Curs 1-3 - Masf

UNIVERSITATEA TEHNICĂ "GHEORGHE ASACHI" DIN IAŞI
FACULTATEA DE CONSTRUCȚII DE MAȘINI ȘI MANAGEMENT INDUSTRIAL

DEPARTAMENTUL MAȘINI-UNELTE ȘI SCULE
Probleme de bază ale fiabilităţii şi

mentenabilității sistemelor
Ș.l. dr. ing. Ana-Maria Bocăneț
5.10.2016
1
OBIECTIVE
 Înțelegerea conceptelor “fiabilitate”, “mentenanță”,
“mentenabilitate” și “disponibilitate”
 Cunoașterea solicitărilor în exploatarea și
funcționarea sistememlor
 Cunoașterea proceselor dăunătoare
 Aprofundarea cunoştinţelor privind defecţiunile
maşinilor-unelte
 Cunoașterea surselor de informare asupra fiabilitǎţii
sistemelor
 Aprofundarea cunoştinţelor privind fiabilitatea
mașinilor-unelte și cuantificarea acesteia
2
Cuprins
 1. Fiabilitatea. Mentenanţă. Mentenabilitate.
Disponibilitate. Concepte. Clasificări
 2. Solicitările în exploatarea şi funcţionarea
sistemelor
 3. Procese dăunătoare
 4. Defecţiuni ale maşinilor unelte
 5. Surse de informare asupra fiabilitǎţii.
Sistematizarea datelor privind fiabilitatea
 6. Fiabilitatea maşinilor-unelte
3
Fiabilitatea. Definire
Noțiunea de fiabilitate a apărut în jurul anului 1960, fiind desprinsă din
conceptul de calitate, noțiunea reprezentând capacitatea unui produs
de a-și menține calitatea specificată pe o perioadă cât mai mare de
timp.
Noțiunea de fiabilitate se utilizează în trei sensuri:
cantitativ calitativ
Ansamblul
caracteristicilor
calitative ale unui
Mărime ce Măsură a probabilității sistem tehnic care
caracterizează de bună funcționare a determină capacitatea
siguranța în unui sistem tehnic în acestuia de a fi utilizat
funcționare a unui conformitate cu în condițiile prescrise
sistem. normele prescrise. un timp cât mai
îndelungat , conform
scopului pentru care a
fost construit.
4
Fiabilitatea. Definire
O definiție des utilizată (mai complexă) este cea conform căreia fiabilitatea reprezintă
“caracteristica unui produs exprimată prin probabilitatea îndeplinirii funcției cerute, în
condiții date, pe o durată de timp specificată.” Această definiție conține 5 concepte
fundamentale.
Fiabilitatea -“caracteristica unui produs exprimată prin probabilitatea

îndeplinirii funcției cerute, în condiții date, pe o durată de timp specificată”
Conceptul de
Conceptul de Conceptul de
Conceptul de Conceptul de durată de
caracteristică condiţii de
probabilitate funcție funcţionare
fiabilitatea este o funcţionare (de
fiabilitatea este fiabilitatea utilizare şi de fiabilitatea
caracteristică a
exprimată printr- presupune mediu) – presupune o
unui produs, care
o probabilitate și satisfacerea unei durata de
poate fi reprezintă
are o valoare funcţii cerute. funcţionare
determinată, ansamblul
cuprinsă între 0 Acest lucru exprimata în
caracterizată și condiţiilor pentru
și 1. Se implică definirea unităţi de timp
măsurată la fel ca care a fost
deteremină pe corectă a funcţiei (ore, zile, ani etc.)
oricare altă proiectat să
baza calculelor pe care trebuie să sau un număr de
caracteristică funcționeze
statistice. o realizeze. cicluri, conectări,
tehnică produsul.
manevre etc.
5
Clasificări referitoare la conceptul de fiabilitate
Evoluţia nivelului de fiabilitate atins în diferite etape ale ciclului de

viaţă al unui sistem mecanic
6
Clasificări referitoare la conceptul de fiabilitate
Fiabilitatea ideală, • stabilită în etapa de planificare a produsului, când se efectuează studii de marketing şi de
cerută de piață prognoze privind nivelul fiabilităţii produselor similare.
Fiabilitatea
• cea pe care viitorul produs trebuie să o evidenţieze în funcţionare şi este prescrisă de
nominală, stabilită
producător sau impusă prin norme specifice sau standarde.
prin temă
Fiabilitatea
previzională • fiabilitatea predeterminată prin calcul, anterioară oricăror încercări. Caracterizează
(preliminară sau etapa de proiectare a unui produs.
predictivă)
• estimată prin prelucrarea observaţiilor defectărilor, obţinute prin testări efectuate în

Fiabilitatea
laborator pe prototip, seria zero şi/sau pe piese-epruvetă. Condiţiile create în laborator,
experimentală
inclusiv solicitările, trebuie să fie similare cu cele din exploatare.
• cea evaluată la punerea în funcţiune a produsului. Aceasta se hotărăşte încă din faza de
Fiabilitatea
proiectare (prin soluţia constructivă adoptată), iar fabricaţia nu face decât să o realizeze
potenţială
la parametrii stabiliți.
• valorificată pe baza rezultatelor privind comportarea în exploatare, pe o anumită

Fiabilitatea
perioadă de timp, a unui număr mare de exemplare identice, utilizate efectiv de
operaţională
beneficiar. Aceasta reprezintă estimarea cea mai precisă a fiabilităţii produsului.
7
Obiectivele fiabilității
 Studiul defecţiunilor echipamentelor - al cauzelor, al proceselor de apariţie şi dezvoltare şi al
metodelor de combatere a defecţiunilor;
 Aprecierea cantitativă a comportării echipamentelor în timpul exploatării în condiţii normale,

ţinând seama de influenţa pe care o exercită asupra acestora factorii interni şi externi;
 Determinarea modelelor şi metodelor de calcul şi prognoză ale fiabilităţii, pe baza

