Cuprins

FIABILITATE 1 MENTENANTA
C ap.l. FIABILITATE
1.1. Nofiuni de fiab.ilitate
1.2. Defectarea sau caderea
1.3. Obiectul fiabilitajii
1.4. Caracteristici de fiabilitate
1.5. Termeni referitori la date i incercari
1.6. Definirea parametrilor de fiabilitate
1.7. Paraxnetri de fiabilitate ai elementelor
1.8. Parametri de fiabilitate ai sistemelor
1.9. Mentenabilitatea

Cap.2. M entenanta ech ipam entelor tehnice

2.1. Sisteme de mentenanta
2.2. Structura sistemului de mentenanta
2.3. Mentenabilitatea i coantificarea sa
2.4. Categoria timpilor din conceptul de mentenanta
2.5. Indicatorii de mentenabilitate
Indicatorii mentenabilita|ii

B IB LIO G R A FIE

Bibliografie_________________________ _ ____________ _________________________

1 .Cirstoiu, A., Fiabilitate, mentenabilitate, disponibilitate. VALAHIA U N IV E R S IT Y PR ESS,
Targoviste, 200 8.__________________________________________________________________________
2.G ram escu, T. si Chiriia, V., Calitatea i fiabilitatea produselor. Editura Tehnico-lnfo,
Chisinau 20 0 1 .____________________________________________________________________________
3.
lonut, B. S- A., Mentenanta, mentenabilitate, tribologie ?i fiabilitate, Editura sSincron, 2003.
4. Pisoschi, G. A., s.a. Elemente de durabilitate, fiabilitate si mentenabilitate. Editura
U N IV E R S IT A R IA , Craiova, 2006.
_________________ ________________________________
5. Rus, I i lonut, B.I., Sisteme de m entenanta i de amortizare a mijloacelor fixe, Chiinau,
Univ. Agr., 1996._______ ___________________________________________________________________
6. Titu, M., Fiabilitate si mentenanta, Editura AG IR, 2008.___________________________________
7. Vu?can, I., Tehnologiiiutilaje de reconditionare, Editura RISOPRINT, Cluj-Napoca, 2000.____________
8. Andrews, J.D., ?.a.- Reliability and risk SSESSMENT, uk, 2000 _________ ________________________
9. STAS 8127/1,2,3-77
5.

Modu! de examinare i atrrbuire a notei.

Modul de exam inare Testarea cunojtin^elor de laborator, lucrare scrisa cu trei subiecte din trei capitole
diferite, elaborarea uni tghnologii de reconditionare la tema. (1,5 ore).
Com ponentele notei NL - nota laborator; NE - nota examen teoretic; NT-nota tehnologie; NF - nota fnala
Form ula de calcul a
NF=0,2NL+0,6NE+0,2NT+1
notei

Conditia de obtinere a creditelor: NE>5; NL>5; NT>5

R esponsabil disciplina
Conf.dr.ing. Gh. GLIGOR

INTRODUCERE
Fiabilitatea este un aspect al calitatii. In limbaj curent, prin calitate se m^elege
performan^ele produselor, realizate n procesui de conceptie i execute fizica a acestora,
performance garantate la ieirea produsului din uzina.
Fiabilitatea, STAS 8174/1-77, reprezinta conceptual prin care se exprima consen'area
acestor performante n timp, astfel ncat calitatea ar fi fiabilitatea la un moment dat de
exploatare t=0.
In functie de performan|ele produselor, la acest moment t=0, le-am caracteriza drept
calitate static, iar perform ance in exploatare drept calitatea dinamica sau fiabilitate.
Ansamblu acestor doua concepte ar reprezenta conceptual real al calitatii.
Documentele calitafii
Documentele calitafii sunt cunoscute ca fiind documente care prescriu calitatea
produselor i documente care certifica calitatea produselor.
Documentele care prescriu calitatea produselor:
> Stndarde de siat. Constituie un ansamblu de norme tehnice obligatorii prin
care se stabilesc, potrivit nivelului dezvoltarii tehnice intr-un anumit moment,
insu$irile tehnico-economice pe care trebuie sa le indeplineasa un produs, o
lucrare sau un serviciu;
> Norme tehnice. Reglementeaza condi^iile de calitate pe care trebuie sa le
indeplineasca un produs pentru a corespunde destina^iei sale, reglementari
valabile in organizatia care le elaboreaza;
y Caiete de sarcinL In cazul produselor cu un grad mare de complexitate sau
avand o inalta tehnicitate se obinuiete ca p rescrip tie de calitate sa fie
stabilite !ntr-un caiet de sarcini sau carte tehnica.
Documente care certifica calitatea produselor sunt:
> Certificatul de omologare. Omologarea este o operajiune efectuata cu
participarea fumizorului i beneficiarului cu scopul de a verifica daca
produsele corespund documentapei tehnico-economice. Documentul care
atesta acest lucru poarta denumirea de certificate de omologare;
> Certifiat de calitate. Cuprinde mcercarile fizice, mecanice, chimice $i probele
la care a fost supus produsul in conformitate cu standardul, norma tehnica,
caietul de sarcini sau alte conditii de calitate prevazute in contract;
> Buletin de analiza. Este documentul prin care se atesta detaliat anumite
caracteristici fizice, chimice, mecanice, etc.;
^ Certificat de gar anfie. Se utilizeaza pentru a confirma calitatea produselor de
folosinfa indelungata. Acest document are scop dublu i anume: de a confirma
calitatea produsului i de a garanta pe beneficiar de orice vicii i defecte
aparente sau ascunse in perioada de garan|ie.
Studiul fiabilitatii implica i conceptual de mentenabilitate, STAS 8174/^77, care
reprezinta, aptitudinea produselor, sistemelor, etc., exprimate clitativ sau cantitativ, de a fi
reparate $i de a fi repuse in func^iune, in caz de defectare, prin acpuni de mentenanta.
Mentenanta STAS 8174/^.-77, ansamblul tuturor actiunilor tehnice i ac^iunilor
organizatorice care le sunt associate, efectuate in scopul mentinerii sau restabilirii unui
dispozitiv in stare de a-i indeplini funcpa specificata.
Ansamblul conceptelor de fiabilitate i mentenabilitate, reprezinta conceptual de
disponibilitate. Disponibilitatea, STAS 8174/J-77, aptitudinea unui dispozitiv - sub aspectele
combinate de fiabilitate, mentenabilitate i de organizare a actiunilor de mentenanta - de a-$i
indeplini funcpa specificata, la un moment dat sau intr-un interval de timp dat.

Fiabilitate si mentenanta- cap. 1

Fiabilitate si mentenanta
C a p .l. FIA BIL ITA TE

1.1. Noiuni de fiabilitate

Fiabilitatea este cerinta care reflecta ncrederea ce poate fi atribuita unui

produs in timpul functionarii sale.
In loc de termenul de fiabilitate, in diferite tari europene, mult timp s-a folosit
termenul de siguranfa infimc(ionare sau funcfionare sau sigitran(a in exploatare.
Cantitativ, fiabilitatea reprezinta capacitatea unui sistem de funcfionare- fara
defecjiuni in decursul unui interval de timp, in anumite conditii. Deci fiabilitatea este
o extindere in timp a calitatii produselor:
controlul tehnic de calitate permite aprecierea calitatii produsului
inifial, in momentul predarii lui la magazine;
fiabilitatea permite aprecierea calitatii produsului de-a lungul
perioadei sale de folosire.
Calitatea unui produs este o virtute, o proprietate statica, adica satisfacerea
beneficiarului in momentul acceptarii produsului.
Fiabilitatea este tot o virtute, cu proprietate dinamica, concretizata in
men^inerea permanenta a performance! produsului pe parcursul
utilizarii sale.
Fiabilitatea reprezinta aptitudinea unui produs (instalafie, dispozitiv, masina)
de a-i indeplini funcjia specifica, in anumite conditii date ji de-a lungul unei perioade
de timp date, exprimata prin probabilitatea ca acest produs sa functioneze fara
defec|iuni in intervalul (0, t), in conditii determinate (STAS 8174/1 -77i 10307-75).
Fiabilitatea este deci o insumare de mai multe idei, i anume:
- probabilitatea functionarii fara defectiuni;
- in conditii de exploatare date;
- indeplinindu-i misiunea de baza;
- in timp de funcfionare prescris.
Probabilitatea functionarii fara defectiuni se bazeaza pe faptul ca exista o
anumita suprapunere a frecventei solicitarilor (curba A din figura 1.1) peste frecventa
rezistentelor (curba B din figura 1.1) exprimate in functie de numarul ciclurilor de
functionare, curbe de tip Gauss sau Wibull.
Evitarea suprapunerii celor doua curbe pe zona C, ar nsemna
supradimensionarea majoritatii pieselor i crejterea costurilor de creatie, fabricate i
exploatare. 0 suprapunere suficient de mica, nu elimina total defectele intamplatoare,
dar se realizeaza conditii pentru ca defectele sa fie admisibile sau neglijabile.
Condi^iile reale de fabricare si exploatare due la cresterea dispersiei
solicitarilor si rezistentelor i deplasarea solicitarilor inspre valori mai mari (curbele
A din figura 1.1) ?i a rezistentelor inspre valori mai mici (curbeleA din figura 1.1).
Probabilitatea insa, aa cum este tratata de statistica clasica, nu este adevarata
total pentru definirea fiabilitatii, deoarece acestea se bazeaza exclusive pe un rise
calculate.

Fiabilitate si mentenanta- cap. 1

Conditiile de funcfionare, de exploatare, stabilesc caracterul cantitativ al
fiabilitatii produsului respective. De modul de exploatare depinde foarte mult i
siguranta in funcfionare si anume, de conditiile de temperatura, umiditate, gradul de
impurificare a aerului, regimul de lucru, gradul de incarcare, de mentenenta etc.

