ACADEMIA DE STUDII ECONOMICE DIN BUCUREŞTI

FACULTATEA DE RELAŢII ECONOMICE INTERNAŢIONALE

PIAȚA METALELOR PREȚIOASE

(AUR ȘI ARGINT)
- Proiect la Burse Internaționale de Mărfuri -

Coordonator ştiinţific:
Cadru asociat dr. LAZAR MARIA ISADORA 

Studenţi:

Bucureşti
2014
 CUPRINS

CAPITOLUL 1 : PIATA PRODUSELOR RESPECTIVE..........................................................................3

1.1 Caracteristicile produselor.................................................................................................................3
1.1.1 Aurul...........................................................................................................................................3
1.1.2 Argintul......................................................................................................................................6
1.2 Productie............................................................................................................................................7
1.2.1 Aur - 2013.................................................................................................................................7
1.2.2 Argint..........................................................................................................................................8
1.3 Consum..............................................................................................................................................8
1.3.1 Aur..............................................................................................................................................8
1.3.2 Argint..........................................................................................................................................9
1.4 Export..............................................................................................................................................10
1.4.1 Aur............................................................................................................................................10
1.4.2 Argint........................................................................................................................................11
1.5 Aspecte de ordin recent....................................................................................................................11
1.5.1 Aur............................................................................................................................................11
1.5.2 Argint........................................................................................................................................13
1.6 Marcarea metalelor pretioase...........................................................................................................15
1.7 Legislaţie in Romania......................................................................................................................17
1.7.1 Restrictii...................................................................................................................................18
1.7.2 Schimbări preconizate...............................................................................................................20
CAPITOLUL 2 – AURUL SI ARGINTUL...............................................................................................21
2.1 La ce burse se tranzactioneaza ?......................................................................................................21
2.2 NASDAQ........................................................................................................................................21
2.1 Cota de piata................................................................................................................................21
2.2 Costuri de tranzactionare.............................................................................................................21
2.3 Indici de piata..............................................................................................................................21
2.4 Probleme de securitate.................................................................................................................21
BIBLIOGRAFIE.......................................................................................................................................23

2
CAPITOLUL 1 : PIATA PRODUSELOR RESPECTIVE

1.1 Caracteristicile produselor

1.1.1 Aurul

Aurul, ca nici un alt metal din lume, are o istorie aparte, dar si calitati de neegalat si o
independenta proprie, care a influentat istorii si a declansat isterii de imbogatire. Alchimistii
evului mediu au crezut ca aurul este sursa imortalitatii, l-au folosit in medicina si si-au dedicat
vietile transformarii altor metale in aur. În moda, aurul a inspirat de-a lungul timpului atat
creatorii, cat si purtatorii, si este recunoscut ca cel mai iubit metal pretios din lume. Aurul isi
pastreaza intacta valoarea, indiferent de starea de razboi sau pace, de mersul economiilor sau de
fluctuatiile celorlalte piete. În plus, aurul nu are nationalitate si este recunoscut ca cel mai sigur
mod de conservare a bogatiei.
În prezent aurul se foloseste ca etalon international de valoare, monetarie, pentru
confectionarea bijuteriilor si a obiectelor religioase, la plombe dentare, ecrane pentru radiatii
electromagnetice si circuite electronice, moda, accesorii, design interior, medicina si chiar
mancare.
Aurul are o raspandire larga in natura, aflandu-se in roci solide, roci cristaline, cuart sau
chiar in nisip si pietris mai mult in forma de minereu, aliat cu argint, cupru, fier, paladiu sau
rodiu.
Nu se oxideaza in contact cu aerul si cu apa, nu este atacat de aproape nici un acid. Se
extrage din minereuri si din nisifuri aurifere, prin procedeul amalgamarii sau cianurarii. Procesul
de extractie a aurului poate fi vazut in Romania, la Brad, la Muzeul Aurului.
Dupa estimarile specialistilor apele marilor contin peste zece miliarde tone de aur care
insa in momentul de fata nu poate fi extras prin procedee renatabile.
Culoarea aurului este influentata de felul si cantitatea aliajelor. Aurul pur are culoare tipic
galben auriu, numit de alchimisti si galben „sol” (culoarea Soarelui). Este cel mai ductibil metal,
1 g de aur pur se poate extinde la 3 km ca sarma. Aurul poate fi aliat cu mai multe metale ca
argintul, cupru, platina, nichel, zinc, palladium si altele. Aliajele de baza sunt argintul (Ag) si
cuprul (Cu), care cresc rezistenta aurului dar si influenteaza culoarea acestuia. Daca aliajul
contine mai mult argint culoarea lui este verde, daca contine mai mult cupru culoarea aurului este
rosu iar daca contine ambele in egala masura culoarea este galbena. Din aliajul aurului fin cu
nichel si palladium obtinem aur alb iar din aliajul cu fier aur albastruie.

