Elemente de teoria atept rii

( teoria firelor de ateptare; teoria

cozilor )
Elementele problemei fenomenului de ateptare :
Sursa : mulimea unitilor care solicit un serviciu la un
moment dat.
Sosirea unit ilor n sistemul de ateptare determin o
variabil
aleatoare X care reprezint num rul de unit i care
intr n
sistem n unitatea de timp.
Sistemul de ateptare, format din:
- Firul de ateptare : este determinat de num rul unit ilor
care ateapt (finit sau infinit)
- Statia de serviciu : un lucrator , o masina , etc. care
efectueaza serviciul solicitat. Timpul de servire al unei unitati in
statia de serviciu este o variabila aleatoare Y
Indicatorii principali ai problemei de ateptare .
1) m - num rul de unit i ale popula iei din surs care
sosesc n
sistem care poate avea valorile: - - sistem
deschis
- finit sistem
nchis
2) s - num rul de sta ii de serviciu ;
3) p
n
(t) -probabilitatea ca n sistemul de ateptare s se
g seasc n
unit i la momentul t oarecare (p
n
) ;
4) n(t) - num rul de unitati ce se gasesc in sistemul de
asteptare
(fir + serviciu) la momentul t; este o variabil
aleatoare cu distribu ia:

,
_

m n
p p p p p
m n
t n
... ...
... ... 2 1 0
: ) (
2 1 0
4

m
n
n
p n t n
0
) (
- num rul mediu de unit i din
sistem la un moment t
5) n
f
(t) - num rul de unit i din firul de ateptare la un
moment dat t;
n
f
(t )este o variabil aleatoare,care, innd cont
c exist unit i
n firul de ateptare atunci cnd n > s, are
distribu ia:

,
_

+ + +

+

m n s s
f
p p p p p p
s m s n
t n
... ... ...
... ... 1 0
: ) (
1 1 0
5

n
f
(t)

m
n
n
p s n
0
) (
- num rul mediu de
unit i care se afl n fir;
6) n
s
(t) num rul de unit i care sunt servite la un
moment t:
n
s
(t) n(t) - n
f
(t) variabila aleatoare;

6)
s
n
(t) n (t) - f
n
(t) - num rul mediu de
unit i care sunt servite la momentul t ;
7) P (n (t)> k) - probabilitatea ca num rul unit ilor din
sistem la
momentul t s fie mai mare dect k
:
P (n(t)> k) 1-P(n(t)

k) 1- (p
o

+ p
1
+ ... +
p
k
)
8) f
t
- timpul mediu de ateptare al unei unit i n fir ;
9) s
t
- timpul mediu de ateptare al unei unit i n
sistem .
3.5.1 Legile probabilistice ale sosirilor i servirilor
Fie X variabila aleatoare discret ce reprezint num rul
de unit i sosite n unitatea de timp, ntr-un sistem de
ateptare.
n condi iile :
a) posibilitatea sosirii unei unit i la un moment dat este
costant i nu depinde de ceea ce s-a ntmplat
anterior ;
b) posibilitatea unei sosiri ntr-un interval de timp (t , t+t)
este propor-
tional cu lungimea , t , a intervalului;
c) probabilitatea ca n intervalul de timp (t , t) , t
foarte mic, s avem mai mult de o sosire este
aproximativ egal cu zero variabila aleatoare X , are
reparti ia Poisson , cu parametrul t

t n
n
e t
n
t P

) (
!
1
) (
unde :
P
n
(t) - probabilitatea ca la momentul t, num rul de
unit i sosite s fie
n ;
- num rul mediu de unit i sosite n unitatea de
timp.
Observa ie: Acceptnd aceleai condi ii a) , b) , c) i
pentru num rul unit ilor servite de c tre o sta ie care
lucreaz f r ntrerupere , se ob ine ca num rul de servicii ce
pot fi f cute de o sta ie ntr-un timp t , este o variabil aleatoare
poissonian , cu parametru t , unde este num rul mediu de
unit i servite n unitatea de timp.