F igl.l. Frecvenfa solicitarilor in exploatare cu un numar de cicluri (curba

A) i care rezista pana la un anumit numar de cicluri (curba B); A, B ideale, A, B -reale; C, C C - suprapuse
Misiunea de tmplinit este legata de criteriile care definesc buna funcfionare.
Exista situafii in care anumite sisteme, dei sufera anumite deficienfe in funcfionare,
nu sunt impiedicate sa-i mdeplineasca misiunea incredinfata, ca de exemplu indoirea
unei aparatori, desprinderea vopselei. Scaderea presiunii din circuitul hidraulic va face
sa creasca timpul de ridicare a mainilor agricole.
De asemenea, unele performanfe ale unui autovehicul scad in timp, pe masura
ce create uzura pieselor componente.
Timpul de funcfionare prescris impune produsului condifia de a-i pastra
performanfele i de a-i indeplini corespunzator misiunea intr-o anumita perioada de
timp dinainte prescris. Cu alte cuvinte, fiabilitatea se poate exprima in funcfie de timp:
_ R(t)=Pr(I>t),
(1.1)
Adica fiabilitatea reprezinta probabilitatea ca o maina sa funcfioneze fara defecfiuni,
fara cadere, o perioada de timp T, mai mare decat timpul inifial dinainte prescris.
Alfi factori care nu sunt o funcfie de timp si care influenfeaza fiabilitatea:
condifiile de funcfionare, de exploatare, de mentenenfa, de fabricare sau reparare, de
proiectare, de creafie etc.
Intre costul i fiabilitate unui produs, in etapa elaborarii lui este o stransa
dependenfa (fig. 1.2). Costurile sunt cu atat mai ridicate cu cat cerinfa impusa
fiabilitafii este mai severa. Pe de alta parte, activitatea de mentenanfa (reparafii,
intrefinere), din etapa de exploatare, impune costuri al caror nivel este in raport invers
cu fiabilitatea produsului.

Fiabilitate si mentenanta- cap. 1

Fig. 1.2. Relafia ntre cost i fiabilitate:

Cc- de achizifie; Ci - cu imobilizari;
CM- de mentenanta; Ct - totale

ntotdeauna, la un pref egal se prefera un utilaj sigur si solid decat un utilaj cu

performance superioare insa cu o construcfie i structura fragila.
Pe perioada exploatarii, scaderea fiabilitafii este mai pufin accentuata in cazul
in care mentenanta este normala i mai accentuata daca mentenanta nu este
corespunzatoare. Pentru a micora reducerea in timp a fiabilitafii este necesar un ciclu
de legaturi in sistem feed-back intre toate sectoarele care concura la conceperea,
execufia i utilizarea sistemelor (fig. 1.3).

Fig. 1.3. Ciclu de legaturi ntre sectoarele care concura la realizarea

i utilizarea echipamentelor tehnice
Fiabilitatea, ca si ceilalti indici, in conformitate cu STAS 8174/1-77, poate fi:
- observata, considerata ca raportul dintre N(t), numarul de elemente
ramase in funcfionare la sfaritul intervaiului de misiune i
N(0), numarul inifial de elemente;
- estimata, prin metodele parametrice, cu interval de incredere prin valori
limita al intervaiului de incredere si bazata pe aceleai date ca si
fiabilitatea observata a dispozitivelor nominale identice;
- extrapolata fafa de fiabilitatea observata sau estimata, la durata sau la
condifii diferite;
- prevazuta, se calculeaza pomind de la fiabilitatea observata, estimata sau
extrapolata si specificul construcfiei i funcfionarii utilajului;
- preliminata, stabilita in baza unor analogii, generalizari sau
particularizari.

Fiabilitate si mentenanta- cap. 1

Termenul de:
- fiabilitate funcfionala se utilizeaza in cazul analizei ie$irii din funcfiune
datorita defecfiunilor accidental, iar cel de
- fiabilitate tehnologica in cazul nerealizarii unor parametrii calitativi sau
dereglari provocand pierden, creterea consumului de combustibil, diminuarea unor
performance tehnice etc.
1.2. Defectarea sau caderea

Defectarea cu sinonimul cadere reprezinta incetarea aptitudinii unui dispozitiv

de a-i indeplini funcfia specifica (STAS 8174/|-77).
1
Defectarea poate fi:
inerenta, ca rezultat'a unor vicii ascunse de proiectare de executie de
montaj etc. la solicitari normale, sau datorita utilizarii necorespunzatoare,
cu solicitari care depaesc probabilitafile admise;
primara sau secundara, a carei cauza nu este, respective este defectarea
unui alt dispozitiv cu care pastreaza un contact direct, indirect sau
ocazional;
brusca sau progresiva, care nu ar fi putut, respective ar fi putut sa fie
prevazuta prin examinare sau supraveghere anterioara;
parfiala sau totala care rezulta din derivafiile unora sau mai multor
caracteristici peste limite, dar care nu provoaca, respective provoaca
disparifia totala a funcfiei specifice;
intermitenta, care este repetitiva, indeplinirea funcfiei specifice se
regase$te fara o corectare externa;
catastrofala, care este in acelai timp brusca i totala;
prin degradare, care este in acela$i timp brusca i totala;
considerate sau neconsiderata, care se ia, respective nu se ia in
considerare in calculele de fiabilitate;
critica, susceptibila sa provoace raniri de persoane sau pierderi materiale
importante;
majora sau minora, care, fara sa fie critica, este sau nu este susceptibila
de a impiedica indeplinirea functiei specifice.
1.3. Obiectul fiabilitafii
Obiectul studiilor de fiabilitate il constituie elementul i sistemul, denumite i
dispozitiv respective produse sau echipamente tehnice.
Elementul este denumit o instalape considerata etnie primara, indivizibila
intr-un calcul de fiabilitate, denumit i dispozitiv.
Sistemul - un complex de elemente destinate sa realizeze autonom o anumita
funcfie impusa, denumit i produs.
Elemente serie - componente a unui sistem a carui functionare inceteaza la
nefunctionarea oricareia dintre componentele sale.
Elemente paralele - componente a carei functionare nu este reciproc
condifionata; la defectarea unuia dintre ele, dispozitivul din care

Fiabilitate si mentenanta- cap. 1

face parte continua sa functioneze la plina capacitate sau la

capacitate parfiala.
Sisteme redondante sunt formate de elementele paralele care impiedica
existenta a mai mult decat un mijloc pentru indeplinirea unei
funcfii specificate.
Redondanta este numita activa daca toate mijloacele pentru indeplinirea unei
funcfii sunt puse simultan (manual sau automat) n lucru.
Redondanfa este numita pasiva, de ateptare, de rezerva sau de comutare,
daca diferitele mijloace pentru indeplinirea unei functii nu sunt
puse simultan in lucru (manual sau automat) inainte de a fi
necesar.
Stare - situatia unui sistem la un moment dat determinata de ansamblul
proprietafilor sale i de situatia elementelor sale componente (de
funcfionare, defect, rezerva).
Stare de succes - in care sunt indeplinite conditiile de funcfionare. impuse
sistemului considerat.
Stare de insucces - in care nu sunt indeplinite condifiile de funcfionare
impuse sistemului. Cele doua stari sunt complementare.
Stare limita este determinata de acele caracteristici ale pieselor (precizie
dimensionala, precizie de pozifie, de forma geometrica sau de
calitate a suprafefelor) care nu mai asigura buna funcfionare.
Fiabilitatea s-a constituit ca jtiinfa, avand urmatoarele obiective:
> studiul defecfiunilor (cauzele, proceselor de existenfa i metodele de
combatere a defecfiunilor;
> aprecierea cantitativa a comportarii produselor in timp;
> determinarea modelelor matematice pentru calculul fiabilitafii pe baza
incercarilor specifice i operafionale a produselor;
> stabilirea metodelor de asigurare, menfinere i cretere a fiabilitafii
sistemelor;
> stabilirea metodelor de selectare i prelucrare a datelor privind
fiabilitatea produselor
In studiul siguranfei in funcfionare a dispozitivelor, sistemelor i elementelor
se disting: fiabilitate precalculata (previzionala), fiabilitate tehnica (nominala) si
fiabilitate operafionala (de exploatare).
Fiabilitate precalculata (previzionala) este evaluata in faza de concepfie a
dispozitivului i se bazeaza pe datele asupra componentelor
sale si asupra condifiilor de utilizare.
Fiabilitate tehnica (nominala) este stabilita prin incercari uzinale asupra
funcfiunarii dispozitivului, conform cu regimurile prevazute
in documentafia tehnica.
Fiabilitate operafionala (de exploatare).este determinata in condifii reale de
exploatare: prin luarea in studiu a factorilor intemi i externi
specifici zonei de exploatare, a regimurilor reale de lucru ale
dispozitivului, a condifiilor de servire tehnica i de reparafii.
Servirea tehnica reprezinta totalitatea masurilor organizatorice i tehnice
necesare pentru pastrarea fiabilitafii i asigurarea
disponibilitafii produselor aflate in exploatare sau pastrare

