Sunteți pe pagina 1din 45

Investete n oameni !

Proiect cofinanat din Fondul Social European prin Programul Operaional Sectorial pentru
Dezvoltarea Resurselor Umane 2007-2013.
Axa prioritar 2: Corelarea nvrii pe tot parcursul vieii cu piaa muncii.
Domeniul major de intervenie : 2.2: "Tranziia de la coal la o via activ"
Titlul proiectului: Construiete-i inteligent din timp cariera profesional
Contract nr. POSDRU/90/2/2.1/S/62399

NDRUMAR DE PRACTIC
TEHNICIAN PROIECTANT MECANIC

UNIVERSITATEA POLITEHNICA BUCURESTI


Facultatea de Inginerie Mecanic si Mecatronic

1. INTRODUCERE
Tehnicianul proiectant este persoana care transpune o schi tehnic ntr-un desen tehnic
sau poate sa descompun desenul tehnic de ansamblu in desene de execuie ale parilor
componente. In acelasi timp insa el trebuie sa fie capabil sa urmareasca activitatile celor din
subordine, sa poata planifica activitatea lui insusi, dar si pe a altora, astfel incat proiectele sa fie
corecte si predate la timp.
Tehnicianul proiectant mecanic face parte din categoria personalului cu studii, care are calificarea
cea mai nalt, iar n Clasificarea ocupaiilor din Romnia are codul COR actualizat: 311506.
Poziionarea Ocupaiei de Tehnician proiectant mecanic in COR, conform Anexei la
Ordinului Ministerului Muncii, Familie i Proteciei Sociale privind aprobarea Clasificrii
ocupaiilor din Romnia nivel de ocupaie (ase caractere), , conform Clasificrii
Internaionale Standard a Ocupaiilor ISCO 08.
3 - Tehnicieni, maitri si asimilai (grupa majora)
31 - Tehnicieni in domeniul fizicii si tehnicii (subgrupa majora)
311 - Tehnicieni in domeniul fizicii, chimiei si tehnicii (exclusiv cei din industria textila,
pielrie, alimentara, lemn si materiale de construcii) (grupa minor)
311506 - Codul ocupaiei de Tehnician proiectant mecanic
3 Tehnicieni i ali specialiti din domeniul tehnic (grupa major)
Tehnicienii i ali specialiti din domeniul tehnic ndeplinesc de obicei sarcinile tehnice i
pe cele similare legate de activitatea de cercetare i de aplicarea conceptelor tiinifice sau
artistice i a metodelor operaionale, precum i de reglementrile guvernamentale ori de afaceri.
31 Specialiti asimilai n tiin i inginerie (subgrupa major)
Specialitii asimilai n tiin i inginerie ndeplinesc sarcinile tehnice legate de
activitatea de cercetare i metodele operaionale n domeniul tiinei i ingineriei. Acetia
supravegheaz i controleaz aspectele tehnice i operaionale ale activitii de minerit, industriei
prelucrtoare, construciilor i alte operaiuni de inginerie, precum i exploatarea echipamentului
tehnic, inclusiv aeronave i nave.
311 Tehnicieni n tiine inginereti (grupa minor)
Tehnicienii n tiinele inginereti ndeplinesc sarcini cu caracter tehnic care ajut n
activitatea de cercetare i la aplicarea practic a conceptelor, principiilor i metodelor
operaionale, n special a tiinelor exacte, inclusiv domenii precum ingineria, desenul tehnic sau
eficiena economic a proceselor de producie.
3115 Tehnicieni mecanici
Tehnicienii mecanici ndeplinesc sarcini cu caracter tehnic care ajut n activitatea de
cercetare din domeniul ingineriei mecanice i n proiectarea, fabricarea, asamblarea, construirea,
operarea, ntreinerea i repararea mainilor, componentelor i
echipamentului mecanic.
Nivelul de studii (coala absolvita) cerut pentru ocupaia de Tehnician proiectant mecanic
este 3.
n domeniul industrial, de regul, tehnicianul proiectant mecanic poate face parte din:

- colectivele din compartimentul de proiectare de utilaje mecanice, din cadrul


ntreprinderilor productoare, sau din cadrul firmelor specializate in activitatea de cercetare
dezvoltare, care elaboreaz proiectele de execuie i de montaj;
- colectivelor de tehnologi , din cadrul productorilor de utilaje mecanice, care elaboreaz
documentaia pentru seciile de prelucrri mecanice, pe baza documentaiei de execuie primit de
la proiectantul de utilaje mecanice;
- colectivele care elaboreaz documentaia tehnico-economic a lucrrilor de prelucrare,
de reparaii sau de montaj, n special devizele, de la ntreprinderile productoare de utilaje
mecanice, ori din cadrul firmelor specializate n lucrri de construcii-montaj sau de reparaii;
- echipe mixte ale proiectantului i ale productorului, care asist activitile de montaj, de
punere n funciune, sau retehnologizare ale utilajelor mecanice;
- echipe mixte ale proiectantului ori ale productorilor de utilaje mecanice, integrate n
activiti de cercetare-dezvoltare, n cooperare cu uniti specializate sau cu universiti tehnice.
In activitatea de proiectare, tehnicianul proiectant mecanic are competene de a proiecta,
asistat de computer, componente de baz, subansamble i ansamble ale utilajelor mecanice, pe baza
unor schie alctuite de un cercettor proiectant, de regul cu funcie de director de proiect, folosind
aplicaia software de proiectare corespunztoare i rezultatul constnd n desene de execuie
complete, cu toate elementele specifice tehnologiei de prelucrare mecanic. Cunoate i noiuni de
desen tehnic avansat, fiind capabil s foloseasc schiele tehnice pentru a redacta i interpreta
documentaia tehnic de realizare produse mecanice complexe.
A. Activitatea tehnicianului proiectant
Meseria de tehnician proiectant include desfasurarea urmatoarelor activitati:

Sa instaleze si sa proiecteze partea mecanica pentru echipamente conform standardelor


cerute de beneficiari, in locurile stabilite conform proiectelor.

Planifica si organizeaz activitatea de birou, operare calculator, protocol.

Prezinta sefului de compartiment eventualele probleme intmpinate in teren si nerezolvate,


cernd sprijin in solutionarea lor.

Raspunde de corecta instalare a echipamentelor pe care le monteaza.

Intocmeste contracte de executie (devize) pentru proiectele realizate in cadrul


compartimentului.

Indeplineste orice alte atributii stabilite in sarcina compartimentului ce-l conduce.

Gestioneaza baza de date a clientilor si a agendei de lucru.

Receptionarea si predarea actelor primare de la si catre clienti.

Tehnicianul proiectant trebuie s aib cunotine i deprinderi referitoare la:

Proiectare

Mecanic

Constructii i montaj a utilajelor in general

Tehnologie specific

Legislaie, sigurant public i securitate social

Spirit de munc n echip

n concluzie, tehnicianul proiectant termomecanic, trebuie s aib abilitate general la nvare,


aptitudini verbale, aptitudini de percepie, rapiditate n execuie, aptitudini pentru desen tehnic
computerizat, gndire logic, dexteritate manual, percepie spaial, spirit tehnic, atenie la
detalii, spirit de conducere.
B. Pregtirea practic a tehnicianului proiectant
In vederea instruirii pentru aceasta meserie, persoana respectiva trebuie sa corespunda din
punct de vedere al cunostintelor, profilului schitat mai jos.
2. NOIUNI DE DESEN TEHNIC
Scop, Clasificare
Desenul tehnic este reprezentarea grafica plana a unei idei sau conceptii tehnice dupa
anumite norme si reguli riguros stabilite in acest scop.
Scopul desenului tehnic este acela de a reprezenta si determina obiecte , suprafete etc.
Clasificarea desenelor tehnice
a)Dupa domeniul la care se refera desenul :
-Desen industrial se refera la reprezentarea obiectelor si a conceptiei tehnice privind
structura ,constructia ,functionarea si realizarea obiectelor din constructia de masini, constructii
de nave ,aerospatiele etc.
-Desenul de constructii se refera la reprezentarea constructiilor de cladiri, de arta, cai de
comunicatie etc.
-Desenul de arhitectura se refera la conceptia functionala si estetica a constructiilor etc
-Desenul de instalatii se refera la reprezentarea elementelor de instalatii aferente unitatilor
industriale etc
-Desenul cartografic se refera la reprezentarea regiunilor geografice sau a suprafetelor cu
forme de relief etc.
b)Dupa modul de reprezentare
-Desenul de proiectie ortogonala care reprezinta obiectul in vederea sau sectiune prin
proiectii perpendiculare pe unul sau mai multe plane de proiectie.
-Desenul de perspectiva in care elementele si dimensiunile obiectului rezulta dintr-o
singura reprezentare ce reda imaginea spatiala a obiectului.
c)Dupa modul de intocmire

-Schita care se executa cu mina libera


-Desenul la scara intocmit cu instrumente de desen si care pastreaza un raport constant
intre dimensiunile piesei si ale desenului.
d)Dupa gradul de detaliere a reprezentarii
-Desenul de ansamblu care reprezinta un obiect format din mai multe elemente sau piese .
-Desenul de piesa care reprezinta piesa sau elementul respectiv.
-Desenul de detaliu care reprezinta o parte dintr-o piesa la scara pentru a arata date
suplimentare despre piesa respectiva.
e)Dupa destinatie
-Desenulde studiu care serveste ca baza la elaborarea desenului definitiv
-Desenul de executie care este un desen definitiv executat la scara si serveste la executia
obiectului respectiv .
-Desenul de montaj care arata modul de montare a partilor componente ale obiectului
reprezentat.
Linii utilizate in desenul tehnic industrial
Liniile utilizate in desenul tehnic industrial se diferentiaza dupa aspect astfel :
-linie continua
-linie intrerupta
-linie doua puncte
iar dupa grosime in:
-linie groasa
-linie subtire. Cf. STANDARDELE N VIGOARE 103-84
Grosimea liniei variaza in sirul de valori : 2,0 ; 1,4 ; 1,0 ; 0,7 ; 0,5 ; 0,35 ; 0,25 ; 0,18 .
Liniile se simbolizeaza cu o litera majuscula astfel:
Denumire linie
Linie continua groasa

Simbol

Aspect

A
Linie continua subtire

B
Linie continua subtire
-ondulata
-in zig zag
Linie intrerupta
-groasa
-subtire
Linie punct Subtire
Linie punct mixta

C
D
E
F

G
H

Utilizare
Contururi si muchii reale
vizibile.
Muchii fictive, linii de cota ,linii
ajutatoare ,linii de
indicatie ,hasuri ,etc
Linii de ruptura pentru
delimitarea vederilor si
sectiunilor
Contururi acoperite ,muchii
acoperite
Linii de axa, traseele planelor
de simetrie
Trasee de sectionare

Linie punct groasa

Indicarea suprafelelor cu
prescriptii speciale

Linie doua puncte


subtire

Conturul pieselor
invecinate,pozitiile extreme si
intermediare in miscare etc

Formate utilizate in desenul tehnic industrial


Formatul este spatiul delimitat de coala de desen prin conturul pentru decuparea
desenului original. El are dimensiunile axb .
Formatele utilizate sint :
Formatul

Dimensiunea

A0
A1
A2
A3
A4
A5

1189 x 841
594 x 841
594 x 420
297 x 420
210 x 297
210 x 148

Formatul A5 nu este recomandat pentru utilizare.