3
 Va prezentam mai jos o diagrama cu rezultatul combinarilor si culorile rezultate:

Finetea si puritatea se exprima in carate (K). Caratul in cazul bijuteriilor si obiectelor din
aur arata cate parti de greutate din bijuteria sau obiectul respectiv sunt din aur pur. Aurul pur are
24 carate, prin urmare 14 carate inseamna ca 14 din 24 parti dintr- un aliaj sunt din aur pur iar
restul pana la 24 sunt elemente de aliere. Dupa anul 1975 pentru caracterizarea aurului s-a
introdus exprimarea cu miimi a puritatii, aurul pur fiind de 999,99 ‰ (1000).

1. Aurul galben (gold / yellow gold) 

 Aurul galben este cea mai intalnita varianta de culoare, nuanta obtinuta prin alierea
aurului cu argint, cupru si zinc.
 Aurul galben poate fi finisat, atat lucios cat si mat.

4
2. Aurul alb (white gold) 

 Aurul alb este un aliaj de aur si cel putin un metal alb, de obicei argint, nichel, mangan
sau paladiu. Asemenea aurului galben, puritatea aurului alb este exprimata in carate.
 Proprietatile aurului alb variaza in functie de metalele din aliaj si proportiile folosite.
Astfel, un aliaj cu nichel este dur si rezistent prin urmare potrivit pentru inele sau ace ce
cravata; aliajul cu paladiu este moale si pliabil, potrivit pentru montura pietrelor
pretioase.
 Una dintre calitatile aurului alb este gradul de relexie marita, fiind astfel un material
potrivit pentru producerea bijuteriilor. Pentru pastrarea pe termen lung a calitatilor
reflective, bijutierii apeleaza la "rodinare", un procedeu prin care aurul este placat cu
rodiu.
 Aurul galben poate fi finisat, atat lucios cat si mat.
 Printre monturile care se prefera in cazul aurului alb se regasesc diamantele, intrucat
nuanta aurului alb scoate in evidenta stralucirea pietrei.

3. Aur roz (rose gold) 

 Aurul roz este un aliaj de aur si cupru, utilizat in industria bijuteriilor.

 Diferenta dintre aurul roz si aurul rosu este reprezentata de continutul de cupru - cu cat
cantitatea de cupru este mai mare, cu atat mai rosie este nuanta.
 Aurul roz este deseori folosit pentru confectionarea bijteriilor bi sau multicolore.
 Aurul roz scoate in evidenta monturile cu pietre colorate: rubine, safire (in diferite
nuante), smaralde.
 Nuantele sau combinatiile de nuante sunt nelimitate depinzand doar de procentajul
materialelor din aliaj.

5
1.1.2 Argintul

Argintul, a fost, ca si aurul, unul din metalele cele mai folosite in lume inca de la
inceputurile civilizatiei, fiind utilizat in fabricarea bijuteriilor, obiectelor si monezilor. Primele
mine de argint au aparut mai înainte de perioada 3000 î.Hr. Argintul a fost un metal cunoscut de
toate civilizațiile antice, însă spre deosebire de aur, este foarte rar găsit în stare naturală, lucru
care explica faptul că dacă ar fi mai abundent, tot nu ar putea fi folosit decât mai târziu. Cu toate
acestea, când a apărut prima oară în Egipt, a fost mult mai valoros decât aurul. Argintul este un
metal pretios de culoare alba-cenusie, stralucitor.
În natura se regaseste in starea nativa sau sub forma de minereu de argentita (sulfura) sau
kerargirita (clorura), granule sau glie de argint, dar si in forma cristalizata.
Argintul este mai ieftin decat aurul, dar este totusi considerat un metal pretios. Datorita
pretului redus si a cantitarilor produse.
Ca rezistenta si duritate argintul este superior aurului si inferior ca maleabilitate. Este un
metal moale, maleabil si ductibil, de aceea se alieaza, de obicei, cu alte metale pentru a-i creste
rezistenta. Aliajul de baza al argintului este cuprul (Cu). Aliajul argintului cu aurul, cunoscut sub
numele de „elektrum” contine 20-25% argint si a fost cunoscut si utilizat inca din vremea
grecilor antici. Argintul cu titlul de 925 ‰ cunoscut sub numele de Sterling si cea cu titlul de
950 ‰ cu numele de Britannia sunt folosite drept standard in definirea continutului de argint.
Argintul combinat cu mercur capata stralucire, astfel obtinându-se pojghita subtire din spatele
oglinzilor.
Cererea pentru argint se descompune în trei categorii importante: în industrie, investiții,
precum și bijuterii sau decor. Împreună, aceste trei domenii reprezintă mai mult de 95% din
necesarul anual de argint. În 2010, 487400000 uncie de argint au fost folosite pentru aplicații
industriale, în timp ce peste 167,0 milioane de uncii de argint au fost angajate în bijuterii de
argint și 101300000 uncie au fost utilizate în monede și medalii. Cu proprietati unice, inclusiv
puterea sa, conductivitate electrică și termică, sensibilitatea, reflexie mare a luminii și abilitatea
de a îndura intervale de temperatură extreme, aceasta este un element fără substituție.
Este folosit si in industria farmaceutica, tehnica dentara, fototehnica, ca materie prima in
industria bijuteriilor, monetariilor. Fiind cel mai bun conductor electric, argintul este folosit ca
materie prima si in industriile de electronica si energetica.
In antichitate, datorita capacitatii de a elimina bacteriile, argintul a fost folosit ca materie
prima pentru fabricarea articolelor de uz casnic.
Argintul are tendinta de a se oxida la contactul cu aerul, de aceea se matuieste si se
inegreste daca nu este purtat. Din acest motiv, argintul necesita o intretinere intensa pentru a-si
pastra luciul initial.