Fiabilitate si mentenanta- cap.l

1.4. Caracteristici de fiabilitate
Conceptele i termenii teoriei fiabilitafii care exprima proprietatile calitative
ale produselor poarta denumirea de caracteristici de fiabilitate si se disting:
> capacitatea de funcfionare;
> durata de viafa, disponibilitatea;
^ defectarea, mentenabilitate;
> restabilire, mentenanfa.
Fiabilitatea reprezinta proprietatea unui produs de a-i menfine parametri de
ieire in limitele admise $i in condifii de exploatare date. lata de ce capacitatea de
funcfionare este proprietatea unui dispozitiv de a corespunde, la un moment dat,
cerinfele impuse, prin documentafia tehnica, parametri sai de lucru pentru funcfionare
normala.
Durata de viafa reprezinta proprietatea unui dispozitiv de a-i menfine
capacitatea de funcfionare pana la starea extrema prevazuta m
documentafia tehnica, adica intervalul de timp de la
conceperea dispozitivului i pana la ieirea definitiva din
funcfionare.
Disponibilitatea reprezinta probabilitatea ca la un moment dat dispozitivul sa
fie bunS stare de funcfionare.
Defectarea reprezinta starea unui dispozitiv care nu este capabil sa
funcfioneze normal. Depairea de catre unui sau mai mulfi
parametri de ieire ai dispozitivului a limitelor admise prin
documentafia tehnica pentru funcfionarea sa corecta i in
condifii date poarta denumirea de defecfiune sau ieire din
funcfiune.
Mentenabilitatea este capacitatea unui dispozitiv, in condifii date de utilizare,
de a fi menfinut sau restabilit in stare buna de funcfionare,
atunci cand mentenanfa se efectueaza in condifii date cu
procedee i remedii prescrise.
Restabilirea reprezinta capacitatea dispozitivului de a-i recapata starea buna
de funcfionare, in urma efectuarii lucrarilor de reparafii sau de
inlaturare a defecfiunilor.
Mentenanfa este ansamblu tuturor acfiunilor tehnice i organizatorice
efectuate cu scopul menfinerii sau restabilirii unui dispozitiv
in stare buna de funcfionare.
1.5. Termeni referitori Ia date i incercari
Datele ncercarii rezulta din observafiile facute in timpul incercarilor, iar
datele exploatarii - cele facute in timpul exploatarii (STAS 12007/1-7 din 81-89).
Incercarea poate fi:
- cenzurata - care inceteaza odata cu atingerea unui numar precizat de
defectari;

trunchiata - inceteaza la o anumita durata precizata;

exhaustiva - inceteaza odata cu defectarea tuturor elementelor dintr-un
eantion;

Fiabilitate si mentenanta- cap. 1

-

1.6.

de anduranfa - in scopul determinarii perform antelor unui element cand

funcfioneaza de-a lungul unei perioade date, In condifii
particulare de solicitare;
de conformitate a fiabilitafii - pentru a stabili daca valoarea unui
indicator de fiabilitate este sau nu conform obiectivelor de
fiabilitate fixate;
de determinare a fiabilitafii, a valorii unui indicator de fiabilitate;
de fiabilitate in laborator sau de exploatare de conformitate sau de
determinare a fiabilitafii in condifii ce pot Simula saunu cele
de exploatare, respective in condifii de exploatare;
de solicitare in trepte - incercarea se aplica in mod succesiv crescator, in
intervale de timp egale;
accelerata - la care nivelul solicitarilor este peste cel fixat in condifii de
referinfa, pentru a reduce timpul necesar observarilor.
Definirea parametrilor de fiabilitate

Parametrul de fiabilitate este o marime statistica i reprezinta masura cu

ajutorul careia se exprima cantitativ fiabilitatea sau una din caracteristicile sale.
Valoarea numerica a parametrului de fiabilitate, pentru un dispozitiv concret,
poarta denumirea de indicator de fidelitate.
Luand in considerare caracteristicile de fiabilitate, parametri de fiabilitate se
grupeaza dupa cum urmeaza:
>
parametrii fiincfionali fara defecfiuni;
>
parametrii restabilirii;
>
parametri servirii tehnice;
>
parametrii operafionali.

Principalul parametru al fiabilitafii se considera probabilitatea fiincfionarii

fara defecfiuni (functia de fiabilitate) p(t) a unui sistem, intr-un anumit interval de
timp t $i in condifii date. Intervalul de timp in care sistemul funcfioneaza fara
defecfiuni este o variabila aleatoare numita timp de funcfionare fara defecfiuni i este
notata cu T.
Se poate scrie:

(i-2)
\P(T>iy]
in care p(t) = R(t ) reprezinta funcfia de fiabilitate i este caracterizata prin
urmatoarele proprietafi:
- X0) = 1. intrucat {T > O} reprezinta evenimentul sigur al experimentului
(sistemul este in buna stare de funcfionare);
- p(t) este o funcfie de timp necrescatoare;
- p{t) 0 pentru t -> od , adica {r > oo} este un eveniment imposibil.
Probabilitatea ie^irii din funcfiune q(t) in intervalul de timp t este funcfia
de repartifie (funcfia de nonfiabilitate) F(t) a timpului de funcfionare fara
defecfiuni:
? ( 0 = f (' );

0 .3 )

\P (T <();

Fiabilitate si mentenanta- cap. 1

Cele doua evenimente (1.2) i (1.3) fiind contrarii, ntre ele exista relatia:
R(t) + F(t) = \
(1.4)
In figura 1.4 s-a reprezentat variafia n timp pentru cele doua funcfii ale
fiabilitafii. Ele se vor nota dupa cum urmeaza:

Fig. 1.4. Variafia n timp pentru cele doua funcfii esenfiale ale fiabilitafii:
R(t) - funcfia de fiabilitate; F(t) - funcfia de nonfiabilitate.
Unde indicele s se refera la sistem i e la element, lipsa indicelui aratand ca
aceasta distincfie este neesenfiala.
Un alt parametru al fiabilitafii este densitatea de probabilitate (de repartitie)
f(t) a timpului de funcfionare fara defecfiuni:
f ( t ) = ^ W = m t l dL

( 16 )

dt
Ea caracterizeaza viteza de scadere n timp a fiabilitafii.

1.6.1. Parametri de fiabilitate ai elementelor

Un element oarecare funcfioneaza fara defecfiuni in intervalul de timp (0,t]. Se
presupune ca elementul, pe intervalul (t, t+dt), nregistreaza prima defectare (cadere).
Jinand seama de relafia (1.6), rezulta:
F'(t + dt) = f'(?)ut,F.(t) = 0.
(1.7)
Funcfia de nonfiabilitate, specifica intervaiului (0,t] se obfine prin integrarea
funcfiei (1.7):

Fe(t) = \ m - d t .
o

(1-8)

-f- (XJ^ - f

,,. b r ^ --------- >

%/er- (-JrrujolH\ Z- CMC t^onoi ^tr^JOek)

(&tecj)

? /K <A ?

Fiabilitate, mentenanta $i tehnologii de recuperare - cap. 1

Unde indicele .y se refera la sistem $i e la element, lipsa indicelui aratand ca

aceast distinctie este neesenfiala.
Un alt param etru al fiabilitatii este densitatea de probabilitate (de reparti(ie)
f(t) a timpuli de functionare fara defectiuni:
, /A dF(t)
DR(t)
.

f(0 = ~

(1.6)

= ~ .d ^

dt
d 't
Ea caracterizeaza viteza de scadere in timp a fiabilitatii.
1.7. Parametri de fiabilitate ai elementelor
Un element oareeare funcfioneaza fara defecfiuni in intervalul de timp (0,t]. Se
presupune cfi elem entul, pe intervalul (t, t+dt), inregistreazS prim a defectare (cadere).
Tinand seam a de relafia (1.6), rezult:

Fc(t + dt) = f e (t).dt; Fc(t) = 0.

(1.7)

Funcfia de nonfiabilitate, specifica intervaiului (0,t] se obfine prin integrarea

funcfiei (1.7):
I
Fc( t ) = \ m - d t .
(1.8)
o
Tinand seam a de (1.4), expresia funcfiei de fiabilitate pe acelai interval de
timp este:

1- F M
t

i-jfM J i;
0

(i-9)

CO

\m -d t.
{.t
Un parametru de fiabilitate este intensitatea (pericolul) defecfiunilor X(t). Ea
se determina cu relafia:
x{t) = I^L1 = !
(i . i o)
K it)
Re )
dt
Daca se rezolva ecuafia diferenfiala (1.10 ) se obfine funcfia de fiabilitate:
i
(1 .11)
Parametrul X(t) caracterizeaza influenfa defecfiunilor asupra comportarii in
funcfionare a elementelor.
In figura 1.5 s-a reprezentat legea de variatie a intensitafii de defectare pentru
toata durata de viafa a elem entului. Ea cuprinde trei perioade distincte:
- prim a perioada (1) corespunde fazei inifiale de funcfionare. In
aceastS perioada se produce un num ar apreciabil de defecfiuni
datorita erorilor de fabricate. D urata acestei faze depinde de: tipul
elementului, de nivelul i calitatea execufiei. Reducerea acestei
perioade este necesara i ea se poate realiza printr-un rodaj uzinal in
condifii apropiate de cele operafionale;
Rc(0 = e

Fiabilitate, mentenanta fi tehnologii de recuperare - cap. 1

- faza a doua (2) reprezinta perioada de viata utila de funcfionare.

Intensitatea defecfiunilor este practic constants i corespunde legii de
repartifie exponenfiala a timpului de buna funcfionare;
- a treia faza (3) este perioada finala de funcfionare. Intensitatea
defecfiunilor create continuu datorita uzurii elementelor. Intensitatea
defecfiunilor poate prezenta mai muite variante: punct de maximum
relativ, poate fi strict crescatoare sau strict descrescatoare.

X(t)

X=cst.

Fig. 1.5. Legea de variafie a intensitafii de defectare pe diirata de viafa a

unui element
Aceste informafii sunt utilizate pentru a decide daca dispozitivul trebuie
inlocuit, remediat defectul sau are o funcfionare normala.