Indicatorul utilizat in Desenul tehnic industrial
Indicatorul se aplica pe fiecare desen de executie si serveste la identificarea desenului si
la modificarile operate pe acesta.
14
13
13
15

14

16

17

18

15

16

17

18

Proiectat
Desenat
Verificat
Cont STAS

9
5

Aprobat

6
Masa neta

10

Inlociueste desen nr.


Nr. Inventar

Data

Compunerea casutelor indicatorului se face astfel :

11
12

1-denumirea sau initiala intreprinderii sau institutiei in cadrul careia a fost executat
desenul
2-scara sau scarile la care a fost executat desenul
3-data la care a fost executat desenul
4-denumirea obiectului reprezentat pe desen
5,6-numele si respectiv semnatura persoanelor care au proiectat ,desenat ,verificat
controlat si aprobat desenul
7-simbolul sau denumirea materialului di care este executat obiectul respectiv
8-masa neta a produsului respectiv
9-numarul desenului
10-numarul curent al plansei si numarul total de planse ce compun desenul separate
printr-o linie oblica
11-numarul desenului inlocuit de respectivul desen
12-numarul de inventar
13-simbolul literal al seriei de modificari operate pe desenul respectiv
14-numarul de modificari operate
15-nr fisei de modificare
16-data la care s-a facut modificarea
17- numele celui care a facut modificarea
18- semnatura celui care a facut modificarea
Tabelul de componenta utilizat in desenul tehnic industrial
Tabelul de componenta serveste la identificarea elementelor componente ale produsului
reprezentat pe un desen de ansamblu si se amplaseaza fie pe desenul de ansamblu respectiv fie pe
planse separate format A4 deasupra indicatorului alipit de acesta si de chenar.

Poz

Denumire

Nr desen sau STAS

Buc

Material

Observatii

Masa neta

In cazul in care din cauza reprezentarii tabelul trebuie intrerupt acesta poate fi continuat
desupra reprezentarii fara a repeta capul de tabel.
Scarile utilizate in desenul tehnic industrial
Desenele tehnice se executa la scara, adic raportul dintre dimensiunile liniare masurate
pe desen si dimensiunile reale ale obiectului reprezentat.
Scarile utilizate sint :
Scari de marire : 2:1 ; 5:1 ; 10:1
20:1 ; 50:1 ; 100:1 etc
Scari de marime naturala : 1:1

Scari de micsorare : 1:2 ; 1:5 ; 1:10


1:20 ; 1:50 ; 1:100 etc
Notarea scarii se face in casuta indicatorului iar daca sint proiectii reprezentate la alta
scara decit cea a proiectiei principale se trece in indicator scara principala si scarile utilizate
pentru aceste proiectii in paranteze de preferinta cu litere mai mici.
Hasuri utilizate in desenul tehnic industrial
Notarea conventionala grafica pe desen a diferitelor materiale porta denumirea de
hasurare.
Cele mai utilizate hasuri sint :

Metale

Beton

Lichid

Sticla

Partile pline ale pieselor metalice sectionate se hasureaza cu linii continue subtire drepta
paralele inclinate la 45 de grade.
Hasurile tuturor sectiunilor care se refera ls aceiasi piesa se traseaza in acelasi sens cu
aceiasi inclinare si la aceiasi distanta.
Pentru ca doua piese alaturate sa se deosebeasca una de cealalta se hasureaza in sens
invers inclinat tot la 45 de grade
Daca liniile de hasura intilnesc o cota sau o prescriptie tehnica care nu a putut fi asezata in
afara suprafetei hasurate acestea se intrerup in portiunea respectiva.
Sectiunile a caror latime de desen nu depasesc 2mm se pot innegri complet iar la contactul
intre doua sectiuni innegrite se lasa un spatiu liber de 1-2 mm.
Cotarea pe desen
Determinarea si inscrierea pe desene a dimensiunilor pieselor sau subansamblelor poarta
denumirea de cotare si se face conform regulilor stabilite de standardele n vigoare.
Cotarea trebuie sa determine cu precizie toate dimensiunile necesare executiei si
functionarii pieselor prin inscrierea corecta a valorilor dimensionale care definesc formele
geometrice ale pieselor desenate.
Cotele se inscriu pe desem cu cifre arabe si cu dimensiunea nominala prevazuta in
standardele n vigoare si se exprima in mm.

Elementele cotarii
Linie de indicatie
Calit 75 HRC
R3

35

50

40

M20

2x450

3
40

45

90

cote

Linii de cote

Linne ajutatoare

180

Liniile de cota sint liniile deasupra carora se inscriu valorile numerice ale cotelor ,se
traseaza cu linie continua subtire ,paralel cu luniile de contur ale piesei al distanta de minim 7
mm ,se delimiteaza prin sageti,amplasate la una sau ambele extremitati sau prin combinatii de
sageti si puncte .
Liniile ajutatoare se traseaza cu linie continua subtire si indica suprafetele sau planele
intre care se inscriu cotele pieselor,ele trebuie sa fie in general perpendiculare pe liniile de cota si
sa le depaseasca cu cu 2-3 mm.
Liniile de indicatie se traseaza cu linie continua subtire si servesc pentru a preciza pe
desen o prescriptie sau o notare conventionala sao o cota care din lipsa de spatiu nu poate fi
inscrisa deasupra liniei de cota .ea se sprjina pe o suprafata ,printr-un punct ingrosat sau pe o
linie de contur printr-o sageata.
Cotele reprezinta valorile numerice ale dimensiunilor elementelor cotate ,ele se inscriu
deasupra liniilor de cota la 1-2 mm distanta de acestea de preferinta spre mijlocul lor.
Toate dimensiunile liniare inscrise pe desen se exprima in mm fara a inscrie simbolul
unitatii de masura.

Simboluri folosite la cotare


Simbolul

Elementul cotat
Diametre

Raze de curbura

Filete metrice

Latura patratului

Exemplu de cotare

40
R30
M20

40

Conicitate
=

Egalitate a doua cote

1:10
=

Metode de cotare
Exista urmatoarele metode :
- Cotarea prin coordonate cind cotele se inscriu fata de un sistem de baze de referinta
astfel ca toate elementele geometrice ale piesei sa se coteze pornind de la aceiasi baza de cotare
se mai numeste si cotare tehnologica .
- Cotarea in linie prin care cotele se aseaza in linie indiferent de bazele de cotare.
- Cotarea mixta prin care se imbina cotarea prin coordonate cu cotarea in linie a altor
elemente geometrice pe aceiasi proiectie.
Reprezentari utilizate in desenul tehnic industrial
In desenul tehnic industrial se utilizeaza urmatoarele reprezentari :
-vederea este reprezentarea ortogonala pe un plan a unei piese nesectionate i contine
conturul aparent al piesei format din conturul fiecarei forme geometrice a acesteia .Se clasifica in :
-Vedere obisnuita daca reprezentarea se face dupa una din directiile de proiectie
prevazute in standardele n vigoare.
-Vedere inclinata daca reprezentarea se face dupa alte directii decit cele prevazute in
standardele n vigoare
Sectiunea este reprezentarea in proiectie ortogonala a unei piese asa cum ar arata ea dac
ar fi sectionata cu o suprafata fictiva de sectionare si daca ar fi indepartata imaginar partea aflata
intre ochiul observatorului si suprafata de sectionare.
Ruptura este reprezentarea conventionala in proiectie ortogonala pe un plan al unei piese
din care se indeparteaza o anumita parte separind-o de restul piesei printr-o suprafata neregulata
numita suprafata de ruptura perpendiculara pe planul de proiectie.

Starea suprafetelor
In procesul tehnologic de obtinere a unei piese nu intotdeanuna suprafetele rezultate au o
forma perfect plana ci prezinta unele neregularitati care nu se vad cu ochiul liber.
Se defineste rugozitatea ca fiind ansamblul neregularitatilor unei suprafete care nu sint
abateri de la forma geometrica a piesei. Ea se masoara in m si se determina cu ajutorul unor
aparate speciale.
Suprafata

Profil

Rugozitatea se exprima prin urmatorii parametrii de profil:


-Abaterea medie a neregularitatilor notata cu Ra care reprezinta valoarea medie a
ordonatelor Y1 , Y2 Yn a punctelor profilului efectiv fata de linia medie a profilului
- Inaltimea medie notata cu Rz care este diferenta dintre media aritmetica a ordonatelor
y celor mai inalte cinci proeminente si cele mai de jos cinci goluri .
- Inaltimea maxima a neregularitatilor Rmax este distanta dintre linia interioara si
exterioara a profilului.
Notarea starii suprafetelor pe desen
Inscrierea pe desen a starii suprafetelor adica a rugozitatii se face utilizind simbolul de
baza :
Sau simbolurile derivate :
a)

b)

c)

In care a-este pentru cazul in care sint necesare prescriptii speciale sau suplimentare
b-este pentru cazul in care nu este necesara indepartarea de material
c-este pentru cazul in care in care este necesar indepartarea de material
Inscrierea pe desen se face deasupra simbolului astfel :
-cind parametrul de profil este Ra se inscrie doar valoarea numerica in micrometri.
-cind parametrul este Rz sau Rmax se indica valoarea sa precedata de simbolul
parametrului respectiv

-in cazul in care este necesar indicarea valorilor limita admisibile ale parametrului ,se
inscriu cele doua valori.
Reguli de inscriere a rugozitatii pe desen :
-rugozitatea se inscrie o singura data pentru o suprafata pe proiectia pe care sint
cotate elementele dimensionale ale suprafetei respective cu virful simblolului orientat pe
suprafata la care se refera.
-indicatiile care se inscriu in jurul simbolului trebuie sa poata fi citite din jos si din
dreapta desenului fara a fi intretaiate de linii de cota sau linii ajutatoare.
Notarea pe desen a tratamentului termic
Exista doua moduri de notare a tratamentului pe desenele de executie ;
- Cind indicatiile se refera la toata piesa notarea se face in spatiul din cimpul desenului
specificindu-se adincimea stratului tratat si caracteristcile mecanice ale materia.
- Cind indicatiile de tratament termic se refera la unele parti ale piesei zona respectiva se
marcheaza perin dublarea liniei de contur cu o linie punct groasa .
Tolerante
Precizia dimensionala absoluta a pieselor nu poate fi obtinuta prin procedee tehnologice
obisnuite ,piesele realizinduse cu abateri dimensionale care reprezinta o precizie relativa
dimensionala a pieselor. Precizia dimensionala impune si procedeul tehnologic de realizare a
pieselor si are influenta asupra costului care este cu atit mai mare cu cit precizia dimensionala
este mai mare.
Prin urmare Tolerantele se inscriu pe desenele de executie in vederea stabilirii tehnologiei
de executie
Dimensiunea nominala N este dimensiunea fata de care se definesc dimensiunile limita ea
eate o dimensiune teoretica rezultata din calcul sau experimentare.
Dimensiunile limita reprezinta cele doua dimensiuni extreme pe care le poate avea piesa
si intre caree trebuie sa se gaseasca dimensiunea efectiva. Acestea sint dimensiunea limita
maxima dmax si dimensiunea limita minima dmin .
Abaterile limita sint cele doua abateri superioara As si inferioara Ai pe care le poate
avea piesa si care sunt diferentala algebrice intre dimensiunile limita si cea nominala.
As = dmax N
Ai = dmin N
Linia zero este dreapta d ereferinta fata de care se reprezinta abaterile in reprezentare
grafica a tolerantelor si ajustajelor ,ea este linia de abatere nula si corespunde dimensiunii
nominale.
Toleranta T reprezinta diferenta dintre dimensiunea maxima si dimensiunea minima sau
dintre cele doua abateri.
T = dmax dmin

T = As A i

Cimpul de toleranta reprezinta zona cuprinsa intre linia ce corespunde dimensiunii limita
maxime si linia ce corespunde dimensiuni minime .