6
1.2 Productie

1.2.1 Aur - 2013

Nr crt Tari Productie (tone)

1 China 420
2 Australia 255
3 United States 227
4 Russia 220
5 Peru 150
6 South Africa 145
7 Canada 120
8 Mexico 100
9 Uzbekistan 93
10 Ghana 85
11 Brazil 75
12 Papua New Guinea 62
13 Indonesia 60
14 Chile 55

7
 Cea mai mare cantitate de aur la un loc este depozitata la filiala din New York al Bancii
Centrale din SUA (Federal Reserve), unde este depozitat aproximativ 550.000 de lingouri de aur
in valoare de 203,3 miliarde de dolari, in jur de 5000 tone.

1.2.2 Argint

Productia primara de argint a crescut cu 6% (o mare parte a acestei cresteri se datoreaza

sectorului primar minier de argint) si reprezinta 29% din oferta de argint la nivel mondial. Mexic
a fost cel mai mare producator de argint din lume, urmat de Peru, China, Australia si Rusia.

Top 20 Silver Producing Countries in 2013

(millions of ounces)
1. Mexico 169.7
2. Peru 118.1
3. China 118.0
4. Australia 59.2
5. Russia 45.4
6. Bolivia 41.2
7. Chile 39.2
8. Poland 37.6
9. United States 35.0
10. Argentina 24.7
11. Canada 20.8
12. Kazakhstan 19.8
13. India 12.1
14. Sweden 10.8
15. Guatemala 10.4
16. Morocco 8.2
17. Turkey 6.0
18. Indonesia 6.0
19. Armenia 3.2
20. Papua New Guinea 2.9

1.3 Consum

1.3.1 Aur

Cererea totală de aur în perioada iulie-septembrie 2014 a scăzut cu 2,5% în ritm anual
până la 929,3 tone, cel mai scăzut nivel înregistrat după trimestrul patru 2009. În trimestrul al
treilea cererea globală de aur pentru bijuterii, cel mai mare domeniu de consum pentru
metalul galben, a scăzut cu 4% până la 534,2 de tone.

8
 De asemenea, achiziţiile globale de lingouri şi monede de aur au scăzut cu 21% până
la 245,6 tone. Băncile centrale din întreaga lume au adăugat 92,8 tone la rezervele lor de aur
în trimestrul al treilea, cu 8,6% mai puţin decât în perioada similară a anului trecut. Chiar
dacă este în scădere achiziţiile de aur ale băncilor centrale au înregistrat al 15-lea trimestru
consecutiv de creştere.
Pe piaţa din China, care anul trecut a fost cel mai mare consumator mondial,
consumul de bijuterii de aur a scăzut cu 39% în timp ce investiţiile în lingouri şi monede de
aur au scăzut cu 30%. În total, cererea de aur a consumatorilor chinezi a scăzut cu 37%. 
În aceste condiţii, India a redevenit cel mai mare consumator mondial de aur,
cumpărând 225,1 tone de bijuterii, lingouri şi monede de aur în trimestrul al treilea, faţă de
182,7 tone în cazul Chinei.
Consiliului Mondial al Aurului se aşteaptă însă ca în acest an cererea de aur să se
stabilizeze undeva la 4.000 - 4100 de tone.

1.3.2 Argint

Cererea totala de argint a inregistrat un record de 1081 milioane de uncii anul trecut.
Cea mai mare componentata a cererii de argint, pentru aplicatii industriale, s-a micsorat cu mai
putin de 1%, tinand cont ca aceasta reprezinta 54% din totalul cererii de argint. In ceea ce
priveste fabricarea bijuteriilor, cererea si vanzarile acestora au crescut, astfel si cererea de argint
in acest domeniu s-a majorat cu 10%.

9
 World silver demand:

1.4 Export

1.4.1 Aur

Conform British Geological Survey, patru ţări domină producţia de aur la nivel mondial,
fiind răspunzătoare de 39% din aurul produs: China, Australia, SUA şi Rusia. Aceasta din urmă
îşi dispută locul 4 cu Africa de Sud, ţară care în 2006 era cel mai mare producător. Producţia din
această ţară a scăzut semnificativ în ultimii ani, nivelul din 2010 (204 tone) fiind aproape de
două ori mai mic decât cel înregistrat în 2001, de 402 tone de aur.

Top 10 exportatori aur din lume - 2013

Nr crt Exportatori % din exporturile mondiale de aur

1 Hong Kong 18.6%
2 USA 12.6%
3 Australia 6%
4 Canada 5.7%
5 United Arab Emirates 5.5%
6 Turkey 5%
7 Italy 3.8%
8 Peru 3.6%
9 Germany 3.5%
10 South Africa 3.2%

10
1.4.2 Argint

Mexic, cel mai amre producator de argint din lume, cu o productie de 169.7 milioane uncii
in 2013, a exportat mai mult de 70% din total in strainatate. Astazi, productia de argint a tarii
ramane puternica datorita atractivitatii metalului pentru investitori.