Timpul mediu de bund funcfionare t se determina cu relafia:

CO

( 1.12)

o
Integrand prin parfi i finand seama ca i?e(/)i| = 0 , se obfine:
(1.13)
o
Substituind Rc(t) prin (1.11), rezulta:
I
-f X(t)dl

t = Ie

dt

(1.14)

Daca X(t) = X = cst . , atunci:

(1.15)

( 1 . 16 )

Fiabilitate, mentenanfa i tehnologii de recuperare - cap. I

Dispersia a~(t) reprezinta valoarea medie a abaterii valorilor aleatoare (t) de

la valoarea m edie t . Se caracterizeaza prin expresia:

<72( 0 = '
\2

(1.17)

Abaterea m edie patratica a(t) a timpului de buna funcfionare reprezinta

caracteristica absoluta a dispersiei valorilor medii ale variabilelor aleatoare (t) in
raport cu valoarea reals medie ( / ) . Se determine cu relafia:
\2
l-t
0v
j

(1.18)

Coeficientul de variatie v(t) reprezinta caracteristica relativa a dispersiei

valorii medii a variabilelor (t) in raport cu valoarea abaterii mediei patratice:
_-i

v(t) = cr(t) t

(1.19)

Term enul de garanfie ta reprezinta acea valoare a variabilei aleatoare pentru

care este satisfacuta condifia:
P ( T < t a ) = Fc(ta) = l - R c{ta).
(1.20)
Expresia lui ta este urmatoarea:
,
,
A
(1.21)
a
= t0
+ -1- l,n
a
a
Unde funcfia A (/) reprezinta funcfia de fiabilitate corespunzatoare perioadei
inifiale. DacS t0 = 0 , expresia (1.21) devine:
1 -In
,
1 = /- - In
,
1,
( 1.22)
t =
a
a
Parametri de fiabilitate ai bunei funcfionari i Iegile de repartifie teoretica sunt
esenfiale tn aprecierea comport&rii n timp a elementelor.
1.8. Param etri de fiabilitate ai sistemelor
Pentru definirea parametrilor de fiabilitate, se presupune ca
componente ele sistem ului au defecfiuni primare. Ele sunt considerate ca
aleatoare independente $i provoaca scoaterea din funcfiune a sistemului.
sistemul este fara restabilire. Notand cu Re/ t ) funcfia de fiabilitate a
(j= l>n), iar R s(t) funcfia de fiabilitate a sistem ului, se poate scrie:
Rs(t) = U R ( t ) .

elementele
evenimente
Ca urmare,
elementului
(1.23)

Aceasta relafie se aplica cu mare dificultate, atunci cand (n) este mare. De
aceea, in aplicafii se utilizeaza funcfia de fiabilitate condifionata a sistemului Rs(</to)'

10

Fiabilitate, mentenanfa i tehnologii de recuperare - cap. 1

iw
-j ?!*/('w
Rs( t J t 0) = e J"
;

(1.24)

DacS se noteaza ju(t) = I A (t ) ;

y=i

(1-25)

iar Xj(t) fiind intensitatea defecfiunilor elementului (j), relafia (1.24)

devine:
'I
-J/HO-dt
W 'o ) =

(1.26)

A doua expresie din (1.26) exista, atunci cand sistemul confine (n) elemente
identice, avand aceeaji intensitate a defectarilor A(t). Funcfia de nonfiabilitate

M .( 0 ;
(1.27)

F,{t) =

d_
d{t)
d(t)

(1.28)

dt I^=1}

Fiabilitatea sistemelor fara rstabilire, atunci cand elementele (j-1n)

funcfioneaza simultan, este definita daca unui din parametri mulfimii este cunoscut:
In cazul sistem elor se ntampla, adeseori, ca numai o parte din elementele
componente sa functioneze pe anumite intervale de timp.
Luand in considerare defecfiunile primare, ca variabile aleatoare independente,
functia de fiabilitate condifionata Rs(tx/ 10) are expresia:
(1.29)
) ~ n Re (/| / 10 );
y=l
In (1.29) notafia Rs{t{j l t 0j) reprezinta funcfia de fiabilitate a elementului

R-sOi

(j=l-+n) pe intervalul de timp (t0j,tu ), unde:

{r0 < /0;. < /. < /,} .

(1-30)

Jinand seam a de (1.26), expresia (1.29) se modifica dupa cum urmeaza:

-E
j-l J\Aj(i) Ji
-

(1.31)

/I
Tinand seama de (1.13), timpul tnediu de functionare a sistemului t .ise
determin cu relafia:

] & , ) - dt\
0

(1.32)

jjn v o U .

11

Fiabilitate, mentenanfa i tehnologii de recuperare

Substituind Rej(t) prin (1.11) In (1.32), rezulta:

I
*Loo - p ,(')<*
h = \Tle "
-dt.
oJ>1
Daca X (/) = A = c\s7, unde (j=T>n), se obfine:
" f

ta =

Jfle '

-d t

= je

0 7=1

- V

' =1

cap. 1

(1.33)

(1.34)

dt\

De unde:
1
1
ts = n
n 1
Z X, 2
H

(1.35)

Adica:
- \ -I
( V
"
k
= 2 tj
{ J
J-]\ /
f

(1.36)

Parametrul / , , unde ( j= l>n), fiind timpul mediu de buna funcfionare.

1.9. M entenabilitatea

M entenabilitatea , sub aspect calitativ, reprezinta capacitatea produsului de a

fi urmarit, intrefinut i reparat intr-o anum ita perioada de timp (fig. 1.6) i in condifii
date.

Fi". 1.6. Aspectul calitativ al mentenabi!itafii

12

METODE DE CALCUL AL FIABILITATII

Date generale
Un sistem se compune intodeauna din mai multe elemente, ntre care exista relafii de
ordin functional:
Abordarea problemei fiabilitafii sistemelor implica acceptarea urmatoarelor
considerente:
cunoajterea parametrilor funcfiona Xj=l li ai sistemelor i ai elementelor
componente;

un component al unui sistem se poate afla in doua stari: de funcfionare ?i de

defect. Pentru variabila independents x, sed asociaza starii de funcfionare
Xj=l i pentru starea de defect X;=0;
la construirea schemei logice de fiabilitate a sistemelor se vor indica
legaturile dintre componente.
Structura unui sistem poate fi privita sub doua aspecte i anume:
funcfional, prin schema bloc funcfionalS;
logic, prin schema logica de fiabilitate.
Schema bloc funcfionala indica modul de dispunere a elementelor in cadrul structurii,
funcfiile lor tehnologice i condifiile tehnice de funcfionare a sistemului.
Schema logica de fiabilitate da indicafii cu privire la -legatura care exista ntre
fiabilitatea fiecarui element ?i fiabilitatea intregului sistem.
In legatura cu starea de funcfionare a unui sistem, sa presupun indeplinite urmatoarele
ipoteze:
sistemul in oriee moment se poate afla in una din cele doua stari: de
funcfionare sau de defect;
fiecare sistem se compune din n elemente, notate de la l...n, astfe incat
oricare element component poate fi Ia un moment dat in stare de funcfionare
sau in stare de defect. Starea intregului sistem depinde numai de starea
elementelor componente.
Calculul fiabilitafii sistemelor cu diferite structuri
Din punct de vedere al structurii, sistemele pot fi:
cu structura in serie;
cu structura in paralel;
cu structura serie-paralel i
cu structura oarecare.
Fiabilitatea sistemelor cu structura serie
Se considera ca din punct de vedere al fiabilitafii, un sistem S, format din n elemente
are o structura serie daca, pentru funcfionarea intregului sistem se impune funcfionatrea
tuturor celor n elemente componente i daca defectarea unui singur component atrage dupa
sine intreruperea funcfionarii acestuia.
Scema logica a unui astfel de sistem este prezentatain figura 1.8.

IL o *

Elementul 1 Elementul 2 Elementul 3

>

Elementul n

Ri
r2
Rs
Rn
Fig. 1.8. Schema logica de fiabilitate a unui sistem cu componente in serie

Fiabilitatea unui sistem serie Rs va fi data de produsul:

Rs = R i- R2-R3-Rn = YlURi, cu i=l...n
^ , (1.54)
Deoarece sunt sisteme tehnice, rata defectarii este constanta.In acest caz se aplica
legea de repartitie exponenfiala.
Considerand ca ratele defectarilor componentelor sunt h , ^ 2, h , - K, fiabilitatea
sistemului va fi determinata cu expresia:
Rs =
= exp i _ Q ] f = 1 A)t].
(1.55)
in care:
Aj reprezinta rata defectarilor sistemului.
In cazul unor elemente componente identice (Xi, I 2, h , - ^n), rata defectarilor
sistemului va fi: Xs=nA, ceea ee conduce la o fiabilitate data de relafia:
Rs = e~nU
(1.5 6)
Media timpului de buna funcfionare este:
pentru componente diferite: MTBF = - 1

(1-57)

pentru componente identice: MTBF =

(1.5 8)
nA
Concluzii:
1. Fiabilitatea sistemului cu legare n serie este fntotdeauna mai mica decat
fiabilitatea elementului cu cea mai scazuta fiabilitate;
2. In cazul in care toate elementele sistemului au aceeai valoare a fiabilitafii,
fiabilitatea sistemului este data de expresia: Rs=Rn.
(1-59)
Fiabilitatea sistemelor cu structura in paralel
Din punct de vedere al fiabilitafii unui sistem S, format din n elementeare 0 structura
in paralel, daca defectarea unui sistem nu conduce la defectarea sistemului; in acest caz,
fiincfionarea sistemului este asigurata pana la defectarea ultimului element.
Schema logica de fiabilitate a unui asemenea sistem este prezentata !n figura 1.9.

Fig. 1.9. Schema logica de fiabilitate a unui sistem cu componente in paralel

Daca Rj, cu i-l...n, este fiabilitatea acestor n componente, legate in paralel, atunci
probabilitatea de nefucfionare va fi data de relafia:
F rl-R i
(1.60)
Nonfiabilitatea intregului sistem se va calcula cu expresia:

F' = a - fix) (1 - * 2)~ (1 - Rn) = n u i - Rh) cu i=l...n _ (1.61)

Fiind un sistem tehnic, fiabilitatea fiecarui element urmeaza repartifia exponenfiala. In
acest

Rs = l - n?=x(l - fi)-l-nz.i(l - e~xt) CU i-1 ...n

(1.62)
Pentru cazul in care ratele defectarilor sunt egale (>^=nX), vor fi utile expresiile:
pentru fiabilitatea sistemului:/?s= l- ( l - e~At) n
^ (1.63)
pentru MTBF apar doua situafii:
daca: Xi= Xf=
atunci:
MTBF = \{ u i + i + 1 + ... + i)
(1.64)
pentru rata defectarilor cand X,i= h - h

MTBF =

-+
+ - + ------------+

3 A3
-OA 71 1
TL'Xfi

l'A-i 2-A2

(1.65)

Concluzii:
1. Fiabilitatea unui sistem cu legare in paralel este mai mare decat fiabilitatea oricarui
element component al acestuia;
2. Media timpului de buna funcfionare a sistemului
Este mai mare decat cea a oricarui component.
Fiabilitatea sistemelor cu structura mixta (serie ?i paralel)
Fiabilitatea unor asemenea sisteme se determina pe baza considerentelor anterioare,
de la sistemele cu legatura in serie i cu legatura in paralel a componentelor. Datorita
complexitafii unor asemenea structuri, fiabilitatea se calculeaza finandu-se seama de fiecare
caz in parte. Schema logica a unui sistem poate fi vazut m figura 1.10.

