Mentenan\a ]i fiabilitatea ma]inilor – Capitolul 1.

Generalit`\i

CAPITOLUL 1

GENERALIT~|I

1
 Mentenan\a ]i fiabilitatea ma]inilor – Capitolul 1. Generalit`\i
1.1 No\iuni generale
Fiabilitatea este o caracteristic` de calitate, ce ast`zi reprezint` una dintre principalele cerin\e
ale beneficiarilor. {ns`]i defini\ia calit`\ii, ca aptitudine de folosire include capacitatea de
folosire [n timp a unui dispozitiv sau sistem. Studiile de marketing arat` c`, pe l@ng`
performan\e, productivitate ]i concep\ie modern`, [n pas cu nivelul tehnic ]i tehnologic,
cump`r`torii pun un accent cresc@nd pe fiabilitate. Cu ocazia unui sondaj, un beneficiar a
exprimat acest lucru astfel: “Doresc s` cump`r produse care vor func\iona corect zi de zi de
c@te ori ap`s pe buton”.

Cre]terea importan\ei fiabilit`\ii printre caracteristicile calitative ce definesc orice produs este
subliniat` de faptul c`, prin achizi\ionarea unui produs, beneficiarii vizeaz` ob\inerea unor
servicii pe care produsul respectiv le ofer`. {ntre produc`tori, care sunt [n primul r@nd
interesa\i s` ob\in` serviciile oferite de func\iunile produsului, nivelul tehnic ]i calitativ ]i
fiabilitatea sunt elemente puternice de leg`tur`.

Ca rezultat al cre]terii interesului fa\` de fiabilitate, s-a constatat, [n ultimul timp, o

formalizare accentuat` a aspectului fiabilit`\ii. {n acest sens, influen\a tehnologiei spa\iale ]i
electronica au jucat un rol important, al`turi de cre]terea complexit`\ii sistemelor [n general,
sisteme ce au frecvent o important` parte mecanic`, [n care se reg`sesc o larg` varietate de
transmisii mecanice.

Formalizarea aspectelor fiabilit`\ii se manifest` prin stabilirea unor condi\ii de aceast` natur`
cerut` de beneficiari, [nscrise din ce [n ce mai des drept clauze contractuale. Drept consecin\`,
fiabilitatea a trebuit s` fie m`surat`, prognozat` ]i asigurat`, au ap`rut programe de fiabilitate,
care [mbog`\esc ]i completeaz` con\inutul programelor generale ce vizeaz` cre]terea calit`\ii.
Se pot recunoa]te patru etape:

a. Previziunea ]i demonstrarea necesit`\ii lu`rii [n considerare a fiabilit`\ii

produselor ]i componentelor acestora. Determinarea ratelor de defectare,
dezvoltarea modelelor matematice ]i statistice, punerea [n eviden\` a “curbei [n
form` de cad` de baie”, punerea la punct a programelor de [ncerc`ri de fiabilitate,
asistate de statistica necesar`, sunt c@teva din caracteristicile primei etape. Se
remarc` [n aceast` etap` importan\a controlului de recep\ie al materiilor prime ]i
materialelor necesare unei fabrica\ii [n asigurarea fiabilit`\ii produselor.

2
 Mentenan\a ]i fiabilitatea ma]inilor – Capitolul 1. Generalit`\i
b. A doua etap` este marcat` de stabilirea necesit`\ii de [mbun`t`\ire a fiabilit`\ii la
produsele de mare complexitate sau la cele ce trebuie s` aib` perioade [ndelungate
de func\ionare f`r` defec\iuni. S-au impus [n concep\ia produselor o serie de tehnici
privind nivelurile de siguran\`, redundan\`, controlul mediului, analiza modului de
defectare ]i a consecin\elor respective, fizica defect`rii, aportul factorului uman,
concep\ia ambal`rii ]i transportului ]i altele. {n sfera execu\iei se ad@nce]te
leg`tura dintre fiabilitate ]i controlul calit`\ii, iar [n activitatea de service ]i [ntre\
inere a produselor aflate [n exploatare, politica de reparare ]i documenta\ia de [ntre\
inere devin importante.

