UNIVERSITATEA “AUREL VLAICU”

FACULTATEA DE INGINERIA ALIMENTARA

TURISM SI PROTECTIA MEDIULUI

PROIECT LA DISCIPLINA
“Modelare, automatizare si optimizare in industria
alimentara”

Conducator stiintific: Student:

Sef lucrari Inginer:
Kormendi Stefan CEPA 1C
 INSTALATIE PASTEURIZARE

Automatizarea instalatiei se face prin atasarea unei termorezistente si

a unui robinet cu ventil de reglare a debitului. Robinetul regleaza debitul
laptelui pentru a putea face fata pasteurizatorul cu placi sa incalzeasca
laptele la temperature necesara (masurata de thermostat) .
 LEGILE REGLARII AUTOMATE

In cadrul teoriei generale a sistemelor, sistemul este definit drept o

colectivitate de elemente aflate in interdependenta, careia ii sunt specifice o
anumita organizare si un anumit scop.
Scoala lui norbert Wiener, cercetand fenomenele privind comenzile si
comunicatiile in sisteme din natura, societate si tehnica, a ajuns la concluzii
importante privind unitatea acestora. Pe baza cercetarilor au fost puse
experimental in evidenta doua legi fundamentale si anume legea reglarii
dupa abatere si legea reglarii dupa perturbatie.
Legea reglarii dupa abatere exprima faptul ca un system isi compara
in permanenta starea lui curenta cu o anumita stare de referinta si actioneaza
pentru eliminarea diferentei dintre cele doua stari, a abaterii ivite.
Abaterile care intervin in starea sistemului se datoresc efectului
continuu al perturbatiilor care pot fi atat de extreme cat si interne sistemului.
In procesul complex de eliminare a abaterii ivite, sistemul va atinge in final
o noua stare permanenta, caracterizata printr-o inlaturare completa sau
partiala a abaterii. Aceasta depinde de gradul de perfectiune al structurii
interne a sistemului respective.
Legea reglarii dupa perturbatie exprima faptul ca anumite sisteme, pe
baza observarii continue a perturbatiilor la care sunt expuse, iau masuri de
compensare a efectului perturbatiilor simultan cu actiunea acestora, astfel
incat starea curenta san u se abata de la starea de referinta.
Sistemele mai evaluate isi desfasoara activitatea pe baza ambelor legi,
ceea ce conduce la atingerea unor indicatori calitativi superiori.
Sistemele automate fac parte din categoria generala de sistem si dupa
legea de functionare se pot clasifica in:
-sisteme automate bazate pe legea reglarii dupa abatere
-sisteme automate bazate pe legea reglarii dupa perturbatie
-sisteme automate combinate
 Regulatorul sau elemental calculator este partea centrala a
dispozitivului de automatizare, fiind alcatuit din elementul de comparatie,
amplificator operational si amplificatorul de putere. Regulatorul are doua
marimi de intrare: marimea de referinta “w” si marimea de reactie “r”.
Marimea lui de iesire este marimea de comanda “c” care este transmisa sub
forma unui semnal electric sau pneumatic unificat la elemental de executie.
Ca element de executie (reglare) avem robinetul cu ventil care este cel
mai frecvent intalnit in industria alimentara si care in practica industriala se
numeste ventil de reglare.
Din motive de securitate a instalatiilor tehnologice au fost impuse
doua tipuri de robinete de reglare: normal deschis sau normal inchis.
O atentie importanta trebuie acordata fenomenelor nedorite de curgere
critica si cavitatie, care pot aparea in functionarea robinetelor de reglare.
Acestea apar in stricta concordanta cu modificarea sectiunii de trecere a
rezistentei hidraulice, care este robinetul. Odata cu micsorarea sectiunii de
trecere a robinetului, viteza fluidului creste putand atinge valori foarte mari.
 ELEMENTE DE MASURA