Redundanfa sistemelor
Redundanfa reprezinta 0 metoda frecvent folosita pentru cre$terea fiabilitafii unui
sistem. In principiu, redundanfa consta in aceea ca, la un bloc sau un modul activ, numit i
unitate de baza, se adauga unui sau mai multe unitafi de rezerva care, pe masura ce apar
defecfiuni la unitatea de baza, sunt cuplate in locul unitafii de baza, preluand toate funcfiile
acestuia i asigurand buna funcfionare a sistemului.
In raport cu starea unitafii de rezerva, in momentul intrarii lor in funcfiune, se disting
trei categorii de redundanfa:

a) Redundanfa activa (operativa) consta in aceea ca elementele de rezerva

funcfioneaza la aceeai parametri ca i unitatea de baza, considerand aa - zisa
rezerva calda a unitafii principale;
b) Redundanfa pasiva consta in aceea ca unitafile de rezerva se afla in asteptare i
deci nu se pot defecta inaite de momentul cuplarii;
c) Redundanfa semiactiva consta in aceea ca unitafile de rezervasunt de inceput
conectate la un regim de funcfionare redus fafa de acel al unitafii de baza, pana la
momentul cuplarii lor (in caz de defectare a unitafii de baza).
Redundanfa se poate aplica la un nivel de sistem, la nivel de modul sau la nivel de
element. Introducerea redundanfei se va aplica in concordanfa cu structura sistemului i
caracteristicile lor de funcfionare. Pentru sistemul din figura 1.11 exista o singura unitate de
rezerva. Presupunand ca dispozitivul de cuplare (SC) este ideal i nu se defecteazS niciodata i
ca rata defectarii, in condifii de repaus este neglijabila, media de buna funcfionare va fi:

MTBF = A.|

(1.66)

Aceasta configurare este definita redundanfa secvenfiala, deoarece intra in funcfiune

acea unitate de rezerva (rezerva rece) a celei principale.

Fig. 1.11. Schema logic de fiabilitate a unui sistem cu redundanfa

In cazul tn care sistemul dispune de doua unitafi de rezerva, fiabilitatea va fi data de
relafia:
i? = e -At + ^ ) + j W
1!

(1.67)

2!

In cazul general, pentru n unitafi de rezerva, relafia va fi:

Rs =

2!

3!

+ +

7i!

( 1.68)

lar MTBF va fi:

(1.69)

Fiabilitate, mentenanfa $i tehnologii de recuperare - cap. 1

Cantitativ, mentabilitatea reprezinta probabilitatea repunerii in stare de

funcfionare a unui produs defectat intr-un anumit interval de timp ?i n condifii date
(fig. 1.7).

Mentenabilitatea

Cuantificarea

Stabilirea obiectivelor
cantitative $i calitative

Metode de
Instrucfiuni
realizare a
de aplicare
obiectivelor

Parametml
timp pentru
rcpunere
in funcfiune

Probabilitatea
incadrctrii In
timpul afectat
repunerii in
functiune

Aplicarea mSsurilor

Proiectarc

Fabricate

Media timpilor dc repara(ii (MTR)

-V -

hxtrapolarea
comportSrii
produselor
echivalcnte

Fi$e istorice de
comportare a reperelor
componente ale
produsului (produselor)

Ecuafii de regresii
pentru dcterminarea
timpilor medii dc
reparalii

Service

Predict la proicctare
Predicfii la executie
Predictii la funcfionare

Simulare

Situafie fapticS a reperelor

in exploatare

Situafia comportSrii in
exploatare dup5 intervenpi

Lisle de control pe baza c&rora

sc inregistreazS. caracteristicile
principale ale unui sistem

F ig . 1.7. A spectul cantitativ a l m e n te n a b ilita fii

Pentru a stabilii funcfia mentenabilitafii M (tr) (funcfia repararii la timp) a

sistemului, se consider^ intervalul de timp pentru reparafie (0,tr] . Timpul de
restabilire Tr este o variabilS aleatoare a carei funcfie de reparafie este:

M(tr) = P(Tr <tr),lr >0.

_
Similar, cu stabilirea funcfiei de fiabilitate, se poate scrie:
f { t r). _ d M ( t r)
1
,
v (/r ) =
I - M ( t r)
dt..
- M { t r)
de unde:

13

0 - 37)
( 1 .3 8 )

Fiabilitate, mentenanta f i tehnologii de recuperare cap. 1

dM{tr ) = [ l - A / ( / r )]-v(fr )-dtr;

(1.39)

Sau

dU[tr)
(> )

Unde v(?r/) este denumita intensitatea reparafiei. Integrand ecuafia diferenfiala

(1.40), se obfine funcfia de mentenabilitate:
- [ v(t)-dl

M( t r) = l - e 0

(1.41)

Funcfia complementara mentenabilitatii, denumita nonm entenabilitate , este:

r

- '(')<i!
Q(tr) = \ - M ( t r) = e
.

(1.42)

Daca v(?j=v=c^/, atunci timpul de restabilire este repartizat exponenfial

negativ, iar funcfia de mentenabilitate devine:

M(tr) = ehH' \

(1.43)

Timpul mediu de rep'irHne se stabilete cu expresia:

<r

00
jv(/)A
tr = \ Q { t r ) - d t = \ e
-dt.
0

(1.44)

0
03

Daca v(t) =v=cst, rezulta: lr = [e"w - d l - - .

uI

(1.45)

0
alta caracteristica de fiabilitate legata de buna funcfionare a sistem elor cu
restabilire este disponibilitatea. Ea reprezinta probabilitatea ca produsul sa fie in stare
de a-i Indeplini funcfia impusa la un moment oarecare (t). D isponibilitatea este
rezultatul a trei evenimente:
- primul, reprezinta buna funcfionare pe intervalul (0,t) avand ca
probabilitate Rs(t)\
- al doilea eveniment este defectarea pe intervalul (0,t), probabilitatea de
defectare fiind I- Rs(t)\
- ultimul eveniment este restabilirea starii de funcfionare la momentul t,
caracterizata prin probabilitatea de restabilire M(t).
Ca urmare, funcfia disponibilitate este definita cu expresia:

= R,Q) + [l-Rs(t)]-MQr).

(1.46)

nlocuind In (1.46) expresia (1.41) a mentenabilitafii, rezulta:

ir
-\v (ty d i

D(t) = \ - [ \ - R , ( t ) ] - e

(1.47)

Funcfia complementara disponibilitafii este denum ita indisponibilitate, adica:

r

-1v(/)dr
G(/) = l - D ( 0 = [ l - i ? t (0 ] e

(1-48)

Ecuafiile starilor de indisponibilitate i respectiv indisponibilitate sunt:

>(/) =

+
A+ v

(1.49)

A+ v

Gil) - ---------
(1.50)
A+ v A+v
Pentru durate de timp mari in ecuafiile (1.49)-(1.50) se trece la limita (t*<),
adica:

14

Fiabilitate, mentenanfa $i tehnologii de recuperare

cap. 1

lim>(/) = V ; limG(/) = -------.

X + v '-*
X+v
Se introduc notatiile:
=

A+ V

(1-51)

(1.52)
tW r

k<:=1* - = J s ,
/l + v fs+ fr

(1.53)

Constanta kn = lim >(/) poarta denumirea de coeficient de disponibilitate.

->oo

El reprezinta fracfia din timpul total de exploatare a sistemului in care acesta este
capabil
sa
funcfioneze.
CoeficientuI
complementar
acestuia, adica
ka = 1 - kl} = lim G(l) poarta denumirea de coeficient de indisponibilitate.

15

Cap.2. Mentenanfa echipamentelor

C ap.2. M entenanfa echipam en telor

Funcfia de mentenanfa i im portanfa ei n intreprinderi
Realizarea funcfiilor principale ale unei intreprinderi la parametrii proiectafi, im plica
existenfa altor funcfii, secundare, care sa contribuie la realizarea celor principale. U na dintre
funcfiile secundare ale intreprinderilor, este cea de m entenanfa a m ijloacelor de producfie.
Folosirea utilajelor i echipamentelor intreprinderii in scopul realizarii producfiei, se
desfaoara in paralel cu procesui inevitabil al uzurii acestora. Se inregistreaza continuu doua
moduri de uzare:
uzareafizica - datorita solicitarilor diverse ?i intensitafii de exploatare - al carui efect
este pierderea aptitudinilor necesare asigurarii preciziei, productivitafii i
consumurilor prestabilite;
uzarea morala - rezultat al depairii perform anfelor ca u mi are a trecerii tim pului i
aparifiei unor utilaj e similar, mult mai productive i m ai precise.
In conditiile exploatarii utilajelor pe fondul uzarii continue, care nu poate fi elim inata, ci
doar atenuata, utilizarea acestora este posibila pana cand uzura atinge limitele peste care nu se
mai pot obfine rezultatele prescrise. Peste acest nivel de uzare, exploatarea utilajelor este
neeconomica, incompatibila cu cerinfele producfiei moderne. Elim inarea parfiala sau atenuarca
efectului cumulat al celor doua moduri de uzare se realizeaza cu ajutorul m entenanfei.
Neasigurarea mentenanfei corespunzatoare are consecinfe negative majore, dintre care se
pot enumera urmatoarele:
marirea costurilor de producfie, fie datorita creterii tim pului in care personalul direct
productive nu lucreaza, in ateptarea repararii utilajelor pe care le deservete, fie prin
oprirea fabricafiei ca urmare a imposibilitafii repararii;
evaluarea incorecta a capacitafii de producfie disponibila, datorita indisposibilitafii de
estimare exacta a timpului de nefuncfionare a echipam entului de producfie cauzata de
caderile accidentale;
executarea de produse cu consum ridicat de energia i materiale auxiliare sau cu
parametri inexacfi, ca urmare a dereglarilor i uzurii nenlaturate la timp;
imposibilitatea elaborarii unor programe care im pun funcfionarea utilajelor intr-un
ritm constant, asigurand livrarea produselor la term ene precise.
Activitatea de intrefinere i reparafii trebuie acceptata ca o investifie pe term en m ediu i
lung:
pe termen mediu, pentru a asigura starea tehnica necesara producerii la timp, la
nivelul de calitate cerut, in ritmul, cantitafile i costurile.prestabilite - a produselor;
pe termen lung, pentru a asigura utilizarea durabila a resurselor in cadrul sistemului
de dezvoltare economic durabila, ce urm eaza a se generaliza n ntreaga economie
mondial a.
Succesul activitafii de mentenanfa este pe deplin asigurat numai in condifiile abordarii
acestora in corelare cu terotehnica $i terotehnologia.
Terotehnica este o component^ a ingineriei avand ca preocupare elaborarea de
documentafii tehnice ?i tehnologice pentru: m ontarea i punerea in funcfiune a utilajelor;
intrefinerea; repararea; modemizarea; realizarea pieselor de schim b; recondifionarea pieselor