încercărilor de laborator şi a urmăririi comportării în exploatare a echipamentelor;
 Analiza fizică a defecţiunilor;
 Stabilirea metodelor de proiectare, constructive, tehnologice şi de exploatare pentru

asigurarea, menţinerea şi creşterea fiabilităţii echipamentelor, dispozitivelor şi elementelor
componente;
 Stabilirea metodelor de selectare şi prelucrare a datelor privind analiza fiabilităţii

echipamentelor.
8
Pentru a obţine sisteme fiabile sunt necesare cunoştinţe
şi deprinderi din următoarele domenii:
 analiză statistică
 modelarea fiabilităţii echipamentelor
 studii de marketing
 metode de predicţie a fiabilităţii
 proiectare prin metoda cazului cel mai defavorabil
 analiza fizică a defecţiunilor
 analiza modurilor de defectare şi a defectelor
 planificarea şi realizarea încercărilor de fiabilitate / încercări accelerate
 definirea conceptului de mentenanţă
 analiza mentenabilităţii
 planificarea şi realizarea mentenanţei
 analiza siguranţei echipamentelor
 fiabilitate / mentenabilitate / siguranţa echipamentului / calitate / suport
logistic / factorii umani / software performant pentru monitorizare.
9
Exemplu de definire a fiabilității
Analiza unui program de calculator, de exemplu browser-ul
Internet Explorer – măsurarea fiabilității se referă la măsurarea
(numărarea) intrărilor bune, de succes, dintr-un număr total de intrări
(rulări).
 Dacă notăm:
F = fiabilitatea
S = intrări (rulări) de succes
N = numărul total de intrări (rulări),
 Fiabilitatea este dată de relația:
F = S/N
 Se va obține o valoare F ≤1, o valoare subunitară, iar ideal ar fi ca
F = 1, adică numărul de intrări de succes să fie egal cu numărul
total de intrări, S = N.
10
Mentenanță și mentenabilitate
PREVENTIVĂ
• Defineşte activitatea supraveghere şi revizii

depusă în vederea
restabilirii capacităţii de
periodice
Mentenanţa bună funcţionare a
produsului, după ce s-a
produs o cădere.
CORECTIVĂ
reparaţii mijlocii si
capitale.
•Definește probabilitatea ca
starea bună de funcţionare
Mentenabilitatea să fie restabilită, în urma
unei căderi; într-o perioadă
dată de timp.
11
Legătura dintre activitățile de mentenanță și
fiabilitatea produselor
Deprecierea fiabilității pe perioada etapei de utilizare a produsului

12
Disponibilitatea
Probabilitatea ca un produs sau sistem să fie apt de
funcționare, în condiții de respectare a indicilor de
calitate impuși produsului respectiv, după reparația
impusă de o cădere (defectare).
Probabilitatea bunei funcționări a

produsului pentru o anumită perioadă, fără
apariția unor căderi.
Probabilitatea căderii (defectării) și a

restabilirii capacității de bună funcționare a
produsului (sistemului), într-o perioadă de
timp.
13
Legătura dintre disponibilitate și fiabilitatea
produselor
Elemente care contribuie la creșterea disponibilității

produselor sau sistemelor
14
Implicaţii economice ale
fiabilității
Variaţia costurilor în raport de nivelul de fiabilitate:

Ca - costuri de achiziţie;
Cm - costuri de proiectare-dezvoltare și mentenanţă;
Ct - costuri totale
15
Produse reparabile și nereparabile
În funcţie de destinaţia lor,
produsele pentru care interesează
problema fiabilităţii se pot împărţi în
două categorii:
• produse de folosinţă
îndelungată reparabile (sau cu
restabilire, reparabile) -
funcţionarea lor se exprimă prin trei
feluri de indicatori: ai funcţionării
fără defectări (indicatori de
fiabilitate); indicatori ai reparării
(indicatori de mentenabilitate);
indicatori ai disponibilităţii;
• produse destinate unei

singure întrebuinţări
(nereparabile) - funcţionarea lor Clasificarea produselor după modul de
se exprimă numai prin indicatorii de utilizare
funcţionare fără defecţiuni
(indicatori de fiabilitate).
16
Indicatorii fiabilității
17
Indicatorii fiabilității
18
Parametrii de fiabilitate
 Prin parametru de
fiabilitate se înţelege o
mărime cu ajutorul căreia se
exprimă cantitativ fiabilitatea
sau una din caracteristicile
sale.
 Având în vedere caracterul
statistic al defecţiunilor,
rezultă că parametrii de
fiabilitate sunt mărimi
statistice.
 Există un număr mare de
parametri de fiabilitate, ceea
ce se explică prin numărul
mare de factori de care
depinde fiabilitatea unui
produs, însă nici unul dintre
aceşti parametri de fiabilitate
nu poate măsura complet
fiabilitatea, ci doar estimează
una din laturile acesteia.
19
Cuprins
sistemelor
20
Sisteme – definiții
 Sistemul reprezintă o reuniune ordonată de elemente, care permite
realizarea unui obiectiv definit prealabil, prin intermediul unui plan.
 Această definiţie incorporează trei elemente esenţiale:
Existenţa unui scop

(obiectiv) care motivează
conceperea sistemului
Organizare (ordonare)
bine definită a
elementelor sistemului
Asigurarea informaţiei,
energiei, materialului,
conform planului
Majoritatea produselor prezintă o asociere de elemente componente, un ansamblu, un

sistem de elemente grupate într-un anumit mod. Pentru determinarea fiabilităţii unui
produs este necesar să se cunoască legătura funcţională dintre elementele componente
şi fiabilitatea elementelor ce intra în structura sistemului.
21
Sisteme – definiții
 Problemele de siguranţă în exploatare – fiabilitate – se pun atât
pentru sistem, cât şi pentru element.
 Prin sistem se înţelege maşina, aparatul, dispozitivul destinat să

realizeze anumite funcţii.
Exemplu: televizorul, maşina unealtă, utilajul de prelucrarea zahărului
etc.
 Prin element se înţelege o parte componentă a sistemului şi care

îndeplineşte o anumită funcţie în cadrul acestuia.
Exemplu: roata dinţată, rulmentul, ambreiajul, motorul electric
asincron, pompa hidraulică etc.
 In general, orice sistem poate să aibă în componenţa sa elemente

mecanice, electrice, hidraulice sau pneumatice. Realizarea de
sisteme mecanice cu fiabilitate ridicată este posibilă numai în cadrul
unui sistem coerent de asigurare a fiabilităţii.
22
Exemple de calcul al fiabilitatii pentru
diferite tipuri de sisteme
Produs cu structura in serie
 Din punct de vedere al fiabilității, un sistem tehnic are dispuse

elementele în serie, dacă defectarea oricăruia dintre acestea, va conduce
la defecatrea întregului sistem.
 Fiabilitatea produselor cu structură în serie, formate din n elemente

componente, de fiabilităţi R(t)1…R(t)n, este redusă datorită faptului că defectarea
oricărui element component duce la scoaterea din funcţionare a produsului.
23
Fiabilitatea produselor (sistemelor)
cu structură în paralel este superioară
celor cu structură în serie, deoarece
defectarea sistemului are loc doar în cazul
defectării concomitente a tuturor
elementelor puse în paralel.
Cu alte cuvinte, un sistem format din n