Mijloacele de masurare sunt mijloace tehnice cu ajutorul carora se

obtine informatia de masurare.
Instalatiei noastre de pasteurizare ii avem atasat un robinet cu ventil
pentru reglarea debitului si un termometru cu rezistenta electrica
(termorezistenta) pentru masurarea temperaturii laptelui.
Debitul reprezinta cantitatea de fluid care trece prin sectiunea
transversala a unei conducte sau a unui canal intr-o unitate de timp.
Pentru instalatia noastra cele mai indicate sunt debitmetrele
volumetrice. Ele se intercaleaza pe conducta in calea fluidului si il lasa sa
treaca “pe portii”, iar cantitatea trecuta se apreciaza dupa numarul de volume
trecuta pana la un moment dat in functie de temperature care este masurata
cu ajutorul unei termorezistente.
Prin temperature se intelege o marime fizica ce caracterizeaza starea
de incalzire a unui corp sau a unui sistem.
Starea de incalzire se determina prin compararea cu o stare de
incalzire luata in mod conventional ca stare de referinta sau stare zero.
Diferenta de temperature fata de starea de referinta se poate determina cu
ajutorul fenomenelor fizice ce depend de temperature care stau la baza
constructiei diferitelor tipuri de termometre sau scari de temperature.
Functionarea termometrelor cu rezistenta electrica se bazeaza pe
variatia rezistentei electrice a unui conductor in functie de temperatura.
Termorezistentele de tip industrial se compun dintr-un element
sensibil introdus intr-o teaca de protectie metalica terminate cu o cutie de
borne pentru cuplarea la linia de legatura, elementul sensibil este o borna cu
fir metalic subtire dintr-un material a carei rezistenta electrica variaza
sufficient de mult cu temperatura.
Cele doua capete ale bobinei sunt legate la placa de borne cu doua
conductoare groase din materiale a caror rezistenta variaza putin cu
temperature, isolate intre ele si fata de teaca de protectie.
 REGULATORUL PI CU REACTIE NEGATIVA
SUBUNITARA SI REACTIE POZITIVA INTARZIATA

Functionarea regulatorului se poate analiza presupunand ca si in cazul

regulatorului P, ca presiunile P1 si P2 incep sa se modifice. Daca se admite
ca dezechilibrul aparut in elemental de comparative deplaseaza pachetul de
membrane in sus, presiunea din sistemul de duza-clapeta incepe sa creasca.
Aceasta variatie a presiunii de comanda se transmite partial, prin divizorul
de presiune, in treptat, datorita rezistentei pneumatice R3 si a capacitatii
pneumatice C , in compartimentul 3. cresterea presiunii din compartimentul
3 contribuie la ridicarea pachetului de membrane, provocata de dezechilibrul
existent in elemental de comparative si ca atare in acest compartiment se
dezvolta o reactie pozitiva.
Montajul acesta cuprinde deci o combinatie dintre reactia negative si reactia
pozitiva, caracterizata prin aceea ca reactia negative se manifesta
concomitant cu variatia presiunii de comanda, pe cand reactia pozitiva
actioneaza cu intarziere, datorita elementului de acumulare pneumatic,
intercalate intre divizorul de presiune si compartimentul 3. Datorita acestei
situatii, in timpul procesului de reglare, presiunea P3 variaza cu intarziere
fata de presiunea P4. Cele doua presiuni ajung la egalitate numai in regim
stationar, cand se anihileaza reciproc, lasand blocul regulator fara reactie.
Din cauza acestui character trecator, combinatia dintre o reactie negativa
instantanee si o reactie pozitiva poarta numele de reactie elastica.
Ecuatia comportarii dinamice a regulatorului din figura de mai sus se
poate deduce cu ajutorul ecuatiilor comportarilor dinamice a elementelor
componente:
-ecuatia echilibrului fortelor tijei T:

-ecuatia elementului de acumulare R3C:

-ecuatia divizorului de presiune:

Din relatia (1) se expliciteaza p3(t), se obtine p3’(t). Se obtine si p4’(t)

derivand relatia (3). Se inlocuiesc apoi valorile p3(t), p3’(t), p4’(t) in relatia
(2) obtinandu-se:

In conformitate cu notatiile din schema regulatorului PI, p(t)=c(t) si

diferenta p1(t)-p2(t)=w(t)-r(t)=a(t). Raportul R1+R2/R2 reprezinta

coeficientul de transfer Kp, iar constanta de timp din fata termenului care
exprima actiunea integrala se numeste timpul actiunii integrale si se noteaza
cu Ti.
In felul acesta se obtine relatia generala:

Schema bloc a regulatorului studiat este:

Ca si in cazul regulatorului P, marimea de actionare a din schema

bloc, apare fizic ca o forta proportionala cu diferenta presiunilor P1 si P2,
forta de actiune a membranei M1 asupra tijei centrale. Analog, r5 este o forta
proportionala cu diferenta presiunilor P3 si P4 care actineaza prin
intermediul membranei M2, de asemenea asupra tijei centrale. Aceasta se va
deplasa proportional cu diferenta celor doua forte, modificand marimea de
intrare a SDC. Elementul de reactie ER1 este divizorul de presiune, iar ER2
elementul de acumulare R3C.
Se constata ca in cazul regulatorului PI calea de reactie are o structura
mai complexa. Functia de transfer a divizorului de presiune primeste
urmatoarea expresie:
Yr(s)=Y2(s)Y4(s)=Y2(s)[1-Y3(s)] (6)
 Expresia pentru Yr(s) rezulta din relatia (6) in care se introduce
functia de transfer a divizorului de presiune, respective a elementului de
acumulare pneumatic:

Din structura relatiei (7) se constata ca in cazul regulatorului PI, calea

de reactie se comporta ca un element diferential de ordinul unu.
Introducand expresia functiei Yr(s) in relatia

Rezulta:
 DIVIZORUL DE PRESIUNE

Doua rezistente pneumatice legate in serie formeaza un divisor de

presiune, analog divizorului de tensiune. Presiunea
Existenta intre cele doua rezistente pneumatice se numeste presiune divizata
Pd.
a)Divizorul de presiune format din rezistente pneumatice laminare are
doua marimi de intrare i1=P1 si i2=P2 si marimea de iesire e=Pd

Pentru a deduce ecuatia caracteristicii statice se aplica relatia

Δp=RQm
rezistentei R2 si apoi ambelor rezistente:
Pd-P2=R2Qm (8)
P1-P2=(R1+R2)Qm (9)

Daca se face raportul relatiilor (8) si (9) se obtine in final relatia (10)
care reprezinta ecuatia caracteristicii statice:
Pd(R1-R2)=R2P1+R1P2
In comformitate cu relatia (10), divizorul de presiune poate fi
considerat ca un sistem avand doua marimi de intrare (Pi,Pe) si care
genereaza o marime de iesire (Pd) egala cu suma ponderata a celor doua
marimi de intrare.
In privinta comportarii dinamice, vom considera ca divizorul de
presiune este fara intarziere, adica Pd raspunde instantaneu la variatiile lui
P1 si P2.
 Schema bloc a divizorului de presiune este:

Divizorului de presiune I se pot deduce doua functii de transfer:

Y1(s)=R2/R1+R2
Y2(s)=R1/R1+R2
Dupa cum se considera marime de intrare P1 sau P2

b) Divizorul de presiune format din doua rezistente pneumatice

turbulente, una fixa si una variabila este o componeneta de baza a tuturor
D.A. pneumatice.
Rezistenta turbulenta fixa este formata din duza cu diametru d1, careia
I se aplica presiunea de alimentare Pa.
Dupa cum se vedea mai tarziu marimea de intrare a SDC este distanta
h dintre clapeta C si duza d2, iar marimea de iesire este suprapresiunea P
existenta intre cele doua rezistente.
Ecuatia caracteristicii statice a sistemului duza-clapeta poate fi
calculate pe baza relatiilor care exprima debitul masic de aer Qm1 care intra
prin duza1, respective Qm2 care iese prin d2.
In regim stationar, debitul masic ce trece prin cele doua rezistente
legate in serie este acelasi Qm1=Qm2.
De asemenea , la exprimarea valorii presiunilor, se iau in considerare
numai suprapresiunile in raport cu P0.
P=Pa/(1+ρ2/ρ1*16/(d2)2/(d1)*(h)2 --- care reprezinta ecuatia
caracteristicii statice SDC. Fractia din fata lui h contine numai marimi
constante, deci ea constitue o constanta A.
Valoarea coeficientului de transfer K este:
K=dP/dh=2PaAh/(1+Ah2)2
Coeficientul de transfer K este negativ si depinde de raportul d2/d1.
Cu cat d2/d1 este mai mare, cu atat K este mai mare.
Caracteristica statica este neliniara, coeficientul de transfer este
variabil in functie de h(i).

In cadrul DA pneumatic SDC indeplineste rolul unui element amplificator

(K=μ>>1), de pe calea directa a unor montaje cu reactie negative.
 ELEMENTE DE EXECUTIE

Elementul de executie (E) este format din mecanismul de actionare

(E1) denumit si servomotor si din organul de executie sau organul de reglare
(E2).
Dupa natura energiei utilizate, servomotoarele pot fi : pneumatice,
hidraulice si electrice.