16 a

Cap.2. Mentenanfa echipamentelor

uzate; nlocuirea ma$inilor care i-au incheiat ciclul de viafa; organizarea sistemului
informational ntre compartimentele de concepfie - executie - exploatare a utilaj eloi ds
producfie. Terotehnica mai are ca obiectiv de activitate elaborarea de studii, proiecte si
documentafii pentru realizarea mentenanfei la nivel maxim de operativitate i respective,
rehabilitate.
Terotehnologia se ocupa cu cercetarea aplicarii variantelor de solufii pentru organizarea
i realizarea mtrefinerii pe principi economice.
Activitatea de mentenanfa, efectuata corect i la timp, asigura cre$terea disponibilitati
utilajelor i echipamentelor din dotarea intreprinderii, menfinerea nivelului de fiabilitate la cole
ce permit o buna continuare a procesului de producfie i creterea duratei totale de viafa. In fig.
1.12. se prezinta evolufia nivelului de fiabilitate a unui utilaj in cazul cand acesta este cuprins
intr-un program de intrefinere i reparafii, iar term enele efectuarii lucrarilor programate suit
respectate - dreapta di i cand activitafile prevazute nu sunt executate n termen, sau nu
corespund prescripfiilor din documentafia tehnica dreapta d2.
t

Nivel de fiabilitate

Fig. 1.12. Evolufia nivelului de fiabilitate a unui utilaj

Se remarca descreterea mult mai rapida nivelului de fiabilitate potenfiala atunci cand
utilajul nu este exploatat in regim de mentenanfa planificat. O astfel de descretere releva nu
numai intreruperi frecvente ale producfiei i costuri suplim entare pentru reluarea fabricafiei, ci i
reducerea duratei de viafa.

16 b

Cap.2. Mentenanfa echipamentelor

Durata de viata(ani)
Fig. 1.13. Frecventa defectarilor in timpul ciclului de viata al unui utilaj

In fig. 1.13, se prezinta frecvenfa defectarilor in tim pul ciclului de viafa al unui utilaj.
Curba 1 reflects depairea frecvenfei defecarilor admise dupa timpul t 2, in cazul utilajelor la care
s-au executat numai parfial lucrarile de intrefinere i reparafii, iar curba 2 pune in evidenfa
atingerea frecvenfei limita de defectare dupa un tim p t 3>t2, reflectand o cretere a duratei de
viafa, in cazul efectuarii lucrarilor specific^ de m entenanfa in conformitate cu programul
prestabilit. Activitatea de mentenanfa are o pondere de 10-30 % in costul de producfie.
Nerespectarea programului de intrefinere i reparafii poate sa m areasca m ult aceasta cota.

Mentenabilitatea elementelor i sistemelor tehnice

Defmirea nofinnilor de mentenabilitate i mentenanta.
U n produs reparabil trebuie sa prezinte o anum ita caracteristica sau aptitudine denumita
MENTENABILITATE.
Conform STAS 817 4/2 - M ENTENABILITATEA este aptitudinea unui dispozitiv, in
condifii date de utilizare de a fi m enfinut sau restabilit in stare de a-$i indeplini funcfia
specificata, atunci cand mentenanfa se efectueaza in condifii date, cu procedee i remedii
prescrise.
Dupa caz, mentenabilitatea poate fi data printr-unul sau mai mulfi indicatori de
mentenabilitate, cum sunt: distribufia discreta a probabilitafilor, m edia tim pilor de mentenanfa
etc.
Valoarea unui indicator de m entenabilitate poate diferi pentru situafii diferite de
mentenanfa.

16 c

Cap.2. Mentenanfa echipamentelor

Potrivit STAS 817 4/2 - M EN TEN A N TA este ansamblul tuturor acfiunilor tehnice i
acfiunilor organizatorice care le sunt asociate efectuate in scopul menfinerii sau restabilirii unui
dispozitiv in starea de a-?i indeplini funcfia specificata.
Termenul de M ENTENANFA are originea in limba latina:
manu tenere = a fine sub control i provine in limba romana din limba franceza ,
maintenance = intrefinere (in limba modem entretien).
n practica exploatarii mainilor, utilajelor, autovehiculelor etc. sunt folosite urmatoarele
sisteme de mentenanfa:
Sistemul de mentenanfa preventiva (PER M EN T) este ansamblul de acfiuni tehnice i
organizatorice pentru restabilire efectuate la interval de timp predeterminate, in scopul reducerii
probabilitafii de defectare sau degradarii perform anfelor unui dispozitiv.
Sistemul de mentenanfa corectiva (C O R M E N T ) este totalul acfiumlor tehnice i
organizatorice pentm restabilire efectuate dupa aparifia unei defectari, in scopul restabilirii
dispozitivului in stare de a-i indeplini funcfia specific.
Sistemul de mentenanfa combinat se aplica din ce in ce mai mult, deoarece practica
exploatarii sistem elor tehnice complexe a scos in evidenfa faptul ca in funcfie de periodicitatea
lucrarilor de mentenanfa planificate, preventive (PERMENT) se impune in mod inevitabil i
efectuarea unor lucrari de reparafii (corective), adica se aplica sistemul CORMET.
Timpul efectiv de mentenanfa este tim pul efectiv in care asupra unui dispozitiv sunt
efectuate, manual sau automat acfiuni de m entenanfa (nu se include timpul de ateptare).
Timpul efectiv de mentenanfa corectiva: partea timpului efectiv de mentenanfa in care
sunt efectuate acfiuni de mentenanfa corectiva. in cadrul acestui timp efectiv nu se include
timpul de ateptare i timpul necesar repararii unui dispozitiv care a fost inlocuit in cursul
acfiunii de mentenanfa corectiva considerate.
Timpul efectiv de mentenanfa preventiva este partea timpului efectiv de mentenanfa in
care sunt efectuate acfiuni de mentenanfa preventiva. Nu se include timpul de ateptare i timpul
necesar acfiunii de menfinere a unui dispozitiv care a fost inlocuit.
Timpul efectiv de mentenanfa observant: raportul dintre suma timpilor efectivi de
mentenanfa i numarul total al acfiunilor de mentenanfa.
Timpul efectiv de mentenanfa estim ate: timpul efectiv mediu de mentenanfa
determinat prin valoarea sau valorile limita ale intervaiului de incredere asociat unui nivel de
incredere dat i bazat pe aceleai date ca i tim pul efectiv mediu de mentenanfa observant al
dispozitivelor nominal identice.
In acest caz, potivit STAS 8174/2 trebuie sa se fina seama de urmatoarele:
suma datelor trebuie sa fie precizata;
rezultatele nu pot fi cumulate (com binate) decat daca toate condifiile sunt similar;
legea de repartifie a timpilor efectivi de mentenanfa trebuie sa fie indicata impreuna
cu motivele alegerii ipotezei respective;
daca se da o singura valoare limita, aceasta se refera, in general la limita superioara;
condifiile de efectuare a acfiunilor de mentenanfa trebuie indicate.
Timpul efectiv de mentenanfa prevazut: timpul efectiv mediu de mentenanfa calculate
pentru un dispozitiv, avandu-se in vedere indicatorii de fiabilitate observafi, estimafi, extrapolafi
sau prevazufi ?i timpul efectiv mediu de m entenanfa observat sau estimat al tuturor elementelor
sale component, precum ?i alfi factor ce trebuie luafi in considerare, in funcfie de condifiile date.
In acest caz ipotezele tehnice i statistice, m etodele de calcul i sursa datelor trebuie sa fie
indicate.

16 d

Cap.2. Mentenanfa echipamentelor

Reparabilitatea este proprietatea construcfiei unui utilaj de a se adapta la lucarile d;

reparafii in scopul restabilirii capacitafii funcfionale, a param etrilor tehnologici i nu in u ltim il
rand, al siguranfei in exploatare.
Reparabilitatea influenfeaza direct mentenabilitatea ?i deci, in final, disponibilitatea
utilajului.

MANAGEMENTUL MENTENANTEI
Mentenanfa preventiva reprezinta efectuarea unei serii de lucrari cu caracter profilactic.
Pentru aceasta se pot aplica doua metode de acfiune:

Fig. 1.14. Planificarea activitafilor de m entenanfa preventiva in cazul in care

intervenfiile se fac la term enul scadent conform normativelor

planificarea activitafilor de mentenanfa preventiva in funcfie de tipul de exploatare Tp

cu o anum ita periodicitate de repetare, avand in vedere prevederile din normativele
elaborate in acest sens (operafiunea se executa la term enul scadent potrivit ciclului de
intervenfii planificat) fig. 1.14.

Planificarea activitafii de mentenanfa preventiva n funcfie de periodicitatea stabilita

i elaborarea lucrarilor in funcfie de asigurarea sau depajirea unei valori lim ita admise
y>ya (fig. 1.15.) a parametrului de stare tehnica.