elemente componente funcționând
simultan, are o structură în paralel dacă
defectarea unui element nu înseamnă
defectarea sistemului – funcționarea fiind
Produs cu structura in paralel asigurată până la defectarea ultimului
element component.
24
Fiabilitatea sistemelor compuse
din subsisteme, ansambluri, blocuri
și elemente aplasate în serie și/sau
paralel se determină în etape
susccesive, pornind de la calculul
fiabilității celor mai simple grupări,
Schemă de conexiuni funcţionale de tip având elemente cu același tip de
serie-paralel dispunere - orice schemă mixtă de
conexiuni poate fi descompusă în
ramuri (secvenţe) de componente
înseriate sau în grupuri de elemente
conectate în paralel - , continuând
cu calculul fiabilității ansamblurilor
formate din grupări legate în același
fel, până la definirea fiabilității
întregului sistem.
Schemă de conexiuni funcţionale de tip
paralel-serie
25
Solicitări active Solicitări pasive
Solicitările în
exploatarea
şi
funcţionarea
sistemelor
mecanice
26
Rezistențele specifice elementelor componente.
Durabilitatea
Rezistenţa unui produs va fi mai mare decât
sarcina/solicitarea numai o perioadă de timp, datorită scăderii
rezistenţei prin procesul de deteriorare. În momentul în
care rezistenţa scade la valoarea sarcinii, obiectul se
defectează, fiabilitatea devenind nulă, durata de viaţă
încheindu-se.
Durata de funcţionare corectă (durata

de viaţă) la solicitări constante
Evoluţia duratei de funcţionare (durabilității) corectă la solicitări constante :

a) rezistenţa independentă de sarcină ; b) rezistenţa în funcţie de sarcină 27
Rezistențele specifice elementelor componente
Durata funcţionării corecte la solicitări
variabile:
a - cazul rezistenţei constante; b -
cazul scăderii rezistenţei în timp
(Lprobabil = durabilitatea probabilă; Lreal
= durabilitatea reală).
Se disting două cazuri:

-rezistenţa constantă (cu excepţia
perioadei de rodaj, fig. a), obiectele având
o durabilitate probabilă şi o durabilitate
reală egale cu timpul de funcţionare
determinat de intersecţia curbelor
rezistenţei şi sarcinii admisibile, respectiv
a sarcinii reale;
- rezistenţa scade în timp (fig. b),

durabilităţile determinându-se în mod
similar primului caz.
28
Rezistențele specifice elementelor componente
Aplicând această tehnică este posibil ca durabilitatea reală
obţinută să fie cuprinsă între două valori limită L1 şi L2 cu o
probabilitate de aproximativ 2/3.
Din cele arătate mai înainte se desprind următoarele:
-nueste posibil să se descrie fiabilitatea unui obiect real, în speţă

a unei transmisii mecanice, supus unei sarcini şi într-un mediu
ambiant, fără a lua în consideraţie timpul, în special durabilitatea;
-dacă într-un obiect (sistem) există sau apare o sursă de

deteriorare, reducerea sarcinii conduce la creşterea durabilităţii;
-fiabilitatea
nu este proprietatea unui obiect, ci a sistemului
complex format din obiect, mediu şi sarcină.
29
Cuprins
sistemelor
30
Procese dăunătoare
Condiții de precizie
Nefuncționarea
dimensională,
mașinii-unelte
geometrică
Procese
dăunătoare >
ieșirea din
funcționare a Calitatea suprafeței
prelucrate
mașinii-unelte Deterioararea
(modificarea) indicilor
de calitate impuși
mașinii-unelte
Productivitate și
costuri
31
Procese dăunătoare
Procese
dăunătoare cu
viteză mare
Procese Procese
dăunătoare dăunătoare cu
[Oprean, Pronikov]
viteză medie
Procese
dăunătoare cu
viteză mică
32
Procese dăunătoare cu viteză mare
Procese (mod Cauze
de Efecte
manifestare) Variația adâncimii de așchiere,
cauzată de modul de obținere
a semifabricatului
Fenomene dinamice
(cvasitotalitatea Scăderea preciziei
fenomenelor care Formarea și distrugerea de prelucrare
însoțesc procesul de tăișului de depunere
așchiere)
Uzura dispozitivelor de
poziționare-fixare a pieselor Înrăutățirea
Variația forțelor de și sculelor așchietoare calității spurafeței
așchiere prelucrate
Formarea așchiei
Scăderea
productivității și
Vibrațiile Intrarea și ieșirea sculei creșterea
așchietoare în prelucrare costurilor
33
Procese dăunătoare cu viteză medie
Procese (mod Deplasările axului principal
de manifestare) a mașinii de frezat FV 500,
datorate deformațiilor
termice
Modificarea
temperaturii
mașinii, mediului
ambiant
Deformațiile de formă ale unei
mașini de rectificat plan datorită
Deformații încălzirii în timpul procesului de
termice ale prelucrare
elementelor
mașinilor-unelte
Uzura sculei
așchietoare
34
Căldura degajată de procesul de așchiere:

scula așchietoare, piesă, așchii, lichid de
răcire
Căldura degajată de subansamble
specifice: motor electric, sistem de
Surse ungere
interne Căldura datorată frecărilor dintre piesele
aflate în mișcare: rulmenți, lagăre, roți
dințate, cuplaje
Fenomene
Cauze termice
Căldura degajată de uleiurile utilizate în
proces
Natural: radiații solare,

Variația curenți de aer
Surse temperaturii
externe mediului
înconjurător Artificial: calorifere,
aeroterme, ventilatoare
35
Efecte
Modificarea
parametrilor mașinii-
unelte
Modificări ale poziției

reciproce a reperelor
sau subansamblelor
mașinii-unelte
Modificarea poziției și
preciziei de deplasare
a elementelor
mașinii-unelte
36
Procese dăunătoare cu viteză mică
Efecte
Cauze
Procese Pierderea preciziei
(mod de Frecări ale
manifestare) organelor de
mașină aflate în Micșorarea randamentului
mișcare relativă
Scăderea rezistenței la
Modificări ale sarcinile dinamice ca
urmare a micșorării
ajustajelor secțiunii
Uzura inițiale
Variații ale frecărilor și deci
ale rezultantelor forțelor
de prelucrare
Redistribuire Suprafețe cu
a tensiunii impurități, pe
interne care se realizeză
deplasările Creșterea zgomotului
37
Cuprins
sistemelor
38
Defecțiuni ale mașinilor-unelte
• Defectul este evenimentul fundamental în

teoria fiabilităţii.
• Defectul este o abatere a unei

caracteristici de calitate de la nivelul dorit,
Aspecte sau stare, care apare cu o severitate
suficientă ca produsul sau serviciul asociat
importante să nu satisfacă cerinţele de utilizare dorite.
la
dezvoltarea • Defectarea (cădere) reprezintă încetarea
capacității unui produs de a-și îndeplini
temei funcția pentru care a fost creat.
Ex.: arderea becului