c. Dezvoltarea ]i diversificarea tehnicilor a determinat apari\ia celei de-a treia etape

de coordonare a tuturor activit`\ilor viz@nd fiabilitatea [n programe, ce se
asociaz` acelora de ob\inere a celorlalte caracteristici ale produsului.

d. A patra etap` se caracterizeaz` prin urm`rirea eficien\ei acestui [ntreg arsenal de

metode ]i tehnici matematice ]i statistice, nu ca scop [n sine, ci din punct de vedere
economic. Activitatea de fiabilitate devine o component` important` a controlului
total al calit`\ii.

Func\ionarea oric`rui produs industrial este limitat` de apari\ia unei deregl`ri, de apari\ia unei
modific`ri pentru o singur` caracteristic`, apari\ii cauzate de defecte.

Astfel, fiabilitatea se poate defini ca fiind o ]tiin\` a defect`rilor. De fapt, defini\ia consacrat`
pentru FIABILITATE , este aceea de a o identifica cu aptitudinea oric`rui produs industrial de
a func\iona f`r` a se defecta.

Av@nd la [ndem@n` teoria probabilit`\ilor, din punct de vedere matematic devine posibil`
prognozarea cu un anumit grad de certitudine a comport`rii unui produs [n condi\ii de folosire
stabilite. Func\ionarea un timp mai [ndelungat, f`r` defect, este o component` determinant` a
calit`\ii.

De altfel, [n ultimii ani este obligatorie pentru orice produs, precizarea parametrilor de
fiabilitate, mentenabilitate ]i disponibilitate, odat` cu livrarea acestora c`tre beneficiari.

3
 Mentenan\a ]i fiabilitatea ma]inilor – Capitolul 1. Generalit`\i
Din punct de vedere etimologic, termenul fiabilitatea este un neologism provenit din limba
francez`, FIABLE, care [nseamn` demn de [ncredere, de la care s-a preluat derivatul
FIABILITATE. Statele de limb` englez` folosesc termenul echivalent RELIABILITY, derivat de
la verbul TO RELY, care are acela]i [n\eles ca ]i omologul s`u francez, adic` a avea [ncredere
[n...

Din defini\ia cuv@ntului folosit pentru definirea no\iunii, se observ` c` fiabilitatea este acea
[nsu]ire a unui produs ce sugereaz` [ncredere, siguran\`.

Cum se arat` mai sus, fiabilitatea este direct legat` de calitatea produsului. Astfel, dac` se
poate spune c` satisfacerea unor condi\ii [ntr-un anumit moment, din punct de vedere static
este caracterizat` de calitate, atunci, fiabilitatea caracterizeaz` acela]i produs sub aspect
dinamic, este o calitate [n timp. Fiabilitatea, apare deci ca o component` [n timp a calit`\ii.

1.2 Defini\ii
Deci, FIABILITATEA, din punct de vedere cantitativ, reprezint` caracteristica unui produs
exprimat` prin probabilitatea [ndeplinirii func\iei propuse pe o durat` dat`, [n condi\ii de func\
ionare specifice. Defini\ia de mai sus cuprinde urm`toarele expresii:

 conceptul de caracteristic`
Fiabilitatea este prin urmare o caracteristic`, a unui produs, put@nd fi, deci, determinat`
asemenea celorlalte caracteristici tehnice, printr-o anumit` valoare.

 conceptul de probabilitate
Fiabilitatea reprezint` o probabilitate, ]i ca urmare are o valoare cuprins` [ntre 0 (zero) ]i
1(unu). De aceea, nu se poate m`sura direct, ca orice m`rime fizic`, ci, se determin` cu metode
de statistic` sau cu teoria probabilit`\ilor.

 conceptul de func\ie
Fiabilitatea, presunpune [ndeplinirea unei func\ii, misiuni, sau, a unei cerin\e. Apare necesar`
deci, definirea cu precizie a func\iei pe care produsul trebuie s` o [ndeplineasc`, dar, ]i dac`
este cazul, definirea exact` a st`rii de func\ionare.