Termenul de arbore este utilizat conventional pentru denumirea oricarei dimensiuni


exterioare iar cel de alezaj pentru denumirea oricarei suprafete interioare .
Ajustajul reprezinta relatia care rezulta din diferenta dintre dimensinule dinainte de
asamblare a doua piese ce urmeaza a fi asamblare sicele de dupa asamblare.
Se deosebesc trei tipuri de ajustaje ;
-cu joc
-cu stringere
-intermediare

Exemple de ajustaje

dmax arbore

Talezaj

Dmin alezaj

Tarbore

cu joc

Alezaj

Arbore

La ajustalele cu joc Dmin alezaj dmax arbore

Alezaj

Arbore

dmin arbore

T arbore
T alezaj

Dmax aalezaj

cu stringere

la cele cu stringere Dmax alezaj dmin arbore


intermediare

Arbore

Tar

T arbore

T alezaj

T arbore

Jmax

Smax

Jmax

Tal

Smax

Tar

Alezaj

Arbore

unde Smax este stringerea maxima Jmax este jocul maxim care apare in ajustaj in pozitiile
limita de executie a piesei. Aceste stringeri respectiv jocuri se calculeaza pe baza figurii in
functie de situatia fiecarui ajustaj. Similar se calculeaza Smin stringerea minima respectiv Jmin
jocul minim.
Simbolurile tolerantelor si ajustajelor
Pentru fiecare dimensiune nominala se prevede atit o gama de tolerante cit si o gama de
abateri care definesc pozitia acestor toleranta fata de linia zero.
Valoarea tolerantei este simbolizata printr-un numar denumit treapta de precizie
numerotat cu cifre de la 0,1 la16.
Pozitia cimpului de toleranta in raport cu linia zero se simbolizeaza printr-o litera
majuscula pentru alezaje si minuscula pentru arbori.
Se definesc :
Arborele unitar este acel arbore a carei abatere superioara este nula
Alezaj unitar este acel alezaj a carui abatere inferioara este nula .
Abateri de forma si pozitie
Datorita impreciziei de prelucrare apar abaterile de la forma geometrica ideala a pieselor .
Tolerantele de forma si pozitie se inscriu pe desene numai daca sint necesare pentru
asigurarea functionalitatii pieselor.
Tolerantele de forma sint date mai jos :
Denumirea tolerantei
Toleranta la rectilinitate
Toleranta la planitate
Toleranta la circularitate
Toleranta la cilindricitate

Simbol

Toleranta la forma data a profilului


Toleranta la forma data a suprafetei

Tolerantele de pozitie sint:


Denumirea tolerantei
Toleranta la paralelism

Simbol

Toleranta la perpendicularitate
Toleranta la inclinare
Toleranta labataia radiala si frontala
Toleranta la coaxialitate
Toleranta la simetrie
Toleranta la intersectare
Toleranta la pozitia nominala
Datele privind tolerantele de forma si pozitie se inscriu intr-un dreptunghi impartit in doua
sau trei. In casute se indica urmatoarele date :
-simbolurile tolerantei
-valoarea tolerantei in mm
-litera de indicare a bazei de referinta
Indicarea suprafetei la care se refera toleranta
Suprafata la carea se refera toleranta este indicata cu o linie de indicatie dreapta sau frinta
terminata cu o sageata pe suprafata respectiva avind in cealalta parte dreptunghiul cu datale
privind tolerantale de forma si pozitie.
Capatula liniei de indicatie se poate sprijini :
-pe o linie de contur sau pe o linie ajutatoare dar nu in dreptul liniei de cota daca
toleranta se refera la profilul sau suprafata respectiva.

-pe o linie ajutatoare in prelungirea liniei de cota daca toleranta se refera la axa de
simetrie sau la planul de simetrie al intregii piese.

-pe axa sau planul de simetrie al piese daca toleranta se refera la aceasta axa

In cazul in care abaterea de forma sau pozitie se refera numai la o portiune limitata a
elementului conturului respectiv se dubleaza cu linie-punct groasa si se coteaza separat.
Indicarea bazei de referinta
Baza de referinta se indica printr-o linie de indicatie terminata cu un triunghi innegrit
care are o latura sprijinita pe :
-o linie de contur sau o linie ajutatoare dar nu in dreptul liniei de cota daca baza de
referinta este suprafata respectiva.

-o linie ajutatoare in dreptul liniei de cota daca toleranta se refera la axa de


simetrie sau la planul de simetrie al intregii piese.

-axa de simetrie a piesei daca toleranta se refera la aceasta axa sau plan.

3 NOTIUNI DE PROIECTARE ASISTAT DE CALCULATOR CU EXEMPLIFICRI


N AUTOCAD

Produsul firmei americane Autodesk AutoCAD este cel mai rspndit mediu de
proiectare asistat de calculator, prima versiune a acestuia, denumit "MicroCAD", utilizat pe
calculatoare cu procesor Intel 8080, aprnd n anul 1982, pentru a se ajunge astzi la versiunea
AutoCAD 2012.
AutoCAD-ul s-a impus datorit att flexibilitii mediului de lucru care poate fi
configurat conform cerinelor utilizatorilor, ct i posibilitilor de integrare a propriilor porgrame
create de utilizatori, n limbajul de programe al AutoCAD-ului, AutoLISP, iar mai nou n C.
Formatul de fisier ( cu numele *.dwg ) a devenit standard recunoscut universal, fiind compatibil
de mai toate mediile de proiectare asistata de calculator.
AutoCAD este destinat proiectanilor profesioniti din toate domeniile tehnice,
arhitecilor i cercettorilor tiinifici din diverse specialiti, iar mediul AutoOCAD creaz
condiii optime de dezvoltare a proiectelor tehnice din cele mai variate domenii, de la proiectarea
mecanic, la cea electric, pn a arhitectur i construcii civile, scara de aplicabilitate fiind la
propriu, planetar, prin includerea informaiilor topografice preluate de la satelii, prin sistemele
de
poziionare
global
.
Pregtirea unui viitor tehnician proiectant n domeniul mecanic include aproape evident i
componenta AutoCAD.
TASTE-FUNCTIONALE
F1 Afiseaza caseta de dialog AutoCAD Help Topics
F2 Afiseaza si ascunde fereastra de text AutoCAD
F3 Afiseaza caseta de dialog Osnap Settings sau comuta modurile object snap active on si off
F4 Comuta modul tablet on si off
F5 Comuta comanda ISOPLANE stanga, sus, sau dreapta
F6 Comuta afisarea coordonatelor on si off
F7 Comuta reteaua de puncte (grid) on si off
F8 Comuta modul ortho on si off
F9 Comuta modul snap on si off
INFORMATII AJUTATOARE
AutoCAD furnizeaza la alegere la o varietate de butoane de invatare o asistente
permanenta extensiva (,,online help) si tutoriale.
Comanda: Help sau ?. Tasta-Functie: F1
PREZENTAREA VIZUALA
Utilizand caseta de dialog Preferences, Se pot schimba numeroase aspecte ale ferestrei de
desenare corespunzator preferintelor personale.
Meniu: Tools > Preferences. Comanda: PREFERENCES

CONTROLUL AFISARII
Comenzile de afisare permit vederea unor portiuni ale desenelor in timp ce sunt create si
dupa terminarea lor.
COMANDA PAN permite deplasarea in jurul desenului fara schimbarea punctului de
vedere sau a scarii.
Meniu: View > Pan > Real Time. Comanda: PAN Realtime
COMANDA Zoom permite marirea sau micsorarea imaginilor in fereastra de desenare.
Meniu: View > Zoom. Comanda: ZOOM, cu 12 optiuni care pot fi folosite in crearea vederilor
specifice: Realtime, In, Out, All, Center, Dynamic, Extents, Previous, Window, Scale (X) si
Scale times paper space (XP). Cateva exemple uzuale:
INTRODUCEREA COORDONATELOR
a) SISTEMUL DE COORDONATE CARTEZIAN
Sistemul de coordonate cartezian are trei axe, X, Y si Z, care sunt utilizate de AutoCAD
pentru a pozitiona puncte si a crea obiecte.
Se utilizeaz sistemul de coordonate absolut atunci cand se cunosc exact valorile
coordonatelor X si Y ale punctului care se amplaseaz in fereastra de desenare.
O coordonata relativa este introdusa ca distante X si Y fata de ultimul punct specificat.
Utilizati coordonatele relative X, Y atunci cand cunoasteti pozitia unui punct fata de punctul
anterior. De exemplu, pentru a pozitiona un punct definit printr-o deplasare relativa de 6,
respectiv 7 unitati fata de primul punct specificat, comanda este precedata de simbolul @.
b) INTRODUCEREA COORDONATELOR POLARE
Coordonatele polare sunt introduse ca o distanta relativa si un unghi fata de coordonatele
absolute sau fata de coordonatele ultimului punct specificat.
Pentru a introduce o coordonata polara, se introduce o distanta si un unghi, separata printr-o
paranteza unghiulara (<). De exemplu, @6.5<55.
COPII DE SIGURANTA ALE FISIERELOR DESEN
Baza de date create pe parcursul unei sesiuni de desenare trebuie sa fie salvata printr-o
procedura normala in scopul minimalizarii posibilitatii pierderii desenului. Crearea versiunilor de
siguranta (backup) este de asemenea importanta in procesul de gestionare eficienta a datelor.
UNITATI DE DESENARE
Se poate seta formatul si precizia coordonatelor si afisarea unghiurilor utilizand caseta de
dialog Units Control.
Meniu: Format > Units. Comanda: DDUNITS
LIMITELE DESENULUI sunt determinate de marimea obiectului pe care il desenati, aria
necesara in jurul obiectelor desenate pentru adnotari si factorul de scara al desenului. Limitele
sunt setate in AutoCAD prin introducerea coordonatelor X, Y pentru colturile din stanga-jos
(lower-left) (upper-right) si dreapta-sus ale desenului.
Meniu: Format > Drawing Limits Comanda: LIMITS
AJUTOARE DE DESENARE
AutoCAD furnizeaza un numar de facilitati care va vor mari eficienta si productivitatea. Multe
dintre acestea sunt continute in caseta de dialog Drawing Aids. Aceasta include Snap, Grid si
Ortho.