• Nu orice defecțiune constituie o
defectare. interior al
frigiderului nu
împiedică
funcționarea
acestuia. 39
Defecțiuni ale mașinilor-unelte. Clasificarea
defectelor funcţionale şi structurale
de aspect
După natură
de asamblare
măsurabile
După durata
atributive
defectării
provocate de materia primă
provocate de maşini , utilaje
provocate de muncitori
După cauză
provocate de metoda de lucru (tehnologie)
(origine)
DEFECTE provocate de măsurare (control)
provocate de mediu (împrejurimi, ambient)
critice
După importanţă
majore
(gravitate)
minore
care duc la produsele remediabile

După efectele
care duc la rebuturi
produse
„ de tinereţe”
După perioada (din „ de maturitate”
viaţa produsului în care „ de bătrâneţe”
apar)
aleatoare, accidentale
După caracter
„ sistematice” 40
defectărilor
Defectări
Durata și
Caracterul Rangul Caracterul Efecte
Cauza intensitatea de
apariției defectării defectării defectării
manifestare
Utilizare Majore – fac

necorespunză- Bruscă Parțială Primară – nu Evidentă aproape
toare este cauzată imposibilă
de o altă repunerea în
Progresivă, cădere funcțiune
Deficiențe Totală Ascunsă
treptată
constructive
Secundară – o Minore –
altă cădere a produsul
Uzura Intermitentă condus la poate
propagarea în funcționa
lanț a unei
suprasolicitări
Deranjament – cauza
defectării
41
defectărilor
Defectări
Capacitatea de
Caracterul Legături între Ușurința de
Durata funcționare a
apariției defectări detectare
produsului
Bruscă, se Temporară, Deranjament (minoră) – nu

apare rareori Primară – Evidentă împiedică funcționarea
modifică
și se neafectată de produsului
instantaneu
remediază o altă
caracteristicile
singură defectare
de funcționare Defecatre parțială – apare la una
Ascunsă dintre capacitățile de funcționare
a produsului
Progresivă, Intermitentă,
are caracter Secundară –
treptată apărută ca
temporar și se Defectare totală (majoră) –
repetă rezultat al altei ieșirea completă din funcționare
defectări a produsului
Permanentă
42
defectărilor în funcție de consecințele acestora
43
Exemple – documentația tehnică la deservirea mașinilor-
unelte
44
Exemple – documentația tehnică la deservirea mașinilor-
unelte
45
Defectarea – eveniment fundamental în
teoria fiabilității Probabilitatea ca la
timpul t → produsul
sau sitemul
Condiții la funcționează
determinarea
fiabilității Probabilitatea ca la
timpul t+Δt → apare
defecțiunea
Curba frecvenței defectărilor în timp

46
Defecțiunile mașinilor-unelte – clasificare generală
Defecțiuni accidentale → ruperea unor
Defecţiuni generate
de concepţia organe de maşini componente, griparea
constructivă termică sau atermică
Defecţiuni tehnologice datorate

Defecţiuni datorate
concepţiei
modificării microstructurii materiilor
tehnologice şi de prime, prelucrării mecanice
execuţie necorespunzătore
Defecţiuni cauzate Defecțiuni datorate uzurii elementelor

de uzare mecanice, hidraulice și electrice
Defecțiunile
mașinilor
unelte Defecţiuni cauzate Defecțiuni care apar datorită depășirii
de deformaţii şi
şocuri unor niveluri de solicitare
Defecțiuni datorate depozitării şi

Defecţiuni cauzate transportului mașinilor-unelte,
de mediul ambiant componentelor acestora şi pieselor de
schimb
Defecţiuni Defecțiuni datorate transportului,

provocate de montajului, exploatării şi întreţinerii
factorul uman
mașinilor-unelte.
47
Defecțiunile mașinilor-unelte – clasificare după locul de
apariție
Defecţiuni ale
elementelor
mecanice
Defecțiunile Defecţiuni ale

mașinilor elementelor
unelte hidraulice
Defecţiuni ale
elementelor
electrice
48
Defecțiunile elementelor mecanice ale mașinilor-unelte
Ruperea dinților angrenajelor în timpul funcționării
Forfecarea penelor și a știfturilor de siguranță datorită suprasarcinilor
Distrugerea cuplajelor
Distrugerea stratului superficial al elementelor în contact la mișcare
Apariția unor miscrofisuri și smulgeri de material, în special la rulmenții

Defecțiunile și dinții angrenajelor din cutia de viteze
elementelor Ruperea la oboseală a arborilor, roților dințate, cauzate în special de

mecanice multitudinea pornirilor-opririlor
Uzura roților dințate, a cuplurilor șurub-piuliță, fus-lagăr și sanie-ghidaj
Defecte ale mecanismelor de transmisie prin curele datorate

suprafețelor incorecte de contact roată-curea, joc mare între arbore și
roată, canal de pană și pană care nu mai realizează corect ajustajul
Defecte ale transmisiilor cu lanț - uzura condcuce la variația pasului
Uzuri la came, excentrice, cruci Malta 49

Exemplu – uzura cuplului șurub-piuliță
• Uzura cuplului variază continuu

crescător odată cu creșterea lungimii
cursei parcurse de cele două organe de
mașină.
• Mărimea uzurii este diferită pentru

diferite uleiuri de ungere.
• Se va acționa asupra materialului celor

două organe de mașină în mișcare, astfel
încât uzura să apară preponderent la
piulița care se va înlocui atunci când
uzura acesteia se apropie de valoarea
admisibilă.
Uzura cuplului șurub (curbă continuă) și piuliță (curbă Se recomnadă șurub din OLC 45 sau
discontinuă) în funcție de lungimea cursei h și pentru diferiți OL60 (eventual 40Cr10), iar piulița din
lubrifianți bronz.
50
Defecțiunile elementelor hidraulice ale mașinilor-unelte
Cauze ale
defecțiunilor Cauze ale defecțiunilor sistemului
hidraulic (studiu firma Vickers)
Impurificarea
uleiului
defecțiunile
Variația părții electrice
temperaturii defecțiunile
părții mecanice
erori de montaj
Oboseala
elementelor uleiul
hidraulice
Uzura
elementelor
hidraulice
51
Impurificarea uleiului 1. Mărește frecarea și uzura