4
 Mentenan\a ]i fiabilitatea ma]inilor – Capitolul 1. Generalit`\i
 conceptul de durat` de func\ionare
Fiabilitatea presupune o durat` de bun` func\ionare, care este exprimat`, [n func\ie de produs,
[n ore, zile, etc... sau [n num`r de cicluri, curse duble, etc.

 conceptul de condi\ii de func\ionare

Acest concept reprezint` ansamblul condi\iilor de exploatare, pentru care a fost proiectat ]i
realizat produsul. Interpretarea corect` a defini\iei fiabilit`\ii este esen\ial` mai ales [n cazul
proiect`rii de seturi de [ncerc`ri determinate de fiabilitate.

Anumite produse necesit` o serie de opera\ii de [ntre\inere sau de mentenan\`. {n cazul unui
utilaj reparabil, se pune problema naturii defectelor ]i a posibilit`\ii de interven\ie.

Totalitatea ac\iunilor tehnice ]i organizatorice efectuate av@nd ca scop men\inerea sau

restabilirea func\iei specificat`, se nume]te MENTENAN|A. Aptitudinea unui produs de a
putea fi [ntre\iunut sau reparat mai u]or se nume]te MENTENABILITATE, ]i este redat` tot ca
o probabilitate.

DISPONIBILITATEA, reprezint` probabilitatea [ndeplinirii func\iei la un moment dat lu@nd

[n considera\ie ]i probabilitatea repunerii [n func\iune [n urma eventualelor defecte.

1.3 Fiabilitatea produselor industriale

Asemenea calit`\ii ]i fiabilitatea unui produs se hot`r`]te [nc` din faza de proiectare, prin solu\
ia constructiv` aleas`.

Realizarea fizic` a produselor poate conduce la ob\inerea parametrilor concepu\i, sau la

cobor@rea acestora, prin abaterile tehnologice, sau a derog`rilor cerute ]i ob\inute.

Diversele moduri de exprimare a fiabilit`\ii sunt prezentate [n tabelul 1.1 ]i pot fi considerate
ca ni]te factori de estimare a fiabilit`\ii reale, necunoscute.

Scopul proiectan\ilor trebuie s` fie acela de a stabili rela\ii dintre estimatorii prezenta\i [n
tabelul 1.1.

5
 Mentenan\a ]i fiabilitatea ma]inilor – Capitolul 1. Generalit`\i

tabelul 1.1
Denumire Con\inut
Previzional` Este fiabilitatea predeterminat` prin calcul anterioar` oric`ror
(preliminat`) [ncerc`ri. Este proprie etapei de proiectare a unui produs
Fiabilitatea ob\inut` prin [ncerc`ri determinative [n laborator pe
standuri speciale, pe baza unor e]antioane de produse. Se mai
Experimental` cunoa]te:
(de laborator) a/ observat` - dac` se refer` la etapa urm`rit` [n laborator
b/ extrapolat` - dac` pe baza informa\iilor din laborator se fac estim`ri
prin extrapolare a duratei cercetate
Op\ional` Fiabilitatea determinat` pe baza prelucr`rii informa\iilor din
([n exploatare) exploatare
Fiabilitatea prescris` [n documenta\iile tehnice: (standarde, norme,
Nominal`
contracte,...)
Fiabilitatea determinat` pe baza leg`turii dintre solicitatrea aplicat` ]i
Intrinsec`
rezisten\a la solicit`ri a elementului considerat
Fiabilitatea determinat` pe baza prelucr`rii datelor e]antionare sau
Extrinsec`
analitic cu ajutorul indicatorilor de fiabilitate

1.4 Implica\ii economice

Dac` [n studiu se afl` produse complexe, odat` cu fiabilitatea trebuie s` se ia [n considerare ]i

mentenan\a.