16 e

Cap.2. Mentenanfa echipamentelor

Fig. 1.15. Planificarea activitafilor de mentenanfa preventiva potrivit

valorii parametrului de stare tehnica y>ya

Pentru alegerea celei mai potrivite metode in executarea lucrarilor de mentenanfa

preventiva se poate pleca de eriteriul fiabilitate-cost. n acest scop, pe un semnificativ de
component se analizeaza indicatorii de fiabilitate, de exem plu funcfia de densitate de
probabilitate a timpului de. funcfionare f(t), unde t este o variabila aleatoare (timpul) aa cum se
v ed ein figura 1.14.
Aplicarea metodei se recomanda a se folosi cand impratierea variabilei aleatoare t in
jurul timpului mediu de funcfionare este relative mica, adica abaterea medie patratica a timpului
de funcfionare (abaterea standard) a t f , sau cand coeficientul de variafie are valoarea Cv- a t/ f
<0,4.
Alegerea periodicitafii rafional planificata Ip (Ip - ntrefinerea periodic), fig. 1.14 la care
se face intervenfia preventiva este posibila tehnic i tehnologic dar i economic ntre tmjn<Ip< t"
adoptand in acest scop un rise de defectare F(IP) acceptabil, funcfie de caracteristicile
constructive - funcfionale i importanfa componenfei respective.
Riscul F(IP) nu se poate alege prea aproape de valoarea zero, deci Ip aproape de tmi,
deoarece in acest caz periodicitatea fiind redusa create num arul investifiilor pe o perioada
planificata Tp, ceea ce marete foarte mult costurile acestei lucrari.
Pentru sistemele tehnice de complexitate redusa se poate aplica varianta de mentenanfa
preventiva cu Ip aproape de f , costurile recondifionarii plasandu-se sub cele ale unor ntrefineri
tehnice frecvente.
Pentru sistemele tehnice complexe este rafional sa se aleaga varianta cu un numar mare
de investifii pe perioada planificata deoarece nlaturarea defecfiunilor accidentale este extreme de
costisitoare.
Metoda a doua din varianta a doua a mentenanfei preventive este avantajoasa in cazul
cand lucrarile de mentenanfa se efectueaza numai la necesitate, adica dupa ce in baza acfiunii de
diagnosticare realizata in prealabil a rezultat ca yi>ya, deci param etral starii tehnice se afla in
zona de funcfionare la limita admisa, fig. 1.15.

16 f

Cap.2. Mentenanfa echipamentelor

In acest caz, finand seama de intensitatea de degradare a parametrului starii tehnice in
funcfie de tim pul de funcfionare a, exista posibilitatea ca la periodicitatea Ip numai o parte F (ya)
sa depaeasca lim ita ya si deci sa fie necesara intervenfia tehnica.
Este posibil ca la alte component, din esantionul supus observafiei, cand valoarea curenta
y<ya, sa apara necesitatea execufiei la timp de funcfionare t>2Ip sau la valori mai mari (exem plu
t>3Ip) deoarece intensitatea de degradare este redusa i mai mica decat valoarea admisa a<aa (fig.
1.15).
Daca se adopta o valoare mai apropiata a lui aa de amax i peste valoarea riscurile de
defectare scad, adica F(ya) este mai mic astfel ca devine rafionala aplicarea acestei metode.
U tilizarea acestei metode este cu atat mai adecvata daca prin mijloacele de diagnosticare
se poate prognoza resursa remanenta pana cand se satisface condifia yi>ya cu suficienta precizie,
deci exista un criteriu riguros de separate a operafiilor care trebuiesc executate la periodicitatea
Ip? 2 Ip, etc.
Avand in vedere ca mentenanfa cuprinde: intrefinerile tehnice planificate, reparafiile
planificate, reparafiile accidentale, urmarirea comportarii in exploatare a sistem elor tehnice, m
intregul lor i com ponentelor acestora, asigurarea pieselor de schimb i a materialelor necesare
investifiilor tehnice, asigurarea documentafiei tehnice pentru investifii etc., este necesara
inform atizarea acfiunilor pentru tofi cei care doresc o mentenanfa m odem i eficienta. n felul
acesta este organizata corect activitatea M ANAGEM ENTULUIM ENTEN A N fE I.
M anagem entului mentenanfei permite gestionarea i cunoaterea tuturor acelor categorii
de informafii tehnice i economice de care este nevoie pentru desfaurarea in condifii optime a
activitafii de mentenanfa. .
Prin inform atizarea activitafii de mentenanfa se obfin urmatoarele avantaje:
reducerea la minim a timpului de accesare a informafiilor specific;
inform afia din sistem va fi corecta;
explicafia poate fi oricand cunoscuta i valorificata de personalul de specialitate, chiar
daca este nou angajat;
informafiile nu se pierd la plecarea specialiitlor din companie;
posibilitatea analizelor multiple asupra mentenanfei, inclusiv costurile acesteia;
orice echipament tehnic, indiferent de natura i complexitate, poate fi definit in
sistem, cu structura sa, pe oricate niveluri de detaliere se dorete:
optim izarea planificarii intervenfiilor tehnice, realizandu-se reducerea costurilor, etc.

Factorii care influenfeaza nivelul activitafilor de mentenanfa

Nivelul activitafilor de mentenanfa poate fi influenfat de urmatorii factori:
factorii constructive care trebuie luafi in considerare inca din stadiul de
proiectare, execufie i experimentare a prototipurilor.
Acetia sunt:
_

separabilitatea uoara a elem entelor component;

accesibilitatea;
diagnosticarea starii tehnice fara demontare a principalelor component
prin am plasarea rafionala a punctelor de control;
fonnarea (configurafia) adecvata a imbinarilor i articulatiilor pieselor;

16 g

Cap.2. Mentenanfa echipamentelor

redondanta (rezervare)elementelor sau subansamblelor supuse mai intens

procesului de uzare, sarcinilor dinamice sau mediului inconjurator;
protectia materialelor.
factori tehnologici care se pot gupa in diferite metode i procedee:
metode tehnologice de realizare a preciziei necesare:

metoda interschimbabilitafii totale;

metoda interschimbabilitafii partiale;

metoda compensatorilor constructive;

metoda compensatorilor tehnologici;

procedee tehnologice de imbunatafire a proprietafilor fizico-mecanice ale

straturilor superficial ale pieselor;

procedee tehnologice de restabilire a caracteristicilor constructive prin

folosirea de dispozitive care sa elimine sau sa asigure la minimum deformafiile t
minimum de tensiuni interne.
factorii de exploatare
factori organizatorici:
metodele de organizare a investitiilor;
calificarea personalului;
asigurarea cu SDV, AMC, piese noi ?i material;
asigurarea cu documentafii tehnice;
factori tehnici:
categoria intervenfiei;
dotarea tehnica pentru intervenfii.
factorii care fin seama de asigurarea ambientului optim pentru locurile de
munca i nivelul de contiinciozitate al personalului.

Determinarea indicatorilor de mentenabilitate preventiva in conditii de

exploatare
STAS 13042/3 - stabilete metodele de determinare a indicatorilor experimentali de
mentenabilitate preventiva a mainilor agricole. Acest standard da o idee general pentru
determinarea indicatorilor i pentru alte categorii de utilaj e sau autovehicule.
In cuprinsul standardului se definesc simbolurile i indicatorii de mentenabilitate, modul
de determinare a indicatorilor i de prelucrare a rezultatelor cat i modul de evaluare a
construcfiei produsului din punct de vedere al condifiilor de executare a mentenanfei preventive.
Simbolurile stabilite prin acest standard sunt urmatoarele:
x - simbolul tipului corespunzator de mentenanfa preventiva;
y - numarul de tipuri de mentenanfa preventiva;
k - numarul de ordine a mentenanfei preventive de control de tip x;
j - numarul de ordine al executantului care efectuata lucrari de mentenanfa preventiva de
control de tip x;
z - simbol referitor la raportarea la un schimb;
Vm - volumul specific de munca operativa pentru mentenanfa preventiva, in ore om pe
unitate de funcfionare medie intre defectari;
Vmx - volumul de munca al mentenanfei preventive de tip x in ore om;

16 h

n mx numarul de mentenante preventive de tip x intr-un ciclu complet;

Tmx - durata mentenanfei preventive pe fiecare schimb, m ore;
nmzk ~ numarul de mentenante preventive de control pe fiecare schimb;
Tmzk ~ timpul operativ total consumat de catre executant la mentenanta preventiva de
control p e fiecare schimb, in ore;
Tmxk timpul operativ total consumat de executantul j la efectuarea operatiei de tip x a
m entenantei preventive de control, in ore;
Umxk -num arul de mentenante preventive de control de tip x efectuate in timpul
incercarilor;
ny numarul executantilor mentenantei preventive de tip x;
Q - functionarea m edie a produsului intre defectari, pe ciclu complet de mentenante
preventive planificate, unitate de functionare intre defectari, in ore, hectare, litri de combustibil,
tone de produse agricole recoltate sau prelucrate, etc.

Disponibilitatea elem entelor $i sistemelor tehnice

Defnirea notiunii de disponibilitate. Terminologie
Potrivit STAS 8174/3 DISPONIBILITATEA este aptitudinea unui dispozitiv sub
aspectele combinate de fiabilitate, mentenabilitate i de organizare a acfiunilor de mentenanta de
a-i indeplinii funcfia specificata, la un moment dat sau intr-un interval de fimp dat.
Pentru orice sistem tehnic reparabil, fiabilitatea este o condifie necesara dar nu i
suficienta. A fi disponibil in orice moment, sistemul tehnic trebuie sa fie uor de intretinut, uor
de reparat, uor de menfinut in stare de functionare, adica de a avea aptitudine denumita
m entenabilitate care depinde de trei factori principali:
accesibilitatea sistemului (uurinta demontarii i montani
fiecarui
element
i
pozifionarea
convenabila
a
ansamblurilor care necesita reglaje periodice);
logistica mentenantei: existenta S.D.V.- urilor, instalatiilor
pentru reglarea fimcfionala, documentafii tehnice ?i piese
de schimb;
activitate de service.
D in cele enuntate rezulta asigurarea conditiilor de D ISPONIBILITATE conform figurii
1.16.
'
MV
: >:
'

16 i

Cap.2. M entenanta echipamentelor

Fig. 1.16. Relatia dintre fiabilitate, mentenanta ?i disponibilitate
Termenul de disponibilitate este, de asemenea, folosit ca indicator de disponibilitate,
reprezentand fie probabilitatea ca dispozitivul sa-$i indeplineasca functia la un moment dat, fie
probabilitatea raportata la un interval de timp.
In figura 1.16. sunt prezentate relatiile intre timpii caracteristici disponibilitatii conform
STAS 8174/3.
Notiunea de DISPONIBILITATE a evoluat continuu i se constituie in conceptual
integrat de disponibilitate - fiabilitate - mentenanta.