suprafețelor în contact ale
• ulei necorespunzător organelor de mașină aflate în
calitativ mișcare relativă
• ulei cu impurități 2. Înțepenirea pieselor în
mișcare
Exemplu : randamentul unei pompe cu pistonașe funcție de timp și gradul de

impurificare a uleiului
52
Modificări ale: Deteriorarea mecanică a
Variația temperaturii -compoziției chimice pieselor în mișcare
uleiului -vâscozității Cresc pierderile volumice
-proprietăților lubrifiante Deteriorarea etanșărilor
Apare datorită unor sarcini

dinamice mari:
Oboseala elementelor vibrații, pulsații de Defecțiuni la conductele
hidraulice presiune, șocuri hidraulice de înaltă presiune
datorate închiderii-
deschiderii unor elemente
Modificări ale:
Uzura elementelor Afectează toate - preciziei
elementele sistemului
hidraulice hidraulic - stabilității
- randamentului
53
Defecțiunile elementelor electrice ale mașinilor-unelte
Defecțiuni ale
elementelor de
acționare: Au cea mai scăzută
motoare, electroma fiabilitate
gneți
Defecțiuni ale Oxidare, scăderea presiunii de

elementelor de contact, utilizare
conectare și/sau necorespunzătoare
comutare
Defecțiuni ale
Defecțiunile elementelor de Ieșirea din funcțiune
elementelor protecție: relee de a mașinii-unelte
electrice timp, viteză, tempe
ratură, forță
Defecțiuni ale
elementelor de Temperatura, umiditatea
comandă: butoane, zonei, numărul de conectări
limitatoare
Defecțiuni ale
elementelor de
semnalizare
54
Cuprins
sistemelor mecanice
55
Surse de informare asupra fiabilitǎţii
accelerate
Urmărirea
comportării în
exploatarea reală
a produsului la sarcini aleatoare
Încercări la
Surse de Încercări de
funcționarea la sarcina distructivă
informare corectă
laborator:
Modelarea
la durata de
proceselor din afara
funționare
Modelarea sistemului
produslui și a
procesului Modelarea exploatare
proceselor din experimentală
interiorul sistemului contolată
56
Surse de informare asupra fiabilitǎţii
• Momentul realizării produsului la producător
• Momentul punerii în funcțiune a produsului
• Momentul în care apar modificări în comportarea normală a

produsului
• Momentul căderii (defectării) – întreruperii funcționării
• Informații privind căderea – cauza, sursa primară

Program de • Momentul repunerii în funcționare după cădere
observare
• Caracteristicile calitative ale produsului după rezolvarea
problemelor căderii
• Costurile directe – înlocuiri/recondiționări piese, manoperă-

, și indirecte – datorate nefuncționării produsului
57
Sistematizarea datelor privind fiabilitatea - exemple
Sistematizarea datelor privind fiabilitatea produselor nereparabile
Interval Mărimea Timpul Căderi Efectiv rămas în

de timp interva- de înregistrate funcțiune la
lului analiză sfârșitul
intervalui
Δt1 τ1 τ1 k1 N1 = N – k1
Δt2 τ2 τ1+ τ2 k2 N2 = N – (k1 + k2)
.. .. .. .. ..
.. .. .. .. ..
.. .. .. .. ..
Δti τi τ1+ τ2 ki Ni = N – (k1 + k2

+....+ τi +...+ ki)
.. .. .. .. ..
.. .. .. .. ..
Δtn τn τ1+ ...+ τi kn Nn = N – (k1 + ...+

+ τn ki + kn)
Observații:
•N = mărimea eșantionului analizat
•τ1= ...= τi = τn
•Nn = N – (k1 + ...+ ki + kn) = 0
58
Sistematizarea datelor privind fiabilitatea produselor nereparabile
Interval [km] Anvelope căzute Anvelope

rămase
ΔS1 C1 A1
ΔS2 C2 A2
.. .. ..
.. .. ..
.. .. ..
ΔSi Ci Ai
.. .. ..
.. .. ..
ΔSn Cn An
59
Sistematizarea datelor privind fiabilitatea produselor reparabile
Nr. căderi Produse bune

Media timpilor
Mijloc
Interval Mărime interval de reparații
interval ti
Început de Sfârșit de MTR
interval interval
1 τ1 k1 T1
2 τ2 k2 T2
3 .. .. ..
4 .. .. ..
5 .. .. ..
6 τi ki Ti
7 .. .. ..
8 .. .. ..
9 τn kn Tn
..
Total .. .. .. .. ..
Observații:
N = mărimea eșantionului analizat
τ1= ...= τi = τn
k1 + k2+...+kn = N
Nn = N – (k1 + ...+ ki + kn) = 0
τ1+....+τn = Durata de viață a produsului 60
Cuprins
sistemelor mecanice
61
Fiabilitatea mașinilor-unelte. Definire
Capacitatea mașinii-unelte de a funcționa fără defecțiuni, dar și
probabilitatea de bună funcționare a acesteia în condițiile în
care pe mașina-unealtă se pot prelucra și obține piese (repere
sau subansamble) care să se încadreze în condițiile de precizie
și calitate impuse, corelat cu o productivitate acceptabilă.
Fiabilitattea tehnologică → îndeplinirea