GRID se poate afisa o simpla retea de puncte in fereastra de desenare selectand On in aria Grid
si introducerea valorilor corespunzatoare in campurile X Spacing si Y Spacing.
SNAP - Pentru a bloca punctele selecta in fereastra de desenare intr-o pozitie specifica, se
utilizeaza Snap. Acesta este o retea invizibila de puncte care poate fi sau nu utilizata in legatura
cu setarile pentru Grid.
ORTHO - In aria Modes a casetei de dialog Drawing Aids, modul Ortho poate fi utilizat sa
mentina miscarea cursorului in directii orizontale si verticale.
CREAREA SI GESTIONAREA LAYER-elor
In timpul lucrului este foarte utila reprezentarea diferitelor obiecte pe straturi speciale (ex.
Axe, hasura, cote etc). Prin crearea obiectelor pe layer-e, acestea pot fi grupate in seturi. Se poate
controla global culoarea, tipul de linie si vizibilitatea obiectelor in aceste seturi. Se pot de
asemenea comuta layer-ele on si off, ingheta si dezgheta layer-ele global sau intr-o fereastra de
vizualizare si se pot bloca sau debloca layer-ele.
Meniu: Format > Layer. Comanda: LAYER
SCHIMBAREA PROPRIETATILOR OBIECTELOR
Fiecare obiect in desen are anumite proprietati, incluzand layer, culoare si tip de linie. Se poate
utiliza caseta de dialog Modify Object pentru a schimba proprietatile obiectelor.
Meniu: Modify > Properties. Comanda: DDMODIFY
LUCRUL CU FERESTRE DE VIZUALIZARE
O noua sesiune de desenare incepe implicit cu utilizarea unei singure ferestre de
vizualizare care umple fereastra de desenare. Ferestrele de vizualizare multiple sunt create prin
comanda VPORTS. In spatiul modelului se pot crea pana la 48 ferestre de vizualizare alaturate
care pot fi vazute simultan.
Meniu: View > Tiled Viewports
Comanda: VPORTS
ACTUALIZAREA AFISARII
Comanda REDRAW ,,improspateaza rapid afisarea ferestrei de vizualizare curente,
indepartand toate cruciulitele si orice semn ramas in urma utilizarii comenzilor de editare.
Comanda REGEN improspateaza fereastra de desenare si ,,recalculeaza toate obiectele
din desen.
COMENZI DE DESENARE
Comanda LINE deseneaza un segment de linie si continua sa solicite puncte, permitand
desenarea liniilor continue. Pozitia ultimului punct al fiecarui segment este specificata prin
coordonate bidimensionale, (X,Y) sau tridimensionale, (X,Y,Z).
Meniu: Draw > Line. Comanda: LINE (prescurtat l) Optiunea Close conecteaza punctul final al
ultimului segment de dreapta cu punctul initial al primului segment.
Pentru a anula ultimul segment de dreapta ,,trasat in timpul unei secvente de comanda
LINE, introduceti u sau undo la prompterul de comanda TO POINT.
Comanda XLINE creaza linii de constructie infinite. Aceste linii pot fi editate ca si
celelalte obiecte create cu ajutorul comenzilor de desenare.

Meniu: Draw > Construction Line Comanda: XLINE


Comanda RAY functioneaza in general ca optiune implicita a comenzii XLINE,
exceptand faptul ca linia generata se extinde intr-o singura directie.
Comanda CIRCLE are urmatoarele sase optiuni:
Center, Radius (Centru, Raza)
Center, Diameter (Centru, Diametru)
Two Points (Doua puncte)
Three Points (Trei puncte)
Tangent, Tangent, Radius (Tangenta, Tangenta, Raza)
Tangent, Tangent, Tangent (Tangenta, Tangenta, Tangenta)
Bara cu butoane: Draw > Circle. Comanda: CIRCLE
Un arc este o linie curba sau un cerc incomplet, creat cu ajutorul comenzii ARC.
Comanda ARC poate fi apelata prin urmatoarele metode:
Meniu: Draw > Arc Comanda: ARC
Arcele pot fi create prin mai multe metode, iar n fiecare din ele trebuie precizate 3
elemente. Optiunea implicita pentru comanda ARC este 3-Point.
O POLILINIE este o serie de linii si arce conectate, tratate ca un singur obiect.
Meniu: Draw > Polyline Comanda: PLINE Optiunea Close inchide poligonul.
Un POLIGON este o polilinie inchisa, regulata, cu trei sau mai multe laturi egale.
AutoCAD va permite sa creati poligoane cu un numar de laturi cuprins intre 3 si 1024.
Meniu: Draw > Polygon Comanda: POLYGON
Cand se lanseaza comanda POLYGON, se cere sa se introduca numarul laturilor sale.
Apoi se cere sa se specifice muchia sau centrul poligonului. Center este optiunea implicita care
permite sa se deseneze si sa se dimensioneze un poligon pornind de la centrul sau. In continuare,
se cere decizia daca poligonul va fi inscris sau circumscris fata de un cerc imaginar.
DREPTUNGHIURILE sunt polilinii create utilizand comanda RECTANG RECTANG.
Meniu: Draw > Rectangle
Comanda: RECTANG sau RECTANGLE
Chamfer Seteaza distanta de tesire.
Fillet Specifica raza de rotunjire a colturilor dreptunghiului.
Width Specifica latimea poliliniei.
Inelele sunt polilinii circulare create cu ajutorul comenzii DONUT.
Meniu: Draw > Donut.Comanda: DONUT
CREAREA ELIPSELOR
Meniu: Draw > Ellipse. Comanda: ELLIPSE
CREAREA CURBELOR SPLINE
O curba spline este o curba neteda care trece printr-o serie de puncte specificate.
Cand se lanseaza comanda SPLINE, se incepe sa se deseneze obiecte utilizand setarile implicite.
Optiunile implicite permit selectarea punctelor in fereastra de desenare sau introducerea
coordonatelor la prompterul Command.
Meniu: Draw > Spline. Comanda: SPLINE
Multe comenzi AutoCAD de desenare si editare cer sa se specifice pozitia punctelor in
fereastra de desenare.
Meniu: Draw > Point. Comanda: POINT

Marimea punctului este setata prin variabila de sistem PDSIZE sau prin introducerea
informatiilor necesare in aria Point Size a casetei de dialog Point Style.
Meniu: Format > Point Style. Comanda: DDTYPE
Comanda DIVIDE permite sa se gradeze un obiect in parti egale.
Meniu: Draw > Point > Divide. Comanda: DIVIDE
Comanda MEASURE marcheaza lungimi specificate de-a lungul unui obiect si
amplaseaza obiecte punct de fiecare data cand atinge una dintre aceste lungimi.
Meniu: Draw > Point > Measure. Comanda: MEASURE
METODE DE SELECTIE
Metodele pentru deschiderea caseteti de dialog Osnap Settings includ:
Meniu: Tools > Object Snap Settings
Meniul cursor (SHIFT + butonul drept sau butonul 3) > Osnap Settings
Comanda: OSNAP
Odata definit un mod object snap functional, puteti comuta rapid modurile object snaps on
si off fara a redefini setarile modului object snap. Aceasta se face printr-un dublu-click pe Osnap
in bara de stare apasand CTRL + F, sau apasand tasta F3.
Caseta de dialog Osnap Settings contine doua file, Running Osnap si AutoSnap(TM), asa cum se
arata in figura urmatoare:
In aria Select Settings a filei Running Osnap, pot fi setate unul sau mai multe moduri
object snaps functionale, prin marcarea casetei de bifare din apropierea modului object snap dorit.
Implicit, introducerea coordonatelor de la tastatura primeaza fata de un mod object snap
functional. Figura urmatoare prezinta fila AutoSnap(TM) in caseta de dialog Osnap Settings:

Optiunea Endpoint provoaca saltul la cel mai apropiat punct de capat al unui arc de cerc,
arc de elipsa, linie, multilinie, segment de polilinie sau raza. Metodele de apelare ale
modului ,,salt orientat pe obiecte Endpoint sunt:
Meniu: Cursor Comanda: END
Optiunea Midpoint provoaca saltul la punctul de mijloc al unui arc de cerc, arc de elipsa,
linie, multilinie, segment de polilinie, solid, curba spline sau xline. Metodele de apelare: Meniu:
Cursor. Comanda: MID
Optiunea Center provoaca saltul la centrul unui arc, cerc, elipsa sau arc de elipsa.
Meniu: Cursor. Comanda: CEN
Optiunea Quadrant provoaca saltul la unul din punctele care marcheaza cadranele unui
arc, cerc, elipsa sau arc de elipsa: 0, 90, 180 si 270 grade.
Meniu: Cursor. Comanda: QUA
Node sare pe un obiect punct. Meniu: Cursor. Comanda: NODE.
Optiunea Insertion provoaca saltul la punctul de inserare utilizat pantru a amplasa un
atribut, un bloc, o imagine, o forma sau un text. INS
Optiunea Intersection provoaca saltul la intersectia unui arc de cerc, cerc, arc de elipsa,
elipsa, linie, multilinie, polilinie, raza, curba spline sau xline si alte obiecte de tip asemanator sau
diferit. Meniu: Cursor. Comanda: INT
Puteti de asemenea provoca saltul la intersectia aparenta extinsa a doua obiecte cu modul
Intersection.
Comanda: APPINT sau APP
Modul object snap Perpendicular provoaca saltul intr-un punct perpendicular pe un arc,
cerc, elipsa, arc de elipsa, linie, multilinie, polilinie, raza, solid, curba spline sau xline.
Meniu: Cursor. Comanda: PER
Modul object Snap Tangent provoaca saltul la tangenta unui arc, cerc, elipsa sau arc de
elipsa. Meniu: Cursor. Comanda: TAN
Modul object snap Nearest provoaca saltul la punctul cel mai apropiat de centrul
cursorului unui arc, cerc, elipsa, arc de elipsa, linie, multilinie, punct, polilinie, raza, curba spline
sau xline. Meniu: Cursor. Comanda: NEA
HASURAREA
Bara de instrumente: Draw
Meniu: Draw>Hatch
Comanda: BHATCH
Cele trei etape de definire a unui model de hasurare sunt urmatoarele:
- Alegerea modelului pentru umplerea ariei
-Definirea ariei care va fi hasurata
- Specificarea proprietatilor modelului hasurarii
Aria frontierei va permite sa definiti aria care va fi hasurata. Cel mai simplu mod de a
alege o arie este optiunea Pick Points. Aceasta face sa dispara temporar caseta de dialog si va
cere un punct interior pentru a gasi. Odata selectata aria (ariile) care trebuie hasurate, apasati
ENTER.

Cealalta optiune, Select objects, va permite sa selectati obiectele care vor forma
frontierele direct. Aceasta functioneaza cel mai bine cu cercuri sau polilinii inchise pe care nu le
intersecteaza nici o alta geometrie.
Pattern - optiunea seteaza modelul de hasura dupa nume.
Angle - optiune ce seteaza unghiul modelului de hasurare.
Scale - ptiunea ce seteaza scara modelului de hasurare.
Puteti previzualiza modelul de hasurare prin alegerea butonului Preview Hatch. Daca
modelul de hasurare este cel dorit, alegeti Apply.
De asemenea, puteti sa selectati un model de hasurare asociativa existent si sa il editati.
Puteti schimba tipul modelului si proprietatile sale fara a crea un nou obiect hasurat.
HATCHEDIT
Meniu: Modify > Objects > Hatch
Comanda: HATCHEDIT
BLOCURI
Un bloc este creat printr-o selectie a unuia sau mai multor obiecte. Asociati obiectele
pentru a obtine un singur obiect sau definitia unui bloc. Definitiile de blocuri pot fi inserate,
scalate sau rotite in interiorul desenului curent.
Blocurile reduc marimea fisierului desen, prin utilizarea copiilor multiple ale obiectelor
individuale.
Definitiile de blocuri sunt create prin Comenzile BLOCK si BMAKE.
COMANDA BLOCK
Meniu: Draw > Block > Make.
Comenzi: BLOCK sau BMAKE
Block name - element din caseta de dialog cu ajutorul caruia introduceti numele blocului
in acest camp.
Base Point - element din caseta de dialog in care punctul de baza specificat este utilizat
ca punct de referinta (baza) pentru insertiile blocului.
Select Objects - element ce va cere sa specificati obiectele care vor fi incluse in noul bloc.
List Block Names
BLOCURI IMBRICATE
Layer-ul 0, setarile ByLayer si ByBlock
Cand inserati o definitie de block care consta din obiecte desenate pe layer-ul 0 si le-a fost
asignata culoarea si tipul de linie prin ByLayer, acesta este amplasata in layer-ul curent.
Puteti crea definitii de bloc din obiecte care sunt desenate in layer-e diferite cu tipuri de
linii si culori diferite. Aceasta metoda este utilizata pentru a pastra informatiile despre layer,
culoare si tip de linie corespunzatoare obiectelor din bloc. Fiecare referinta de bloc din interiorul
desenului va avea obiectele ei in layer-ul original, cu tipurile de linii si culorile originale.
Un bloc compus din obiecte care au culori si tipuri de linie specificate cu ByBlock este
desenat cu tipuri de linie si culori care sunt curente in momentul inserarii blocului.
INSERAREA BLOCURILOR
Odata create definitiile unui bloc, acestea trebuie inserate in desen, in vederea afisarii.
Meniu: Insert > Block.
Comanda: DDINSERT
Caseta de dialog Insert are urmatoarele optiuni:
Block - Specifica numele blocului care va fi inserat.
File - Prin alegerea butonului Block, este afisata caseta de dialog Select Drawing File.