6
 Mentenan\a ]i fiabilitatea ma]inilor – Capitolul 1. Generalit`\i
{n figura 1.1 se prezint` costurile fiabilit`\ii ]i mentenabilit`\ii Se observ` c` exist` o zon` de
cost minim, c`reia [i corespunde fiabilitatea optim` R opt. Pentru R > Ropt , costul cre]te, [n
raport cu scopul propus.

{n general, Ropt este inferioar` fiabilit`\ii tehnic posibile. Vor apare deci defect`ri, deloc
neglijabile, pentru a garanta cel mai economic pre\ al disponibilit`\ii, ]i deci este necesar s` se
defineasc` mentenan\a corespunz`toare.

1.5 Defecte ]i defect`ri

Defectul constituie evenimentul esen\ial [n teoria fiabilit`\ii. Prin DEFECTARE sau C~DERE
se [n\elege [ncetarea [ndeplinirii func\iei impuse unui produs, iar DEFECTUL reprezint`
efectul acestui proces.

Defectele pot avea mai multe cauze, printre care:

 accidentale;
 uzur`;
 suprasolicitare.

{n tabelul 1.2 se prezint` o clasificare a defectelor, dup` mai multe criterii.

tabelul 1.2
Criteriul de Tipul
Caracteristici Exemple
clasificare defectului
Total {ncetarea func\ion`rii produsului Motor ars
Mod de
Func\ionare [n afara limitelor Transformator cu
manifestare De deriv`
prescrise To > q
Defecte ascunse care apar [n prima
Precoce
perioad` de punure [n func\iune
Perioada de
Defect aleator produs [n timpul
apari\ie De maturitate
unei exploat`ri normale
De b`tr@ne\e Defect care [nso\e]te uzura
Explozia unui
Viteza de apari\ Brusc Modificare brusc` a caracteristicilor
[ntrerup`tor
ie
Progresiv Degradare lent` a caracteristicilor {mb`tr@nirea izola\iei
Pierderea total` a capacit`\ii de
Reducerea Total
func\ionare
capacit`\ii de
Defectul de deriva a unor
func\ionare Par\ial Dereglarea unui declan]ator
componente la produse complexe
Poate dispare f`r` interven\ie
Temporar
exterioar` ]i f`r` revenire
Durata defect`rii Poate dispare f`r` interven\ie
Intermitent
exterioar` ]i revine
Permanent Odat` reap`rut r`m@ne definitiv
Consecin\ele Critice Consecin\e grave. Produce reclama\
defect`rii ii

7
 Mentenan\a ]i fiabilitatea ma]inilor – Capitolul 1. Generalit`\i
Consecin\e sesizabile. Poate
Majore
produce reclama\ii.
Consecin\e uneori sesizabile. Nu
Minore
produce reclama\ii.
Secundare Nu se sesizeaz` consecin\ele.
Primare Apare f`r` a fi provocat de alt defect
Leg`tura cauzal`
Secundare Este consecin\a altui defect
Probabilitatea nu este influen\at` de
Leg`tura Independente
apari\ia altui defect
probabilist` cu
alte defecte Probabilitatea este influen\at` de
Dependente
apari\ia sau neapari\ia altui defect

Produsele industriale pot fi considerate, dup` cum s-a mai subliniat, [n reparabile ]i
nereparabile. Cele nereparabile se [nlocuiesc la apari\ia defectului.

Se introduc no\iunile de CU RESTABILIRE ]i F~R~ RESTABILIRE pentru un sistem a c`rui

func\ie, [n urma unei defect`ri, se poate restabili sau nu.