crietriilor de precizie (dimensională, de
Fiabilitatea funcțională → formă, poziție reciprocă ) și calitate
siguranța în funcționare (rugozitate, starea stratului superficial)
a pieselor obținute pe mașina-unealtă
respectivă
62
Factori care influențează fiabilitatea mașinilor-
unelte
63
Fiabilitatea strungurilor. Fiabilitatea funcțională
Schema structurală simplificată a stungului normal
În condițiile în care structura funcțională a strungului se prezintă sub forma unei serii de
instalatții, fiabilitatea, ca probabilitate a bunei funcționări se determina cu relația:
PS = PM ∙ PIM ∙ PIE ∙ PIH
64
Defecțiuni
electrice și
mecanice
Cutia de viteze Cutia de avansuri
Cea mai
mare
intensitate
de lucru
Instalația Instalația
mecanică electrică
Motor Instalația
electric hidraulică
SN
65
Fiabilitatea strungurilor
Schema simplificată a cutiei de
viteze a stungului normal
Graful de conexiuni
66
Graful de conexiuni
Fiabilitatea strungurilor
Fluxul functional al situatiei prezentate in schema cinematica este marcat prin arce de
transmitere orientate (simbolizate cu sageti).
P1 = probabilitatea ca momentul de torsiune primit de la motorul M sa se transmita prin cuplajul
k1 la arborele a1 depinde de cuplaj, prinderea cuplajului pe arbore, rezistenta la șocuri si vibratii
ale bolturilor, suruburilor etc.
P2 = probabilitatea ca momentul de torsiune sa se transmita de la a1 la roata z21 depinde de
fixarea rotii z21 pe arbore (pene, caneluri,etc.) (z11 nu participa la transmiterea miscarii)
P3 = probabilitatea ca momentul de torsiune sa se transmita de la roata z21 la z42 depinde de
constructia rotilor dintate, de rezistenta la oboseala, marimea jocurilor flancurilor, uzura (si
implicit variatia jocului), etc.
La fel se analizeaza si probabilitatile P4, P5, P6 si P7.
Arcele de transmitere neorientate Pli au influenta asupra functionarii, dar nu li se atribuie un sens
deoarece conditia de realizarea a transmiterii este direct conditionata de functionarea fara
defectiuni a lagerelor Li. 67
Generalizând analiza se poate scrie formula pentru fiabilitatea functionala
totale a cutie de viteze, de forma:
unde:
 P1 = probabilitatea ca momentul de torsiune primit de la motor sa se
transmita la k1;
 P'F = probabilitatea de realizare a elementelor de fixare si prindere a rotilor
dintate pe arbori;
 PA = probabilitatea de functionare a angrenarii rotilor dintate;
 PL = probabilitatea de realizare a functiei de lagaruire;
 PB = probabilitatea de functionare a dispozitivului de cuplare a baladorilor.
Fiabilitatea functionala totala a cutiei de avansuri (inclusiv caruciorul) va fi:
 P'F, P'A, P'L, P'B au aceleasi semnificatii ca cele descrise la CV.

 Psc = probabilitatea de realizare a functiei de transmitere a miscarii prin
surubul conducator.
Fiabilitatea functionala a instalatiei mecanice va fi:
68
Instalația electrică (IE) este formata
din elementele specifice de
comandă și execuție: conductori
electrici, comutatori, relee etc., iar
fiabiliatatea funcțională totală este
data de fiabilitațile parțiale ale
acestor elemente.
Instalația hidraulică (IH) pentru

strunguri cuprinde pompa, supape
de sens, rezervor, conducte etc. Ea
influențează indirect fiabilitatea
instalației mecanice prin ungerea
rulmenților, a angrenajelor etc.
Histograma defecțiunilor (%) pentru fiecare dintre

subansamblurile componente ale strungului
69
Fiabilitatea strungurilor. Fiabilitatea tehnologică
 Precizia de lucru a strungurilor este direct legata
de uzura elementelor care asigura precizia
miscarilor relative scula-piesa (ghidaje, lagarul
arborelui principal, bara conducătoare, șurubul
mamă etc.).
 Un element important il constituie vibrațiile prin
amplitudine, frecvența și viteza, fiind necesara
stabilirea zonelor de stabilitate dinamica. La fel si
deformatiile termice, tensiunile interne, etc.
 Drept criteriu de calcul al fiabilitatii tehnologice
se va adopta o conditie de precizie (de forma sau
pozitie relativa) a piesei.
70
Fiabilitatea mașinilor de găurit. Fiabilitatea funcțională
Histograma de defecțiuni în funcție de

suansamblul defectat, la o mașină de găurit
Histograma de defecțiuni în funcție de natura radială
acestora, la o mașină de găurit radială
71
Fiabilitatea masinilor de găurit. Fiabilitatea funcțională
Histograma de defecțiuni în funcție de natura

acestora, la o mașină de găurit verticală cu
coloană
suansamblul defectat, la o mașină de găurit
verticală cu coloană
72
Fiabilitatea masinilor de găurit. Fiabilitatea tehnologică
La o mașină de găurit verticală cu coloană, se

vor analiza parametrii preciziei geometrice:
 bataia radiala a axei alezajului conic al
arborelui principal;
 rectilinitatea ghidajelor verticale;
 perpendicularitatea axei arborelui principal pe
suprafata de lucru a mesei;
 rectilinitatea si paralelismul deplasarii pinolei
fata de axa arborelui principal.
73
Fiabilitatea mașinilor de frezat. Fiabilitatea funcțională
Schema structurala simplificata pentru o masina de frezat universala este prezentata in figura de mai jos.
Instalatia mecanica IM este alcatuita din CV si CA.
Probabilitatea de buna functionare este data de relatia:

PMF = PIE ∙ PIH ∙ PMEP ∙ PIM ∙ PMEA
74
Fiabilitatea mașinilor de frezat. Fiabilitatea funcțională

suansamblul defectat
Histograma de defecțiuni în funcție de natura
acestora
75
Fiabilitatea mașinilor de frezat. Fiabilitatea tehnologică
Se iau in considerare, in general, următoarele
condiții:
 paralelismul dintre suprafata de prindere si
directia deplasarii longitudinale a mesei (deci a
suprafetei prelucrate);
 perpendicularitatea axei de rotatie a arborelui
principal (vertical) si suprafata de prindere a
mesei;
 paralelismul dintre suprafața superioara si
suprafata de baza la prelucrarea cu arborele
vertical
 perpendicularitatea suprafețelor laterale și
suprafața de bază la prelucrarea cu arborele
orizontal.
76
Fiabilitatea mașinilor de rectificat. Fiabilitatea funcțională
Histograma de defecțiuni în funcție de suansamblul defectat, la o

mașină de rectificat rotund
77
Fiabilitatea mașinilor de rectificat. Fiabilitatea tehnologică
 Va lua în considerare atât precizia cât și

calitatea suprafețelor pieselor prelucrate.
 Se vor avea în vedere următoarele

subansambluri: ansamblul port-piesă, port-
sculă, mecanismul de avans transversal,
sistemul instalației hidraulice, ansamblul de
aspirație.
 Principalele condiții de precizie și calitate

afectate sunt: împrăștierea dimensională,
conicitatea, perpendicularitatea și rugozitatea.
78
Etapele în care se efectuează calcule de fiabilitate
Calcule de fiabilitate
pentru mașini-unelte
În stadiul de încercare și
În stadiul de proiectare
exploatare
a elementelor funcționale și parametrice
pentru element pentru sisteme complexe
cu
cu
cu elemente elemente
fără rezerve cu rezerve elemente
în serie în serie-
în paralel
paralel
Fără restabilire Cu restabilire
Cu luarea în considerare Cu luarea în considerare a