Options - Specifica punctul de insertie si unghiul de rotatie al definitiei de bloc in curs de


inserare.
Explode Desface obiectul in mai multe elemente
Urmatoarele informatii definesc intrarile solicitate de comanda INSERT:
Block name (or ?) <current> - specificati numele unui bloc ce urmeaza a fi inserate.
Insertion point - specificati un punct sau introduceti o optiune.
X scale factor <1>/ Corner / XYZ - introduceti o valoare, o optiune sau apasati ENTER pentru a
confirma valoarea 1 pentru factorul de scara X.
Y scale factor (default=X) - Enter
Rotation angle <0> - introduceti o valoare sau apasati ENTER pentru a accepta optiunea
implicita.
EXPORTUL DEFINITIILOR DE BLOC
Pentru a crea un fisier desen separat dintr-o definitie de bloc, utilizati comanda
WBLOCK.
Block name:
Numele unui bloc existent, care va determina scrierea acelui bloc intr-un fisier.
Semnul egal (=), care specifica faptul ca blocul existent si fisierul de iesire au acelasi nume.
COMENZI INTEROGATIVE
Comanda STATUS afiseaza statistici de desenare, moduri si extensii.
Meniu: Tools > Inquiry > Status. Comanda: STATUS
Nota: Introducerea comenzii Status la prompterul de comanda DIM afiseaza valorile si descrierea
tuturor variabilelor de cotare.
Comanda ID este utilizata pentru a afisa valorile coordonatelor absolute X, Y si Z ale
pozitiei selectate, in raport cu sistemul de coordonate curent (UCS).
Meniu: Tools > Inquiry > ID Point.
Comanda: ID
Comanda LIST este utilizata pentru afisarea informatiilor din baza de date a obiectului
sau obiectelor selectate.
Meniu: Tools > Inquiry > List.
Comanda: LIST
Comanda DIST masoara distanta reala si distantele delta X, delta Y si delta Z.
Meniu: Tools > Inquiry > Distance.
Comanda: DIST
Cu ajutorul comenzii AREA puteti calcula aria si perimetrul obiectelor sau ariilor definite
printr-o succesiune de puncte.
Meniu: Tools > Inquiry > Area.
Comanda: AREA
AutoCAD stocheaza setarile pentru mediul de desenare si unele comenzi ca variabile de
sistem.
Meniu: Tools > Inquiry > Setvar. Comanda: SETVAR
Introducerea semnului ? la prompterul comenzii SETVAR va permite sa vedeti setarile
curente pentru o singura variabila sau o lista definita.
Comanda PURGE compacteaza desenul prin eliminarea tuturor obiectelor denumite
neutilizate. Obiectele denumite pot fi : blocuri, stiluri de cotare, layer-e, forme si stiluri de linie.
Meniu: File > Drawing Utilities.
Comanda: PURGE

COTARE
Introducere
Bara de instrumente de mai jos contine toate pictogramele utilizate la cotare.
AutoCAD furnizeaza mai multe unelte de cotare rapida a oricarui obiect fara ca sa fie nevoie de
masurare. Procesul de cotare automatizat; linii, sageti, text toate sunt controlate prin comanda de
cotare. Dimensionarile in AutoCAD sunt realizate prin utilizarea unor blocuri speciale care pot fi
editate sau sterse.

Exemple de cotare
Exista mai multe de comenzi pentru cotare care includ facilitati pentru afisarea tolerantelor sau
pentru cotare cu diferite tipuri de unitati.
AutoCAD imparte cotarile in patru categori: Linear,Radial, Ordinate si Angular.
Atunci cand o cotare este creata, AutoCAD va crea in mod automat un layer nou numit
"Defpoints". Acesta este un layer special care nu poate fi sters sau redenumit. AutoCAD
utilizeaza acest layer pentru a stoca informatiile privind cotarea si poate fi complet ignorat.

Exemple de cote
Toate comenzile pot fi accesate de la tastatura, din meniul MeniuDimension sau din bara
de instrumente Dimension . Bara de instrumente Dimension va trebui afisat prin selectarea
realizata in dialogul Bara de instrumente: s . Pentru a afisa dialogul Bara de instrumente: se va
selecta View/Toolbar s prin Meniusau se tasteaza TOOLBAR . Pentru afisarea Dimension se
va da click pe "Dimension" din lista de Bara de instrumente.
Comanda Linear Dimension este utilizata pentru a cota linii drepte.Subcomenzi:
DIMLINEAR, DIMCONTINUE, DIMBASELINE, DIMALIGNED si DIMROTATED.
Comanda DIMLINEAR este probabil cea mai uzitata comanda.
Meniu: Dimension/Linear. Comanda DIMLINEAR
Se poate folosi aceasta comanda pentru a genera cotari orizontale sau verticale.
Crearea unei cotari este usoara. Tot ce aveti de facuteste sa tastati comanda, sa specificati cele
daoua puncte intre care se va realiza cotarea si se va alege un punct pentru a fixa pozitia liniei de
cotare. Se considera exemplul:

Command: DIMLINEAR
First extension line origin or press ENTER to select: (pick P1)
Second extension line origin: (pick P2)
Dimension line location (Mtext/Text/Angle/Horizontal/Vertical/Rotated): (se va alege un punct
pentru a pozitiona linia de cotare )
Asa cum se observa primul punct cere originea primei linii de extensie sau se va apasa
ENTER. Va aparea prompt-ul:
Select object to dimension:
AutoCAD permite cotarea unui obiect prin simpla selectare al acestuia.
Cotarea se va ajusta automat pentru a putea fi aplicata celor mai multe cazuri. De exemplu, in
figura din dreapta se arata ce se intampla daca cotea dintre doua linii de extensie este prea mica
pentru textul de cotare.

Meniu: Dimension/Continue
Comanda DIMCONTINUE

Exemplu
In figura de mai sus s-a pornit cotarea cu "36mm" iar cotarea a continuat cu "64mm".
Secventa de comanda
Command: DIMCONTINUE
Specify a second extension line origin or (Undo/<Select>): (alege P3)
Specify a second extension line origin or (Undo/<Select>): (alege alt punct sau apasa Enter la
sfarsit)
Meniu: Dimension/Baseline

Comanda DIMBASELINE
Se poate utiliza aceasta comanda pentru a genera o serie de cotari pornind de la un singur punct
de baza.
Secventa comenzii
Command: DIMBASELINE
Specify a second extension line origin or (Undo/<Select>): (se alege urmatorul punct)
Specify a second extension line origin or (Undo/<Select>): (se alege alt punct sau la sfarsit)
Select base dimension : (Enter din nou la sfarsit)

Meniu: Dimension/Aligned
Comanda DIMALIGNED
Se utilizeaza aceasta comanda pentru a genera o aliniere a cotarii.
Secventa comenzii
Command: DIMALIGNED
First extension line origin or press ENTER to select:(se alege P1)
Second extension line origin: (se alege P2)
Dimension line location (Mtext/Text/Angle): (se alege un punct)

Modificarea Textului

In exemplul de mai sus ,se utilizeaza comanda Mtext pentru a crea un text multi-linie.Se
observa ca in text apare dimensiunea masurata care este afisata astfel "<>".
Daca aveti nevoie de o modificare a tesxtului cotarii dupa ce cotarea a fost realizata se poate
utiliza comanda DDEDIT , Modify/Object/Text din meniul pull-down. Daca se selecteaza o
dimensiune un editor Multiline Text va apare.

Comanda
Radial
Dimension
Exista doua comenzi pentru cotare a arcurilor si a cercurilor DIMDIAMETER si

DIMRADIUS. Ambele comenzi au ca rezultat o cotare asemanatoare la care AutoCAD le


insereaza automat "R"pentru a indica o raza si un simbol pentru a indica tipul de cotare.
Meniu: Dimension/Diameter
Comanda DIMDIAMETER
Secventa comenzii
Command: DIMDIAMETER
Select arc or circle: (se alege P1)
Dimension line location (Mtext/Text/Angle): (se alege un punct din exterior sau din interior

Meniu: Dimension/Radius
Comanda DIMRADIUS
Secventa comenzii
Command: DIMRADIUS
Select arc or circle: (se alege P2)
Dimension line location (Mtext/Text/Angle): (se alege un punct)

Meniu: Dimension/Center Mark


Comanda DIMCENTER
Se poate alege aceasta comanda pentru a afisa centrul unui cerc sau arc de cerc.
Secventa comenzii
Command: DIMCENTER
Select arc or circle: (Se alege circumferinta unui cerc sau arc)
Se afiseaza o cruciulita in locul unde este centrul cercului.

Cotare Unghiulara
Aceasta este unica comanda pentru cotarea unui unghi.

Comanda Angular Dimension


Meniu: Dimension/Angular
Comanda DIMANGULAR
Secventa comenzii
Command: DIMANGULAR
Select arc, circle, line, or press ENTER: (se alege o linie)
Second line: (se alege cealalta linie)
Dimension arc line location (Mtext/Text/Angle): (se alege un punct)

Caracterul de grad este inserat automat dar, totusi, daca este nevoie inserarea acestuia se poate
tasta "%%d".
Cotari ale Ordonatelor
Cotarile ordonatelor nu sunt cotari reale pentru ca nu indica o marime, indicand coordinatele
punctelor. Comanda DIMORDINATE este utilizata pentru a indica valorile ordonatelor X si Y al
unui punct.
Meniu: Dimension/Ordinate
Comanda DIMORDINATE
Comanda Ordinate este utilizata pentru a indica coordinata punctelor cu valori X sau Y.
Secventa comenzii
Command: DIMORDINATE
Select feature: (se alege punctul de coordonate X,Y)
Leader endpoint (Xdatum/Ydatum/Mtext/Text): (se alege un punct oarecare sau se alege o
optiune)

Va apare un indicator vertical care va indica ordonata X si o linie orizontala care va afisa
ordonata Y . Totusi, se poate utiliza Xdatum si Ydatum pentru a modifica aceasta optiune.

Comanda Leader
Meniu: Dimension/Leader
Comanda LEADER
Aceasta comanda poate fi utilizata pentru a adnota in orice punct de pe desen. Secventa comenzii
de mai jos este folosita pentru exemplu din figura

Secventa comenzii
Command: LEADER
From point: (alege un punct pentru adnotare)
To point: (alege punctul pentru vertex)
To point (Format/Annotation/Undo)<Annotation>: (alege punctul final)
To point (Format/Annotation/Undo)<Annotation>:
Annotation (or press ENTER for options): Corner of
MText: building
MText: (sfarsit)
Editarea cotarilor
Comanda de editare a cotarii , DIMEDIT si DIMTEDIT sunt utilizate in primul rand pentru a
ajusta pozitia textului unei cotari.
Meniu: Dimension/Align Text/options
Comanda DIMTEDIT
Comanda Dimension Text Edit este utilizata pentru a modifica pozitia sau dimensiunea unui text
a unei cotari. Comanda poate fi utilizata pentru a pozitiona dinamic un textsau se poate utiliza
una dintre optiuni pentru un anumit tip de deplasare .

