecare dintre semnalele următoare

a) (10 + 2 sin 3t) cos 10t;

b) 10 cos 5t cos 10t;

c) 10 sin 5t cos 10t.

Exercițiul 11. Arătați că puterea unui semnal

∑
n ∑
n
f (t) = Dk ejωk t este Pf = |Dk |2 .
k=0 k=0

Folosiți acest rezultat pentru calcului puterii semnalelor de la Exercițiul 10, pre-
cum și al puterii semnalului ejαt cos ω0 t, cu α ∈ R.

Exercițiul 12. Calculați energia semnalului obținut prin extensia periodică (cu
T = 1) a semnalului f (t) = e−t pentru t ∈ [0, 1) și 0 în rest. Aceeași problemă în
cazul în care f (t) = t3 pentru t ∈ [−2, 2) și 0 în rest.

4 din 9
Tehnici de Analiză în Ingineria Sistemelor Laborator 1-2 – Semnale

u6 u4 u3 u9
∥u∥1 < ∞
∥u∥2 < ∞
u5 u2
∥u∥∞ < ∞
Pu există
u8 u7

u1

Figura 3: Diagrama pentru Exercițiul 13.

Exercițiul 13. Arătați că semnalele

{ √ { 1
1/ t, dacă t ∈ (0, 1] t− 4 , dacă t ∈ (0, 1]
u1 (t) = u2 (t) =
0, în rest, 0, în rest,
1
u3 (t) = 1(t), u4 (t) = 1(t),
t+1
u5 (t) = u2 (t) + u4 (t), u6 (t) = 0,

u7 (t) = u2 (t) + u3 (t),

∞
{
∑ k, dacă t ∈ (k, k + k −3 )
u8 (t) = vk (t) cu vk (t) =
k=1
0, în rest,
{
1, dacă t ∈ [22k , 22k+1 ] pentru k ∈ N
u9 (t) =
0, în rest,

sunt localizate din punct de vedere al normelor 1, 2, ∞ și al puterii conform

diagramei din Figura 3. Indicații: Pentru calculul puterii semnalului u8 (t) este
∑K 1
util rezultatul k=1 k = ln K + C + O(1/K) unde C este o constantă (constanta
Euler-Mascheroni). În calculul puterii semnalului u9 (t) găsiți două șiruri prin
care T tinde la infinit pentru care se obțin limite diferite; în particular, exemplul
semnalului u9 (t) arată că pentru ca un semnal să poată fi catalogat „de putere“,
nu este suficient ca limita să nu fie divergentă, ea trebuie să existe.

Exercițiul 14. Un semnal f (t) este 0 pentru t < 0, iar pentru t ≥ 0 oscilează
între 1 și 0 astfel: 1 pentru o secundă, 0 pentru o secundă, 1 pentru o secundă, 0
pentru două secunde, 1 pentru o secundă, 0 pentru trei secunde, și așa mai departe
(astfel, timpul de 1 este mereu de o secundă, în timp ce timpul de 0 crește cu câte
o secundă după fiecare ciclu de oscilație. Calculați energia și puterea semnalului.
(Trasarea grafică a unei porțiuni a semnalului poate fi de ajutor).

5 din 9
Tehnici de Analiză în Ingineria Sistemelor Laborator 1-2 – Semnale

f (t)
2

0 3 9
12 t
1

Figura 4: Semnal pentru Exercițiul 15.

1.2 Transformări ale axei timpului

Exercițiul 15. Pentru semnalul f (t) prezentat în Figura 4, schițați graficele sem-
nalelor f (−t), f (t + 5), f (3t − 3), f (−t/2 + 1). Efectuați transformările combinate
prin ambele succesiuni posibile de operații: translatare urmată de scalare, apoi
scalare urmată de translatare.

Exercițiul 16. Fie f (t) un semnal egal cu 0 pentru t < 3. Determinați suportul
semnalelor f (3t), f (t/3), f (1 − t), f (t − 2) și f (1 − t) + f (t − 2).
Exercițiul 17. Un semnal f satisface 2f (−3t + 1) = t[1(−t − 1) − 1(−t + 1)].
Trasați graficele semnalelor 2f (−3t + 1) și f (t).
Exercițiul 18. Se consideră semnalul f (t) = 2−t 1(t) . Trasați graficele semnalelor
f (t) și 0.5 f (1 − 2t) pe intervalul [−1, 1].
Exercițiul 19. Un semnal f (t) are energie finită Ef . Calculați energiile semna-
lelor f (t + β), f (αt) și f (αt + β) cu α și β constante reale.
Exercițiul 20. Considerând semnalul x2 [k] dîn Figura 1b, schițați graficele ur-
mătoarelor semnale:
a) x2 [−k];

b) x2 [k + 6];

c) x2 [−k + 6];

d) x2 [3k];

e) x2 [k/3];

f) x2 [3 − 3k].
Exercițiul 21. Arătați că impulsul discret δ[k] verifică relația

δ[k] + δ[k − 1] = 1[k] − 1[k − 2].

Exercițiul 22. Trasați graficele următoarelor semnale:

a) 1[k − 2] − 1[k − 6];

6 din 9
Tehnici de Analiză în Ingineria Sistemelor Laborator 1-2 – Semnale

{ }
b) k 1[k] − 1[k − 1] ;
{
c) (k − 2) 1[k − 2] − 1[k − 6]};
{ }
d) (−k + 8) 1[k − 6] − 1[k − 9] ;
{ } { }
e) (k − 2) 1[k − 2] − 1[k − 6] + (−k + 8) 1[k − 6] − 1[k − 9] .
Exercițiul 23. Descrieți semnalele din Figura 1 printr-o singură expresie vala-
bilă pentru orice k în termenii semnalului 1[k]. Repetați exercițiul în termenii
semnalului δ[k].