Top 10 exportatori argint din lume - 2013

Nr crt Exportatori % din exporturile mondiale de argint

1 Mexico 12.2%
2 United Kingdom 11.7%
3 Canada 8.8%
4 Germany 7.7%
5 South Korea 7.0%
6 United States 6.3%
7 Japan 5.8%
8 China 4.3%
9 Poland 3.5%
10 Taiwan 3.0%

1.5 Aspecte de ordin recent

1.5.1 Aur

Preţul aurului s-a înscris pe un trend ascendent pe termen lung, atingând un maxim istoric
în a doua jumătate a anului 2011, ca urmare a celor două runde de relaxare fiscală („quantitative
easing”) ce au favorizat creşterea spectaculoasă a preţului metalului galben, de la 1.308
dolari/uncie fină la începutul anului, la valoarea maximă de 1.920 dolari/uncie fină în septembrie
2011, prag după atingerea căruia a urmat o corecţie a preţului până spre finele anului. Corecţia a
continuat în 2012, preţul reducându-se la niveluri apropiate de 1.800 dolari/uncie fină în ianuarie
şi februarie şi chiar până la sub 1.600 dolari/uncie fină în lunile următoare. Profitând de această
ajustare, investitorii au procedat la cumpărare de aur, contribuind la un nou trend crescător.
Anunţul unei noi runde de relaxare a politicii monetare în SUA, în septembrie 2012, a dus la
creşterea preţului aurului până la nivelul maxim al anului 2012, de 1.795 dolari/uncie. În ultimul
trimestru al anului 2012 şi începutul 2013 s-au înregistrat corecţii, preţul metalului galben
coborând la circa 1.660 dolari/uncie fină. Media anuală a preţului aurului în 2012 a fost de
aproape 1.669 dolari/uncia fină, depăşind cu peste 6% media anului 2011, de 1.571,50
dolari/uncie fină. Analiştii financiari occidentali apreciază că, în 2013, „preţul aurului a
înregistrat cel mai slab început de an din ultimul sfert de secol, iar luna februarie s-a încheiat cu
cea mai mare cantitate de metal preţios vândută de investitori din 2003 până în prezent”, situaţie

11
care „sugerează că metalul este pe cale să se devalorizeze puternic pentru prima dată după 12 ani
de creştere susţinută, perioadă în care preţul aurului a crescut de peste 4 ori, atingând nivelul
record de 1.921,15 dolari/uncie fină în septembrie 2011” (Popescu, 2013). Analiştii de la Credit
Suisse şi Barclays anticipează că „raliul de 12 ani al aurului se va încheia în 2013”, iar
miliardarul George Soros şi-a redus cu 55% expunerea pe cel mai mare fond de tranzacţionare a
metalului preţios în ultimul trimestru al anului trecut. În opinia analiştilor occidentali ai pieţei,
scăderea semnificativă a preţului aurului în 2012 s-a produs din cauza migrării investitorilor
înapoi, dinspre achiziţiile de aur, către burse şi obligaţiuni, pe fondul aparentei revigorări a celor
mai mari economii ale lumii şi al creşterii puternice a lichidităţii, reflectând măsurile de relaxare
a politicilor monetare pentru stimularea creşterii economice.
Curs MPFix 2014-12-10 19:00:07

Curs Aur:

12
1.5.2 Argint

Argintul este tranzactionat in intreaga lumea, inclusive pe pietele majore la produsele de

baza din Londra, Zurich, New York, Chicago si Hong Kong. Piata din Londra a inceput
activitatea cu argint in secolul al 17-lea si, ramane si astazi, in centrul comertului cu argint pentru
cea mai mare parte a lumii. Cu toate acestea, divizia Comex a Bursei de Schimburi a New York
este cea mai importanta piata a contractelor tranzactionate pentru argint. Pretul spot al argintului
– pretul curent al argintului care reflecta asteptarile si variabilele de piata – este determinat de
COMEX. In general, pretul argintului este determinat de oferta disponibila si cerere. In ultimii
ani, cererea de fabricare a argintului a depasit foarte mult productia. Pretul argintului poate fi de
asemenea, afectat de anumiti factori cum ar fi inflatia, cursul de schimb sau ratele dobanzilor. In
prezent, pretul argintului este de 1.8316 RON/gram, respectiv 0.5104USD/gram, sau
0.4124EUR/gram.

13
Curs argint:

14
1.6 Marcarea metalelor pretioase

Bijuteriile si obiectele din metale pretioase, datorita valorii, a pretului se falsifica.

Falsurile se pot executa din metale sau aliaje lipsite de valoare sau din metale pretioase avand un
titlu inferior celui inscriptionat pe obiect sau declarat. De asemenea, falsurile se pot executa si
prin stantarea unei anumite marci care este indescriptibila, cu intentia de a induce in eroare.
Obiectul este considerat autentic atunci cand exista pe el marcaj si acesta este descriptibil. 