Secventa comenzii
Command: DIMTEDIT

Select dimension: (se alege dimensiunea care trebuie editata)


Enter text location (Left/Right/Home/Angle): (se alege o noua pozitie sau se alege o optiune)
Rezultatul celor patru optiuni posibile sunt ilustrate mai jos.

Left muta textul la stanga.


Right muta textul la dreapta.
Home muta textul in pozitia initiala.
Angle Roteste textul .
Meniu: Dimension/Oblique (alte optiuni sunt duplicate in DIMTEDIT deci nu apar)
Comanda DIMEDIT
Comanda Dimension Edit este utilizata pentru a modifica sau schimba textul unei cotari.
Secventa comenzii
Command: DIMEDIT
Dimension Edit (Home/New/Rotate/Oblique) <Home>: (se alege o optiune)
Select objects: (se alege una sau mai multe cotari)
Select objects: (se mai aleg cotarile sau Enter sfarsit)
Secventa comenzii se modifica in functie de tipul optiunii alese iar rezultatul poate fi:

Optiunea Home reface dimensiunile la pozitia initiala.


Optiunea New afiseaza un Multiline Text Editor. Modificarile care sunt efectuate vor fi aplicate
tuturor cotarilor de aceea este important sa nu se stearga "<>" .
Optiunea Rotate este utilizata pentru a roti dimensiunea . Lucreaza exact ca si optiunea Angle din
comanda DIMTEDIT .
Optiunea Oblique este utilizata pentru a seta liniile dimensiunilor la un anumit unghi . Optiunea
este utila atunci cand se deseneaza in vedere isometrica (vezi desenul din dreapta). In acest caz

desenul va fi cotat cu comanda Aligned si apoi se va modifica unghiul cotarii.

Stilurile de cotare sunt utilizate pentru a controla modul in care o cotare arata. Se poate
modifica fontul textului, stilul de sageata, Pozitia reletiva a unui text, scara dimensiunilor si multi
alti parametrii . Se utlizeaza comanda DIMSTYLE .
Meniu: Dimension/Style
Comanda DDIM short-cut D
Comanda Dimension Style este utilizata pentru a modifica modul de afisare a cotarilor.
Cel mai simplu mod de a creea un stil nou este sa lasati stilul STANDARD ca default . Odata
creat un nou stil pornind de la stilul STANDARD se pot opera modificari care depind de stilul
parinte si apoi modificari specifice stilului copil realizand astfel o familie de stiluri.
Stilurile de cotare sunt create utilizand dialogul Dimension Styles. Asa cum se poate
vedea un stil este aplicat unei familii de cotari. Orice modificare de stil este aplicata initial stilului
parinte. Fiecare stil parinte are sase stiluri copii : Linear, Radial, Angular, Diameter, Ordinate
si Leader care pot fi utilizate pentru a modifica stilul parinte pentru un tip particular de cotari.
Modificarile de stil sunt impartite in trei categorii : Geometry, Format si Annotation.
Setarea tipului de Sageata
Stilul de sageata poate fi modificat utilizand dialogul Geometry .
Setarea pozitiei textului
Pentru a modifica pozitia textului se da click pe butonul "Format " din dialogul Styles .
Default horizontal justification este setata la "Centred" iar vertical justification la "Above".
Se mai poate utiliza optiunea Text din dialog pentru a orienta textul si pentru a alinia
dimensiunile . Aceasta optiune va forta textul sa apara pe orizontala indiferent de orientarea
cotarii, astfel se optine un control independent asupra textului cotarii care poate sa apara in
interiorul sau in exteriorul liniilor de cotare.
Setarea Text Style si Units
Stilul textului si unitatile sunt setate utilizand dialogul Annotation , de mai jos. Pentru a
seta stilul textului a unei cotari trebuie mai intai creat un stil utilizand comandaText Style
(Format/Text Style din meniul pull-down). Pentru a configura un stil de cotare , se da click pe

butonul "Annotation" din dialogul Dimension Styles se alege "Text" din lista si se selecteaza
tipul de stil dorit . Se apasa "OK" pentru a ne intoarce la dialogul Dimension Styles.
AutoCAD ofera optiunea de a insera automat un prefix si un sufix al unitatilor . Pentru a
adauga unitati unui stil de cotare ,se da click pe butonul "Annotation" din dialogul Dimension
Styles si se introduce caracterul dorit de unitate in "Prefix" si/sau "Suffix" din zona "Primary
Units" a dialogului . De exemplu, daca se doreste ca desenul sa fie afisat in metrii se introduce
litera "m" in "Suffix" .
Meniu: Dimension/Update
Comanda DIM /UPDATE
Aceasta comanda este utilizata pentru a plica un anumit stil de cotare stilului curent de cotare
unor cotari existente. Se poate da aceasta comanda pentru a modifica un stil de cotare . Comanda
UPDATE va forta cotarile sa apara in noul stil curent.
Secventa comenzii
Command: DIM
Dim: UPDATE
Select objects: (se alege cotarea care va fi modificata)
Select objects: (se apasa Enter la sfarsit)
Dim: (se apasa Esc )
Proprietatile Obiectelor
Fiecare obiect AutoCAD ,cum ar fi liniile sau cercurile au proprietati cum ar fi : Colour
(culoare), Linetype ( tipul de linie ) si Layer care sunt comune tuturor obiectelor . Anumite
obiecte au proprieteti specifice . Textul, de exemplu, este singurul obiect care are Text Style .
Modificarea Proprietatilor Obiectelor
Meniu: Modify/Properties
Comanda AI_PROPCHK sau DDCHPROP (obiecte multuple), DDMODIFY (un singur obiect)
Aceasta comanda este neobisnuita deoarece cuprinde doua comenzi diferite . Atunci cand
se tasteaza comanda Properties veti fi rugati sa selectati obiectele ("Select Objects:") . Daca
selectati mai mult de un obiect veti putea sa modificati numai acele proprietati care sunt comune
tuturor obiectelor selectate si anume : Colour, Layer, Linetype, Linetype Scale si Thickness.
Aceasta comanda este echivalentul DDCHPROP iar proprietatile pot fi modificate utilizand
dialogul Change Properties . Daca totusi se doreste modificarea unui singur obiect se pot
modifica proprietatile de mai sus si proprietatile specifice, acesta este echivalentul comenzii
DDMODIFY .
Secventa Comenzii, obiecte multiple
Command: DDCHPROP
Select objects: (se aleg mai multe obiecte)
Select objects:
Dupa ce ati creat setul de selectie va apare dialogul Change Properties . Pentru a
modifica layer-ul se apasa butonul "Layer" si va apare dialogul Select Layer care va lista toate
layerele existente in desen . Se alege layerul dorit si se apasa "OK".
Modificarea culorii si a tipului de linie este similara . Se folosesc butoanele "Color" si
"Linetype" pentru a in voca dialogul Color and Select Linetype din care se aleg culorile si
tipul de linie dorit.

Atunci cand se doreste modificare unui singur obiect va apare dialogul care contine propritati
specifice obiectului ales.
Secventa Comenzii, obiect singular
Command: DDMODIFY
Select objects: (selecteaza)
Atunci cand se alege un obiect apare dialogul Modify Object . Se pot modifica orice
proprietate posibila. Asa cum se poate vedea din dialogul Modify MText de mai jos ,
DDMODIFY este foarte puternic permitand modificarea aproape a oricarei proprietati al unui
obiect .
In multe cazuri aceasta comanda permite modificarea proprietatilor foarte dificil de
modificat prin alte comenzi .
Editare cu bara de instrumente Object Properties
O alta metoda eficienta pentru a modifica Layer, Colour (culoare) si Linetype (tipul de
linie) al unui obiect prin utilizarea barii de instrumente Object Properties . Layer, Colour
(culoare) si Linetype (tipul de linie) al unui obiect pot fi modificate direct fara a utiliza vreo
comanda .
Pentru a face acest lucru este indeajuns selectarea obiectului atunci cand in zona
command line scrie "Command:" (nu este nici o comanda in operare). Obiectului i se va modifica
culoarea si vor aparea grips in zonele cheie . Se observa ca Bara de instrumente se modifica
pentru a arata layer-ul, culoarea si tipului de linie curent in zona de status. Pentru a modifica una
din proprietati este indeajuns sa dai click pe tipul de proprietate dorit. Se pot modifica
proprietatile mai multor obiecte .

User Coordinate Systems (sistemul de coordinate definit de utilizator)


Introducere
Vom descrie ce reprezinta sistemul de coordonate definit de utilizator (User Coordinate System UCS), necesitatea acestuia precum si modul lui de utilizare. O utilizare corecta a UCS in
AutoCAD faciliteaza realizarea modelelor 3D, dar isi gaseste utilizare si in cazul desenului plan.

Ce reprezinta UCS si care este necesitatea lui


AutoCAD s-a nascut ca un program de desenare in plan. Aproape toate comenzile de editare si de
desenare din AutoCAD pot fi utilizate numai in cazul desenului plan. (exceptie facand comenzile
3DPOLY si 3DFACE). Cand Autodesck, firma producatoare a acestui program, a incorporat in
acest program si facilitatile de desenare in spatiu a trebuit sa faca acest lucru fara a fi necesara o
rescriere a sursei acestuia. Astfel a aparut ceea ce este cunoscut sub numele de UCS

Cand se porneste pentu prima data AutoCAD, in fereastra de lucru apare o vedere plana a ariei de
desenare. In coltul din stanga jos al ariei de desenare se gaseste un icon, cunoscut si sub numele
de UCS icon. Icon-ul contine o figura X si o sageata orientata de la stanga la dreapta de-a lungul
marginii inferioare a ecranului. In plus, icon-ul mai contine si figura Y si o sageata care este
orientata de jos in sus, de-a lungul marginii din stanga a ecranului. Primele doua parti ale iconului indica pozitia si directia axelor X si Y. Dupa cum cursorul se deplaseaza in planul ecranului,
se poate observa schimbarea coordonatelor X si Y prin urmarirea barei de stare a coordonatelor
aflata la marginea inferioara a ecranului (X,Y,Z). Coordonatele X si Y cresc in directia indicata
de icon-ul UCS.

Asa cum s-a mentionat mai sus, majoritatea desenelor realizate in AutoCAD sunt 2D. De
exemplu pentru a desena o cutie se deseneaza un dreptunghi intr-un plan si apoi i se modifica
grosimea utilizand Change Properties .Se observa ca pentru a realiza aceasta cutie 3D s-a lucrat
numai in 2D Pentru a realiza efectul 3D doar s-a modificat grosimea obiectului 2D.Cu aceasta
metoda se pot realiza mai multe obiecte simple in 3D dar pentru a crea obietce complexe este
necesar ca sistemul de coordonate sa fie mutat, rotit deci intr-un cuvant modificat.De fapta a fost
creat un alt sistem sistemul de coordonate numit User Co-ordinate System (simbolul W nu mai
apare in UCS icon).