Variabila aleatoare Y
1
, timpul dintre dou sosiri
are o reparti ie exponen ial
f(t) e
t
cu valoarea medie

M(Y
1
)

1

- intervalul mediu ntre dou
sosiri consecutive este inversul num rului mediu de sosiri n
unitatea de timp.
Observa ie: n mod similar,varibila aleatoare Y,timpul
dintre dou servicii consecutive are o reparti ie exponen ial
de parametru i deci intervalul mediu dintre dou servicii
cosecutive este

1
.
Exemplu:
Cu ajutorul unor metode statistice s-a stabilit c sosirile
la magazia de scule a unei sec ii de prelucr ri mecanice sunt o
variabil de tip Poisson cu num rul mediu de sosiri de 120
secunde.
S se determine:
a) intervalul mediu dintre dou sosiri consecutive;
b) num rul mediu de sosiri pe minut;
c) probabilitatea ca n 75 secunde s nu fie nici o
solicitare.
Rezolvare:
a) Unitatea de timp: 1 min.
120 ..... 60 min

60
120
2 sosiri /minut

intervalul
mediu ntre 2 sosiri

1
0.5 min.
b) timpul mediu de servire 20 sec.

num rul mediu de

unit i servite n
unitatea de timp 3 serviri / min.

c) t 75 sec.
4
5
60
15
1

082 , 0
4
5
2
! 0
1
4
5
2
5
4
5
2
0
0

,
_

,
_

e e P
1.5.2Ecua iile de stare pentru un fenomen de ateptare ]n
regim sta ionar
Regim sta ionar

probabilit ile p
n
(t) nu depind de
momentul t , deci sunt constante la orice moment, p
k
(t)p
k
. In
acest caz se demonstreaz c :
0
0
1 0
p p
n
n
n

(1)

0,
,

n-1
parametrul sosirilor (num rul mediu de sosiri
in unitatea de timp) este dependent de num rul unit tilor din
sistem ;

1,

,

n
parametrul serviciilor, num rul mediu de
unit i servite in
unitatea de timp, dependent de num rul unit ilor din sistem.

3.5.3 Modele de ateptare
Modelul M( , 1, 1)
- o infinitate de unit i in sursa (fenomen de
asteptare deschis);
1 un fir de asteptare;
1 o sta ie de servire.

n
constant, deoarece popula ia din care provin sosirile
este suficient de mare;

n
- constant, pentru ca exist o singur sta ie de
servire, deci nu depinde de num rul unit ilor din sistem.
Rezult din (1):
0 0
p p p
n
n
n

,
_

Unde / este factor de serviciu sau intensitatea

traficului
Pentru > 1 - NU este suficient o singur sta ie de
deservire (avem o aglomerare , crestere a sirului de asteptare).
Pentru < 1 se obtine:
p
o
1- ;
p
n

n
(1-) ;

1
n
num rul mediu de unit i din sistem;

1
2
f n
num rul mediu de unit i din fir;
s n num rul mediu de unit i in curs de
servire;
n num rul mediu de unit i servite in unitatea de timp;

1
1
f t
timpul mediu de asteptare al unei
unit i de sistem;

1
1 1
s t
timpul mediu de asteptare al unei
unit i de sistem;
P(n>k)
k
+
1
posibilitatea ca num rul unita ilor n
aflate in sistem
s fie mai mare decat un num r k.
Exemplu:
Cu ajutorul unor metode statistice s-a stabilit c sosirile
la magazia central de scule deservit de un singur gestionar
sunt poissoniene cu media 30 persoane pe or , iar timpul de
servire a unei persoane are o reparti ie exponen ial cu media
de 90 sec. S se determine:
a) Probabilitatea ca in sistemul de asteptare s nu existe
nici un solicitant la un moment dat;
b) Probabilitatea ca in sistem s existe 3 solicitan i la un
moment dat;
c) Num rul mediu de solicitan i din sistemul de asteptare,
numarul mediu de solicitan i care asteapt (din fir),
num rul mediu de solicitan i care sunt servi i la un
moment dat si num rul mediu de solicitan i servi i
efectiv intr-o unitate de timp.
d) Timpul mediu de asteptare a unui solicitant pan s fie
servit si timpul mediu de asteptare in intreg sistemul
de asteptare.
Rezolvare:
Unitatea de timp: 1 or ;
30 sosiri/or ;
3600/90 40 serviri/or ;