numai a defecțiunilor diferitelor tipuri de
accidentale defecțiuni 79
Exemple de calcul al fiabilității
Se consideră un lot de strunguri supus observațiilor. Lotul trebuie să îndeplinească
următoarele condiții:
- să fie format din mașini de același tip și aceeași generație, aflate la întreprinderi diferite;
- să execute fiecare operații cât mai variate;
- operatorii care le deservesc să aibă o calificare medie;
Se alege un număr de strunguri cât mai mare (de obicei N > 25) pentru care se
extrag din rapoartele de exploatare, timpii de funcționare între două defecțiuni. Acești timpi
se ordonează crescător.
Șirul de valori ordonat crescător se presupune că este următorul: ti = 8; 11; 13; 14;
20;22;22; 24; 24, 24; 25; 25; 26; 28; 30; 32; 32; 34; 40, 40; 41; 41; 42; 42; 42; 43; 44;44; 44; 44; 44;
45; 46; 48; 48; 48; 51; 55; 58; 59; 60; 60; 60; 61; 61; 66; 67; 68; 69; 72 ; 72; 74; 74; 75; 76; 77, 77; 77;
84; 85; 86; 88; 88; 90; 91; 92; 92; 94; 96; 100;104; 108; 109;110;115; 120; 123; 124; 126; 128; 130;
135; 136; 137; 138; 140; 142; 143; 144; 152; 154; 155; 156; 157; 167; 168; 170; 172, 174; 176; 180;
184; 186; 188; 190; 198; 200; 203; 204; 214; 216; 218; 221; 224; 226; 232; 235; 236; 236; 236; 236;
236; 236; 236; 236; 244; 246; 249; 250; 256; 258; 264; 267; 272; 280, 282; 283; 284; 286; 288; 298;
310, 312;314; 315; 317; 318; 319; 324; 326; 328; 331; 332; 333; 340; 348; 350; 352; 355; 356; 359;
360; 375; 376; 378; 380;382; 394; 396; 406; 410; 416; 426; 429; 432; 437;443; 452; 455; 457; 458,
459; 464; 467; 469; 475, 476; 489; 492. [ore]
80
 Numărul total de termeni n = 216, numite evenimente, iar pentru
prelucrarea statistică aceștia se grupează în câteva intervale cu lățimea h.
 h se determină prin diferite metode, dintre care vom utiliza metoda
Sturges:
h = tmax – tmin / 1+3,22 log n
h = 57 ore
Media timpilor Funcția de
Dimensiuni Mijloc Suma Timpi pentru Rata
ni f F R de reparații mentenabili
intervale interval ti căderilor reparații reparării μ
MTR -tate M(t)
39 39 0,181 0,181 0,819 20 15,333 0,065 0,729

28,5
0-57
42 81 0,194 0,375 0,625 22 15,333 0,065 0,762
85,5
57-114
32 113 0,148 0,523 0,477 24 15,333 0,065 0,791
142,5
114-171
24 137 0,111 0,634 0,366 16 15,333 0,065 0,648
199,5
171-228
24 161 0,111 0,745 0,255 16 15,333 0,065 0,648
256,5
228-285
19 180 0,088 0,833 0,167 12 15,333 0,065 0,543
313,5
285-342
16 196 0,074 0,907 0,093 12 15,333 0,065 0,543
370,5
342-399
10 206 0,046 0,954 0,046 8 15,333 0,065 0,406
427,5
399-456
10 216 0,046 1,000 0,000 8 15,333 0,065 0,406
484,5
456-513
216 138
Total
81
Frecvența căderilor strungurilor
45
42
40 39
35
32
30
25
căderi
24 24
20 19
16 frecventa căderilor
15
10 10 10
5
0
28,5 85,5 142,5 199,5 256,5 313,5 370,5 427,5 484,5
mijlocul intervalului de analiză
Funcțiile de fiabilitate și nonfiabilitate ale strungurilor

1,200
1,000
0,800
R, F
0,600 Funcția de fiabilitate a strungurilor

Funcția de nonfiabilitate a strungurilor
0,400
0,200
0,000
28,5 85,5 142,5 199,5 256,5 313,5 370,5 427,5 484,5
82
Funcția de mentenabilitate a strungurilor
0,900
0,800
0,700
0,600
0,500
0,400 funcția de mentenabilitate
0,300
0,200
0,100
0,000
28,5 85,5 142,5 199,5 256,5 313,5 370,5 427,5 484,5
Cu cât timpii pentru reparații sunt mai mari cu atât mentenabilitatea este mai mare.
83
Se ia în considerare analiza unei instalații componente pe durata totală de funcționare a
unei mașini-unelte. Mărimea intervalului de analiză este de 2200 ore, iar în total sunt
10 intervale. În tabelul de mai jos sunt centralizate datele referitoare la evenimentele
produse (căderi), timpi pentru reparații și analiza fiabilității instalației respectiv.
Produse bune
Dimensiuni Mijloc Suma
Nr. căderi f F R
intervale interval ti căderilor
Mărime
interval Început de Sfârșit de
Interval [ore] interval interval
1 1100 20 20 164 144 0,12195 0,12195 0,87805
0-2200
2 3300 9 29 144 135 0,05488 0,17683 0,82317
2200-4400
3 5500 13 42 135 122 0,07927 0,25610 0,74390
4400-6600
4 7700 12 54 122 110 0,07317 0,32927 0,67073
6600-8800
5 9900 10 64 110 100 0,06098 0,39024 0,60976
8800-11000
6 11 75 100 89 0,06707 0,45732 0,54268
2200
11000--13200 12100
7 14300 18 93 89 71 0,10976 0,56707 0,43293
13200-15400
8 16500 25 118 71 46 0,15244 0,71951 0,28049
15400-17600
9 18700 24 142 46 22 0,14634 0,86585 0,13415
17600-19800
10 20900 22 164 22 0 0,13415 1,00000 0,00000
19800-22000
Total 164 1,000000
84
Funcția de
Media timpilor de Funcția de Funcția de
Timpi pentru indisponibi-
reparații MTR Rata reparării μ mentenabilitate disponibilitate
reparații [ore] litate staționară Funcția de risc sau
[ore] M(t) staționară A(t)
U(t) rata de defctare
instantanee h(t)
20 23,100000 0,043290 0,579248 0,998134 0,001866
0,1389
23 23,100000 0,043290 0,630486 0,998134 0,001866
0,0667
21 23,100000 0,043290 0,597072 0,998134 0,001866
0,1066
15 23,100000 0,043290 0,477580 0,998134 0,001866
0,1091
18 23,100000 0,043290 0,541200 0,998134 0,001866
0,1000
32 23,100000 0,043290 0,749711 0,998134 0,001866
0,1236
16 23,100000 0,043290 0,499711 0,998134 0,001866
0,2535
18 23,100000 0,043290 0,541200 0,998134 0,001866
0,5435
38 23,100000 0,043290 0,806959 0,998134 0,001866
1,0909
30 23,100000 0,043290 0,727077 0,998134 0,001866
231
85
Frecvența căderilor
30
25 25
24
22
20 20
căderi (defectări)
18
15
13
12 căderi
11
10 10
9
0
1100 3300 5500 7700 9900 12100 14300 16500 18700 20900
86
Frecvența relativă a căderilor
0,18000
0,16000
0,15244
0,14634
0,14000
0,13415
0,12000 0,12195
0,10976
0,10000
f (t)
0,08000 0,07927
0,07317 frecvența
0,06707
0,06000 0,06098 relativă a
0,05488 defectărilor
0,04000
0,02000
0,00000
1100 3300 5500 7700 9900 12100 14300 16500 18700 20900
87
Produse bune la începutul și sfârșitul intervalului de măsurare
180
164
160
144 144
140 135 135
122 122
120 110 110
100 100
100
89 89
Produse bune la început de interval
80 71 71 Produse bune la sfârșitul intervalului
60
46 46
40
22 22
20
0
0
1100 3300 5500 7700 9900 12100 14300 16500 18700 20900
88
Funcțiile de fiabilitate și nonfiabilitate
1,20000
1,00000 1,00000
0,87805 0,86585
0,80000 0,82317
0,74390 0,71951
0,67073
F, R
0,60000 0,60976 Funcția de nonfiabilitate F