Orientarea UCS icon intr-o vedere Orientarea UCS icon intr-o vedere oblica
oblica utilizand World Coutilizand User Co-ordinate System care
ordinate System.
este coplanar cu fata verticala fata
Comanda UCS
Meniu: Tools/UCS/optiuni

Comanda UCS
Optiunea 3point permite alegerea a trei puncte in spatiu pentru a defini pozitia noului plan XY.
Primul punct va deveni noului sistem de coordonate. Al doilea punct poate fi orice punct de pe
semiaxa pozitiva X. Al treilea punct poate fi orice punct de pe semiaxa pozitiva Y. Imaginea de
mai jos arata trei puncte care ar putea fi selectate pentru a defini un UCS cu un plan XY care este
coplanar cu una din fetele cutiei.
Meniu: Tools/UCS/3 Point
Comanda UCS 3

Optiunile comenzii UCS


Origin
, defineste un nou UCS prin mutarea originii UCS curent. Orientarea planului XY va
ramane neschimbata ...
, defineste un UCS cu o directie pozitiva a axei Z .AutoCAD va determina pozitia
ZAxis
planului XY in functie de noua axa Z.
3point

, a fost descrisa mai sus.

OBject , permite definirea unui UCS nou prin atasarea de un obiect exceptand 3D Polyline,
polygon mesh, sau Viewport entity.
View , fixeaza un UCS al carui plan XY este paralela pe directia ecranului .Originea UCS
ramane neschimbata.
X/Y/Z

, roteste UCS-ul curent dupa o axa specificata User Co-ordinate System.

Previous , reface UCS-ul precedent ..


Restore, reface UCS-ul salvat si il face curent.
Save, numeste si salveaza UCS curent.
Delete, sterge un UCS salvat .
World

, seteaza UCS -ul curent sa fie acelasi cu World Co-ordinate System.

REALIZAREA SUPRAFETELOR N 3D
Suprafetele, matematic vorbind, nu au nici o grosime. Ele au nsa doua parti (sau fete) si
au margini (sau granite), la fel ca o foaie de hrtie sau o bucata de pnza. Acestea pot fi umbrite
si pot fi utilizate pentru a oferi reprezentari vizuale bune ale obiectelor solide. Crearea de
suprafete poate ajunge foarte importanta. Vor fi introduse aici pentru exemplificare unele dintre
metodele de baza, folosind AutoCAD.
Exista unelte n AutoCAD folosite pentru crearea suprafetelor 3D mai complexe...
Edgesurf umple un patrulater nchis. Suprafatele pot fi plane sau curbe iar muchiile pot fi
linii, arce sau curbe.
Revsurf creeaza o suprafata de tip plasa (mesh) pornind de la o curba si rotind-o n jurul
unei axe de revolutie.
Rulesurf creeaza o suprafata de tip plasa (mesh) ntre doua linii sau curbe.
Tabsurf creeaza o extrudare a unei curbe, ca si comanda elev, dar nu este limitata la o
directie de extrudare perpendiculara.
Toate instrumentele de mai sus utilizeaza variabilele surftab1 si surftab2 pentru a
controla densitatea suprafatelor de tip plasa (mesh).

MODELAREA SOLIDELOR.
Modelare solidelor ofera aceleasi informatii pe ecran ca si modelarea suprafatei si de
modelarea wireframe (cadre de fire). De asemenea, ofera avantajul de a reprezenta ntregul volum
proiectat. Modelul poate fi utilizat, prin urmare, la analiza proprietatilor legate de volum, cum ar
fi masa, momente de inertie, centru de greutate, precum si date de model care pot fi folosite
pentru programarea CNC 3D si FEA 3D.
Solide primitive
n meniul de ajutor, sub tab-ul de indexare, tastati 3d solids si apoi faceti dublu clic pe
creating n lista de rezultate.
Box (Cutie)
Cone (Con)
Cylinder (Cilindru)
Torus (Torus)
Wedge (Pana)
Solide compozite.
Obiecte primitive pot fi adunate sau scazute pentru a obtine obiecte solide mai complexe numite
obiecte composite, utiliznd comenzile union, subtract and interfere.
Solide obtinute prin extrudare si prin revolutie.
Vom experimenta, de asemenea, comenzile extrude si revolve, astfel cum este descris, de
asemenea, pe pagina de ajutor al AutoCAD.
Precizari:
- Fiecare tip de modelare utilizeaza metode diferite pentru construirea modelelor 3D.
- Efectele metodelor de editare difera si, de aceea, este recomandat sa nu se combine metodele de
modelare.
-Exista posibilitatea de conversie limitata din solide n suprafete si din suprafete n cadre de
srma.
- Cadrele de srma nu pot fi convertite n suprafete si nici suprafetele n solide.

Bare de instrumente utile n modelarea 3D:

Comanda 3dorbit (butonul


din bara de inst rumente) activeaza o vedere interactiva
3D de tip orbita care permite manipularea, cu mouse-ul, a vederii modelului, astfel nct sa se
vizualizeze ntregul model sau orice obiect al acestuia din diferite puncte de vedere.
Cnd comanda e activa, se afiseaza un cerc mare verde (mira), divizat n patru cadrane de patru
cercuri mai mici. Centrul mirei este obiectul care este privit (tinta target) si este fix, iar
punctul din care se priveste (vizorul) se poate modifica prin tragere cu mouse-ul apasat n
diferitele zone ale mirei.
Diferitele optiuni ale comenzii sunt accesibile din bara de instrumente 3dorbit si shade
sau din meniul contextual aferent (afisat cu un clic dreapta cu mouse-ul cnd comanda este activa.
Obiectele nu pot fi editate cnd comanda 3dorbit este activa.
Meniul contextual 3dorbit

Orbit permite ntoarcerea la afisarea mirei, dupa utilizarea altor optiuni precum Zoom, Pan sau
Continuous
Orbit.

Adjust Distance simuleaza efectul de mutare a camerei mai aproape sau mai departe de obiect.
Swivel Camera simuleaza efectul de rotire a camerei.
Continuous Orbit permite rotirea continua a obiectelor ntro directie si cu o viteza impuse de
indicarea cu mouse-ul.
Orbit Maintains Z pastraza orientarea axei Z la miscarea prin tragere pe orizontala cu mouseul.
Orbit Uses AutoTarget pastreaza punctul tinta legat de obiecte si nu n centrul viewport-ului.
Este o optiune activa n mod implicit.
Umbrirea desenelor
Exista urmatoarele optiuni de umbrire, accesibile din:
bara de instrumente Shade
meniul contextual
dupa apelul comenzii shademode.
2D Wireframe afiseaza obiectele sub forma structurii cadru familiare, fara umbrire.3D
Wireframe afiseaza obiectele sub forma unei structurii cadru mpreuna cu o pictograma UCS
umbrita. Tipurile de linii si grosimile de linii nu sunt vizibile.
Hidden afiseaza obiectele sub forma unei structurii cadru cu liniile din planele din spate
ascunse.
Flat Shaded creeaza blocuri plate de culoare ntre fetele poligoanelor astfel nct trecerea de la
o fata la alta nu se face lin.
Gouraud Shaded creeaza o umbrire cu trecere lina de la o fata la alta, care are ca rezultat un
aspect mult mai realist.
Flat Shaded, Edges On combina umbrirea plata cu afisarea sub forma de structura cadru. Este
utila pentru editarea obiectelor n timp ce sunt umbrite.Gouraud Shaded,
Edges On - combina umbrirea Gouraud cu afisarea sub forma de structura cadru.
Crearea obiectelor 3D de baza
BOX deseneaza un paralelipiped a carui baza este paralela cu planul XY a UCS-ului curent.
SPHERE deseneaza o sfera prin specificarea centrului si a razei / diametrului
CYLINDER traseaza un cilindru cu baza n planul XY.

CONE deseneaza un con


WEDGE deseneaza o un corp geometric 3D de forma unui plan nclinat (o pana), cu baza
dreptunghiulara n planul XY si ascutit dupa axa X.
TORUS - deseneaza un inel tridimensional solid, definit prin centru, raza torului si raza tubului.
Daca raza torului are o valoare negativa, iar raza tubului este mai mare dect modulul razei
torului, se obtine o forma alungita (minge de rugby).
Daca raza tubului este mai mare dect raza torului, se obtine o forma aplatizata (puc de hochei
sau mar).
Crearea solidelor prin extrudare
EXTRUDE permite crearea de solide prin extrudarea (adaugarea celei de-a treia dimensiuni)
obiectelor existente 2D selectate, care trebuie sa fie contururi nchise (polilinii care descriu un
profil, fete 3D plane, cercuri, elipse, curbe spline) sau regiuni. Nu pot fi extrudate polilinii care se
autointersecteaza si obiecte din blocuri. Extrudarea poate fi realizata de-a lungul unui cai sau prin
specificarea naltimii si a unghiului de extrudare care va determina profilul corpului rezultat.
Crearea solidelor complexe
Se pot crea solide complexe editnd solidele de baza, prin adaugiri, eliminari de portiuni din
acestea sau intersectndu-le.
UNION formeaza un singur corp 3D prin unirea corpurilor 3D selectate.
SUBTRACT extrage dintr-un solid un alt solid care este continut sau l intersecteaza pe acesta.
Are aceeasi actiune si asupra unui obiect de tip regiune.
INTERSECT - formeaza un corp 3D din volumul pe care doua solide existente l au n comun.
SLICE permite decuparea unei pri din solidul creat,
SECTION-permite secionarea, dup un traseu dat, a solidului creat, iar
INTERFERENCE determin modul n care solidele create interfereaz, sau nu, unele cu altele.
4. ASPECTE PRIVIND NTOCMIREA DOCUMENTAIEI TEHNICE
Un alt aspect important al activitii de priectare, pe lng desenarea propriu-zis, l
reprezint nscrierea informaiilor tehnice pe desene, alctuirea documentaiei tehnice nsoitoare,
precum i crearea i ntreienrea unor baze de date, care s conin informaii rezultate din
exploatarea produselor proiectate.
Aceast activitate este la fel de important ca i proiectarea, fiind practic o parte
component a ei i presupune cunotine despre materiale, despre tehnologii specifice de
fabricaie a materialelor i a produselor i, nu n ultimul rnd, despre standardele n vigoare,
referitoare la toate aspectele activitii de proiectare, de la desenare, pn la msuri de protecie a
muncii, de prevenire i stigere a incendiilor. De asemenea trebuie inut cont de aspecte privind
protecia mediului i siguraa n exploatare a produselor proiectate.
a)Informaii nscrise pe desene
Din aceast categorie fac parte informaiile trecute n indicatorul desenelor i al tabelele
de componen:
- numrul desenului;
- masa produsului, calculat de ctre proiectant, innd cont de dimensiunile pieselor, deci de
volumul lor i de densitatea materialelor din care sunt fabricate, aa cum sunt ele precizate n
standardele pentru materialele respective, ori n normele interne de fabricaie;

- materialul produsului, simbolizat conform standardelor sau a normelor tehnice n vigoare;