1.Procedeul microscopic, procedeu prin care cu ajutorul microscopului sau a lupei se

identifica marcajul, care consta in aplicarea fie a titlului, care pentru aur poate fi : 958‰ ,
916‰ , 900‰ , 850‰ , 750‰ , 583‰ , 500‰ , 375‰ , 333‰ , pentru argint: 950 ‰ , 935‰ ,
925‰ , 900 ‰ , 835‰ , 800‰ . Cele mai folosite titluri pentru bijuteriile din aur sunt 750‰,
583‰, 333‰ adica 18K, 14K, 8K iar pentru argint 925‰. .
De asemenea, pot exista marci ale statului, reprezentate printr-un simbol, acestea fiind
modificate la anumite intervale de timp, precum si marci ale breslelor (pana in 1873),
mestesugarilor breslelor, ale bijutierilor particulari.
Marcarea unui obiect presupune insculptarea in metalul respectiv a unei forme, litere etc,
care:
   - atesta faptul ca obiectul respectiv este facut dintr-un anumit material, sau asa zisa marca de
control
   - atesta titlul acelui material (titlul este cantitatea de metal pretios din obiectul respectiv)
Pe obiectele din metale pretioase in afara marcii de control (aplicata in general de catre
banca de stat a perioadei respective ) se mai gasesc si alte marcaje care pot reprezenta:
   - marca atelierului unde a fost executata bijuteria sau obiectul
   - marca lucratorului din atelierul respectiv
   - marca anului cand a fost facut obiectul
Toate aceste marcaje de atelier, lucrator, an, nu sunt obligatorii, ele fiind folosite in
general de catre ateliere cu traditie, bijutieri regali sau artisti. Prin marcarea obiectelor se
certifica provenienta acestora si totodata se garanteaza calitatea lor.

2. Un alt procedeu pentru depistarea puritatii metalului pretios este metoda

spectofotometriei de absobtie atomica. (SAA) Se ia o mostra din obiectul supus analizei, se
introduce in solutie si se examineaza la un spectrofotometru cu absobtie atomica (ex Pye Unicam
SP-9) in vederea determinarii continutului de aur. Ca sistem de atomizare se utilizeaza flacara de
aer/acetilena ( pt producerea luminii se poate utiliza flacara, arc electric, scanteie sau fascicul de
raza laser) , iar ca solutie etalon (pentru trasarea curbei de calibrare) cea obtinuta prin dizolvarea
unor cantitati corespunzatoare din mostrele de aur de 14K. Se poate utiliza si etalon de gaze care,
de asemenea contine particule din mostra. Se analizeaza absorbtia de lumina. in final, se compara
concentratia probei in solutia finala (g/ml) cu concentratia aurului.(2,44 x10-6 g/ml)

15
 3. Mai amintim procedeul spectrochimic. Obiectul este supus analizei spectro chimice
cu ajutorul spectrografului de emisie, in regim de arc de curent continuu intermitent. Analiza la
spectroproiector a spectrului, cu ajutorul atlasului de linii spectrale, pune in evidenta liniile
corespunzatoare metalelor pretioase (aur, argint, platina) precum si a elementelor de aliere.

4. Procedeul difractiei in raze X este metoda prin care o epuvreta cu mostra din obiectul
analizat se fixeaza in varful unui capilar de sticla, montat in centrul camerei radiografice,
incarcate cu un filtru radiografic. Camera se fixeaza la fereastra unui tub de raze X cu anod de
cupru. Timpul de expunere este de aproximativ 6 ore. Cu ajutorul catalogului de spectre de
difractie se pun in evidenta liniile de difractie corespunzatoare elementelor de aliere ale probei
analizate. 

5. Prin procedeul chimic se curata o zona din obiectul analizat si se trateaza cu reactiv
specific titlului presupus (ex. 14K). in acest caz pot apare urmatoarele situatii:
     - sa se produca o efervescenta puternica, iar dupa stergerea reactivului locul respectiv sa
se curete fara sa se pateze in maroniu. in aceasta situatie obiectul respectiv nu contine aur
     - sa se produca o efervescenta, urmata de inverzirea picaturii, iar dupa stergerea
reactivului locul respectiv sa se curete fara sa se pateze in maroniu – situatie specifica obiectelor
ce contin cupru
   - sa se produca efervescenta, iar picatura de reactiv sa prezinte un aspect laptos. Daca
dupa stergere locul se pateaza in maroniu, obiectul contine aur, dar intr-o cantitate mai mica (mai
putin de 12K), aspectul laptos fiind dat de argintul pe care-l contine aliajul
     - sa nu se produca efervescenta, iar dupa stergerea reactivului zona tratata sa se
brunifice usor. in acest caz obiectul analizat este de 14K.

Acest procedeu are o precizie de 10 – 15 ‰.