Schema elemetului de executie pneumatic

 Partea superioara a sistemului este mecanismul de actionare sau
servomotorul pneumatic, iar in partea inferioara se afla organul de executie
sub forma unui robinet cu ventil.
Presiunea de comanda a regulatorului actioneaza asupra membranei
servomotorului, determinand prin intermediul tijei T deplasarea ventilului in
scaunul robinetului. O deplasare in directia inchiderii, provocata de cresterea
presiunii de comanda, implica satisfacerea urmatoarelor conditii:
Fp>Fe>Ff+(P1-P2)S
In care Fp- forta pneumatica dezvoltata de presiunea aplicata membranei
servomotorului
Fe-forta elastica a resortului Rs
Ff-forta de frecarecare se opune deplasarii tijei T
P1-P2 –caderea de presiune din corpul robinetului
S –suprafata activa a ventilului

Deschiderea robinetului odata cu scaderea presiunii de comanda are

loc in conditiile inegalitatii:
Fe>Fp+Ff(P1-P2)S

ELEMENTELE DE ANALIZA A SISTEMELOR DE REGLARE

AUTOMATA

Comportarea sistemului de reglare automata depinde atat de

proprietatile statice si dinamice elementelor sale componente, cat si de
modul in care acestea interactioneaza in timpul functionarii.
In general,sistemele de reglare trebuie sa indeplineasca urmatoarele
conditii:
-sa prezinte proprietatea de stabilitate
-abaterea stationara a marimii de iesire fata de valoarea dorita sa fie
cat mai mica
-abaterea dinamica san u depaseasca valoarea limita impusa
procesului tehnologic
-durata procesului de reglare sa fie mai scurta decat linia ceruta de
procesul tehnologic
-numarul oscilatiilor in timpul procesului de reglare sa ramana sub
limita ceruta procesul tehnologic
 Stabiliatea este o conditie obligatorie pentru sistemele de reglare
automata.
Stabilitatea se defineste ca proprietatea sistemului de reglare automata
de a reveni la starea initiala dup ace actiunea perturbanta din exterior a
incetat.
Evolutia sistemului de reglare automata, dupa incetarea actiunii
perturbante, poarta denumirea de miscare libera. Ca atare, in cazul unui
sistem de reglare stabil, miscarea libera trebuie sa aiba o durata limitata si sa
readuca marimea de iesire la valoarea initiala, existenta inaintea aplicarii
actiunii perturbatoare.
Gradul de indeplinire al celorlalte patru conditii impuse sistemului de
reglare, constitue criteriul pentru aprecierea calitatii procesului de reglare.
Deci, daca stabilirea se refera la proprietatea de revenire a sistemului
de reglare automata, la starea normala, calitatea reglarii se refera la modul in
care acesta reuseste sa ajunga la aceasta stare normala, dupa incetarea
actiunii perturbante.
 CALCULUL EFICIENTEI ECONOMICE

Zona I - 32 placi
32x3,5kg=112kg
112x240=26880 lei

Zona II - 22 placi
22x3,5kg=770kg
770x240=184800 lei

Zona III - 11placi

11x3,5kg=38,5kg
38,5x240=9240 lei
ma=2,95kg/s
(3600x24x335x2,95)x5.8/1000=(85384800x5,8)/1000=
=495231,84 lei apa calda pe an

Zona IV – 65 placi
65x3,5kg=227,5kg
227,5x240=54600 lei
ma=3,03kg/s
(3600x24x335x3,03)x1/1000=87700320/1000=
=87700,32 lei apa rece pe an

Zona V - 44 placi
44x3,5kg=154 kg
154x240=36960 lei
ma=2,29kg/s
(3600x24x335x2,29)x3,9=
=258498864 lei apa racita pe an
Total numar placi - 174 placi

Cost total placi – 312480 lei

Total cost instalatie – 25939427,16 lei

Total l lapte obtinuti pe an – 60300000 l lapte

1 l lapte – 0,015 lei

Pentru a pasteuriza 1 l lapte

25939427,16/60300000=0,4301lei cost

Pentru a scadea cheltuielile la apa calda, se achizitioneaza un

rezervor unde apa dupa ce a fost racita se depoziteaza si se
reincalzeste, urmand apoi sa reintre in instalatie.

Qv apa calda=67150 m3/an

Qv apa rece=75833 m3/an
Qv apa racita=57309 m3/an
PCapa calda reincalzita= 67150x0,84=56406 lei
PC apa rece75833 lei
PCapa racita=57309x2.25=128945 lei
PC instalatie=312480 lei
Total=773956 lei

Cost/l lapte : 773956:60300000=0,012 lei

Costul se reduce la : 25939427,16 lei-773956 lei=25165471,16 lei