0,54268 0,56707
Funcția de fiabilitate R
0,45732 0,43293
0,40000 0,39024
0,32927
0,25610 0,28049
0,20000
0,17683
0,12195 0,13415
0,00000 0,00000
1100 3300 5500 7700 9900 12100 14300 16500 18700 20900
89
Funcția de risc
1,2000
1,0000
0,8000
h(t)
0,6000
funcția de risc
0,4000
0,2000
0,0000
1100 3300 5500 7700 9900 12100 14300 16500 18700
90
Bibliografie
 Baron T. ș.a., – Calitate și fiabilitate, Manual practic, vol.
I, Editura Tehnica, Bucuresti, 1988
 Grigoraş, Ş., – Analiza fiabilității, Editura Tehnica
Info, Chişinău, 2001
 Grigoraş, Ş., s.a, – Calitate. Fiabilitate. Mentenabilitate.
Indrumar de laborator, Editura UTI, Iasi, 1999
 Grămescu, T., – Calitatea și fiabilitatea
produselor, Editura Tehnica Info, Chişinău, 2001
 Dârzu,V., – Calitatea și fiabilitatea proceselor tehnologice
de prelucrare mecanică, Editura Univ. Sibiu, 2001
 Oprean, A. ș.a, – Fiablitatea mașinilor-unelte, Editura
Tehnică Bucureşti, 1983
91

Curs 1-3 - Masf

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Curs 1-3 - Masf

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

UNIVERSITATEA TEHNICĂ "GHEORGHE ASACHI" DIN IAŞI

FACULTATEA DE CONSTRUCȚII DE MAȘINI ȘI MANAGEMENT INDUSTRIAL

Probleme de bază ale fiabilităţii şi

Ș.l. dr. ing. Ana-Maria Bocăneț

Fiabilitatea -“caracteristica unui produs exprimată prin probabilitatea

Evoluţia nivelului de fiabilitate atins în diferite etape ale ciclului de

• estimată prin prelucrarea observaţiilor defectărilor, obţinute prin testări efectuate în

• valorificată pe baza rezultatelor privind comportarea în exploatare, pe o anumită

 Aprecierea cantitativă a comportării echipamentelor în timpul exploatării în condiţii normale,

 Determinarea modelelor şi metodelor de calcul şi prognoză ale fiabilităţii, pe baza

 Analiza fizică a defecţiunilor;

 Stabilirea metodelor de proiectare, constructive, tehnologice şi de exploatare pentru

 Stabilirea metodelor de selectare şi prelucrare a datelor privind analiza fiabilităţii

• Defineşte activitatea supraveghere şi revizii

Deprecierea fiabilității pe perioada etapei de utilizare a produsului

Probabilitatea bunei funcționări a

Probabilitatea căderii (defectării) și a

Elemente care contribuie la creșterea disponibilității

Variaţia costurilor în raport de nivelul de fiabilitate:

• produse destinate unei

Existenţa unui scop

Majoritatea produselor prezintă o asociere de elemente componente, un ansamblu, un

 Prin sistem se înţelege maşina, aparatul, dispozitivul destinat să

 Prin element se înţelege o parte componentă a sistemului şi care

 In general, orice sistem poate să aibă în componenţa sa elemente

Produs cu structura in serie

 Din punct de vedere al fiabilității, un sistem tehnic are dispuse

 Fiabilitatea produselor cu structură în serie, formate din n elemente

Cu alte cuvinte, un sistem format din n

Durata de funcţionare corectă (durata

Evoluţia duratei de funcţionare (durabilității) corectă la solicitări constante :

Se disting două cazuri:

- rezistenţa scade în timp (fig. b),

Din cele arătate mai înainte se desprind următoarele:

-nueste posibil să se descrie fiabilitatea unui obiect real, în speţă

-dacă într-un obiect (sistem) există sau apare o sursă de

Căldura degajată de procesul de așchiere:

Natural: radiații solare,

Modificări ale poziției

• Defectul este evenimentul fundamental în

• Defectul este o abatere a unei

Ex.: arderea becului

care duc la produsele remediabile

Utilizare Majore – fac

Bruscă, se Temporară, Deranjament (minoră) – nu

Curba frecvenței defectărilor în timp

Defecţiuni tehnologice datorate

Defecţiuni cauzate Defecțiuni datorate uzurii elementelor

Defecțiuni datorate depozitării şi

Defecţiuni Defecțiuni datorate transportului,

Defecțiunile Defecţiuni ale

Forfecarea penelor și a știfturilor de siguranță datorită suprasarcinilor

Distrugerea stratului superficial al elementelor în contact la mișcare

Apariția unor miscrofisuri și smulgeri de material, în special la rulmenții

elementelor Ruperea la oboseală a arborilor, roților dințate, cauzate în special de

Uzura roților dințate, a cuplurilor șurub-piuliță, fus-lagăr și sanie-ghidaj

Defecte ale mecanismelor de transmisie prin curele datorate

Defecte ale transmisiilor cu lanț - uzura condcuce la variația pasului

Uzuri la came, excentrice, cruci Malta 49

• Uzura cuplului variază continuu

• Mărimea uzurii este diferită pentru

• Se va acționa asupra materialului celor

Impurificarea uleiului 1. Mărește frecarea și uzura