Pentru determinarea titlului unui obiect dintr-un metal pretios se poate folosi si
piatra Lydia, care este o varietate de silex negru, cu o mare rezistenta la actiunea agentilor
minerali concentrati, fara luciu, ce permite trasarea pe suprafata ei , prin frecare, a unor urme
compacte ale metalelor sau a aliajelor de incercat, precum si a cheilor etalon. Principiul
determinarii are la baza comportarea diferentiata a doua aliaje din metale pretioase, cu aceeasi
nuanta a culorii, dar cu titluri diferite, dintre care unul cunoscut si luat drept etalon, la atacul unui
anumit reactiv, specific cheii etalon utilizate. Pentru executarea determinarii sunt utilizate si chei
etalon – mici bare metalice dreptunghiulare, executate in intregime, sau numai la capete, din
aliaje cu metale pretioase, avand titlu determinat cu precizie si inscriptionat prin stantare pe ele.

6. Un alt procedeu pentru depistarea puritatii metalului pretios este metoda Gay-Lussac
care se efectueaza in conditii de laborator avand o precizie de 0,2 ‰.

16
1.7 Legislaţie in Romania

 1. Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 190/2000 privind regimul metalelor preţioase
şi pietrelor preţioase în România, republicată, cu modificările şi completările ulterioare.

2. Hotărârea Guvernului nr. 1.344/2003pentru aprobarea Normelor metodologice pentru

aplicarea prevederilor Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 190/2000 privind regimul
metalelor preţioase şi pietrelor preţioase în România.

3.Hotărârea Guvernului nr. 1856/2006 pentru aplicarea sistemului de certificare pentru

Procesul Kimberley privind comerţul internaţional cu diamante brute.

4. Ordinul nr. 101 din 28 aprilie 2004, cu modificările şi completările ulterioare, pentru
aprobarea condiţiilor în vederea autorizării operaţiunii de marcare cu marca de garanţie proprie.

5. Ordinul nr. 102 din 28 aprilie 2004 pentru aprobarea Normelor tehnice de analiză şi
marcare a metalelor preţioase şi aliajelor acestora.

6. Ordinul nr. 156/2008 al preşedintelui Autorităţii Naţionale pentru Protecţia

Consumatorilor privind renunţarea parţială sau totală la autorizarea pentru efectuarea de
operaţiuni cu metale preţioase şi pietre preţioase.

7. Ordinul nr. 264 din 13 august 2008 pentru aprobarea modelelor mărcilor de certificare
care urmează să fie aplicate pe obiecte şi pe bijuterii din metale preţioase de către Autoritatea
Naţională pentru Protecţia Consumatorilor.

8. Ordinul nr. 178/2011 al preşedintelui Autorităţii Naţionale pentru Protecţia

Consumatorilor privind stabilirea taxelor de autorizare pentru efectuarea de operaţiuni cu metale
preţioase şi pietre preţioase.

9. Ordinul nr. 179/2011 al preşedintelui Autorităţii Naţionale pentru Protecţia

Consumatorilor privind stabilirea taxelor pentru vizarea anuală a autorizaţiilor pentru efectuarea
de operaţiuni cu metale preţioase şi pietre preţioase.

10. Ordinul nr. 214/2011 al  presedintelui Autoritatii Nationale pentru Protectia

Consumatorilor privind modelele marcilor de garantie proprie si procedura de stabilire si
inregistrare a acestora la Autoritatea Nationala pentru Protectia Consumatorilor

11. Ordinul nr. 526/2004 al ministrului finanţelor publice pentru aprobarea Normelor
metodologice privind procedurile de depunere, manipulare şi depozitare a metalelor preţioase,
aliajelor acestora şi pietrelor preţioase, considerate bunuri fără stăpân, precum şi a celor ridicate
în vederea confiscării ori confiscate în condiţiile prevăzute de lege, la unităţile Trezoreriei
Statului.

17
 12. Ordinul nr. 1809/2004al ministrului finanţe-lor publice pentru aprobarea  Registrului
special de evidenţă a operaţiunilor cu metale preţioase şi pietre preţioase.etc.

In domeniul metalelor pretioase si pietrelor pretioase isi gasesc aplicabilitatea si

prevederile altor acte normative: OG nr. 21/1992 privind protectia consumatorilor; OG nr.
2/2001 privind regimul contraventiilor; Codul penal; Codul civil; Codul vamal; Codul fiscal;
Conventia privind Drepturile si Libertatile Fundamentale ale Omului; Alte acte normative cu
caracter general, aplicabile si altor categorii de bunuri decat celor confectionate din metale
pretioase.

1.7.1 Restrictii

Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 190/2000 privind regimul metalelor preţioase şi

pietrelor preţioase în România, republicată, cu modificările şi completările ulterioare.

Art 1. Prezenta ordonanţă de urgenţă reglementează producerea, prelucrarea, utilizarea,

comercializarea, introducerea, scoaterea din ţară şi tranzitul pe teritoriul României al metalelor
preţioase, aliajelor acestora şi pietrelor preţioase, activităţile conexe ale acestora, precum şi
prestările de servicii privind aceste bunuri.

Art. 2.