- numrul de buci componente;
- numele i semnturile persoanelelor implicate n activitatea de desenare, proiectare i verificare;
- scara principal i cele secundare la care sunt reprezentate vederile i seciunile din desen;
- denumirea produsului desenat;
- denumirea unitii care a elaborat proiectul;
- numrul i data modificrilor aduse desenelor;
- eventualele informaii privind:
- tratamente termice speciale,
- operaiuni speciale de prelucrare,
-existena unor mrimi necotate i a valorilor lor implicite (raze de racordare),
-condiii tehnice speciale de conservare, ambalare i transport,
-condiii de echilibrare dinamic pentru rotoarele de turbomaini,
-norme speciale de protecia muncii i PSI;
- modalitai de marcare i informaiile necesare, etc.
n ceea ce privete numrul desenului, acesta trebuie s fie unic, iar alctuirea este
realizat ntr-un mod propriu fiecrei uniti eleboratoare. De exemplu, la ICPET Turboagregate
S.A. din Bucureti, numrul fiecrui desen cuprinde pe rnd grupe de cifre care au unrmtoarea
semnificaie:
- primele 2, produsul din care face parte ansamblul (21- corpul unu al unei turbine cu abur),
- 2 cifre, grupa de ansamblu din care face parte (17 palete)
- 3 cifre, subgrupa de formate de desen (00- A0, 101-A1, 201-A2, etc.)
- 2,3 cifre, numrul de ordine al desenului din registrul unic de desene al proiectantului.
b)Documentaie nsoitoare a proiectului
Din aceast categorie de documente fac parte:
- nomenclatoarele de materiale folosite n cadrul fiecui subansamblu al produsului, care conin
datele centralizate din desenele de execuie (denumirea, calitatea materialului, standardul sau
norma tehnic de fabricaie, masele reperelor individuale, numrul de repere pe fiecare
subansamblu, inclusiv sudurile, lipiturile i materialele de adaus),
- centralizatoarele de desene, cuprinznd informaii despre desenele frunizate beneficiarului
pentru un anumit produs, sau subansamblu,
- borderourile de desene, cuprinznd numrul desenului i numrul de exemplare,
- caietele de sarcini privind fabricaia i montajul produselor proiectate,
- manualul de utilizare al produsului,
- paapoarte de montaj i de reparaii, cuprinznd valorile prescrise i valorile msurate, pentru
diferite ajustaje, jocuri, dimensiuni de legtur, .a.,
- alte centralizatoare de documente.
5. Materialele folosite n domeniul mecanic
Se pot incadra n dou mari categorii:
- materiale metalice,
- materiale nemetalice.
Materialele metalice se mpart la rndul lor n:

- materile metalice feroase (fonte i oeluri),


- materiale metalice neferoase (brozurile, alamele, aliajele de aluminiu, aliajele antifriciune,
aliaje pentru lipire),
- materiale metalice speciale (carburi metalice, metale preioase - aur , argint, etc.)
Fontele sunt aliaje fier-carbon cu un continut de carbon de peste 2,14% si cu elemente
insotitoare(siliciu, mangan, fosfor, sulf etc.)
Otelurile sunt aliaje ale fierului cu carbonul in procent de 0,04 pana la 2,14% carbon.
Att fontele cat si otelurile sunt nealiate si aliate.
n tabelele 5.1 i 5.2 sunt date simbolizrile fontelor i oelurilor n sistemul STAS, care
este n curs de inlocuire cu noul sistem SR i adaptare cu sistemul european de standarde EN,
dup cum se precizeaz mai jos.
Tabelul 5.1. Fonte
Pentru elaborarea
fontei turnate

Font obinuit

FK

FK0...FK5

Font special

FX

FX1...FX7

Font de afnare

FAK

FAK0...FAK4

Font cenuie

Fc STAS
566-82

Fc100...Fc 400(cifra indicR

Font cu grafit
nodular

Fgn STAS
6071-82

Fgn420-12, Fgn450-5, Fgn500-3,


Fgn600-2

Fma alb
Font maleabil
STAS 569-79

Fmn neagr
Fmp
perlitic

Cifrele indic
ordinea din STAS

Pentru turntorie
Pentru elaborarea
oelului

min

Batiuri, carcase
Arbori, roi dinate,
matrie
Cilindrii de laminor

Fma350, Fma4oo
Fmn300,320,350

Cifra indic R

min

Fmp450,500..700

Chei, prghii,
suporturi

Tabelul 5.2. Oeluri


Grupa
Oel
carbon
obinuit

Oel carbon

Oel carbon
de construcii

Oel
carbon de
calitate

Oel carbon pentru scule

Simbolul

Marca

Utilizare

OL - STAS
500-80

OL32,34,37,42,52,60
(cifra - Rmin daN/mm2)

uruburi,
piulie, pene

OLC10 (0,10 %C)


OLC15 (0,15 %C)

Boluri, pene,
eclise, aibe

OLC25,35,45,55

Roi
dinate,
arbori
cotii,
axe

OLC60

Roi,
buce

OSC7 (0,7 %C); OSC8

Scule

OLC

STAS 88088

OSC
STAS

pene,

1700-80

Oel aliat

OSP
STAS
1669-68

OSP6,14

Pile

Oel carbon turnat

OT - STAS
600-82

OT450,500,600
(cifra-Rmin)

Roi
dinate,
arbori
cotii,
biele, pistoane

Oel pentru rulmeni

RUL

STAS
1456/1-80

RUL 1, RUL 2

Rulmeni

Oel pentru arcuri

ARC

STAS 79580

OLC55A,
OLC65A,
ARCARC113

Arcuri

Principalele categorii de oeluri sunt:


- oeluri de uz general;
Simbolizare - standarde romneti SR prin notaia OL urmat de Rm n daN/mm2
Ex.OL 37,OL50,OL60, -norme europene EN- o notatie urmata de Rc in MPa Ex: S 235, E 350
(S-otel pt constructii ,E- otel pt constr.mecanice, )
- oeluri de tratamente termice, se grupeaz n oeluri de cementare (%C < 0,25) i de
mbuntire (0,25 <%C <0,60). Oelurile de cementare (de exemplu C15, C20, 17CrMo 5-5 )
sunt supuse tratamentului termochimic de carburare, urmat de clire i revenire joas.
Simbolizare oeluri nealiate : SR prin notaia OLC urmat %C x 100, EN prin notaia C
urmat %C x 100, de exemplu OLC 45 ,OLC15,OLC 60 -SR ;C 15,C60, C70-EN
Simbolizare oeluri aliate: SR notaia printr-o succesiune de cifre i litere astfel:
%Cx100 E1, E2, E3 %E3x100 unde Ei sunt elemetele chimice in ordine cresctoare, de
exemplu.33MoCrNi11(otel cu 0,33%C ,Ni 1,1%,).
EN: %Cx100 E2 E1 %E2xc1- E1xc2 unde c1,c2 sunt factori de multiplicare functie de
elementul chimic, pentru Cr, Co; Mn, Ni, Si, W c=4:pentru Al, Cu, Mo, Nb,Ti,V c=10,
de exemplu: 42CrMo4-3 (Ol cu 0,42%C,1%Cr, 0,3%Mo), 30NiCrMo 8-8-3,15 CrNi 6-4
- oeluri de scule, simbolizare : SR notatia OSC urmata de %C x10, EN notatia CT urmata de %
C x100; de exemplu: OSC 7,OSC 11 SR, CT 70,CT 90 -EN
- oeuri rapide,deestinate n mod deosebit prelucrrilor prin achiere cu viteze mari; sunt oeluri
nalt aliate coninnd Cr, W, V, Mo, Co.
Simbolizare SRRp 1,Rp6 , EN- HS %W-%Mo-%V-%Co; de exemplu: HS 10-2-1-6, HS 2-9-21,HS 18-0-1.
- oeluri inoxidabile i refractare , mrci de oeluri nalt aliate, rezistente la coroziune.
Din punct de vedere a compoziiei chimice, condiia ca un oel s aib caracter inoxidabil
este ca el s prezinte maximum 0,45 carbon i peste 12 crom. Sunt aliaje pluricomponente
unde alturi de fier, carbon, crom se mai introduce nichel, mangan, cupru, azot (pentru
mbuntirea tenacitii), vanadiu, molibden, cobalt, siliciu (pentru creterea rezistenei mecanice
i pentru ameliorarea prelucrabilitii prin achiere).
ECr/ENi = (Cr + Mo + 1,5Si + 0,5Nb)/( Ni + 30C + 30N + 0,5Mn)

.Simbolizare SR %Cx100E2E1 %E2-%E1, de ex. 12 Cr 130, EN -notatia X %Cx100E2E1 %E2%E1, de exemplu:X10CrNi18-8( oel nalt aliat cu 0,1%C, 18%Cr, 8%Ni )
ALIAJELE DE ALUMINIU
Aluminiul este un etal uor, rezistent la coroziune, bun conducator de caldura si
electricitate, se toarna si deformeaz foarte bine,proprietti de rezisten mecanic sczute
Aliajele de Al se impart in aliaje de turntorie ( Al Cu, Al Si, Al Si Mg, Al Mg,
Al Zn Mg.) si aliaje deformabile (Al-Mn, Al-Mg, Al-Mn-Mg) /si durificabile structural -prin
clire de punere in soluie i mbtrinire-(Al-Cu, Al-Cu-Mg-Mn numit duraluminiu , Al-Mg-Si)
Aliajele Al-Si comerciale au 5% i 20%Si i sunt denumite silumin, Sunt cele mai
utilizate aliaje de turntorie .Aliajele cu un coninut n jurul a 7% Si prezint o bun rezisten la
coroziune fiind destinate accesoriilor din industria alimentar, iar siluminurile hipereutectice cu
18-20% aliate cu fosfor se caracterizeaz prin stabilitate termic bun i rezisten la uzare
ridicat, fiind folosite pentru pistoanele motoarelor cu ardere intern. Siluminurile eutectice cu
12 ... 13% Si (numite i de turntorie) au bune proprietai de turnare i sudare.
ALIAJELE DE CUPRU
Cuprul prezint conductivitate termic i electric excelente, este foarte ductil i
deformabil. Posed o foarte bun rezisten la coroziune n atmosfer, gaze de combustie.
Comparativ cu aluminiul, turnarea este mediocr i prelucrabilitatea nesatisfctoare. n stare
recoapt rezistena mecanic, duritatea sunt sczute, dar pot fi mbuntite prin ecruisare.
Principalele aliaje ale cuprului sunt alamele si bronzurile.
Alamele sunt aliaje ale cuprului cu zincul, n care, pentru aplicaiile industriale, coninutul de
zinc nu depete 45%. Alamele pentru turntorie se toarn uzual n amestecuri de formare, n
cochile si mai rar sub presiune.Simbolizarea lor respect principiul compoziiei chimice
(CuZn39Pb semnific un aliaj al cuprului cu 39%Zn i 2%Pb).Principalele aliaje comerciale sunt
CuZn33Pb2, CuZn40PbSn(destinate pentru armturi),
Alamele deformabile sunt aliaje Cu-Zn binare Alamele monofazice (CuZn5, CuZn15) se
preteaz deformrilor plastice la rece. Alamele deformabile la cald au un coninut mai mare de
zinc (36...42%).Astfel aliajele CuZn36 , CuZn36Pb1, avnd o foarte bun achiabilitate se
utilizeaz buce, axe, lagre, tije, Aliajele CuZn40Mn, CuZn40Sn sunt pt. pentru fabricarea
scaunelor de ventile, inele, colivii de rulmeni
Bronzurile convenionale sunt aliajele Cu Sn. Cele cu un coninut destaniu limitat la
16%. Bronzurile cu coninuturi de staniu de 2 9 % (CuSn3, CuSn7) se preteaz durificrii prin
ecruisare.. Sunt destinate confecionrii contactelor electrice, diafragmelor, resoartelor elastice,
Bronzurile cu coninuturi mai mari de Sn (principalele mrci fiind CuSn10, CuSn11Pb, CuSn12)
se toarn uor, utilizndu-se pentru proprietile anticorozive, (la fabricarea pompelor, vaselor,
robinetelor), de antifriciune i antiuzare (pentru confecionarea roilor, pinioanelor, cuzineilor).