Fig. 1.17. Relatii intre timpii caracteristici disponibilitatii

Disponibilitatea medie observata este raportul dintre timpul cumulate in care un
dispozitiv i-a indeplinit functia specificata i timpul cumulat de observatie sau la moment date
(alese astfel incat repartitia lor sa fie reprezentativa), este media proportiei de dispozitive
nominal identice care i-au indeplinit functia specificata.
Disponibilitatea instantanee observata este reprezentata de proportia de misiuni
ocazionale in care un dispozitiv, la un moment dat, i-a indeplinit functia specificata.

16 j

Cap.2. M entenanta echipam entelor

Consevabilitatea este aptitudinea unui dispozitiv de a-i mentine un nivel de

fiabilitate specificat, in conditii de depozitare i de transport date ?i pentru un timp de depozitare
dat.

Timpul de disponibilitate este intervalul de timp in care un dispozitiv este in

stare sa-i indeplineasca functia specificata.

Tim pul de indisponibilitate este intervalul de tim p in care un dispozitiv nu este

in stare sa-i indeplineasca functia specificata.
Timpul de indisponibilitate a unui dispozitiv este format din timpul de m entenanta i
timpul de a$teptare (pentru ca dispozitivul sa fie luat in reparatie, timpul necesar obtinerii
materialelor etc.).

Tim pul operativ este intervalul de timp in care un dispozitiv ii indeplinete

functia specificata.

Tim pul solicitat este intervalul de timp in care utilizatorul solicit dispozitivul sai indeplinesca functia specificata.
Timpul nesolicitat este intervalul de timp in care utilizatorul nu solicit
dispozitivul sa-i indeplinesca functia specificata.

Tim pul liber este intervalul de timp in care un dispozitiv este in stare sa-i
indeplinesca functia specificata, fara aceasta sa i se solicite.
Incercarea de depozitare este incercarea efectuata in scopul evidentierii aptitudinii unui
dispozitiv de a-i m entine un nivel de fiabilitate specificat, in conditii de depozitare date i pentru
un timp dat.
Incercarea de transport este incercarea efectuata in scopul evidentierii aptitudinii unui
-dispozitiv de a-i m entine un nivel de fiabilitate specificat, in conditii de transport date.

Functiile de disponibilitate i indisponibilitate

Functionarea unui utilaj a carui caracteristica este reparabilitatea, in perioada vietii utile
se caracterizeaza printr-o succesiune de stari altemante functionare/defectare sau cu starile de
oprire planificata (mentenanta preventiva, functionare sezoniera sau conservare - stocare).
Starile de defectare se produc la momente aleatoare, in tim p ce starile de oprire
planificata sunt realizate de deciziile umane.
Considerand componentele utilajului sisteme cu restabilire cu doua stari, daca se noteaza
cu 0 starea de functionare i cu s starea de defect, atunci com portarea in exploatare a utilajului
reprezinta
un
proces
stochastic
de
tip
M arkov
cu
doua
stari
$ (t)
=i unde i=0 sau 1],
In cazul cand produsul este in stare de defect Ia mom entul t, probabilitatea ca el sa se
defecteze in intervalul de timp elementar (t, t+At) este z(t)-At, unde ^ (t) -este rata caderilor
(intensitatea de defectare).
De asemenea, atunci cand produsul este in stare de defect la momentul t, probabilitate ca
el sa fie repus in functiune in intervalul de timp elementar (t, t+At) este n(t)At, unde (i(t)'este
intensitatea de restabilire a utilajului.
Daca se admite ca functiile p(t) i ^s(t) sunt constant in timp, atunci probabilitatile de
trecere (tranzitie) ale procesului sunt:
Poi(t, t+At)=X- At; P00(t, t+A t)=l -X' At;
P,o(t, t+At)=(i' At; P, ,(t, t+At)=l-|i- At;
(1.70)

16 k

Jvt I

o lt

fu & d d ir ' Is

rU.

Cap.2. M entenanta echipam entelor

De asemenea, pentru timpul de functionare fara defectiuni Tf i timpul de reparare
(restabilire) Tr se admite ipoteza fundamental ca sunt variabile aleatoare, independente si identic
repartizate. Se obtin urmatoarele relatii care caracterizeaza starea sistemelor la un moment dat:

A(t) = - ^ - + - ^ e-(UM,
A + /j A + jj.

(1.71)

/(/) = - \ l - e - (;-+f,)]
X + fi

(1.72)

in care:
A(t) este disponibilitatea, simbolul provenind din limba englezS, utilizat in literatura de
specialitate, inclusiv in standard;
I(t) - indisponibilitatea.
Expresia (1.71) este functia de disponibilitate a produsului, adica probabilitatea ca
produsul sa fie disponibil (in stare de functionare) la momentul t.
Functia de disponibilitate A(t) este o functie monoton descrescatoare de timp, valoarea
initials A(0)=1 $i cu valoarea asimtoticS

A = \imA(t) =
(F 73)
A + /j.
Expresia (1.73) este disponibilitatea limitatS sau stationara a produsului, adica
posibilitatea ca produsul sS fie disponibil la momente departate de momentul initial.
Introducand valoarea A in expresia (1.71) se obtine forma:
A(t) = A + ( 1 - A) Am'

(1.74)

in care:

.
(l
1^
(1.75)
(A + /j) t ---- hA-mr
\ m mrJ
Variatia functiei de disponibilitate A(t) este reprezentata grafie in figura 1.18. D in aceasta
variatie- se poate deduce viteza cu care functia A(t) se apropie de valoarea asimptotica A. Se
observa cS aceastS functie descre^te exponential, avand constanta de timp A*mr.
Daca t= A-mr, atunci expresia (1.74) devine:
A(A-mr)= A + (l-A )e1=A+0,368(l-A)
.
(1-76)
Dimpotriva, dacS t=0, atunci expresia (1.74) devine:
A(0)=A+(1-A)=1
(1-77)
care se mai poate scrie:
A(0)-A=1-A
(1.78)
Cu alte cuvinte, diferenta dintre functia A(t) i valoarea sa asimptoticS A este maxima la
momentul initial, dar scade destul de repede devenind nula. Aceste constatari sunt valabile nu
numai pentru repartitia exponentials ci pentru orice fel de repartitie a timpului de functionare
farS defectiuni T, respectiv a timpului de restabilire Tr.

16 I

Cap.2. M entenanta echipam entelor

Expresia I(t) (1.72) este functia de indisponibilitate a produsului, adica probabilitatea ca

produsul sa fie indisponibil (in stare de defect) la momentul t.
Deoarece la un m om ent t un produs conform ipotezei - se afla fie in stare de
functionare, fie in stare de defect, rezulta ca intre A(t) i I(t) exista relatia:
A (t)+I(t)=l

(1.79)
sau
I(t)= l-A (t)
(1.80)
Functia de indisponibilitate I(t) este o functie monoton crescatoare in tim p cu valoarea
initiala I(0)=0 i cu valoarea asim ptotica

I = lim /(f) = -

(1.81)

A + fi

care este indisponibilitatea stationara a utilajului (produsului), adica probabilitatea ca

produsul sa fie indisponibil (m stare de defect) la moment departate de m om entul initial.
In figura 1.19 sunt reprezentate functiile de disponibilitate i indisponibilitate ca o
consecinta a relatiilor (1.79; 1.80).
In cazul cand produsul este fara restabilire, este evident ca p=0 i atunci expresiile A(t) $i
I(t) devin:
A (t)=e'fl; I(t)= l-e'M
(1.82)
Se observa ca in acest caz functia de disponibilitate este chiar functia de fiabilitate iar
functia de indisponibilitate este chiar functia de nonfiabilitate (carenta).
Aceste constatari sunt valabile nu numai pentru repartitia exponentiala ci pentru orice fel
de repartitie a timpului de functionare fara defectiuni T, respective a timpului de restabilire

16 m

Cap.2. M entenanta echipam entelor

Fig. 1.19. Repartizarea grafica a functiilor A(t) i I(t)

Deoarece disponibilitatea stationara este o constant, aceasta se mai numete i coeficient

de disponibilitate si se determina cu relatia:
I f
A = - I- f.

L83)
1...(4
- y t.+ y t
n t"
n + \ t l r
in care:
tj sunt intervalele de timp de functionare fara defectiuni;
tn - intervalele de timp de restabilire;
n - numarul intervalelor t\,
Relatia (1.83) se mai poate scrie:
m B F --(1.84)
MTBF + MTR
Se observa din expresiile anterioare ca disponibilitatea utilajului (produsului) este
rezultatul a doua evenimente fiabilitate i mentenabilitate, relatiile dintre ele-fiind:
A(t)=R(t)+[l -R(t)]G(t)
(1-85)
Disponibilitatea unui produs este determinata deci de doua probabilitati:
probabilitatea ca produsul sa functioneze intr-un interval de timp t (fiabilitatea);
probabilitatea de a fi repaus in fimctiune intr-un interval d timp tr
(mentenabilitatea).
A=

INDICATORII DISPONIBILITATII 1 INDISPONIBILITATII

Indicatorii de disponibilitate sunt reflectati prin timpii caracteristici astfel:

(1.86)

Tc=Tf+T m e n t.p r"^T ment.cor

unde:
Tc este timpul caracteristic pentru perioada analizata, in ore om;
T f- timpul de functionare, in ore om;
Tment.pr - timpul de mentenanta preventiva, in ore om;

16 n