În sensul prezentei ordonanţe de urgenţă, termenii şi expresiile de mai jos au următoarele

semnificaţii:

1. a) metale preţioase - aurul, argintul, ruteniul, rhodiul, paladiul, osmiul, iridiul şi

platina, care au un titlu de cel puţin 995/1.000;

b) aliaje de metale preţioase - amestecul de două sau mai multe metale în care conţinutul
de metal preţios este de cel puţin 333/1.000;

c) pietre preţioase - diamantele, rubinele, safirele, smaraldele şi perlele naturale şi de

cultură;

d) aur financiar - aurul achiziţionat de persoane fizice ori juridice în scopul realizării unor
plasamente de valoare. Aurul financiar cuprinde aurul sub formă de bare, lingouri, plachete,
având titlul minim de 995/1.000, precum şi sub formă de monede din aur având titlul mai mare
sau egal cu 900/1.000, cotate pe una dintre pieţele Uniunii Europene. Operaţiunile cu aur
financiar se realizează atât prin livrare fizică, cât şi prin operaţiuni în conturi de metal preţios sau
hârtii de valoare exprimate în aur, deţinute la bănci;

e) aur monetar - acea parte a aurului financiar utilizat ca activ, care este deţinut cu titlu de
rezervă oficială de Banca Naţională a României. Aurul monetar se prezintă de regulă sub formă
de monede cu titlul minim de 900/1.000, lingouri, precum şi bare standard cu titlul minim de
995/1.000;

18
 f) aur dentar - aliaj al aurului, utilizat la lucrări dentare;

g) metale preţioase industriale - metale preţioase sau aliaje ale acestora utilizate în scop
industrial;

h) monede din metale preţioase - monede confecţionate din metale preţioase sau aliaje ale
acestora;

2. operaţiuni cu metale preţioase, cu aliaje ale acestora şi cu pietre preţioase - operaţiuni

care au ca obiect:

a) fabricarea şi producerea metalelor preţioase, aliajelor acestora şi pietrelor preţioase;

categoriile de subproduse cu conţinut de metale preţioase care se supun prevederilor legale vor fi
stabilite prin normele de aplicare a prezentei ordonanţe de urgenţă. Nu fac obiectul prezentei
ordonanţe de urgenţă activităţile de extracţie şi preparare, astfel cum sunt reglementate prin
Legea minelor nr. 85/2003;

b) prelucrarea metalelor preţioase, aliajelor lor şi pietrelor preţioase, inclusiv producerea

de obiecte, bijuterii şi lucrări dentare din acestea;

c) vânzarea, cumpărarea, tranzacţionarea, păstrarea în depozit a metalelor preţioase,

aliajelor acestora şi pietrelor preţioase, bijuteriilor, obiectelor de aurărie sau de argintărie,
precum şi mijlocirea acestor operaţiuni;

d) introducerea în ţară, scoaterea din ţară şi tranzitul prin România de metale preţioase şi
de aliaje ale acestora, bijuterii, obiecte de aurărie sau de argintărie, precum şi de pietre preţioase;

e) marcarea bijuteriilor şi obiectelor din metale preţioase şi din aliajele acestora;

f) prestarea de servicii care au ca obiect metale preţioase, aliaje ale acestora, pietre
preţioase, bijuterii, obiecte de aurărie sau de argintărie;

g) utilizarea în interes industrial a metalelor preţioase şi a aliajelor acestora;

h) vânzarea, cumpărarea, tranzacţionarea, precum şi intermedierea unor astfel de

operaţiuni cu monede din metale preţioase şi aliaje ale acestora, dacă acestea se desfăşoară ca
activităţi permanente;

i) orice activităţi conexe ale operaţiunilor de mai sus, dacă acestea au ca obiect metale
preţioase, aliaje ale acestora sau pietre preţioase;

3. titlu - proporţia de metal fin conţinută de un aliaj, exprimată în miimi;

4. autorizaţie - actul emis de Autoritatea Naţională pentru Protecţia Consumatorilor, care

acordă dreptul de a desfăşura operaţiuni cu metale preţioase, aliaje ale acestora şi pietre
preţioase;

19
 5. bijuterii - obiecte de podoabă din metale preţioase şi aliaje ale acestora, care au sau nu
au în componenţă pietre preţioase, cum ar fi: inelele, brăţările, colierele, broşele, cerceii,
lanţurile, brelocurile, pandantivele, plachetele, acele de cravată, butonii de manşetă, precum şi
articolele de uz personal, cum ar fi: portţigaretele, tabacherele, pudrierele, bombonierele,
brichetele, ochelarii, ceasurile (carcasă şi brăţară) sau altele asemenea;

6. obiecte de aurărie sau de argintărie - obiecte din metale preţioase şi din aliaje ale
acestora, destinate serviciilor de masă, de toaletă, garniturilor de birou, pentru decoraţiuni
interioare, pentru fumători, pentru uz gospodăresc, uz religios, de artă şi altele;

7. marcarea metalelor preţioase şi a aliajelor acestora - operaţiunea de atestare a

conţinutului de metal preţios de bază, prin aplicarea mărcii de titlu, a mărcii de garanţie proprie a
producătorului intern, a importatorului şi/sau a vânzătorului cu amănuntul ori, după caz, a mărcii
de certificare;