75 , 0
40
30

intensitatea timpului
a) p
0
1 0,25
b) p
3

3

p
0
0,75
3

0,25 0,106
c)

'

ora serviri n
n
n
n
s
f
f
/ 30 75 , 0 40
75 , 0
25 , 2
75 , 0 1
75 , 0
3
75 , 0 1
75 , 0
2

d)

'

' 6 1 , 0
75 , 0 1
75 , 0
40
1
' ' 30 ' 4 075 , 0
75 , 0 1
75 , 0
40
1
ore t
ore t
s
f
Observa ie: Dac firul de asteptare este limitat, adic
sistemul de asteptare are capacitatea m rginit la N unit ti
deci in firul de asteptare se pot afla cel mult N 1 unit ti,
atunci formulele modelului M(, 1, 1) devin:

'

>

+
+
N n pt
N n pt p
p
p
N
n
n
N
. , 0
. ,
1
1
1
1
1
1
0

nu mai este necesar conditia <1; unit tile care sosesc in

sistem cand n>N, pleac in alt parte.
Modelul M( , 1, s)
. statii unei al servire de factorul

( )

'

s n pt p
s
p
s s
s n pt p
n
p
s n
s n
s n
n
n
. ,
!
1
!
1
1 . ,
!
1
0 0
0

Unde

s
reprezinta factorul de serviciu al tuturor
statiilor.

( )
( )
( )

,
_

'

1
1
!
1 1 1
1
!
1
1
!
1
1
! !
1
0
2
0
2
0
2
1
0
0
p
s
t t
p
s n
n
t
n n n
n
p
s
n
s n
p
s
f s
s
s
f
f
s f
s
s
f
s
n
s n

Exemplu: La intrarea in stadion, la un meci de fotbal, au
fost amplasate 3 case de bilete. Din datele anterioare se stie ca
sosirile sunt poissoniene, cu media 12 spectatori pe minut,
iar timpul mesiu de servire distributie exponentiala negativa
este de 10 sec. Sa se determine numarul mediu de spectatori
care asteapta sa intre pe stadion si timpul mediu de asteptare
la coada.
12 sosiri/min.
6 serviri/min.
3
667 , 0
6 3
12

s
- factorul de serviciu al tuturor statiilor
000 , 2
sec 074 , 0
890 , 0
111 , 0
0

s
f
f
n
t
n
p
Modelul M(m,1,1)
In cadrul modelelor anterioare s-a presupus ca populatia din
sursa este infinita. In practica, de cele mai multe ori, sosirile
sunt in numar foarte mare, insa finite. De exemplu: intr-un
atelier exista m (numar finit) masini cu aceleasi caracteristici
tehnologice si care functioneaza independent unele de altele.
Masinile se pot defecta in mod intamplator si sosesc la reparat
dupa o lege poissoniana cu parametrul ; pentru reparatie
exista un singur mecanic (statie), iar durata reparatiei unei
masini urmeaza o repartitie exponentiala (cu parametrul ).
Acest exemplu constituie un model de asteptare cu un fir de
asteptare, o statie, populatie finita. Pentru determinarea
caracteristicilor acestui model se observa ca probabilitatea ca
in intervalul de timp t sa soseasca in sistem o unitate, atuci
cand exista n unitati in sistem din cele m ale sursei, este cu
atat mai mica, cu cat numarul unitatilor ramase in sursa este
mai mic. De aceea se poate scrie:

( )
( )



n m
rezulta unde de t n m t
n
n
:
Deoarece exista o singura statie, parametrul nu depinde de
numarul de unitati din sistem, el fiind constant, .
Inlocuind in (1) rezulta:
( ) ( )
( ) ( ) ( )
m n pt p A p
p n m m m m
p
n m m n
p
n n
m n
n
n
n
, , 2 , 1 .
1 2 1
1 1
0
0
0
1

,
_

+


+

( de n ori)
Pentru calculul lui p
0
se porneste de la relatia:

m
n
n
p
0
1

m
n
n n
m
n n
m
A
p p A
0
0 0
1
1

Caracteristicile acestui model vor fi:

- numarul mediu de unitati aflate in sistem:

m
n
n
p m p n n
0
0
) 1 (
1

- numarul mediu de unitati care sunt servite la un moment

dat va fi dat de aceeasi expresie ca la modelul modelul M(,
1, 1) deoarece exista o singura statie de servire:

0
1 p n
s

- numarul mediu de unitati aflate in fir:

) 1 (
1
0
p m n n n
s f

+

- timpul mediu de asteptare a unei unitati din fir este:

,
_

1
1
1
1
0
p
m
n
n
t
s
f
f
- timpul mediu de asteptare in sistem:

,
_

+

1
1
1 1
0
m
t t
f s
Exemplu: Intr-un atelier cu 10 masini de acelasi tip la
defectarea acestora sunt reparate de catre un mecanic. Stiind
ca sosirile sunt de tip poissonian cu =1/5 i durata repara iei
este exponen ial de parametrul = 2, s se calculeze
caracteristicile modelului (se consider unitatea de timp 1 zi =
8 ore).
m 10

( )
365 , 1
785 , 0 215 , 0 1
15 , 2 215 , 0 1
10
1
10
215 , 0
1 1
10
1
2
5 / 1
10
0
10
0
10
0

f
s
n
n n
m
n
n n
n
n
n
A A
p

369 , 1
869 , 0

s
f
t
t
Observa ie: Probabilitatea ca trei masini sa fie defecte:
155 , 0 215 , 0
10
1
8 9 10 215 , 0
10
1
3 3
3
10 3
A p
Modelul M(m,1,s)

- Ca si in cazul M(m,1,1), cand popula ia sursei este finita
parametrul , reprezentand numarul mediu al sosirilor pe
unitatea de timp, depinde de numarul unitatilor ramase in
sursa, fiind proportional cu acestea:

n
(m-n)
- Celalat parametru, num rul mediu al venirilor pe
unitatea de timp, se va scrie ca si in modelul M(,1,s).

'

m n s daca s
s n daca n
n

1

Cu aceste valori rezulta:

( )

'

m n s daca p
s
s
A
s n daca p C
p
n
s
n
m
n n
m
n
0
0
!
1

unde:

s
factorul de serviciu al tuturor statiilor

factorul de serviciu al fiecarei statii

( )


+

1
0
0
!
1
s
n
mk
s n
n
n
m
s
n n
m
A
s
s
C
p


Celelalte caracteristici ale modelului se calculeaza pornind
de la relatiile lor de definire prezentate anterior.
Exemplu: Intr-o sectie sunt 9 masini identice si sunt
angajati 4 mecanici care intervin numai in momentul in care o
masina se defecteaza, pentru a o repara. Stiind ca reparatia
unei masini este o variabila aleatoare cu parametrul =
masini pe ora si ca durata medie de functionare a unei masini
fara nici o defectiune este de 5 ore, sa se determine:
a) probabilitatea ca in sistemul de asteptare sa se
gaseasca 3 masini, apoi 4 masini.
b) Numarul mediu de masini defecte ce asteapta la
un moment dat sa fie reparate.
c) Timpul mediu de asteptare in fir si in sistem.

Rezolvare: Unitatea de timp: ora
m 9 s 4 1/5 1/2

ore t
ore t
n n n
n
n
A C
p
C p
s
s
f
f s
f
n
n
n
n
n
n
n
135 , 2
135 , 0
523 , 2
17 , 0
693 , 2
047 , 0
10
1
! 4
4
5
2
1
259 , 0 047 , 0
5
2
10
1
20
2
5
2
9
4
9
3
0
9
0
3
4
9 3

,
_

,
_

,
_

In multe dintre fenomenele de asteptare preocuparea
principala este reducerea timpilor de asteptare/inactivitate
proiectand spatii de servire cat mai satisfacatoare, dar evident
nu se poate merge cu marirea acestora la infinit. Deci va fi
necesara determinarea unui plan optim de asteptare care sa fie
cat mai convanabil din punct de vedere economic. Pentru
aceasta se studiaza diversele variante ale modelului de
asteptare, comparandu-se indicatorii intre ei: timpi de
asteptare, numar de statii. In acelasi timp trebuiesc calculate
cheltuielile globale, pe unitatea de timp ale fiecarei variante din
care se alege cea cu cheltuielile globale minime.