2 Produs de convoluție. Produs scalar

2.1 Produs de convoluție
Exercițiul 24. Calculați următoarele convoluții:
a) 1[k] ∗ 1[k];
b) (γ k 1[k]) ∗ 1[k];
c) (γ1k 1[k]) ∗ (γ2k 1[k]) (se va distinge între cazurile γ1 ̸= γ2 și γ1 = γ2 ).
Exercițiul 25. Calculați următoarele convoluții:
a) 1(t) ∗ 1(t);
b) [eat 1(t)] ∗ 1(t);
c) [eat 1(t)] ∗ [ebt 1(t)] (se va distinge între cazurile a ̸= b și a = b);
d) [sin t 1(t)] ∗ 1(t).
Exercițiul 26. Să se traseze grafic x[k] și y[k] și să se calculeze (x ∗ y)[k] pentru:
{ }
x[k] = k 1[k] − 1[k − 6] , y[k] = 1[−k],
{ }
x[k] = (k + 10) 1[k + 10] − 1[k + 5] y[k] = 5δ[k + 5] + 5δ[k − 5],
{ }
+ 5 1[k + 5] − 1[k − 5]
{ }
+ (10 − k) 1[k − 5] − 1[k − 10] ,
x[k] = 1[k + 3] − 1[k − 3], y[k] = x[k].

Exercițiul 27. Schițați graficele f (t) și g(t) și calculați (f ∗ g)(t) pentru:

f (t) = e−at 1(t), a > 0, g(t) = e−bt 1(t), b > 0,

f (t) = sin t · [1(t) − 1(t − 2π)], g(t) = 1(t),
f (t) = 1(t + 1) g(t) = 1(t + 1) − 1(t),
−t
f (t) = e 1(t) g(t) = 1(t + 2) − 1(t),
f (t) = −t[1(t) − 1(t − 1)] g(t) = 1(t).

7 din 9
Tehnici de Analiză în Ingineria Sistemelor Laborator 1-2 – Semnale

2.2 Produs scalar

Exercițiul 28. Dacă x și y sunt semnale ortogonale, arătați că energia semnalului
x + y coincide cu energia semnalului x − y și este dată de Ex + Ey . Explicați acest
rezultat prin analogia cu cazul vectorilor din R2 . În general, arătați că pentru
orice pereche de constante α și β, energiile semnalelor αx + βy și αx − βy sunt
identice, și egale cu |α|2 Ex + |β|2 Ey .

Exercițiul 29. Calculați cea mai bună aproximare f˜(t) a semnalului f (t) = t
pe intervalul (−π, π) în termenii semnalului sin t. Probați rezultatul obținut prin
verificarea faptului că eroarea f (t) − f˜(t) este ortogonală pe semnalul sin t pentru
t ∈ (−π, π). Calculați energia erorii de aproximare. Schițați graficele semnalelor
f (t) și f˜(t) pe intervalul (−π, π).

Exercițiul 30. Se consideră semnalele

{ {
t, t ∈ [0, 1) 1, t ∈ [0, 1)
f (t) = și g(t) =
0, în rest 0, în rest.

a) Trasați graficele semnalelor.

b) Proiectați f pe g. Calculați energia erorii de aproximare e = f − αg unde

α este constanta rezultată în urma proiecției. Probați prin calcul că
Ef = α2 Eg + Ee .

c) Proiectați g pe f și calculați energia erorii de aproximare a lui g în termenii

lui f în acest caz.

Exercițiul 31. Se consideră semnalul f ∈ L2 ([0, 2π]) definit prin

{
1, t ∈ [0, π)
f (t) =
−1, t ∈ [π, 2π].

a) Determinați cea mai bună aproximare a acestui semnal în termenii semna-

lului ejt pe intervalul [−1, 1] și calculați energia erorii de aproximare;

b) Identificați un semnal ortogonal pe semnalul ejt pe intervalul [0, 2π]. Efec-

tuați proiecția pe acest semnal. Calculați energia erorii de aproximare în
termenii sistemului ortogonal de două semnale obținut.

Exercițiul 32. Se consideră semnalele x, y ∈ ℓ2 ([−16, 16]) definite prin



0, k ∈ [−16, −5]
x[k] = 1, k ∈ [−4, 4] și y[k] = 1, k ∈ [−16, 16].


0, k ∈ [5, 16].

a) Calculați proiecția semnalului x pe semnalul y[k] pe intervalul [−16, 16];

8 din 9
Tehnici de Analiză în Ingineria Sistemelor Laborator 1-2 – Semnale

π
b) Arătați că ej 16 k este ortogonal pe semnalul y[k] pe intervalul [−16, 16] și
ca atare poate forma cu y[k] o bază ortogonală în ℓ2 ([−16, 16]). Proiectați
semnalul x[k] pe acest semnal;

c) Indicați un alt semnal ce poate fi adăugat pentru lărgirea sistemului orto-

gonal la trei elemente (Exercițiul 4 vă poate oferi un indiciu). Efectuați
proiecția pe acest semnal.

9 din 9