8. marca de garanţie proprie - semn individual stabilit şi înregistrat la Autoritatea

Naţională pentru Protecţia Consumatorilor, care se aplică pe bijuteriile şi obiectele din metale
preţioase sau din aliajele acestora de către producătorul intern, importator sau vânzătorul cu
amănuntul;

9. marca titlului - semn convenţional, diferit în funcţie de titlul metalului preţios, care se
aplică pe bijuteriile şi obiectele din metale preţioase şi aliajele acestora;

10. marca de certificare - semn convenţional care se aplică pe bijuterii şi pe obiectele din
metale preţioase sau aliaje ale acestora de către Autoritatea Naţională pentru Protecţia
Consumatorilor, în cazul în care producătorul intern, importatorul şi/sau vânzătorul nu sunt
autorizaţi sau nu doresc să îşi aplice marca de garanţie proprie, la cererea acestora.

1.7.2 Schimbări preconizate

Prin proiectul de act normativ se are în vedere reglementarea domeniului metalelor

preţioase atât instituţional cât si legislativ. Modificările esenţiale propuse sunt:

1) înfiinţarea Oficiului Naţional al Marcării prin preluarea tuturor drepturilor şi obligaţiilor

Direcţiei de Metale Preţioase şi Pietre Preţioase

2) eliminarea autorizării operatorilor cu metale preţioase instituite prin OUG 190/2000

republicată, cu completările şi modificările ulterioare şi instituirea unui sistem nou de
înregistrare.

3) instituirea obligativităţii informării specifice

4) instituirea unui sistem nou de marcare obligatorie a articolelor din metale preţioase.

5) Instituirea unui sistem de recunoaştere a altor mărci aparţinând altor state membre Uniunii
Europene.

20
CAPITOLUL 2 – AURUL SI ARGINTUL

2.1 La ce burse se tranzactioneaza ?

Aceste 2 metale pretioase se tranzactioneaza in USA ( New York Stock Exchange), Mexic
(MBV), Singapore (SGX), Japonia (TSE), Hong Kong (HKEx), Marea Britanie (LSE), Franta
(EURONEXT Paris) , Germania (Deutsche Borse) , Italia ( Borsa Italiana) , Australia (ASX) ,
Africa de Sud (JSE), NASDAQ ( SUA) .

2.2 NASDAQ
NASDAQ este o bursă electronică din Statele Unite ale Americii, pe care sunt listate
aproximativ 3.200 companii. Numele provine de la National Association of Securities Dealers
Automated Quotations.
NASDAQ listează aproximativ 3.200 de companii. NASDAQ tranzacționează cel mai
mare numar de acțiuni pe zi, comparative cu celelalte piețe de valori din Statele Unite. 

2.1 Cota de piata

La 1 Martie 2007, NASDAQ avea o cotă de piața de 14-15% din totalul acțiunilor
tranzacționate. 

2.2 Costuri de tranzactionare

NASDAQ are implementat un sistem de prețuri diferite de tranzacționare pentru diverse

tipuri de clienți. Costul de tranzacționare scade pe masură ce volumul tranzacțiilor prin piața
NASDAQ crește.

2.3 Indici de piata

 NASDAQ Composite
 NASDAQ-100
 NASDAQ Biotechnology Index

2.4 Probleme de securitate

În anul 2010, un grup de hackeri ruși a reușit să exploateze vulnerabilități în sistemul de

securitate al rețelei de calculatoare al NASDAQ.
21
22
BIBLIOGRAFIE

1. Argint, 2013 si productie

http://www.wall-street.ro/tag/2013+argint+productie.html
2. Aurul
http://www.metalepretioase.ro/aur.html
3. Cererea mondială de aur, la cel mai scăzut nivel din ultimii cinci ani
http://www.capital.ro/cererea-mondiala-de-aur-la-cel-mai-scazut-nivel-din-ultimii-cinci-
ani.html
4. Curs valutar actual
http://www.metalepretioase.ro/curs_valutar_actual.html
5. List of countries by silver production
http://en.wikipedia.org/wiki/List_of_countries_by_silver_production
6. Metale pretioase
http://www.bbcollection.ro/Prezentare_metale_pretioase-1.html
7. NASDAQ- Costuri de tranzactionare
http://ro.wikipedia.org/wiki/NASDAQ#Costuri_de_tranzac.C8.9Bionare
8. Silver - Latest Price & Chart for Silver July 2011 (COMEX)
http://www.nasdaq.com/markets/silver.aspx
9. Silver exports country
http://www.worldstopexports.com/silver-exports-country/3241
10. Silver The Indispensable Metal
https://www.silverinstitute.org/site/
11. Top 10 cele mai mari mine de aur din lume
http://www.capital.ro/top-10-cele-mai-mari-mine-de-aur-din-lume-184229.html
12. Top 10 gold exporting countries of the world
http://www.rediff.com/money/slide-show/slide-show-1-special-top-10-gold-exporting-
countries-of-the-world/20140701.htm#10
13. Top 10 Gold Producing Countries In The World
http://financesonline.com/top-10pgold-producing-countries-in-the-world/

23